Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Continut
1. Limba afrikaans
2. " albaneza
3. " araba
4 " armeana
5. " basca
6. " bengali
7. " bulgara
8. " catalana
9. " ceha
10. " chineza
11. " coreana
12. " daneza
13. " ebraica
14. " engleza
15. " estona
16. " filipineza
17. " finlandeza
18. " franceza
19. " germana
20. " greaca
21. " hindi
22. " indoneziana
23. " italiana
24. " japoneza
25. " letona
26. " lituaniana
27. " macedoneana
28. " malaeza
29. " maghiara
30. " mongola
31. " norvegiana
32. " olandeza
33. " persana
34. " polona
35. " portugheza
36. " rusa
37. " sarba( croata)
38. " spaniola
39. " slovaca
40. " suedeza
41. " swahili
42. " thailandeza
43. " turca
44. " urdu
45. " vietnameza
46. " esperanto
1 LIMBA AFRIKAANS
Denumita si babyhollands,cape dutch sau kaphoelandisch este limba oficiala in Africa de Sud si Namibia.Vorbita si in
Botswana, Swaziland. 4 milioane de vorbitori.
Este o limba fara dialecte. Provine din olandeza. Primele tiparituri din 1861.
0 - nul 6 - ses
1 - een 7 - seve
2 - twee 8 - ag
3 - drie 9 - nege
4 - vier 10 - tien
5 - vif
2 LIMBA ALBANEZA
Ramura separata din grupul limbilor orientale cu circa 8 milioane de vorbitori in Albania, Iugoslavia, Italia, Grecia, Bulgaria,
S.U.A. Doua dialecte principale(gheg si tosc) reciproc inteligibile. Prima tiparitura aparuta in 1592.
0 - zero 6 - gjashte
1 - nje 7 - shtate
2 - dy 8 - tete
3 - tre 9 - nente
4 - kater 10 - dhjete
5 - pese
3 LIMBA ARABA
Limba oficiala in Arabia Saudita, Yemen, Oman, Kuweit, E.A.U.,Bahrein,Quatar,Iraq,Siria, Liban, Egipt, Iordania,Sudan,
Libia,Tunisia, Algeria, Maroc, Mauritania. Limba oficiala la O.N.U. 206 -285 milioane de vorbitori.
Araba vorbita prezinta importante deosebiri dialectale. Dialectele greu inteligibile intre ele.
EXPRESII SI CUVINTE IN LIMBA ARABA
1 - wahed 5 - khamsa
2 - ithan 6 - sitta
3 - thalathat 7 - sab'a
4 - arbaat 8 - thamania
5 - khamsa 9 - tiss'a
10 - ashra
4 LIMBA ARMEANA
Numita si hayeren,limba vorbita in Armenia, Turcia,India, Orientul mijlociu si apropiat, S-E Europei, Franta,S.U.A.,America
de Sud.Circa 6 milioane de vorbitori. Datorita indepartarilor fata de tipul indo-european este considerata ca o limba mixta.
Doua varietati principale reciproc inteligibile. Alfabet propriu dupa model iranian.
0 - mek 6 - ot
1 - erku 7 - ut
2 - erek 8 - inn
3 - ciors 9 - zro
4 - ing 10 - tas
5 - vet
5 LIMBA BASCA
Numita si euskara, limba izolata cu circa 1 milion de vorbitori in Spania(NV),Franta (SV), S.U.A.,Uruguay, Mexic, Argentina,.
Singura limba vie neindo-europeana din vestul Europei , neincadrandu-se in nici una din familiile de limbi cunoscute.
1 - sat 6 - sei
2 - bi 7 - zazpi
3 - hiru 8 - zortzi
4 - lau 9 - benderatzi
5 - bost 10 - hamar
6 LIMBA BENGALI
Denumita si banglabhasa,este limba oficiala in Bangladesh. Se mai vorbeste si in India.Circa 170 milioane
de vorbitori. Literatura bogata si de mare valoare artistica. Are alfabet propriu.
0 - sunno 6 - chay
1 - ak 7 - sat
2 - dui 8 - at
3 - tin 9 - nay
4 - ciar 10 - das
5 - paci
7 LIMBA BULGARA
Limba din familia slava,oficiala in Bulgaria.Vorbita si in Grecia, fosta Iugoslavie,fosta URSS ,Romania, Turcia,S.U.A.,Canada,
Argentina. 8 -12 milioane de vorbitori. Ortografie chirilica aproape identica cu cea a limbii ruse.
0 - nula 6 - sest
1 - edin 7 - sedem
2 - dva 8 - osem
3 - tri 9 - devet
4 - cetiri 10 - deset
5 - pet
8 LIMBA CATALANA
Limba romanica cu circa 7,5 milioane de vorbitori in Spania ( Baleare),Franta,Italia,Andora(unde este si limba oficiala).Literatura
bogata , incepand cu sec. 14. Dupa o perioada de decadere, renaste in sec. 19.
0 - zero 5 - cinc
1 - un 6 - sis
2 - dos 7 - set
3 - tres 8 - vuit
4 - quatre 9 - nou
9 LIMBA CEHA
Limba slava ,cu circa 12 milioane de vorbitori in Cehia, Slovacia, spatiul iugoslav,fosta URSS, Romania, S.U.A, Austria, Canada,
Argentina.Pana in sec.12 evolutie comuna cu slovaca, dupa care s-au despartit. Sistemul alfabetic ceh folosit in transcrierea fonetica
internationala pentru limbile slave.
1 - jeden 6 - sest
2 - dve 7 - sedm
3 - tri 8 - osm
4 - ctri 9 - devet
5 - pet 10 - deset
10 LIMBA CHINEZA
Limba cu cel mai mare numar de vorbitori din lume (mult peste 1,3 miliarde).Limba oficiala in China si Singapore si limba de
lucru la O.N.U.Vorbita si in fosta URSS, Birmania, Kampuchia, Thailanda,Hong Kong, Malaysia,
Macao, Indonezia, Brunei,Filipine, S.U.A.. Are 8 grupe principale de dialecte , in general reciproc inteligibile. Scriere foarte veche
( circa 2000 i.e.n.) , singura scriere hieroglifica ramasa in uz.
0 - ling 6 - liu
1 - yi 7 - qi
2 - er 8 - ba
3 - san 9 - jiu
4 - si 10 - shi
5 - wu
11 LIMBA COREANA
Este o limba altaica,inrudita cu japoneza, vorbita de circa 78 milioane de vorbitori,majoritatea bilingvi (vorbesc si chineza sau
japoneza).Alfabetul actual (onmun), cu 25 de litere, este unul din cele mai simple alfabete din lume.Literele grupate in
silabe.
0 - young 6 - yook
1 - il 7 - chil
2-e 8 - pal
3 - sam 9 - ku
4 - sa 10 - sip
5 - oh
12 LIMBA DANEZA
Este o limba germanica scandinava, cu circa 5,3
milioane de vorbitori,oficiala in Danemarca,Groenlanda si Ins. Feroe. Asemanari in sintaxa si vocabular cu suedeza si norvegiana. A
contribuit la formarea limbii dano-norvegiene (riksmal).
0 - nul 6 - seks
1 - en 7 - syv
2 - to 8 - otte
3 - tre 9 - ni
4 - fire 10 - ti
5 - fem
13 LIMBA EBRAICA
Limba afro-asiatica vorbita in Israel (circa 2 milioane de vorbitori) si in foarte multe tari ale lumii (numar mic de vorbitori). A
pastrat un caracter unitar. Denumita in Biblie “limba din Canaan”, termenul “ebraic” aparand mai tarziu. Ebraica moderna (ivrit) s-a
indepartat mult de ebraica biblica. Alfabet propriu cu 22 de semne, cu scriere de la dreapta la stanga.
0 - effes 6 - smesh
1 - echad 7 - sheva
2 - shnaim 8 - shmone
3 - shalosh 9 - teshaa
4 - arba 10 - eser
5 - chamesh
14 LIMBA ENGLEZA
Limba oficiala in Marea Britanie,Islada, S.U.A., Canada,Australia,N.Zeelanda,India,Filipine,Jamaica, alte zone din Asia
,Africa,Oceanul Pacific. Circa 300 milioane vorbitori ca limba materna si 700 milioane care o vorbesc ca limba secundara.Limba
oficiala la O.N.U. si in celelalte organisme internationale. A doua limba a lumii ca numar de vorbitori. Mai multe varietati:
britanica, irlandeza, scotiana, canadiana, americana, etc. Lexic foarte bogat.Discrepanta mare scriere - pronuntare.
0- zero 5 - five
1- one 6 - six
2- two 7 - seven
3- three 8 - eight
4- four 9 - nine
10 - ten
15 LIMBA ESTONA
Limba fino - ugrica oficiala in Estonia. Se mai vorbeste in Caucaz,Letonia,Siberia,Suedia,Canada.Circa un milion de
vorbitori.Sistem fonetic complicat, cu cuvinte foarte lungi prin compunere.Limba finica cu cele mai vechi atestari, incepand cu sec. 13
0 - nul 6 - kuus
1 - uks 7 - seitse
2 - kaks 8 - kaheksa
3 - kolm 9 - uheksa
4 - neli 10 - kumme
5 - viis
16 LIMBA FILIPINEZA
Limba din ramura indoneziana,denumita si tagalog. Vorbita de 28- 30 milioane de vorbitori.Multe dialecte cu deosebiri fonetice si
lexicale.Evolutie asemanatoare cu a malaezei in forma indoneziana. Influenta spaniola in lexic ( circa 30.000 de cuvinte).
0 - bokya 6 - anim
1 - isa 7 - pito
2 - dalawa 8 - walo
3 - tatlo 9 - siyam
4 - apat 10 - sampu
5 - lima
17 LIMBA FINLANDEZA
Denumita si "suomi",este o limba fino – ugrica cu circa 6 milioane de vorbitori in Finlanda,Suedia, Norvegia, S.U.A.,
Australia.Are fonologie simpla, dar are cuvinte compuse foarte lungi, formate prin juxtapunerea mai multor cuvinte. Cele mai vechi
atestari – tiparituri religioase din sec. 16.
0 - nolla 6 - kuusi
1 - yksi 7 - seitseman
2 - kaksi 8 - kahdeksan
3 - kolme 9 - ykdeksan
4 - nelja 10 - kymmenen
5 - viisi
18 LIMBA FRANCEZA
Limba cu arie de raspindire foarte mare. Este limba oficiala in 6 tari din Europa, 6 din America,20 in Africa, Canada, Laos,
Kampukia,multe teritorii din Polinezia.Limba oficiala la O.N.U.Considerata limba romanica cu evolutia cea mai divergenta si cu cele
mai multe imprumuturi germanice. Numeroase cuvinte si grupuri de cuvinte omonime. Atestata din anul 842.
0 - zero 6 - six
1 - un 7 - sept
2 - deux 8 - huit
3 - trois 9 - neuf
4 - quatre 10 - dix
5 - cinq
19 LIMBA GERMANA
Este limba oficiala in Germania, Austria, Elvetia si Lichtenstein.Vorbita de circa 115 milioane de persoane ,si in Franta,Belgia,
Danemarca, Luxemburg, fosta URSS, S.U.A., Polonia, Ungaria, Romania, Cehia, Slovacia, Canada, Chile, Brazilia, Argentina.
Vocabular cu numeroase creatii prin compunere, creand cuvinte foarte lungi. Diferente dialectale foarte mari, pentru intelegere
apelandu-se la limba literara. Primele texte dateaza din 760 si 830.
0 - nul 5 - funf
1 - eins 6 - sechs
2 - zwei 7 - sieben
3 - drei 8 - acht
4 - vier 9 - neun
10 - zehn
20 LIMBA GREACA
Limba oficiala in Grecia si Cipru.Se mai vorbeste in Albania, fosta URSS,Italia, Romania, Bulgaria,Turcia. Circa 10 milioane
de vorbitori.Doua variante, una vorbita in viata de toate zilele, populara (dhimotiki) si una scrisa, academica (katharevusa).
Dictionarele dau numai ultima varianta. Ocupa o pozitie unica intre limbile lumii: desi are peste 27 de secole de traditie literara, ea nu
s-a diferentiat prea mult in timp.
0 - miden 6 - eki
1 - enas 7 - epta
2 - dio 8 - okto
3 - tris 9 - enea
4 - teseris 10 - deka
5 - pende
21 LIMBA HINDI
Limba indo – iraniana, considerata a 5-a limba din lume ca numar de vorbitori. Limba nationala oficiala a Indiei. Vorbita si in
Africa, Guyana, Surinam, Fidji, Mauritius, Trinidad. Circa 430 milioane de vorbitori.
Are trei varietati literare: standard, dakhini si urdu. Scrisa (cea standard) cu alfabetul nagari, derivat din scrierea devangari. Limba
moderna a stiintei si culturii.
0 - shunia 6 - che
1 - eke 7 - sat
2 - do 8 - ahte
3 - ten 9 - naon
4 - char 10 - dus
5 - panch
22 LIMBA INDONEZIANA
Denumita "bahasa indonesia",este o varianta a malaezei moderne, dezvoltata dintr-o forma simplificata (Bazar Malay), utilizata in
relatiile dintre indigeni si europeni. A 9-a intre limbile lumii, cu 145 milioane de vorbitori. Influente din olandeza si engleza.
Terminologii moderne, are toate atributele unei limbi moderne de cultura.
1 - satu 6 - enah
2 - dua 7 - tujuh
3 - tiga 8 - delaban
4 - empat 9 - sembilan
5 - lima 10 - sepuluh
23 LIMBA ITALIANA
Limba romanica oficiala in Italia,Elvetia,San Marino, Vatican. Vorbita si in Malta,S.U.A.,Argentina, Brazilia, Canada,
Franta,Somalia, Monaco, Libia. Circa 56 milioane de vorbitori.Limba cu o mare varietate dialectala, majoritatea dialectelor
neinteligibile reciproc.Limba cu pronutat caracter fonetic, asemanatoare cu romana. Limba literara are ca baza dialectul toscan.
0 - zero 6 - sei
1 - uno 7 - sette
2 - due 8 - otto
3 - tre 9 - nove
4 - quattro 10 - dieci
5 - cinque
24 LIMBA JAPONEZA
Denumita “nihongo”, este o limba cu circa 125 milioane vorbitori in Japonia,Taiwan,S.U.A., Brazilia.Face parte din primele
10 limbi ale lumii ca numar de vorbitori. Japoneza poate fi scrisa in 8 feluri.Numarul ideogramelor folosite variaza intre
minimul de 1851 (scoala elementara), 7000-8000pentru textele de specialitate si 25.000 intr-un dictionar.Se folosesc doua
silabare(hiragana, katakana) si kanji pentru dictionare.
25 LIMBA LETONA
Limba din grupul baltic ,cu circa doua milioane de vorbitori.Asemanatoare cu lituaniana, dar ceva mai inovatoare.Elemente
lexicale comune numai limbilor baltice si slave.Foloseste scrierea latina, fonetica. Diacrtiticele pentru a marca lungimea vocaleleor si
inmuierea consoanelor.
0 - nulle 6 - sesi
1 - viens 7 - septini
2 - divi 8 - astoni
3 - tris 9 - devini
4 - cetri 10 - desmit
5 - pieci
26 LIMBA LITUANIANA
Limba baltica cu circa patru milioane de vorbitori in Lituania, Letonia, Estonia, Polonia, M.Britanie,S.U.A., Canada,
Argentina,Australia. Una din cele mai arhaice limbi indo-europene.Mare unitate lingvistica.
1- vienas 6 - sesi
2- du 7 - septyni
3- trys 8 - astuoni
4- keturi 9 - devini
5 - penki 10 - desimt
27 LIMBA MACEDONEANA (MAKEDONSKI JAZIK)
(Prin bunavointa lui Goran Trajanovski Z35O)
Limba din familia slava, oficiala in Macedonia. Vorbita si in Grecia, fosta Serbia, fosta Bulgaria, Albania, Turcia, S.U.A., Canada,
Australia. 2 - 3 milioane de vorbitori.
EXPRESII SI CUVINTE IN LIMBA MACEDONEANA
Buna dimineata - Dobro utro
Buna ziua - Dobar den
Buna seara - Dobra vecher
Noapte buna - Dobra nok'
La revedere - Doviduvanje
Pe curand - Do skoro viduvanje
Va rog - Ve molam (Molam)
Multumesc ( mult ) - Blagodaram (mnogu)
0 - nula 5 - pet
1 - eden 6 - shest
2 - dva 7 - sedum
3 - tri 8 - osum
4 - chetiri 9 - devet
10 - deset
28 LIMBA MALAEZA
Vorbita de circa 135 milioane de vorbitori in Malaysia (bahasa malaya), Indonezia (bahasa indonezia)
Taiwan,Singapore,Brunei,Thailanda, Taiwan Comore. Multe dialecte. Limba vorbita in Malysia si Indonezia este fundamental aceiasi,
cu mici diferente. Evolutia divergenta datorita contactelor cu limbi diferite (olandeza in Indonezia si engleza in Malaysia).
Actualmente, alfabetul latin.
0 - kosong 6 - enam
1 - satu 7 - tujuh
2 - dua 8 - lapan
3 - tiga 9 - sembilan
4 - empat 10 - sepuluh
5 - lima
29 LIMBA MAGHIARA
Limba fino – ugrica vorbita de circa 14 milioane de vorbitori in Ungaria, Cehia ,Slovacia,Romania, Croatia, Austria, spatiul
iugoslav, Germania, S.U.A., Canada. Limba cu diferentieri dialecticale minore. Foarte multe semne diacritice.
1 - egy 6 - hat
2 - ketto 7 - het
3 - harom 8 - nyolc
4 - negy 9 - kilenc
5 - ot 10 - tiz
30 LIMBA MONGOLA
Limba cu circa 5,7 milioane de vorbitori in Mongolia, China, fosta URSS.Mai multe dialecte. Scriere etimologica. Din 1931,
alfabetul rus cu 35 de litere.
0 - nool 6 - zurgaa
1 - neg 7 - doloo
2 - hoior 8 - naim
3 - gurav 9 - eus
4 - durov 10 - arav
5 - tav
31 LIMBA NORVEGIANA
Limba scandinava cu 4,7 milioane de vorbitori in Norvegia si S.U.A.In buna masura reciproc inteligibila cu daneza si
suedeza.Unica limba cu doua forme oficiale cu drepturi egale:bokmal si nynorsk.Ambele forme folosite in radiodifuziune, in acte
oficiale; in scoli se preda in forma predominanta local, dar se invata si cealalta.
0 - null 6 - seks
1 - en 7 - syv
2 - to 8 - atte
3 - tre 9 - ni
4 - fire 10 - ti
5 - fem
32 LIMBA OLANDEZA
Numita si neerlandeza,este limba oficiala in Olanda, jumatatea de nord a Belgiei,Surinam si Antilele Olandeze, iar varianta
afrikaans in Africa de Sud.Circa 24 milioane de vorbitori (si in S.U.A., Canada, Indonezia).Doua ramificatii (olandeza si flamanada)
cu diferente total neinsemnate, care tind sa se stearga. Limba olandeza – cea mai apropiata de engleza ca si morfologie.
0 - nul 5 - vijf
1 - een 6 - zes
2 - twee 7 - zeven
3 - drie 8 - acht
4 - vier 9 - negen
10 - tien
33 LIMBA PERSANA
Numita si dari sau farsi ,este limba oficiala in Iran (si,alaturi de pastu,si in Afganistan).Se mai vorbeste in fosta URSS, Iraq,
Pakistan, India,Egipt, Golful Persic. Circa 75 milioane de vorbitori.Doua varietati principale ( iraniana si afgana). Tadjica a fost
considerata tot ca o forma a limbii persane. Literatura foarte bogata si valoroasa. Scriere araba.
0 - sefr 5 - panj
1 - iek 6 - ses
2 - do 7 - haft
3 - se 8 - hast
4 - cahar 9 - noh
10 - dah
34 LIMBA POLONA
Limba din familia slava cu circa 45 milioane de vorbitori in Polonia, S.U.A.,fosta URSS,Franta, Anglia, Canada, Germania,
Australia.Doua mari grupe : mazurian si nemazurian.La baza limbii literare – dialectul din jurul Cracoviei.Alfabet latin, cu multe
semne diacritice.
EXPRESII SI CUVINTE IN LIMBA POLONA
1 - jeden 6 - szesc
2 - dwa 7 - siedem
3 - trzy 8 - osiem
4 - cztery 9 - dziewiec
5 - piec 10 – dziesieo
35 LIMBA PORTUGHEZA
Limba romanica, oficiala in Portugalia, Brazilia, Angola, Capul Verde, Guineea Bisau. Se mai vorbeste in Spania, S.U.A.,
Macao,Timor,Sao Tome. Circa 210 milioane vorbitori .Sistem vocalic foarte bogat.Varianta braziliana are putine deosebiri fata de
portugheza standard. Variantele creolo-portugheze, foarte numeroase in Asia si Africa.
1 -um 6 - seis
2 -dois 7 - sete
3 -tres 8 - oito
4 -quatro 9 - nove
5 -cinco l0 - dez
36 LIMBA RUSA
Vorbita de circa 26o milioane vorbitori in Rusia, fosta URSS, S.U.A, Canada, tarile baltice .Structura sintactica foarte
bogata.Doua mari grupuri de dialecte. Evolutie comuna cu bielorusa. Pana in sec.17, cand au fost unificate, au existat rusa si slavona
bisericeasca.Alfabet chirilic cu 32 de litere.
0 - noli 6 - sest
1 - adin 7 - sem
2 - dva 8 - vosemi
3 - tri 9 - deviat
4 - cetire lo - desiat
5 - piat
0 - nula 6 - sest
1 - jedan 7 - dedam
2 - dva 8 - osam
3 - tri 9 - devet
4 - cetiri lo - deset
5 – pet
38 LIMBA SPANIOLA
Limba romanica,oficiala in Spania, Mexic, Argentina, Columbia, Chile, Cuba,Venezuela,Peru,Ecuador, Salvador, Rep.
Dominicana, Urugay, Porto Rico, Honduras, Bolivia, Guatemala, Nicaragua, Costa Rica, Panama,Paraguay, S.U.A, (New Mexico).
Limba de lucru O.N.U.si limba comerciala in Filipine.Dialecte bine conturate:castilian, asturian, leonez, aragonez,andaluz, grai
specific in Ins. Canare si o varietate arhaica (iudeo-spaniola) Circa 390 milioane vorbitori .Singura limba din lume care are semnele ?
si! puse la inceputul propozitiei dar ”rasturnate”.
l - uno 6 - seis
2 - dos 7 - siete
3 - tres 8 - ocho
4 - cuatro 9 - nueve
5 - cinco lo - diez
39 LIMBA SLOVACA
Limba slava cu circa 4 milioane de vorbitori in Cehia,Slovacia, Ungaria, Polonia, fosta URSS, spatiul iugoslav, Romania,
S.U.A.,Canada.Mult mai conservatoare decat ceha.Si in imprumuturi sunt diferente, slovaca luand multe imprumuturi latine, maghiare
si poloneze.Alfabet latin, similar cu cel al cehei.
l - jednu 6 - sest
2 - dve 7 - sedem
3 - tri 8 - osem
4 - styri 9 - deviat
5 - pat lo - desat
40 LIMBA SUEDEZA
Limba scandinava,oficiala in Suedia si Finlanda. Se mai vorbeste in Estonia, S.U.A.,Canada. Circa 8,5 milioane vorbitori .
Asemanari, in special in vocabular si sintaxa cu norvegiana si daneza, cu care este reciproc inteligibila. Doua grupuri de dialecte.
Alfabetul runic folosit pana in sec.20 in mediul rural. Acum, alfabet latin cu 29 de semne si ortografie etimologica.
41 LIMBA SWAHILI
Limba africana din familia nigero-congoleza cu circa 2o milioane de vorbitori (cea mai importanta limba a Africii negre).
Oficiala in Tanzania, Kenya, Uganda, Malawi,Zair. Folosita in administratie, scoala, presa(multe ziare) emisiuni radio si TV. Limba
comerciala in Africa, limba de lucru la UNESCO. Incearca folosirii cat mai putin a imprumuturilor. Literatura foarte bogata, multe
traduceri, gramatici si dictionare.
0 - sufuri 5 - tano
1 - moja 6 - sita
2 - mbili 7 - saba
3 - tatu 8 - nane
4 - nne 9 - tisa
10 - kumi
42 LIMBA THAILANDEZA
Denumita thai sau siameza, este vorbita de 25 milioane oameni in Thailanda, Birmania, China,Vietnam. Limba monosilabica
izolata. Asemanari cu kampuchiana si vietnameza. Diversitate geografica mica, literatura bogata. Alfabetul, derivat din cel
kampuchian, cu caractere unghiulare si scriere de la stanga la dreapta.
43 LIMBA TURCA
Limba din familia altaica, vorbita de circa 55 milioane in Turcia, Grecia, fosta URSS, Bulgaria, Romania. Limba foarte unitara,
variatiile geografice si sociale tind sa dispara. S-a bazat pe un substrat elenic. Documente bogate incepand din sec. 13. Pe vremea lui
Kemal Ataturk, reformatorul Turciei moderne se introduce (1925) alfabetul latin.
0 - sifir 5 - bes
1 - bir 6 - alti
2 - iki 7 - yedi
3 - uc 8 - sekiz
4 - dort 9 - dokuz
lo - on
44 LIMBA URDU
Varianta a limbii hindi cu dezvoltare separata. Intre 4o - 7o milioane vorbitori in India, Pakistan, Guyana. Limba oficiala in
Pakistan (alaturi de bengali).Baza indica. Limba literara moderna are o baza comuna cu hindi. Urdu s-a dezvoltat sub alta sfera
culturala si relgioasa (islamism). Deosebirile sunt similare cu cele dintre malaeza si indoneziana sau sarba si croata.Folosita in
invatamantul de toate gradele.
0 - sifer 5 - pancih
1 - aek 6 - ce
2 - du 7 - sat
3 - tein 8 - aat
4 - char 9 - now
lo - das
45 LIMBA VIETNAMEZA
Limba raspindita in Vietnam, Kampuchia, Tailanda, Laos. Circa 3o milioane vorbitori. Limba foarte economica. Doua sau trei
dialecte. Fondul lexical khmer, cu imprumuturi din thai si chineza. Alfabetul latin, introdus oficial in 1910, cu foarte multe semne
diacritice, notand diferitele timbre vocale.
0- khong 5 - nam
1- mot 6 - sau
2- hai 7 - bay
3- ba 8 - tam
4- bon lo - muoi
46 LIMBA ESPERANTO
Limba artificiala creata in 1837 de L.I. Zamenhof. Vocabularul imprumutat din cele mai raspandite limbi europene romanice si
germanice, cu foarte multe cuvinte de circulatie internationala.Intre 1-3 milioane de vorbitori. Structura gramaticala foarte simpla,
putandu-se invata in timp scurt.
Pe plan international miscarea esperanto este coordonata de Universala Esperanto Asocio (UEA) cu sediul la Rotterdam. Editeaza
revista ESPERANTO, cu cititori in circa 120 de tari. In cadrul UEA activeaza peste 50 de asociatii de diferite specialitati:ecologie,
medicina, radioamatori, religie, sport, turism, etc.
0 - nulo 6 - ses
1 - unu 7 - sep
2 - du 8 - ok
3 - tri 9 - nau
4 - kvar 10 - dek
5 - kvin