Universitatea de Stat din Tiraspol

Cu titlu de manuscris
C.Z.U.: 687.1 (043.3)

Condratenco Olga

Pregătirea inginerilor din industria confecţiilor

textile în baza instruirii inovative

13.00.02 Teoria şi metodologia instruirii

(Bazele tehnologiei confecţiilor )

Autoreferat al tezei de
doctor în pedagogie

Chişinău, 2006
 Teza a fost elaborată la catedra „Tehnologia confecţiilor din ţesături şi tricoturi”
din cadrul Universităţii Tehnice a Moldovei .

Conducător ştiinţific: Salamatova Svetlana, doctor în pedagogie,

profesor universitar interimar.

Consultant ştiinţific: Mândâcanu Virgil, doctor habilitat în pedagogie,

profesor universitar

Referenti oficiali: Bostan Ion, academician al AŞM,

doctor habilitat în ştiinţe tehnice,
profesor universitar

Vatavu Alexandru, doctor în pedagogie,

conferenţiar universitar

Sustinerea va avea loc la 28 decembrie_2006, ora 12.30

în şedinţa Consiliului ştiintific specializat D 36-13.00.02-06 din cadrul
Universităţii de Stat din Tiraspol, or. Chişinău, str. Gh.Iablocichin nr.5.

Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la biblioteca Universităţii de

Stat din Tiraspol

Autoreferatul a fost expediat la__________________2006

Secretar ştiintific
al consiliului ştiintific specializat,
dr. în ştiinţe fizico-matem.,
coferenţiar universitar Afanas Dorin

Conducător ştiinţific,
doctor în pedagogie,
profesor universitar interimar Salamatova Svetlana,

Consultant ştiinţific,
doctor habilitat în pedagogie,
profesor universitar Mândâcanu Virgil,

Autor Condratenco Olga

 Preliminarii
Actualitatea temei.
În ultimii ani managementul calităţii capătă o importanţă deosebită în instituţiile superioare de
învaţămînt, fapt ce se datorează nu doar nivelului înalt al concurenţei în acest domeniu, ci şi
integrării şcolii superioare a Moldovei în comunitatea internaţională a educaţiei. Un pas important
în această direcţie a fost făcut prin aderarea Republicii Moldova la Procesul de la Bologna – care
stabileşte abordarea, normele şi criteriile de evaluare a procesului de instruire şi educaţie în spaţiul
unic de învăţămînt în Europa.
Experienţa modernă de reformare a învăţămîntului tehnic superior ne demonstrează în mod
elocvent, că actualmente devine tot mai dificilă stabilirea direcţiilor şi parametrilor calitativi ai
modificărilor necesare în sistemul de pregătire a inginerilor pentru industria de confecţii prin
intermediul formelor, metodelor şi mijloacelor tradiţionale de instruire. În condiţiile de creştere a
volumului fluxurilor informaţionale problemele menţionate pot fi soluţionate, de regulă, aplicînd
activ abordarea inovaţional – sinergetică în instruire, o tehnologie didactică nouă multidimensională
şi alte mijloace, fapt ce condiţionează actualitatea investigaţiilor realizate în cadrul acestei teze.
Una din căile de soluţionare a acestei probleme constă în realizarea unei abordări bine
determinate a pregătirii profesionale şi formării personalităţii viitorilor ingineri pentru industria de
confecţii, individualizarea instruirii folosind tehnologii inovaţionale cu elemente ale instrumentelor
didactice multidimensionale în şcoala tehnică superioară. Soluţionarea acestei probleme este
imposibilă fără modernizarea sistemului de învăţămînt. Conform concepţiei de reformare a
învăţămîntului în Republica Moldova în calitate de direcţie prioritară este determinată elaborarea şi
implementarea Standardelor de Stat şi a curriculumurilor pe baza unei noi metodologii sinergetice1
a învăţămîntului pedagogic inovaţional, orientate la folosirea pe larg a unor procedee progresiste de
optimizare a procesului de studii prin analiza factorilor care contribuie la creşterea eficienţei în
instruire.
Industria de confecţii întotdeauna a ocupat unul din primele locuri în sistemul producţiei
industriale a Republicii Moldova, rămînînd importantă şi în economia de piaţă. Însă, în ultimii ani
s-au evidenţiat contradicţii crescînde între sistemul modern de producţie, piaţa locurilor de muncă şi
sistemul de pregătire a cadrelor în instituţiile de învăţămînt de stat şi cele private. Astăzi industria,
în virtutea situaţiei pe piaţă, impune cerinţe ridicate, calitativ noi sistemului de învăţămînt

1
Sinergetica - o ramură nouă în ştiinţă care examinează orice problemă, aplicînd diferite
metode, inclusiv cele intuitive şi exacte.

1
profesional, perfecţionării structurii şi conţinutului pregătirii profesionale a cadrelor inginereşti.
Aceste cerinţe sunt reflectate în “Legea Învăţămîntului Republicii Moldova ”.
Situaţia actuală în problema de cercetare.
Analiza activităţii instituţiilor de învăţămînt superioare tehnice, a numeroaselor cercetări
pedagogice denotă faptul că actualmente s-a acumulat o anumită experienţă pedagogică privind
perfecţionarea procesului de instruire a inginerilor în instituţiile nominalizate.
Experienţa istorică de statornicire a învăţămîntului profesional este reflectat în lucrările
cercetătorilor – E. P. Beloazerţev, P.A. Atulov, S. Iu. Batîşev, Iu. G. Gromîkov, O.V. Doljenko,
A.K. Rozov, V.N. Stanislavskii etc. Fondatorii sinergeticii sunt: I. Prigojin, Ă. Şerrington, G.
Haken, B. Malidebrot, F. Varel, A. A. Samarskii, N. Viner, U.R. Ăşbi, L. von Bertalanfi, care au
determinat apariţia paradigmei învăţămîntului orientat spre personalitate, pe baza căreia mulţi
pedagogi novatori au introdus în procesul de învăţămînt concepţii noi cu caracter inovaţional cum
sunt tehnologiile: în baza activizării şi intensificării (V.F. Şatalov, E.P. Passov), în baza
eficientizării organizării şi managementului procesului de instruire (V.V. Firsov, N.P. Guzik, A.S.
Graniţkaia, I. Unt, V.D. Şadrikov, S.N. Lîsenkova, I.D. Pervin), în baza perfecţionării metodice şi
restructurării didactice (P.M. Ărdninov, V.S. Bibler), în bază de depăşire (S. Lîsenkova,
S.Soloveicik), în bază de colaborare - F.S. Şlehti, I Goodlad, R Slavin, K.D. Uşinskii, J.J. Russo, I.
Korciak, E. Bern, V.A. Suhomlinski, A.S. Makarenko), în baza introducerii în procesul de studii a
metodelor instrumentelor didactice multidimesionale (V.E. Şteinblerg) etc. Un interes deosebit
prezintă experienţa pedagogică a cadrelor de ingineri-pedagogi de la Universitatea Tehnică a
Moldovei în domeniul de acreditare a proceselor inovaţionale de învăţămînt - I. Bostan, P. Todos,
V. Dulgheru, L. Carcea, etc.
În teză au fost folosite concluziile ştiinţifico-teoretice şi recomandările practice din lucrările
pedagogilor şcolii superioare: cu privire la căile şi perspectivele de dezvoltare a sistemului
învăţămîntului superior şi pregătirii specialiştilor în şcolile Moldovei, Rusiei şi din străinătate - S. I.
Arhangelskii, V.P. Bespaliko, B.S. Gerşunskii, J. Bruner, Ă. Stouns, I. Maizeli, G. Rudic, D.
Patraşcu, N. Bucun, V. Guţu, V. Cojocaru, A. Mocrac, S. Musteaţă, etc.; cu privire la bazele
teoretice şi funcţionarea curriculumurilor disciplinelor de studii – S. Musteaţă, D. Patraşcu, N.
Bucun, V. Guţu, M. Crişan, V. Rudic, E. Muraru, etc; cu privire la esenţa şi structura activităţii de
creaţie – L. P. Aristov. D. N. Bogoiavlenskii, V. P. Esipov, P. I. Pidkasistîi, A. P. Teraliţîn, T. I.
Samov, G. I. Şciukin,; cu privire la bazele conceptuale ale teoriei pedagogice vizînd formarea
etapizată a acţiunilor mentale – V. G. Ananiev, P. Ia. Galiperin, N. A. Mencinscaia, M. N. Skatkin,
N. F. Talîzin; cu privire la tehnologiile pedagogice inovaţionale în învăţămînt – G. K. Selevko, V.
G. Gulicevskaia, V. T. Fomenko, Ş. A. Amonaşvili, E. N. Iliina, V. F. Şatalov, E. I. Passov, V. V.

2
Firsov, N. P. Guzik, I. Unt, V. D. Şadrikov, I. F. Goncearova, G. P. Andreev, J. A. Davîdov, V. S.
Zavgorodnîi, A. I. Mavrincev, A. I. Berg, V. P. Bespaliko, N. Krauder, A. G. Molibog, V. Skiner,
etc, cu privire la teoria algoritmizării şi tehnologizării învăţămîntului - V. P. Bespaliko, M.V Klarin,
A. N. Landa, V. M. Monahov, G. K. Selevko, A. Lipski, E. V. Zlobin, A. I. Pirogov etc.; cu privire
la elaborarea mijloacelor informativ-aplicative de instruire a specialiştilor în industria uşoară – S.
M. Salamatova, E. B. Kobleakova, G. S. Ivleva, A. I. Martînova, N. D. Kuzneţova, E. H. Melihov
etc.; cu privire la formarea profesională a personalităţii creatoare a pedagogului în Republica
Moldova – V. Mîndîcanu, D. Patraşcu, L. Papuc, E. Denisov, E. Druţă, N. Bucun, L. Kuzneţov,V.
Guţu, I. Negură, S. Cemortan, M. Terenti etc.
În ultimii ani în ştiinţa pedagogică apar tot mai multe cercetări orientate spre elaborarea
problemei de aplicare a tehnologiei inovaţionale de instruire utilizînd instrumentele didactice
multidimensionale în contextul sinergeticii. Însă, majoritatea cercetărilor ştiinţifice încă se mai
bazează pe materialele didactice ale şcolii de cultură generală şi doar unele aspecte de inovaţie în
instituţia de învăţămînt tehnic superior sunt reflectate în tezele de doctorat, în general, privind
instruirea asistată de calculator. În ceea ce priveşte Universitatea Tehnică a Moldovei această
problemă s-a elaborat puţin, iar problemele pregătirii cadrelor inginereşti pentru industria de
confecţii în genere nu a fost abordată.
Astfel, în urma analizei teoretice se poate concluziona, că, necătînd la un număr impunător de
cercetări pedagogice în domeniul conţinutului şi metodologiei de predare în instituţiile de
învăţămînt superior, problema utilizării sinergetice a concepţiilor inovaţionale în aplicarea
tehnologiilor pedagogice în procesul de instruire a studenţilor, precum şi cea de elaborare a
documentelor corespunzătoare ce reglementează procesul de instruire – curriculumurile pe
specialităţi în instituţiile de învăţămînt tehnic superior la pregătirea inginerilor nu este încă suficient
reflectată în cercetările pedagogice, nu sunt cercetate şi elaborate instrumentele didactice
multidimesionale, nu sunt elaborate bazele ştiinţifico - metodice ale metodelor inovaţionale în
procesul de instruire a studenţilor ce se specializează în confecţii.
Avînd în vedere aceste probleme nesoluţionate, precum şi pornind de la contradicţiile dintre
nivelul industriei moderne, progresul tehnico-ştiinţific, cerinţele pieţii, actualul sistem de pregătire a
inginerilor pentru industria de confecţii, precum şi contradicţiile dintre necesităţile sociale de
realizare de către studenţi a standardelor educaţionale şi lipsa elaborărilor metodologiilor care ar
asigura aceste standarde educaţionale prin mijloacele disciplinelor de studii în baza concepţiilor
inovaţionale de instruire a şi determinat problema investigaţiilor – industria de confecţii la etapa
actuală de dezvoltare a producerii mondiale impune o pregătire a cadrelor inginereşti înzestrate

3
cu tehnologia inovaţională de activitate, însă nici curriculumul, nici conţinutul acestuia, nici
tehnologiile instruirii tehnice moderne nu asigură realizarea deplină a acestui obiectiv.
Rezultatele analizei teoriei şi practicii de dezvoltare a gîndirii creative inginereşti a studenţilor
la etapa primară a învăţămîntului tehnic superior au permis din punct de vedere ştiinţific şi aplicativ
evidenţierea şi determinarea obiectului şi subiectului cercetării.
Obiectul cercetării – activitatea didactico – practică a studenţilor la etapa primară de studiere a
disciplinelor de specialitate la facultatea de Industrie Uşoară a Universităţii Tehnice a Moldovei.
Subiectul cercetării – esenţa, conţinutul şi mijloacele pedagogice de perfecţionare a procesului
de învăţămînt la pregătirea inginerilor pentru industria de confecţii pe baza aplicării concepţiilor
inovaţionale de instruire în sistemul de formare a nivelului profesional al inginerului utilizînd
principiile sinergeticii.
Ipoteza cercetării se bazează pe premiză că înlăturarea treptată a tipului pasiv-contemplativ de
activitate didactică prin cel activ – transformator în sistemul învăţămîntului tehnic va deveni real în
cazul, în care:
procesul de perfecţionare a pregătirii inginerilor pentru industria de confecţii se va baza pe
curriculumul instituţiei de învăţămînt tehnic superior vizînd pregătirea tehnologică a studenţilor;
aplicarea tehnologiilor inovaţionale de instruire va influenţa pozitiv formarea sistemului de
cunoştinţe şi abilităţi ale studenţilor la etapa primară a învăţămîntului tehnic superior de pe poziţiile
sinergeticii;
procesul de formare a cunoştinţelor profesionale de bază va fi mai productiv şi eficient în
baza implementării în procesul de studii a modelului multidimensional al instrumentelor didactice;
atragerea studenţilor în procesul activ de aplicare în practică a tehnologiei de colaborare va
contribui la creşterea nivelului de pregătire fundamentală la disciplinele de profil ale studenţilor ce
se specializează în confecţii.
Realizarea cu succes a ipotezei propuse în procesul de instruire va permite:
™ creşterea intensităţii instruirii pe bază modificării conţinutului instruirii în contextul
curriculumului învăţămîntului tehnic al viitorilor ingineri pentru industria de confecţii în
conformitate cu standardele educaţionale ale inginerului;
™ îmbunătăţirea asimilării informaţiei didactice, stabilind legătura dintre noţiunile noi şi cele
cunoscute;
™ realizarea reorganizării cunoştinţelor, astfel majorînd capacitatea viitorilor ingineri de a
aplica cunoştinţele în situaţii noi de producţie;
™ asigurarea unui ritm de instruire individual-diferenţiat;

4
 ™ realizarea abordării personal – orientate în formele active de colaborare dintre pedagog şi
student;
™ consolidarea tipului activ-transformator al activităţii de instruire în diverse forme de
colaborare pedagogica;
™ intensificarea orientării practice a conţinutului cursurilor de profil;
™ modificarea accentelor în activitatea de instruire, orientîndu-le spre dezvoltarea ştiinţifică
profesională a studenţilor la etapa primară de instruire prin reducerea cotei de activitate
reproductivă.
Soluţionarea acestor probleme, determinarea caracterului relativist al modelării tehnologiilor
inovaţionale operaţional-active de instruire a studenţilor la etapa primară în baza curriculumului
disciplinelor de studii şi a multidimensionalităţii instrumentelor didactice constituie scopul
cercetării – determinarea căilor, condiţiilor tehnologice de asigurare a eficienţei pregătirii
inginerilor pentru industria de confecţii pe baza cerinţelor standardului educaţional în contextul
tehnologiilor inovaţionale de instruire.
Luînd în considerare problema evidenţiată, în corespondenţă cu obiectul şi subiectul cercetării,
au fost stabilite următoarele obiective ale cercetării:
1. A analiza situaţia în învăţămîntul profesional superior şi inovaţiile în instruire de pe poziţiile
sinergeticii.
2. A analiza procedeele de modelare a activităţii didactice şi instruirii practice, evaluînd
posibilităţile tehnologiilor inovaţionale în procesul de instruire a studenţilor ce se specializează în
confecţii la etapa primară a învăţămîntului superior.
3. A elabora un model didactic multidimensional, care ar determina metodele si procedeele de
formare la studenţi a cunoştinţelor profesionale pe baza tehnologiilor inovaţionale.
4. A verifica experimental, a elabora şi implementa curriculumul instruirii tehnologice la
disciplina de specialitate de bază „Bazele tehnologiei confecţiilor” în procesul de studii.
5. A verifica experimental eficienţa modelului elaborat al procesului de instruire în
Universitatea Tehnică la pregătirea inginerilor pentru industria de confecţii la etapa primară de
studii în condiţiile de aplicare a tehnologiilor inovaţionale selectate – de colaborare, instruire prin
depăşire, algoritmizare, instruire semnificativ – contextuală, instruire vitagenică etc. în cadrul
disciplinelor de specialitate în conformitate cu periodizarea în pregătirea tehnologică a studenţilor
în timpul prelegerilor, lucrărilor de laborator, precum şi practicilor didactice.
6. A propune un complex de recomandări practice privind implementarea materialelor
metodice elaborate în sistemul de pregătire a specialiştilor pentru industria de confecţii în ţară.
Inovaţia ştiinţifică şi importanţa teoretică a lucrării constă în următoarele:

5
 ¾ desfăşurarea noului conţinut al disciplinei de specialitate de bază “Bazele tehnologiei
confecţiilor” în baza curriculumului de pregătire tehnologică a inginerilor;
¾ argumentarea eficienţei implementării în procesul de studii a tehnologiilor inovaţionale de
instruire de pe poziţiile sinergeticii;
¾ argumentarea şi elaborarea modelului instrumentelor didactice în baza tehnologiilor
inovaţionale de instruire a studenţilor;
¾ au fost stabiliţi experimental factorii de implementare în activitatea didactico-practică a
tehnologiilor inovaţionale, fapt ce contribuie la însuşirea şi aplicarea eficientă a cunoştinţelor
profesionale;
¾ argumentarea necesităţii de aplicare a materialelor didactice, care prevăd un antrenament pas
cu pas a operaţiilor efectuate în calitate de bază materială a activităţii inovaţionale a studenţilor la
studierea disciplinei „Bazele tehnologiei confecţiilor”.
Importanţa practică a cercetării constă în următoarele:
a fost elaborat şi implementat în procesul de studii curriculumul pregătirii tehnologice a
studenţilor la disciplina „Bazele tehnologiei confecţiilor”;
a fost perfecţionată metodologia instruirii studenţilor la etapa primară la disciplina de
specialitate „Bazele tehnologiei confecţiilor” pe baza tehnologiilor inovaţionale de instruire;
s-a stabilit interdependenţa dintre majorarea eficienţei activităţii de instruire didactico-
practică a studenţilor şi realizarea deplină a modelului instrumentelor didactice ale tehnologiilor
inovaţionale de instruire;
a fost demonstrată posibilitatea de a organiza însuşirea de către studenţi a concepţiilor
inovaţionale în procesul de studiere a disciplinelor de bază la nivel reproductiv-executiv, parţial de
cercetare şi productiv de creaţie.
Materialele tezei pot fi aplicate în procesul de studii la pregătirea specialiştilor pentru industria
de confecţii la diferite etape de studii. Importanţa practică constă, deasemenea, în elaborarea
recomandărilor metodice vizînd alegerea conţinutului pregătirii tehnologice a studenţilor pe
perioade de instruire, care pot fi folosite de cadre didactice la orele de curs şi practica didactică a
studenţilor specialităţile 2301 „Modelarea şi tehnologia confecţiilor din ţesături”, 2304 „Modelarea
şi tehnologia tricotajelor ” şi 1891 „Design vestimentar”.
Cercetarea a fost realizată în cadrul U.T.M. în condiţiile facultăţii de Industrie Uşoară, aceasta
servind drept bază experimentală.
Baza metodologică şi obiectivele preconizate au determinat trei etape de cercetare teoretică şi
experimentală a problemei cu aplicarea unei metode complexe.

6
 Metodele de cercetare: studierea, generalizarea şi analiza literaturii metodice, tehnice,
psihologice, pedagogice cu caracter general, a cercetărilor ştiinţifice vizînd problema dată; studierea
şi analiza activităţii inginerului-tehnolog în producţia modernă în condiţiile funcţionării legilor
„pieţii mari” în industria de confecţii, precum şi a conţinutului cerinţelor impuse absolventului
Universităţii Tehnice în aceste condiţii de funcţionare a producţiei; studierea şi analiza conţinutului
instruirii la tehnologia confecţiilor în instituţiile de învăţămînt superioare, colegii, şcoli polivalente,
şcoli profesional-tehnice, precum şi la cursurile de educaţie tehnologică în şcolile de cultură
generală; analiza programelor de învăţămînt, manualelor, indicaţiilor didactico – metodice şi a altor
materiale didactice; cercetarea longitudinală a activităţii studenţilor şi cadrelor didactice ale
Universităţii Tehnice a Moldovei în scopul evaluării obiective a experienţei inginereşti - pedagogice
şi oportunităţii integrării inovaţionale a învăţămîntului ingineresc; studierea nivelului inovaţional a
procesului de instruire în diverse instituţii de învăţămînt; observaţia pedagogică, anchetarea şi
testarea, discuţii, experiment pedagogic, prelucrarea rezultatelor experimentale prin metodele
statisticii matematice; observarea, sinteza etc.
Spre susţinere se prezintă următoarele teze :
• Calitatea etapei primare de pregătire a specialiştilor în domeniul confecţiilor în instituţiile
de învăţămînt superior este direct proporţională cu nivelul de elaborare a noului conţinut şi a
tematicii lărgite a curriculumului de bază la disciplina „Bazele tehnologiei confecţiilor” în perioada
de pregătire a inginerilor pentru industria de confecţii la etapa iniţială a învăţămîntului superior;
• La dezvoltarea eficientă a sistemului de cunoştinţe şi abilităţi la etapa iniţială de instruire
profesională contribuie modelul elaborat şi bine argumentat al instrumentelor didactice
multidimensionale în baza tehnologiilor inovaţionale, simultan fiind asigurată o pregătire
profesională mai profundă, fapt prin care procesul de instruire se apropie de soluţionarea
problemelor de producţie cu caracter de creaţie;
• Aplicarea tehnologiei „de colaborare” la etapa primară de pregătire a specialiştilor în
domeniul confecţiilor permite:
1. Individualizarea procesului şi conţinutului instruirii;
2. Realizarea relaţiilor paritare între cadre didactice şi studenţi bazate pe creşterea nivelului de
independenţă a studenţilor;
3. Atingerea asimilării cunoştinţelor la nivel de aplicare creativă a acestora de către fiecare
student pe parcursul unui timp necesar şi accesibil;
4. Activizarea activităţii intelectuale şi de muncă în procesul de instruire activ de transformare
în grupele academice.

7
 Aprobarea şi implementarea rezultatelor cercetării a avut loc pe parcursul întregii perioade de
cercetare şi în timpul experimentului pedagogic longitudinal desfăşurat în cadrul Universităţii
Tehnice a Moldovei. Totalurile preliminare, rezultatele cercetării, concluziile şi recomandările au
fost raportate şi discutate în diferite perioade la şedinţele catedrei „Tehnologia confecţiilor din
ţesături şi tricoturi” a U.T.M., la şedinţa Consiliului Metodic al Facultăţii de Industrie Uşoare a
U.T.M. Principalele materiale ale cercetării actualei teze autorul le-a raportat la conferinţele
ştiinţifice ale corpului profesoral - didactic al U.T.M. Rezultatele prezentate în actuala lucrare sunt
reflectate într-o monografie, curriculum, 5 materiale didactice, 3 indicaţii metodice, în programele
de învăţămînt şi programele cursurilor speciale, în 24 articole ştiinţifice şi teze ale rapoartelor în
volum total de peste treizeci şi nouă coli de tipar, în rapoartele şi comunicările la conferinţele
ştiinţifico-practice internaţionale şi seminare ştiinţifice.
La prima etapa (anii 1995 - 1999) a fost realizată analiza preliminară a problemei cercetate,
studiul şi analiza conţinutului instruirii la „Bazele tehnologiei confecţiilor” la diferite nivele, a
volumului cunoştinţelor teoretice acumulate şi a abilităţilor practice ale studenţilor şi elevilor în
diverse instituţii de învăţămînt cu profil de confecţii, precum şi pe parcursul educaţiei tehnologice
în şcolile de cultură generală, licee, gimnazii ale republicii; a fost efectuată analiza literaturii de
specialitate referitoare la problema dată, metodele de soluţionare a acesteia la etapa actuală de
dezvoltare a pedagogiei şi psihologiei; s-a studiat şi analizat procesul tehnologic modern de
fabricaţie a confecţiilor, funcţiile şi obiectivele inginerului-tehnolog la întreprinderile de confecţii în
condiţiile economiei pe piaţă.
Principalele metode de cercetare pedagogică la această etapă au constituit: analiza istorico-
pedagogică, studiul şi generalizarea experienţei pedagogice conform tehnologiilor tradiţionale de
instruire în ştiinţa şi practica pedagogică, a experienţei de activitate a întreprinderilor de confecţii în
domeniul restructurării, modificării cerinţelor impuse unui inginer-tehnolog ca specialist în
producţia modernă.
La etapa a doua (anii 1999 - 2001) au fost determinate scopurile şi obiectivele cercetării,
obiectul şi subiectul, formulată ipoteza de lucru. Principalele metode în perioada iniţială a etapei a
doua a cercetării pedagogice au constituit: analiza teoretică şi sinteza, modelarea, studierea şi
analiza documentelor, anchetarea, testarea etc. Au fost pregătite publicaţii ştiinţifice referitoare la
problema integrării tehnologiilor inovaţionale, algoritmizare, instruire anticipată, instruire
vitagenică şi contextuală în procesul inovaţional de pregătire a inginerilor pentru industria de
confecţii. Tot la această etapă s-a realizat partea experimentală a cercetării, argumentarea şi
aprobarea căilor principale şi condiţiilor pedagogice de perfecţionare a procesului de învăţămînt în
baza tehnologiilor alese. Concomitent au fost introduse corecţii în metodologia cercetării, s-au

8
conturat concluziile şi recomandările preliminare, unele fiind implementate în procesul de studii.
Printre principalele metode de cercetare ale acestei perioade pot fi menţionate: experimentul
pedagogic, metoda evaluării de expertiză, studiul rezultatelor activităţii, observaţia pedagogică etc.
Etapa a treia (anii 2001 - 2004) a fost consacrată generalizării teoretice şi prelucrării
materialelor obţinute pe parcursul lucrărilor experimentale, implementării în procesul de studii a
formelor active de instruire ca factor dominant al tehnologiei de colaborare, aprobării în practică a
funcţionării curriculumului de pregătire tehnologică a studenţilor la etapa primară a învăţămîntului
tehnic superior, acesta fiind elaborat experimental şi modelului didactic multidimensional de
integrare a tehnologiilor inovaţionale în procesul de studii, precum şi implementării recomandărilor
în practica instituţiei tehnice de învăţămînt superior, perfectării tezei.
Etapa finală (anii 2004 - 2006) a cuprins formularea concluziilor principale ale cercetării
actualei teze pe baza aprobării în decurs de trei ani a modelului propus de integrare a tehnologiilor
inovaţionale în contextul curriculumului elaborat şi aprobat pentru instituţia de învăţămînt tehnic
superior la disciplina „Bazele tehnologiei confecţiilor” pentru studenţii anului doi. O aplicare
deosebită la desfăşurarea lucrărilor de cercetare la etapa finală au avut metodele: darea de seamă şi
analiza desinestătătoare a activităţii, generalizarea teoretică, prelucrarea rezultatelor prin metodele
statisticii matematice, consiliul pedagogic etc.
Ideea cercetării, scopul şi obiectivele acesteia au determinat structura şi conţinutul tezei.
Lucrarea constă din introducere, două capitole, încheiere, bibliografie, glosar, anexe.

Conţinutul de bază al lucrării.

În introducere este argumentată actualitatea temei, stabilit obiectul şi subiectul cercetării; este
formulat scopul, ipoteza şi obiectivele cercetării; sunt determinate baza metodologică şi
instrumentele metodice, prezentate principalele teze teoretice înaintate spre susţinere; sunt
dezvăluite inovaţia ştiinţifică, importanţa teoretică şi practică a cercetării actualei teze, este
prezentată informaţia despre aprobarea şi implementarea rezultatelor cercetării.
În primul capitol „Teoria bazelor instruirii inovaţionale într-o instituţie de învăţămînt
tehnic superior” se prezintă esenţa şi specificul de formare a proceselor inovaţionale în procesul de
studii, se examinează căile de perfecţionare a activităţii instituţiei de învăţămînt în baza
implementării în procesul de instruire şi educaţie a tehnologiilor pedagogice inovaţionale
productive ca o alternativă a tehnologiilor tradiţionale reproductive. În acest capitol se expune
istoria formării inovaţiei atît de pe poziţiile determinării terminologiei, cît şi de pe cele ale adaptării
activităţii didactico-practice la pregătirea inginerilor de calificare înaltă, se examinează actualele
concepţii inovaţionale, posibilităţile lor didactice de a fi folosite la formarea cunoştinţelor

9
profesionale la etapa primară de pregătire a inginerilor pentru industria de confecţii, se
argumentează căile de perfecţionare a materialelor metodice pe baza aplicării tehnologiilor
inovaţionale de instruire în procesul de studii.
Rezultatele reflecţiei ştiinţifice a experienţei de realizare a tehnologiilor pedagogice productive
permit stabilirea faptului, că mecanismul de realizare a scopului tehnologiilor pedagogice
productive constituie interacţiunea pedagogică interactivă şi aceasta este un produs ştiinţific nou.
Drept consecinţă a intensificării procesului de diferenţiere după nivel şi profil a instruirii în
instituţiile de învăţămînt superior este faptul, că multe dintre acestea au început elaborarea
propriilor programe de învăţămînt, curriculumuri, planuri de învăţămînt şi modele de instrumente
didactice multidimensionale, fapt prin care studenţii au obţinut posibilitatea de a-şi realiza în mod
diferit propriile itinerare instructiv-educative, deoarece din punct de vedere al autoarei prezentei
teze cel mai important lucru este orientarea activităţii învăţămîntului profesional de pe poziţiile
instrumentelor didactice multidimensionale în contextul sinergeticii.
Prin urmare, abordînd problema de elaborare a conţinutului disciplinelor de studii în instituţiile
de învăţămînt superior, luînd în considerare şi reorientarea procesului de instruire din aceste
instituţii de la concepţia de cunoaştere la cea de activitate sub aspectul formării la studenţi a unui
sistem de cunoştinţe, au fost evidenţiate două categorii de probleme:
1. Edificarea unui sistem de cunoştinţe a studenţilor necesar şi suficient pentru însuşirea deplină
a bazelor activităţii profesionale, perfecţionarea interconexiunii dintre cunoştinţele senzuale şi cele
raţionale (teoretice), care se află la baza însuşirii activităţii; perfecţionarea cunoştinţelor despre
activitate, despre scopurile, procedeele, mijloacele şi condiţiile acesteia; căutarea posibilităţilor de
creştere a nivelului de generalizare a cunoştinţelor acumulate despre activitate;
2. Cercetarea posibilităţilor de îmbinare a formării cunoştinţelor teoretice ale studenţilor cu
necesităţile lor practice, orientărilor la valorile morale şi spirituale; cercetarea căilor de lărgire a
posibilităţilor de aplicare a cunoştinţelor teoretice în activitatea practică a studenţilor nemijlocit în
procesul de instruire.
Orientarea profesională a instruirii într-o instituţie de învăţămînt superior tehnic în calitate de
principiu dominant, începînd cu nivelul primar de instruire în şcoala superioară se supune problemei
de formare a cunoştinţelor, abilităţilor şi deprinderilor, a gîndirii profesionale a unui specialist într-
un domeniu stabilit a viitoarei activităţi. Anume aici principiul de diferenţiere a instruirii obţine un
aspect specific – atît cel de nivel, cît şi cel de profil, de aceea interesele profesionale şi scopurile
studenţilor se conturează acum cu mult mai clar, deoarece didactica şcolii superioare şi, îndeosebi,
de profil tehnic îngust (cum este industria uşoară), adică ramura cunoştinţelor ştiinţifice pînă acum
rămîne într-o măsură considerabilă nereclamată de comunitatea şcolii superioare. Metodica de

10
instruire a studenţilor la disciplinele de un nivel corespunzător unei instituţii de învăţămînt superior
practic lipseşte (mai ales, disciplinele speciale care nu au analogii în învăţămîntul mediu).
Inovaţiile pedagogice sunt în strînsă legătură cu concepţiile pedagogiei globale pe baza
îmbinării tolerante a legilor de ontogeneză în procesul longitudinal de creativitate educalogică în
scopul de a pregăti un specialist care posedă o mobilitate profesională în orice domeniu de
producţie. Deaceea în cercetările din actuala teză se examinează problema procesului pedagogic
inovaţional, care reprezintă procesul de perfecţionare a practicilor de cultură generală, a dezvoltării
sistemelor de cultură generală pe baza inovaţiilor, avînd în vedere modificarea parţială a scopurilor
tradiţionale, a conţinutului şi mijloacelor învăţămîntului şcolii superioare tehnice bazate pe ideile
concepţiei sinergetice (fig. 1).
Analiza efectuată în lucrare privind concepţiile teoretice cu referire la problema integrării
tehnologiilor inovaţionale în procesul de studii ca bază de însuşire a activităţii didactice de tip activ
de transformare a permis conturarea concluziei: activitatea inovaţională în înţelesul modern se
bazează pe teoria colaborării, conform căreia componenta activă de transformare constituie baza
modelului didactic multidimensional de autoorganizare a sistemelor de instruire; metodologia
activităţii inovaţionale se bazează pe trei nivele: filosofic (teoria activităţii instruirii avansate),
general ştiinţific (sistematizat, informaţional-programat, tehnologic, ştiinţific concret), didactic
(teoria formării acţiunilor mentale pe etape, instruirea vitagenică, în bază de anticipare,
algoritmizată, semnificativ-contextuală şi de colaborare).

Fig. 1. Schema analizei ideilor conceptuale pe baza abordării sinergetice în procesul de

instruire

11
 În aspectul cercetărilor actualei teze activitatea inovaţională este un proces de separare a
acţiunilor care fac parte din activitate şi determinarea succesiunii şi interconexiunii lor optime.
Cercetarea activităţii profesionale de creaţie, aceasta fiind în legătură cu aplicarea tehnologiilor
inovaţionale de instruire, a procesului sinergetic în ştiinţă, care presupune nişte etape
corespunzătoare de realizare a acestui proces, demonstrează posibilitatea îmbinării tehnologiilor
inovaţionale cu activitatea de instruire şi percepere a studenţilor prin intermediul procesului de
studii organizat în modul respectiv.
În capitolul doi „Conţinutul şi structura activităţii inovaţionale a viitorilor ingineri pentru
industria de confecţii” se prezintă bazele didactice ale funcţionării procesului de studii în contextul
curriculumului experimental la disciplina profil, acestea fiind stabilite pe baza tehnologiilor
inovaţionale aplicate, precum şi realizarea concepţiilor inovaţionale în activitatea de studii a
studenţilor cu aplicarea modelului structural-funcţional pe nivele în instruire.
Analiza conţinutului cunoştinţelor iniţiale şi a celor finale ale studenţilor în cadrul orelor de curs
şi de laborator şi pe parcursul primei practici didactico-tehnologice destinată obţinerii unei pregătiri
primare profesionale cu caracter teoretic şi aplicativ în domeniul fabricării confecţiilor a permis
construirea modelului acestor cunoştinţe care constă din: cunoştinţe profesional-teoretice,
cunoştinţe tehnologice, cunoştinţe tehnico-tehnologice, cunoştinţe referitoare la obiectul tehnic,
abilităţi profesional-practice primare, care reprezintă unul din elementele cheie în procesul de
standardizare efectuat într-o instituţie de învăţămînt tehnică superior (fig. 2).

12
 Fig. 2. Standardizarea învăţămîntului într-o instituţie de învăţămînt tehnic superior

În teză au fost formulate unele principii, în baza cărora este posibilă proiectarea conţinutului
inovaţional-integrat de dezvoltare a gîndirii profesionale de creaţie a studenţilor la etapa primară de
pregătire la facultatea de Industrie Uşoară a Universităţii Tehnice a Moldovei:
1. Unitatea şi interdependenţa dintre unităţile de conţinut şi cele ale scopurilor de nivel productiv
şi de creaţie;
2. Consecutivitatea în instruire la nivel de ani şi cicluri de studii;
3. Echilibrarea sarcinii informaţionale în decursul tuturor anilor de studii;
4. Interdependenţa dintre formele active şi metodele dezvoltative de instruire pe de o parte şi
sistemul de valori pe de alta;
5. Interconexiunea şi interdependenţa dintre principiile didactice şi educaţionale la nivel de
curriculum didactic profesional;
6. Asigurarea posibilităţii de dezvoltare a gîndirii tehnice şi creaţiei artistice din primii ani de
instruire în Universitate;
7. Actualitatea informaţiei şi adaptarea ei la nivelul de vîrstă a studenţilor anilor I-II;
8. Diferenţierea şi individualizarea instruirii;

13
 9. Interconexiunea şi interacţiunea dintre legile şi legităţile de fundamentare a conţinutului în
baza formării abilităţilor şi deprinderilor practice;
10. Corelarea pe orizontală: scop – conţinut – tehnologie – rezultat;
11. Evaluarea rezultatelor inovaţiei procesului instructiv-educativ trebuie să reflecte trecerea la
învăţămîntul formativ-dezvoltativ;
12. Stabilirea nivelului obligatoriu de instruire tehnologică a tuturor studenţilor şi menţionarea
posibilităţilor de creştere la studierea unor noi teme şi realizarea unui nou nivel de
performanţă.
În acest capitol se argumentează introducerea disciplinei de studii „Bazele tehnologiei
confecţiilor” pentru studenţii anului întîi ai facultăţii de Industrie Uşoară. Principala componentă în
organizarea procesului de studii la această disciplină întotdeauna reprezintă activitatea creativă de
muncă a studenţilor în vederea formării cunoştinţelor aplicative referitoare la bazele tehnologiei
confecţiilor - lucrul la maşina de cusut, lucrul cu documentaţia tehnico-ştiinţifică şi literatura
tehnică, activitatea de formare a îndemînărilor practice la executarea operaţiilor tehnologice de
confecţionare a subansamblurilor produselor de îmbrăcăminte, iar spre sfîrşit şi a întreg produsului
la prima practică didactico-tehnologică.
În corespondenţă cu cele expuse mai sus a fost elaborat şi implementat în procesul de studii
curriculumul la disciplina „Bazele tehnologiei confecţiilor”, la baza căruia se află metoda
comunicativ-funcţională de studiere a bazelor tehnologiei confecţiilor, orientată spre dezvoltarea
cunoştinţelor şi abilităţilor integratoare, a relaţiilor de valoare, fapt ce presupune o abordare
inovaţională la studierea disciplinei, inclusiv la nivel de conţinut al disciplinei, deoarece studentul
este pus în situaţia de comunicare activă – comunicare în colaborare. Anume acest fapt contribuie la
formarea unui cîmp motivaţional la studenţi pentru însuşirea mai eficientă a ulterioarelor cursuri de
discipline de specialitate ale tehnologiei confecţiilor.
Reieşind din soluţionarea uneia din problemele didacticii, care constă în determinarea
mijloacelor, care asigură formarea şi susţinerea necesităţii de cunoaştere, adică pentru ca baza
instrumentală a tehnologiilor de instruire tradiţională şi a celor de perspectivă (inovaţionale) să
corespundă cerinţelor de universalitate, multidimensionalitate şi geneticitate, a fost determinat locul
şi rolul aplicării tehnologiilor inovaţionale în procesul de proiectare şi realizare a procesului de
învăţămînt (fig. 3).
Generalizînd şi concretizînd noţiunile abordării activitate – personalitate a psihologiei
contemporane, precum şi principiile didacticii ce denotă importanţa gradului de activitate, de
sinestătornicie şi conştientizare în activitatea didactică a fiecărui individ instruit, trebuie menţionat
faptul, că aplicată la condiţiile şcolii superioare (şi în special, a şcolii superioare tehnice)

14
componenta principală a procesului de instruire o reprezintă activitatea comprehensivă activă,
autodirijată, orientată spre anumite scopuri a celor instruiţi – ideile sinergeticii, cu alte cuvinte,
studierea de sinestătătoare a conţinutului fiecărei discipline: noţiunilor, bazelor teoretice, metodelor
de rezolvare a problemelor tip, metodelor de evaluare a veridicităţii şi exactităţii soluţiilor, precum
şi însuşirea tehnicii de aplicare a acestor cunoştinţe într-un domeniu sau altul al activităţii didactice
şi practice - tehnologiei „de colaborare”.

Fig. 3. Schema nivelelor funcţiilor pedagogice de proiectare şi construire a procesului de

învăţămînt
Modelînd cunoştinţele prin intermediul instrumentelor didactice multidimensionale cu aranjarea
pe etape prin momentele de sprijin ale categoriilor, propuse în figura 4, în procesul de formare a
cunoştinţelor profesionale fundamentale se evidenţiază combinaţia sistemelor „monodidactice” cu
procedeele de instruire în grup şi diferenţiate, cînd pedagogul are posibilitatea de a face schimb de
informaţie cu toată grupa academică, precum şi a acorda atenţie unor anumiţi studenţi în calitate de
„meditator”, deoarece această combinaţie permite organizarea activităţii pedagogului (de dirijare)
cu studenţii după traiectoria ciclică (cu control, autocontrol şi control reciproc), orientată
(individuală) şi manuală (verbală), însă în acest caz nu se poate exclude total şi instruirea
tradiţională modernă, deoarece a trece totalmente procesul de instruire în şcoala tehnică superioară
la noile forme de instruire este practic imposibil şi nu este obiectiv în cazul studenţilor de la nivelul
primar al învăţămîntului superior (perioada de adaptare la instituţia de învăţămînt superior are un
caracter temporar). Prin urmare, accentuarea atenţiei asupra strategiei alease a procesului de
instruire permite prognozarea obiectivă a alegerii celorlalţi parametri, pornind de la faptul că
accentul se pune pe tehnologia nivelului avansat conform categoriei de studenţi (vectorul K12, 2 –

15
studierea aprofundată a disciplinei „Bazele tehnologiei confecţiilor” în baza căreia a fost efectuată
cercetarea în această teză - fig.4).

Fig. 4. Modelul logic-semantic de alegere a criteriilor tehnologiilor pedagogice

La modelarea activităţii de instruire a studenţilor la etapa primară a specializării în confecţii
trebuie luat în considerare complexul adecvat de condiţii didactice (fig. 5), în acest caz alegerea
prioritară a tehnologiilor inovaţionale de studii rezultă din următoarele: procesul de studii de pe
poziţiile didacticii reprezintă o activitate organizată de cadrul didactic (sau de cel ce se instruieşte,
sau de o grupă de indivizi instruiţi) orientată spre un anumit scop, autodirijată, reflexivă de
transformare de însuşire a cunoştinţelor, metodelor de obţinere, prelucrare şi aplicare a acestora;
activitatea de studii a studentului nu poate fi efectivă într-o măsură suficientă, dacă ea nu este
asigurată, organizată, dirijată şi verificată de cadrul didactic.
Luînd în considerare condiţiile menţionate mai sus, în cercetările din actuala teză este elaborat
un model structural-funcţional de realizare a concepţiilor inovaţionale în procesul de instruire a
studenţilor, inginerilor pentru industria de confecţii la Facultatea de Industrie Uşoară (fig. 6).
În schemă cu lunii continui sunt evidenţiate obiectele asupra cărora în teză este îndreptată
atenţia, iar cu linii punctate – acele concepţii de organizare a procesului de studii, care după părerea
autoarei reflectă cel mai deplin activitatea didactico-comprehensivă a procesului de instruire a
studenţilor în vederea însuşirii cunoştinţelor profesionale fundamentale la etapa primară a
învăţămîntului superior.

16
Fig. 5. Modelul structural-funcţional pe niveluri de realizare a concepţiilor inovaţionale în
procesul de instruire a studenţilor, inginerilor pentru industria de confecţii la Facultatea
Industria Uşoară

Fig. 6. Schema funcţionării complexului de metodologii luînd în considerare capacităţile de

cunoaştere ale studenţilor: Л – curs; С – seminar; ПЗ– lucrare practică (lucrare de
laborator); СУМРЗ – comunicarea materialului studiat de către titular; ВИОУМЗ –
reproducerea şi conştientizarea materialului studiat; К – control curent; КГЛ – controlul
capitolului; Кр – controlul compartimentului.

17
 Acest model de nivel permite identificarea componentelor logice generale de proiectare a
sistemelor de instruire după criteriul de caracter principial-sistemic în bază de activizare, totodată în
calitate de componentă a formatorului de sistem este „aspectul de utilitate a muncii”.
În capitolul trei „Argumentarea experimentală a eficienţei metodei de utilizare a
tehnologiilor inovaţionale de instruire a inginerilor pentru industria de confecţii” se descrie
organizarea şi metodologia lucrărilor experimentale, se expune mersul lor şi se analizează
rezultatele, totodată sunt evidenţiate criteriile de evaluare a eficienţei utilizării tehnologiilor
inovaţionale de instruire şi se aprobă programa experimentală de implementare a tehnologiilor
inovaţionale de instruire.
Scopul principal al experimentului a fost verificarea eficienţei instruirii la „Bazele tehnologiei
confecţiilor”, fiind folosite în procesul de studii instrumentele didactice multidimensionale, precum
şi a concepţiile inovaţionale în contextul sinergeticii, care constituie fundamentul semnificativ-
contextual, construit pe baza analizei elementelor a acţiunilor profesionale de muncă.
În experimentul pedagogic au fost cercetate diverse criterii de eficientizare a utilizării în procesul
de studii a elementelor instrumentelor didactice multidimensionale pe baza comparării tehnologiilor
tradiţionale cu cele inovaţionale, care în mod obligatoriu vor conduce la creşterea eficienţei întreg
procesului de instruire.
Drept cerinţe principale la determinarea criteriilor se impun următoarele:
1. Eficienţa formării competenţei profesionale a viitorului inginer pentru industria de confecţii
este posibilă în baza aplicării concepţiilor sinergetice în procesul de studii – reacţia intuitiv-
deductivă a cadrului didactic la oportunitatea realizării unei sau altei categorii de procedee (de
exemplu – îmbinarea complexă a elementelor teoriei algoritmilor în instruirea contextuală etc.);
2. Creşterea randamentului activităţii de muncă în producţie pe baza tehnologiilor inovaţionale
de instruire contribuie la implicarea mai rapidă a viitorilor ingineri în producţie – aplicarea formelor
active de instruire în complex cu teoria vitagenică de instruire cu metoda holografică a proiecţiilor –
cînd experienţa de viaţă contribuie la activizarea procesului de formare a modului de activitate în
muncă începînd cu primele baze ale studierii disciplinei de profil în colaborare;
3. Formarea competenţei profesionale, care prezintă o caracteristică integrală a calităţilor
profesionale şi celor personale ale specialistului în baza aplicării concepţiilor inovaţionale în
procesul de studii.
Pentru a forma criteriile nominalizate mai sus noi am folosit rezultatele anchetării studenţilor pe
parcursul cercetărilor pedagogice efectuate (vezi schemele 1, 2), determinînd astfel de calităţi ca: 1
– capacitatea de a analiza activitatea personală într-o situaţie de producţie, 2 – posedarea noţiunilor

18
 şi definiţiilor teoretice de bază, 3, 4 – posedarea deprinderilor reprezentării grafice şi ale activităţii
profesionale de muncă la faza iniţială, 5 – capacitatea de a activa de sinestătător şi în mod creativ.
Diagnostica procesului de stabilire a calităţii produsului sau a procesului, care constă din
operaţiile de evidenţiere a calităţii necesare, de a măsura valoarea ei şi de a-i atribui acestei calităţi o
anumită apreciere, în cercetările actualei teze a fost determinată prin parametrii de însuşire a
activităţii definite şi s-a comparat cu scara integrală de evaluare şi funcţie a calităţii însuşirii. Pe
parcursul experimentului a fost utilizată o selecţie dependentă de studenţi din anii 2001-2002 şi
2002-2003, din următoarele grupe: MTCŢ-014, MTCŢ-002, DV-003, MTT-002, DV-012,
MTCŢ-012.

100
90 100
80 90
70 80
Gr. de 70 Gr. de
60 control 60
50 control
Gr. de 50
40 40 Gr. de
30 exper. 30 exper.
20 20
10 10
0 0
1 2 3 4 5 1 2 3 4 5

Schema 1 – Diagnostica competenţei Schema 2 – Diagnostica competenţei

profesionale iniţiale a studenţilor profesionale finale a studenţilor

În tabelele 1 şi 2 sunt prezentate rezultatele situaţiei finale a pregătirii profesionale a studenţilor

conform indicatorilor medii ai rezultatelor testării.

Соотношение итоговых уровней пргофессиональной подготовки студентов Соотношение итоговых уровней пргофессиональной подготовки студентов
контрольной и экспериментальной групп. Первый год эксперимента контрольной и экспериментальной групп. Второй год эксперимента

% 80 %
80 80 75

70 70
60
60 60

50 50
42,86

40 35 40
28,57
30 30 25
21,43
20
20
20
7,14
10
10 5 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0
0 о
т... ьн шо ич
но ще
е ри т ел ро стя
... ь но ро шо
ли чно ст ящ тво ори Хо От
л
Бл
е
р ит т ел Хо От Бл е вле етв
т во ор и до овл
вле л ет
в
Не
у
Уд
у до ов
Не Уд
Контрольная группа Экспериментальная группа
Контрольная группа Экспериментальная группа

Schema 4. Anii 2001-2002. Schema 5. Anii 2003-2004.

Nivelul final al experimentului. Nivelul final al experimentului.

19
 Tabelul 1. Situaţia finală a pregătirii profesionale a studenţilor pe ani
într-o secţiune de control
Anii 2001-2002 ai experimentului Anii 2002-2003 ai Anii 2003-
experimentului 2004 ai
experimentulu
i–
curriculum

Grupa de Grupele Grupa de Grupa experimentală Grupa

control experimentale control МТСТ-012 experimentală
DV-003 МТСТ-014 DV-012 МТСТ-022
МТСТ-002
Disciplina Calificativul МТТ-014

pers. % pers. % pers. % pers. % pers. %

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Bazele
tehnologiei Insuficient 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
confecţiilor
Suficient 8 80 0 0 3 25 1 7,14 0 0

Bine 2 20 12 60 9 75 4 28,57 8 40

Excelent 0 0 7 35 0 0 3 21,43 8 40

Strălucit 0 0 1 5 0 0 6 42,86 4 20

Numărul de studenţi 10 100 20 100 12 100 14 100 20 100

Punctajul mediu 5,6 8,05 6,92 8,86 8,7

Dispersia 1,6 1,21 1,72 1,98 0,85

Abaterea medie pătratică 1,26 1,10 1,31 1,41 0,92

Coeficientul de variaţie, % 22,59 13,65 18,96 15,88 10,61

Valoarea calculată a t-criteriului lui
Student 5,48 3,62
Valoarea tabelară a t- criteriului lui
Student pentru nivelul de 2,05 2,06
semnificaţie de 5%

Соотношение итоговых уровней пргофессиональной подготовки студентов

экспериментальной группы
%
70

60
60

50
42,86
40 40
40
35

28,57
30
21,43 20
20

10 7,14
5
0 0 0 0 0
0 .. ьн е
ит ел о
чн
о щ
ор ит ро
ш тя
тв ор ли ес
ле тв Хо От Бл
ов ле
уд ов
Не Уд

Пер вый год экспер имента Втор ой год экспер имента Т р етий год экспер имента

Schema 6. Anii 2003-2004. Corelarea nivelurilor finale – activitate după curriculum

Tabelul 2. Situaţia finală de pregătire a studenţilor grupelor experimentale
Anii experimentului – Anii experimentului –
întîi şi al doilea al doilea şi al treilea
Valoarea calculată a t- criteriului lui Student 1,88 2,39
Valoarea tabelară a t- criteriului lui Student 2,04 2,04
pentru nivelul de semnificaţie de 5%

20
 Concluzii generale
Conform rezultatelor cercetărilor teoretice şi experimentale a problemei ştiinţifice examinate în
corespondenţă cu scopurile şi obiectivele cercetării se pot face următoarele concluzii:
1. S-a efectuat analiza eficienţei implementării tehnologiilor inovaţionale de instruire sub
aspect istoric, care permite constatarea faptului, că actualele concepţii pedagogice, metode şi
mijloace de instruire nu asigură în măsură deplină formarea profesională şi general metodologică a
procesului de pregătire a inginerilor pentru industria de confecţii în cadrul studierii disciplinelor de
bază;
2. S-a stabilit, că depăşirea acestor lacune este imposibilă utilizînd tehnologiile, concepţiile,
metodele şi mijloacele tradiţionale în cadrul activităţii didactice pasiv-contemplative existente.
Soluţionarea acestei probleme este posibilă prin implementarea tipului activ de transformare în
activitatea de instruire, orientată spre activizarea competenţei profesionale a viitorilor ingineri;
3. Eficienţa formării competenţei profesionale a studenţilor a fost majorată considerabil prin
utilizarea în procesul de studii a modelului de instrumente didactice multidimensionale elaborat în
baza tehnologiilor inovaţionale de instruire;
4. A fost elaborat şi aprobat un model sistemic de reformare a structurii conţinutului
disciplinei speciale „Bazele tehnologiei confecţiilor” – pe baza curriculumului de pregătire
tehnologică a producţiei pentru o instituţie de învăţămînt tehnic superior, acesta fiind implementat
în procesul de studii;
5. A fost demonstrată obiectivitatea implementării în conţinutul ciclurilor de studii a
concepţiilor sinergetice de aplicare a formelor active de instruire pe baza colaborării în contextul
instruirii avansate;
6. În rezultatul experimentului pedagogic a fost demonstrat, că metodologia recomandată de
organizare a activităţii de instruire şi muncă contribuie la eficientizarea pedagogică a studierii
disciplinelor de bază de către studenţii specializaţi în confecţii într-o instituţie de învăţămînt
superior tehnic.

Conţinutul tezei este reflectat în următoarele publicaţii:

1. Саламатова С. М., Кондратенко О. Алгоритмизация программированного обучения
в инновационном процессе подготовки инженеров по специальности 2301 «Моделирование
и технология швейных изделий». Investigaţii pedagogice şi psihologice, Ediţia IV, Chişinău,
1999, p.161-167.
2. Кондратенко О. Программированное обучение в процессе подготовки инженеров
швейного производства в условиях Технического Университета Молдовы. Investigaţii
pedagogice şi psihologice, Ediţia IV, Chişinău, 1999, p.177-182.

21
3. Кондратенко О., Саламатова С. М. Использование информационно -
алгоритмизированных методов обучения в ходе учебно-познавательной деятельности
студентов специальности 2301 «Конструирование и технология швейных изделий»
Conferinţa tehnico-ştiinţifică a studenţilor şi doctoranzilor din U.T.M., Chişinău, 2002, 133-134 p.
4. Саламатова С. М., Кондратенко О. Организация и проведение первой
технологической практики студентов второго курса, составление алгоритмических
предписаний. Учебное пособие. Editura U.T.M., Chişinău, 2003, 47 p.
5. Кондратенко О. Оптимизация технологических процессов цеха начальной отделки
АО «Вестра» Республики Молдова. Молодые ученые ХХI веку, тезисы докладов, молодых
ученых, ИИЦ МГУДТ, Москва, 2003, стр. 94-95.
6. Саламатова С. М., Кондратенко О. Учебно-методическое пособие по организации и
проведению первой учебной технологической практики студентов II курса специальности
2301 «Моделирование и технология швейных изделий», Тип. «Метромпаш», Кишинев, 2003,
107 с.
7. Кондратенко О. Алгоритмические предписания в курсовом проектировании как
инновационная форма интеграции науки и практики. Интеграция педагогической науки и
практики как доминирующий фактор развития образования ХХI века: методология, теория,
технология, УИЦ БГПУ, Минск, 2003, стр. 164 – 166.
8. Кондратенко О., С.М.Саламатова. Организация учебно-методической деятельности
с применением алгоритмов на базе интеграции науки и практики Интеграция
педагогической науки и практики как доминирующий фактор развития образования ХХI
века: методология, теория, технология, УИЦ БГПУ, Минск, 2003, стр. 174 – 175.
9. Кондратенко О., С.М.Саламатова. Процедура получения совместных оценок
сложности тестов и способностей студентов в аспекте алгоритмической парадигмы.
Conferinţa tehnico-ştiinţifică a studenţilor şi doctoranzilor din U.T.M., Chişinău, 2003, р.200-201.
10. С.М.Саламатова, Кондратенко О. Технология сборки и монтажа женских и детских
платьев. Учебное пособие (часть 1). Editura U.T.M., Chişinău, 2004, 57 р.
11. С.М.Саламатова, Кондратенко О., Технология сборки и монтажа женских и детских
платьев. Учебное пособие (часть 2). Editura U.T.M., Chişinău, 2004, 47 p.
12. Кондратенко О. Современный взгляд на вопросы компьютеризации процесса
обучения при подготовке инженеров швейной промышленности. Conferinţa pedagogică în
cadrul facultăţii Industriei Uşoare. «Актуальные проблемы педагогики в инженерии». Editura
U.T.M., Chişinău, 2002, 58-73р.
13. Кондратенко О. Дидактические аспекты моделирования новых информационных
технологий преподавания в рамках дистанционного обучения. Conferinţa pedagogică în cadrul
facultăţii Industriei Uşoare «Актуальные проблемы педагогики в инженерии». Editura U.T.M.,
U.T.M., Chişinău, 2002, 144-159 р.
14. Кондратенко О., С.М.Саламатова Алгоритмизация как основы овладения
студентами учебно-познавательной деятельностью. Conferinţa pedagogică în cadrul facultăţii
Industriei Uşoare. «Актуальные проблемы педагогики в инженерии». Editura U.T.M., Chişinău,
2002, 176-183 р.
15. Кондратенко О. Дидактические условия алгоритмизации учебной деятельности
студентов в процессе программированного обучения. Conferinţa pedagogică în cadrul facultăţii
Industriei Uşoare. «Актуальные проблемы педагогики в инженерии». Editura U.T.M., Chişinău,
2002, 183-188 р.
16. С.М.Саламатова, Кондратенко О. Основы технологии швейных изделий.
Самостоятельная работа студентов. Editura U.T.M., Chişinău, 2004, 18 р.
17. Кондратенко О. Технология швейных изделий. Методические указания к
выполнению курсового проекта. Editura U.Т.M., 2003. стр.18.

22
18. Кондратенко О. Инновационные технологии обучения как неотъемлемая часть
интеграции профессионального образования в техническом вузе. Conferinţa Tehnico-
ştiinţifică Jubiliară a Colaboratorilor, Doctoranzilor şi Studenţilor din U.T.M., Chişinău, 2004, р.
60-261.
19. Саламатова С.М., Кондратенко О. Концептуальные основы профессионально-
педагогической деятельности. Conferinţa Tehnico-ştiinţifică Jubiliară a Colaboratorilor,
Doctoranzilor şi Studenţilor din U.T.M., Chişinău, 2004, р. 262-263.
20. Condratenco O., Dabija A. Perspectiva dezvoltării creaţiei artistico-tehnologice a
studenţiilor la facultatea de industrie uşoară ca factor dominant în dezvoltarea ştiinţei secolului
XXI. Meridian ingineresc №3., Editura U.T.M. Chişinău, 2004, 68-70 р.
21. Саламатова С.М., Кондратенко О. Куррикулум Технического вуза. Технологическая
подготовка студентов 1-4 курсов (специальность 2301 «Моделирование и технология
швейных изделий»). Editura: Press Design. Chişinău,2005, 58р.
22. Condratenco O., Dabija A. Individualizarea şi diferenţiarea studiului în învăţămăntul
profesional. Univers pedagogic. Revista Ministerului Educaţiei. Culegere de articole ştiinţifice. №
1(5) 2005 Chişinău, 2005, 15-17 р.
23. Condratenco O. Aspecte pedagogice inovative în pregătirea inginerilor contemporani.
Univers pedagogic. Revista Ministerului Educaţiei. Culegere de articole ştiinţifice. № 1(5) 2005
Chişinău, 2005, 51-55 р.
24. Condratenco O. Studiile superioare profesionale în sistemul neîntrerupt de învăţământ.
Univers pedagogic. Revista Ministerului Educaţiei. Culegere de articole ştiinţifice. № 3(7) 2005
Chişinău, 2005. 75-78 р.
25. Condratenco O. Varietăţile componentelor programelor orientate spre standardizarea în-
văţământului în instituţiile tehnice. Univers pedagogic. Revista Ministerului Educaţiei. Culegere de
articole ştiinţifice. № 3(7) 2005, Chişinău, 2005, 57-60 р.
26. Саламатова С.М., Кондратенко О. Методические указания к выполнению
лабораторных работ по дисциплине «Оборудование швейного производства». Часть 1.
Editura U.T.M., Chişinău, 2005, 46 р.
27. Кондратенко О. Практико-ориентированное научное пособие. «Инновационные
технологии в профессиональном образовании. Алгоритмизация процесса обучения». Editura:
Press Design. Chişinău, 2005, 82 р.
28. Саламатова С.М., Кондратенко О. Инновационные процессы в образовании.
Simpozionul „Fizica în procesul de instruire” din U.T.M., Chişinău, 2005, стр. 243-244.
29. Кондратенко О. Обучение профессиональным возможностям в рамках синергетики.
Simpozionul „Fizica în procesul de instruire”din U.T.M., Chişinău, 2005, стр. 334-335.
30. Кондратенко О. Высшее профессиональное образование в концепции
«диферинцированной индивидуализации» обучения студентов. Simpozionul „Fizica în
procesul de instruire” din U.T.M., Chişinău, 2005, стр. 241-242.
31. Condratenco O. Dаbija A. Optimization of the structural – tehnological solution of the
complex bullet-proof vest in the direction of its comfort increase. Simpozionul internaţional:
Prezent şi perspective în ingineria textilă. Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” Iaşi. România 2005,
p. 371-372.
32. Condratenco O., Dаbija A. Mijloace multidimensionale didactice ca realitate obiectivă in
mobilitatea profesională a absolvenţilor instituţiilior superioare. Simpozionul internaţional: Prezent
şi perspective în ingineria textilă. Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, Iaşi, România, 2005, p.646-
648.
33. Кондратенко О. Проектирование учебного процесса по курсу «Основы швейного
производства» при подготовке инженеров легкой промышленности. Tehnologii Educaţionale
Moderne / Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău. Lab. „ Bazele tehnologiei

23
şi măiestriei pedagogice”. Coord.: V. Măndăcanu – Ch.: Centrul ed. AL UPS „Ion Creangă”. Vol-
VII, 2005, p. 216...229.
34. Condratenco O. Didactic multidimensional instruments as objective reality in professional
mobility of the graduates of higher education institutions. Univers pedagogic. Revista Ministerului
Educaţiei. Culegere de articole ştiinţifice. № 4(7), 2005, Chişinău, 2006.

Резюме
Актуальность исследования определена необходимостью реформы системы подготовки
инженерных кадров в новых социально-экономических условиях Республики Молдова.
Противоречия между сферой производства, рынком труда и существующей практикой
обучения молодых и мобильных специалистов послужили исходными данными для
концептуальной разработки новых теоретических моделей образовательного процесса и
практики высших учебных заведений профессионального образования.
Были выявлены предпосылки, тенденции, условия и пути осуществления этих изменений
в образовательной деятельности в условиях ее диверсификации.
Была разработана и апробирована модель куррикулума для подготовки инженеров
швейного производства в Техническом Университете Молдова на факультете легкой
промышленности, реализующего как профессиональную подготовку, так и
общеинженерную для студентов, обучающихся на младшей ступени высшего образования и
таким образом обеспечивающего непрерывность профессионального высшего образования,
с разрешением противоречий в переходный период рыночных отношений.
Не претендуя на исчерпывающее решение всех затронутых в диссертационном
исследовании вопросов, исследование в целом подтвердило выдвинутую гипотезу и
основные положения выносимые на защиту, а также доказывает обоснованность реформы
системы высшего образования в рамках Болонской концепции.

Summary
The actuality of the research is determined by the necessity of the reform in the system of prepa-
ration of specialists in the new social-economic conditions of the Republic Moldova. The contra-
dictions between the sphere of production, the labor market and the existent practice of education
of the young and communicative specialists has served as the basis for elaboration of the new
theoretic models of the educational process and the practice in institutions of high professional
education.
There have been pointed out the premises, tendings, conditions and ways of realizing these
changes in the educational activity in the conditions of its diversity.
There have been elaborated and approved the model of curriculum for preparation of engineers
of sewing production for Technical University Moldova on the famlty of light industry, which are
studying on the upper grade of high education which realizes interrupted process of professional
high education, as a form of perspective in assuring the continuity of the education and of the plan-
ning of the conditions of the transition period of market relations.
Without pretending to solve all mentioned problems completely, the research generally has con-
firmed the suggested hypothesis and the main thesis, presented in its support, and it proves and ar-
guments the necessity of a reform in the system of professional education in the frame of Bolognia
strategy.

24