DEZVOLTAREA COMPETENȚEI INVESTIGAȚIONALE PENTRU ASIGURAREA

CALITĂȚII ÎN PROCESUL DE INSTRUIRE LA ȘTIINȚE ALE NATURII

profesor învățământ primar NEAGU MARIETA

Școala Gimnazială „Ion Ionescu”, Valea Călugărească,
Școala Gimnazială Rachieri – structură, Prahova,
doctorandă, anul III,
Universitatea Pedagogică de Stat ''Ion Creangă'' din Chișinău

Elevii își formează sau își dezvoltă anumite competențe generale și specifice, acest
lucru reprezintă o preocupare importantă în învățământul modern, iar centrarea pe
competențe a determinat schimbări nu numai la nivelul predării - învăţării, ci şi la nivelul
evaluării. Trebuie stabilit foarte clar ceea ce dorim să evaluăm, „nu putem îmbunătăți ceea ce
nu putem evalua” [4]
Competenţa în știinţe presupune explicarea fenomenelor naturale utilizând cunoștințe și
metode (inclusiv observația și experimentul) pentru a identifica probleme și pentru a trage
concluzii bazate pe dovezi. Dobândirea de competențe specifice este corelată cu evaluări de
tip formativ, iar la nivel de sistem cu evaluări cu scop de monitorizare și feedback. [1]
Dezvoltând competența investigațională în cadrul orelor de științe, elevii vor putea să
folosească deprinderile formate în activități din viața cotidiană, fiind în continuă căutare a
soluțiilor optime.
Se urmărește necontenit ridicarea calității învățământului cu precădere în aria
curriculară Matematica și științe ale naturii, în special la disciplina Științe ale naturii,
deoarece, conform ultimului sondaj în cadrul PISA, România are un procent de analfabetism
funcțional de 44%, în medie, în creștere față de 2015. Diferențele dintre rezultatele medii ale
țărilor care fac parte din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și cele ale
României sunt de 63 de puncte la științe, potrivit raportului citat.
Aproximativ 56% dintre elevi s-au situat la științe la nivelul 2 de competență sau la un
nivel superior acestuia, ceea ce înseamnă că recunosc explicația corectă a unui fenomen
științific familiar și pot utiliza cunoștințele lor pentru a evalua dacă anumite date pot
fundamenta o anumită concluzie.
Aproximativ 1% dintre elevi au obținut performanțe foarte bune (nivelul 5 sau 6) la
științe - pot aplica în mod autonom și creativ cunoștințele lor din domeniul științelor într-o
varietate de situații, inclusiv în situații nefamiliare.
 Privind rezultatele de la evaluările naționale de la clasele a II-a, a IV-a, acest procent
va crește, de aceea este necesară o schimbare în abordarea predării. De asemenea, lipsa de
personal calificat și investițiile scăzute, comparativ cu cele de la nivelul UE, vor acutiza
această situație.
Schimbările petrecute în educație au dus la destabilizarea și la pierderea unui timp
prețios pentru completarea diferitelor documente în detrimentul actului didactic.
Au fost propuse planuri pentru reformarea sistemului de educație și formare: Educația
ne unește și România educată, planuri care vor să obțină sprijin politic. „Au fost prezentate
idei concrete pentru o reformă majoră a sistemului de educație și formare. Este necesar să se
ia măsuri clare pentru punerea în aplicare a reformei respective. Cheltuielile publice pentru
educație sunt scăzute în comparație cu cele de la nivelul UE, în timp ce nevoile de investiții
ale sectorului sunt ridicate. S-ar putea ca orice reformă majoră să necesite finanțare
suplimentară în vederea consolidării mecanismelor de asigurare a echității și a eficienței.
Îmbunătățirea sprijinului acordat cadrelor didactice – în special prin reproiectarea formării
inițiale a cadrelor didactice și prin consolidarea dezvoltării profesionale continue – poate
contribui la ameliorarea calității și a echității.” [1, p.24]
Programul PISA 2021 cuprinde un domeniu inovativ de testare: gândirea creativă. Se
urmărește astfel identificarea factorilor care sprijină dezvoltarea creativității și rolul
diferitelor activități școlare în acest sens.
 Prin situațiile de integrare propuse, alcătuite din mai multe activități de învățare care
favorizează rafinarea competenței de investigare [2, p.95] interdisciplinaritatea este însăși în
disciplina științe ale naturii, această disciplină este rădăcina celorlalte discipline din
gimnaziu: Biologie, Geografie, Fizică, Chimie.
Aplicarea conceptului STEM (din engleză: Ştiinţe, Tehnologii, Inginerie, Matematică)
este o provocare bazată pe interdisciplinaritate, pe utilizarea tehnologiilor informaţionale şi
pe aplicaţii din lumea reală. Demersul didactic care presupune educaţie STEM ajută elevii să-
şi construiască propria înţelegere asupra unor concepte ştiinţifice complexe, iar abordarea
deschisă şi creativă tinde să îmbunătăţească înţelegerea şi învăţarea ştiinţelor exacte în treapta
gimnazială şi liceală.
Competenţa în știinţe presupune explicarea fenomenelor naturale utilizând cunoștințe și
metode specifice disciplinei: activitățile practice - investigația, observația și experimentul
pentru a identifica probleme, a pune întrebări, a construi ipoteze și pentru a trage concluzii
bazate pe dovezi.
„Elevii își formează sau își dezvoltă anumite competențe generale și specifice, acest
lucru reprezintă o preocupare importantă în învățământul modern, iar centrarea pe
competențe a determinat schimbări nu numai la nivelul predării - învăţării, ci şi la nivelul
evaluării. Trebuie stabilit foarte clar ceea ce dorim să evaluăm, „nu putem îmbunătăți ceea ce
nu putem evalua”( Iosifescu Șerban). [3, p. 103]
Interesul pentru creșterea calității în educație trebuie îndreptat către dezvoltarea
competenței investigaționale în cadrul orelor de Științe ale naturii. Astfel elevii vor putea să
folosească deprinderile formate în activități din viața cotidiană, fiind în continuă căutare a
soluțiilor optime, pregătind adulții pentru a se descurca în viață și, de ce nu, pregătind
cercetătorii de mâine, care încă din învățământul primar li se deschide interesul pentru
cercetare experimentală întreprinsă de noi în vederea optimizării demersului didactic.
Concluzii În concluzii, menţionăm că învăţarea la disciplina Științe ale naturii se
realizează prin proiecte creative, interdisciplinare, așa cum este în sine disciplina însăși. Lidia
STUPACENCO este pe părere că „Un învăţător contemporan trebuie să posede nu numai
competenţe profesionale, dar şi cultură investigaţională: un ansamblu de cunoştinţe, priceperi
de învăţământ cu scopul de a-l eficientiza şi moderniza.” [5, p.127], contribuind semnificativ
la formarea competenţelor transdisciplinare ale elevilor, necesare pentru viitor, competența
ionvestigațională fiind competența de bază în combaterea analfabetismului funcțional.

Ai toată viaţa înaintea ta un şcolar

 pe care niciodată nu trebuie să îl pierzi din vedere:
pe tine însuţi!
(Nicolae Iorga)

BIBLIOGRAFIE
1. Curriculumului național, Repere pentru proiectarea, actualizarea şi evaluarea,
Document de politici educaționale,
https://www.edu.ro/sites/default/files/DPC_31.10.19_consultare.pdf; - accesat 19.01.2022
2. DULAMA, Maria Eliza. Formarea competentelor prin studierea localității de
domiciliu. Editura Presa Universitară Clujeană. Cluj-Napoca, 2015. 212 p. ISSN 2247-7500
3. IORDACHE (Neagu), Marieta. Particularități ale competenței investigaționale
identificate prin cercetarea pedagogică în domeniul științe ale naturii. In: Cultura cercetării
pedagogice: provocări şi tendinţe contemporane. Ediția 1, Vol.3, 5-6 iunie 2021, Chişinău.
Chişinău: Tipografia Universităţii de Stat din Tiraspol, 2021, pp. 102-115. ISBN 978-9975-
76-345-5.. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/102-115_0.pdf - accesat 20.01.2022
4. IOSIFESCU, Șerban. (2015, august 28). Pentru o școală altfel (5). Evaluarea
profesorilor: ce evaluăm? Blog - De ce educația?
https://deceeducatia.blogspot.com/2015/08/pentru-o-scoala-altfel-5-evaluarea.html, accesat
24.01.2022.
5. STUPACENCO, Lidia. Modelul formării culturii investigaţionale la studenţi (ciclul I,
Facultatea de pedagogie, psihologie şi asistenţă socială), În: Abordarea prin competenţe a
formării universitare: probleme, soluţii, perspective „Materialele Conferinţei Ştiinţifice
Internaţionale consacrată aniversării a 65-a de la fondarea Universităţii de Stat „Alecu
Russo” din Bălţi” Bălţi Presa Universitară Bălţeană, 2011, 280 p., ISBN 978-9975-50-060-9,
https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/92528 - accesat 29.01.2022
6. Monitorul educației și formării 2019 – Analiză de țară, Septembrie 2019, ISBN 978-
92-76-09444-9 ISSN 2466-9997, https://education.ec.europa.eu/sites/default/files/document-
library-docs/et-monitor-report-2019-romania_ro.pdf - accesat 19.01.2022