Revista Electronică Mateinfo Ro - Ianuarie 2016

revista@mateinfo.
ro
Metode de rezolvare a unei probleme de minim …pag. 2

George-Florin Șerban
Câteva aplicaţii ale şirurilor recurente la integrale …pag. 4
Stoica Alina Codruta
Inegalitatea lui Karamata…pag.9
Sebastian Petrișor Ilinca
Soluţii pentru unele probleme din revista Mathematical Reflections…pag.12
Nela Ciceu şi Roxana Mihaela Stanciu
Problema biliardului …pag.17
Andrei Octavian Dobre
Problema lunii DECEMBRIE 2015 - Metode interesante de rezolvare …pag.20
Constantin Telteu, George Florin Șerban, Nela Ciceu, Roxana Mihaela Stanciu,
Radu Laura, Oláh Csaba, Bianca Veronica Avram
O problemă de geometrie în spațiu cu mai multe soluții ...pag.30
Constantin Telteu, Cristi Alexandru Vasile, Biro Istvan, Gheorghe Rotariu, Oláh Csaba
CONCURS - Problema lunii IANUARIE 2016 … pag.38
Propusă spre rezolvare de Andrei Octavian Dobre
REVISTA ELECTRONCĂ MATEINFO.RO ISSN 2065-6432 – IANUARIE 2016 www.mateinfo.ro
1. Metode de rezolvare a unei probleme de minim
Prof. George-Florin Șerban ,

Liceul Pedagogic “D.P.Perpessicius” , Brăila
Voi prezenta trei metode de rezolvare pentru problema :
E:14791 .Fie ABCD un trapez dreptunghic cu m( A)  m( D)  900 si P un punct variabil

AP AB
pe [AD] . Aratati ca suma PB+PC este minima daca si numai daca  . G.M.B Nr
DP CD
2 \ 2015 , Ion Voicu , Radulesti , Ialomita
Metoda 1 ( geometrica ) . Fie punctul E simetricul punctului C fata de punctul D .

In triunghiul PCE , [PD] mediatoare deci PC=PE . Rezulta PB  PC  PB  PE  BE .
Minimul lui PB+PC se atinge cand punctele B,P,E coliniare. Deci ABP PDE ,
AP AB AB
  .
DP DE CD
Metoda 2 ( algebrica ) . Folosesc inegalitatea lui Minkowski
a 2  b2  c 2  d 2  (a  c)2  (b  d )2 , egalitatea are loc daca a  d  b  c .
2
Notam AB=b , CD=B , AD=h si AP=x . In triunghiul BAP , dreptunghic , aplic teorema
lui Pitagora , BP  AB 2  AP 2  x 2  b 2 . In triunghiul PDC , dreptunghic , aplic
teorema lui Pitagora , PC  PD2  DC 2  (h  x)2  B 2 .
PB  PC  x 2  b2  (h  x)2  B 2  ( x  h  x)2  (b  B)2  h2  (b  B)2 constant.
x b AP AB
Minimul se atinge daca  ,  ( am folosit inegalitatea lui Minkowski
h  x B DP CD
).
Metoda 3 ( analiza matematica ) . Notez AP=x , variabil . Fie functia f :[0, h]  R ,
f ( x)  PB  PC  x 2  b2  (h  x)2  B 2 . Calculez derivata functiei f ,

x hx
f | ( x)   . Aflam punctele critice rezolvand ecuatia f | ( x)  0 ,
x b
2 2
(h  x)  B
2 2
x hx
 , ridicam la patrat in ambii membri si obtinem
x 2  b2 (h  x)2  B 2
x 2  ( h  x ) 2  x 2  B 2  x 2  ( h  x ) 2  b 2  (h  x ) 2 , x 2  B 2  b 2  ( h  x ) 2 ,
AP AB bh
x  B  0 , b  (h  x)  0 , x  B  b  (h  x) adica  . Obtinem x0  .
DP CD Bb
h h
Functia f este continua pe [0,h] , f | (0)   0 , f | ( h)   0 . Atunci
h2  B 2 h2  b2
punctul P( x0 , f ( x0 )) este punct de minim .
x 0 x0 h
f | ( x) - - - -- - - - - - - - - - - - - - 0 + + + + + + + + + + + + + + +
f(x) f ( x0 )
bh 2 2 bh 2
f ( x)  PB PC  f ( x0 )  ( )  b  (h  )  B 2  h2  (b  B)2 .
Bb Bb
Bibliografie: Gazeta Matematica Nr 3 \ 2015 .
3
2. Câteva aplicaţii ale şirurilor recurente la integrale

Prof. Stoica Alina Codruta
Colegiul Național "I.C.Bratianu " Hateg, județul Hunedoara
1
2n
x
1. Pentru n  se definesc funcţiile f n :   f n ( x) 
e 2n  x
. Fie I n  
0
f n ( x)dx
a) Să se calculeze I 0 .
1
b) Să se verifice relaţia f n1 ( x)  f n (2 x), x  , n 
2
1
c) Să se arate că I n1 
I n , n 
4
d) Determinaţi termenul general al şirului S n  I 0  I 1  I 2  ...  I n şi calculaţi limita sa.
Soluţie:
1 1 1
x 1 2
a) I 0   x dx   xe  x dx   xe  x   e  x dx    e  x  1 
1 1
0 e 0
0
0
e 0 e
1 1 2x
b) f n (2 x)  n 1
 f n 1 ( x)
2 2 e2 x
1 1
2 n 1 2 n 1
f  xe
 2 n 1 x
c) I n 1  n 1 ( x)dx  dx .
0 0
1
Făcând schimbarea de variabilă t  2x rezultă dt  2dx şi t  [0, ] implică
2n
1 1
2n 2n
t 1 1 t 1
 2e  dt   2n t  dt  I n , n 
2n t
0
2 4 0 2e 4
I 1
d )Din I n1  I n , n  rezultă n 1  , n  , deci I n n0 este o progresie geometrică cu
1
4 In 4
1 1
raţia şi primul termen I 0 . Ţinând cont de relaţia de recurenţă obţinem I n 1  I n , n  şi
4 4
1 1
2
1
n 1
 1 1 2
1 
n 1
avem: S n  I 0  I 0    I 0  ...    I 0  I 0 1        ...     

4 4 4  4 4  4  

4
n
1
1  
4  1 
n
 4 4 4 2
 I0  I 0 1    , de unde lim S n  I 0  1  .
1 3   4   n   3 3 e
1
4
f :[0,1]  R , f x   2
1
2. Se consideră funcţia si şirul  I n nN , definit
x  4x  5
1 1
astfel I 0   f ( x)dx I n   x n f ( x)dx, n  *.
0 0
a) Să se calculeze I 0 , I1.
1
b) Să se demonstreze că n  , I n 2  4 I n15I n 
n 1
c) Să se arate că n  , I n 1  I n
1
d) Să se demonstreze că n  *
au loc inegalităţile 10I n 2 
 10I n
n 1
1 1
e) Să se demonstreze că n  * au loc inegalităţile  In 
10n  1 10n  1
f) Să se arate că lim nI n  f 1
n 
Soluţie
1
a  x 2  4 x  5  x  2  1 deci I 0  
2 1
dx
0 x  2  1
2
 ' x 
dx  arctg x   arctg x  2
1
 x  2 2
1
dx  
 2 x   1
I 0  arctg x  2 0  arctg3  arctg 2
1
1 2x  4  4
1 1
x 1 2x
I1   2 dx   2 dx   2 dx =
0 x  4x  5
2 0 x  4x  5 2 x  4x  5
1 x 2  4 x  5'
 
1 1
x 1
2 0 x 2  4 x  5 0 x 2  4 x  5
1
= dx  2 dx  ln x 2
 4 x  5  2I 0 =
2 0
1
 ln 2  2arctg3  2arctg 2.
2
x n2 x n 1
1 1 1
xn
b I n  2  4 I n 1  5I n   2 dx  4 2 dx  5 2 dx 
0 x  4x  5 0 x  4x  5 0 x  4x  5
x n  2  4 x n1  5 x n x n x 2  4 x  5
1 1 1
1
 dx   dx   x n dx  , n  ℕ*
0 x  4x  5
2
0 x  4x  5
2
0
n 1
5
1
x n 1
1
xn
1
x n  x  1
c  I n 1  I n   dx  0 x 2  4 x  5 0 x 2  4 x  5 dx.
dx 
0
x2  4 x  5
Deoarece x 2  4 x  5  0 şi x n  0 x   0,1 rezultă x  1  0,
x  x  1
n
deci  0 x   0,1 adică

x2  4x  5
x n x  1
1
0 x 2  4 x  5 dx  0 deci I n1  I n  0 de unde I n1  I n n ℕ

d) Ţinȃnd cont de c) are loc I n  2  I n 1  I nn  ℕ*
adică , 4 I n 1  4 I n , 5I n  5I n .
Adunând membru cu membru se obţine: 10I n 2  I n  2  4 I n 1  5I n  10I n .
1
Din b) rezultă că 10I n 2   10I n n  ℕ*
n 1
1 1
e  Din d  avem 10 I n  adică I n  n  *
n 1 10  n  1
1 1
iar din 10 I n  2  n  * pentru n  2 are loc I n  n  * , n  2
n 1 10  n  1
1 1 n n
 In  deci  nI n  şi conform criteriului cleştelui
10n  1 10n  1 10n  1 10n  1
 f 1.
1
rezultă că lim I n 
n  10
1 n
x
3. Se consideră şirul de integrale I n n 1 , definit prin I n  
0
x 4
 1
dx.
a) Să se calculeze I 1 şi I 3 .
b) Să se demonstreze că şirul I n n 1 este descrescător.
1
c) Să se arate că I n  I n  4  .
n 1
1
xn
d) Să se calculeze lim
n  
0
x4 1
dx.
 1
xn 
e) Să se calculeze lim  n 
n   dx.
x 4  1 
 0
n
 1
xn 
f) Să se demonstreze inegalitatea e  lim 2n  4   4 dx   e5 .
n 
 0
x 1 
6
Rezolvare:
1
x 1
1
x  dx   1 arctgx 
2 1

a) I 1  x dx   x   1 
2
.
0
4
1 2 0
2 2
2  0
8
I3  
1
x3 1 4 1
x  1 dx   1 lnx  1  1  ln 2 . 1
4 0 x 4  1
dx  4
0
x4  1 4 0 4
x n 1 x n x - 1
1 1 1
xn
b) I n  1  I n  
0
x4 1
dx  
0
x4 1
dx  
0
x4 1
dx  0 
şirul I n n 1 este descrescător.
c) I n  I n4
1
xn x n4
  4 dx   4 dx  
xn x4  1
1
dx 
x n1

1
.
1
  1
0
x 1 0
x 1 0
x 1
4
n 1 0 n 1
d) Deoarece x n  0, x  0, 1  şi x 4  1  1, x  0, 1  
xn 0,1 1
xn
 
prin integrare pe
1
0     0   dx  
n
x , x 0,1
x4  1 0
x 1
4
n 1
1 1
x n
1 xn
0  lim
n  x
0
4
1
dx  lim
n   n 1
 lim
n  
0
x4 1
dx  0 .
e) Deoarece I n n 1 este descrescător  I n  I n  4  

2I n  I n  I n  4 
 1
1   I n  2 n  2 . (1)
Dar I n  I n  4  
n  1
2I n  4  I n  I n  4 
 1
Din I n  I n  4  1   I n  4  2n  2 , n  N * 
Dar I n  I n  4  
n  1
1
In  , n  N *, n  5 .(2)
2n  6
n n
Din inegalităţile (1) şi (2)   nIn  , n  N *, n  5 prin trecere la limită
2n  2 2n  6
 1 xn  1
obţinem limnIn    lim n   4 dx   .
1
 0 x 1  2
n  2 n
g) Conform punctului precedent avem inegalităţile:
7
1 1
 In  , n  N *, n  5 
2n  2 2n  6
2n  4 2n  4
1  2n  4  I n  , n  N *, n  5 
2n  2 2n  6
n  2 n  2
n n prin trecere la limita
  2n  4  I n     , n  N *, n  5 
n

 n 1   n3
n n
 1   5 
lim 1   lim 2n  4  I n   lim 1 
n
  
n 
 n  1  n  n 
 n  3
5n
n
 
n 1 n 1  
n -3 n  3
1   
 lim2n  4  I n   5
 
5
lim 1   lim 1  
n
  n  
n 
 n  1   n 
 n  3  
 
n
 1
xn 
 e  lim 2n  4   4 dx   e5 .

n 
 0
x 1 
8
3. Inegalitatea lui Karamata
Prof. Sebastian Petrișor Ilinca ,

Școala Gimnazială Pîrșcoveni
Spunem că vectorul x  x1 , x2 , ..., xn  majorează vectorul y   y1 , y2 , ..., yn  dacă:
1. x1  x 2  ...  x n , y1  y 2  ...  y n ,
2. x1  x2  ...  xk  y1  y 2  ...  y k , k  1, n  1,
3. x1  x2  ...  x n  y1  y 2  ...  y n .
Teoremă(Karamata): Fie f : a, b  R o funcţie convexă. Dacă x  x1 , x 2 , ..., x n  majorează
y   y1 , y 2 , ..., y n  , , atunci
f x1   f  x2   ... f xn   f  y1   f  y2   ... f  yn  .
 
De exemplu: Funcţia f :  0,   R, f x    cos x este convexă pe domeniul de definiţie. Fie
 2
    A, B, C  .
triunghiul ascuţitunghic ABC. Atunci, vectorul  , , 0  majorează Aplicând
2 2 
   
teorema anterioară se obţine cos A  cos B  cos C  cos   cos   cos 0  1
2 2
Aplicaţii: 1) Fie număr natural , n  2 . Determinaţi constanta c astfel încât
 x x x 
4
 
 xj  c  xi  , pentru x1 , x2 , ..., xn  0 numere reale.
2 2
i j i
1i  j  n  1i n 
 x x x    f ( x ), cu f x  x  x , x  0, 12  .
n
 xj
2 2
Soluţie: Prin normalizare se obţine i j i i
3 4
1i  j  n i 1  
9
Se constată că funcţia este convexă. Deoarece inegalitatea este simetrică putem presupune fără a
1 1 1 
restrânge generalitatea x1  x2  ...  xn . Dacă x1  vectorul  , , 0, ...,0  majorează vectorul
2 2 2 
x1 , x2 , ..., xn  .
n
1 1
Aplicând teorema Karamata avem :  f xi   f    f    f 0  ...  f 0  .
1
i 1 2 2 8
 1
, scriind x1   c, c  0,  obţinem vectorul 1  x1 , 0, ...,0  care majorează
1 1
Dacă x1 
2 2  2
x2 , ..., xn  şi astfel  f xi   f 1  x1   f 0  ... f 0  f 1  x  .

n
i 2
 f x   f x   f 1  x   x 1  x x 
2
n
1  1  1  1
 1  x1     c    2c   2  c 4   .
2 2
i 1 1 1 1 1
i 1 4  2   16  8
1 1 1 1 1 1
2) Arătaţi că      , oricare ar fi a, b, c numere reale pozitive.
a  b b  c c  a 2a 2b 2c
Soluţie: Presupunem că a  b  c, adică secvenţa a, b, c  este descrescătoare. Atunci
2a, 2b, 2c  majorează a  b, b  c, c  a  şi aplicând inegalitatea lui Karamata funcţiei convexe

f x   pe 0,   se obţine inegalitatea.
1
x
3)( Inegalitatea lui Schur): Fie a, b, c numere reale pozitive. Arătati că
a 3  b 3  c 3  3abc  a 2 b  a 2 c  b 2 a  b 2 c  c 2 a  c 2 b.
Soluţie : Inegalitatea fiind simetrică, putem presupune fără a reduce generalitatea că a  b  c .
Cu substituţia x  ln a, y  ln b, z  ln c inegalitatea devine
e3 x  e3 y  e3 z  e x  y  z  e x  y  z  e x  y  z  e 2 x  y  e 2 x  z  e 2 y  x  e 2 y  z  e 2 y  x  e 2 z  y .
Funcţia f x   e x este convexă pe mulţimea numerelor reale, aplicăm inegalitatea lui Karamta
secvenţelor
a  3x, 3 y, 3z , x  y  z , x  y  z , x  y  z , b  2 x  y, 2 x  z , 2 y  z, 2 z  x, 2 z  y  . Din
10
a  b  c rezultă că x  y  z şi evident 3x  x  y  z  3z . Dacă x  y  z  3 y (analog

) obţinem 3x  x  y  z  3z,2 x  y  2 y  z  2 y  x  2 z  x  2 y  z  2 z  y.
3 3 3
a a a
4) Fie a1 , a2 , ..., an numere reale pozitive. Arătaţi că 1  2  ...  n  a1  a2  ...  an .
2 2 2
a2 a3 a1
Soluţie:Facem substituţia xi  ln ai , i  1, n. . Inegalitatea se rescrie:
e3 x1x2  e3 x2 x3  ...  e3 xn x1  e2 x1  e2 x2  ...  e2 xn . Considerăm secvenţele

a  3x1  x2 , 3x2  x3 ,...,3xn  x1 , b  2 x1 , 2 x2 , v..., 2 xn  şi arătăm că a majorează b .
Presupunem că
3xm1  xm11  3xm 2  xm 21  ...  3xmn  xmn1 , 2 xk1  2 xk 2  ...  2 xkn , mi, ki  1,2,..., n
3xm1  xm11  3xk1  xk11  2 xk1

3xm1  xm11   3xm 2  xm 21   3xk1  xk11   3xk 2  xk 21   2 xk1  2 xk 2
Analog verificăm şi celelalte condiţii. În final aplicăm inegalitatea lui Karamta funcţiei convexe
f : R  R, f  x   e x .
1 33
5) Dacă  1  a, b, c  1, a  b  c   , arătaţi că a 4  b 4  c 4  .
2 16
Soluţie:Fie f :  1, 1  R, f x   x 4 . f strict convexă. Presupunem că 1  a  b  c  1 şi din
 
rezultă că 1,  ,  1 majorează a, b, c  . Prin aplicarea inegalităţii lui
1 1
abc  
2  2 
 1
Karamta rezultă: a 4  b 4  c 4  f a   f b   f c   f 1  f     f  1  2   .
1 33
 2 16 16
1
Egalitatea are loc când a  1, b   , c  1 .
2
Bibliografie :
1. Rădulescu V, T.Rădulescu : Problems in Real Analysis: Advanced Calculus on the Real
Axis, Springer, New York, 2009
2. Can, Vo Quoc Ba,. Pohoaţă C. : Old & New Inequalities (vol 2), Editura GIL, 2008
3. Drimbe M. O. : Inegalităţi idei şi metode, Editura GIL, 2003
11
4. Soluţii pentru unele probleme din revista Mathematical

Reflections
Prof. Nela Ciceu şi prof. Roxana Mihaela Stanciu
Soluţie:
Folosim notațiile obișnuite în triunghi, iar F este aria triunghiului ABC.
Deoarece ma  s(s  a) , aplicând inegalitatea mediilor obținem:
1 1 ( s  b)( s  c) s  b  s  c a
    .
ma s( s  a) F 2F 2F
Pe de alt[ parte, cum laturile triunghiului ortic sunt acosA, bcosB, ccosC, avem
a cos A  b cos B  c cos C 
a 2 (b 2  c 2  a 2 )  b 2 (c 2  a 2  b 2 )  c 2 (a 2  b 2  c 2 )

2abc
16 F 2 2 F
 .
8 FR R
a  b  c 3 3R
Rămâne de demonstrat că   a  b  c  3 3R care este cunoscută (itemul
2F 2F
5.4 din Bottema).
12
Soluţie:
Soluţie:
13
Soluţie:
14
Soluţie:
Soluţie:
15
16
5. PROBLEMA BILIARDULUI ALTFEL …

(SAU PROBLEMA RAZEI REFLECTATE)
Prof. Andrei Octavian Dobre

Colegiul Național “Nichita Stănescu” Ploiești
În acest articol aş dori sa prezint o problemă practică, unde putem folosi inegalităţile geometrice.
Să considerăm două bile aşezate pe o masa de billiard, ca în figura urmatoare. În ce direcţie trebuie
lovită bila asezata in punctual A astfel incat dupa ciocnirea cu o latură a mesei să lovească bila aşezată în
punctul B?
Ştim de la fizică că,în cazul unei ciocniri elastic, unghiurile (ascutite) facute de AM şi BM cu
respective latură sunt congruente. Astfel, am putea reformula problema noastră in limbaj
matematic în felul urmator:
1. Fie A şi B doua puncte situate de aceeaşi parte a unei drepte FG (ca în figura de mai jos). Să se
determine poziţia unui punct M pe dreaptă astfel încât unghiurile  AMF si  BMG sa fie
congruente.
17
În locul acestei probleme, vom formula alta, echivalentă (după cum vom vedea) cu ea:
2. Fie A si B două puncte situate de aceeaşi parte a unei drepte XY. Sa se determine poziţia unui
punct M pe dreaptă astfel încât suma AM+MB sa fie minima.
Soluţie: Fie B’ simetricul punctului B faţă de dreapta şi M’ un punct arbitrar pe acesta. Din
simetrie, BM’= B’M’, prin urmare rezultă că AM’+M’B=AM’+M’B’. Ultima sumă este minimă
atunci când punctele A, M’ si B’ sunt coliniare, aşadar punctul căutat este punctul M, intersecţia
dintre dreaptă şi segmentul AB’.
Exerciţiu: Demonstraţi că, în acest caz, unghiurile facute de AM si BM cu dreapta respectivă

sunt congruente.
Dacă dreapta ar reprezenta suprafaţa unei oglinzi, atunci o raza de lumina care pleacă din
punctul A în direcţia punctului M se va reflecta de oglinda şi, respectând legile reflexiei, va
ajunge în punctul B. Astfel, înţelegem de ce se spune ca “lumina merge pe drumul cel mai scurt”.
18
Probleme propuse unde putem folosi ideile precedente:.
1. Fie ABCD un patrulater convex. Să se arate că dacă există punctele M, N, P, Q situate,

respective, în interiorul laturilor AB, BC, CD, DA astfel încât perimetrul patrulaterului MNPQ să
fie minim, atunci ABCD este un patrulater inscriptibil.
P.6.4. Se consideră un triunghi ascuțitunghic ABC și M un punct situat în interiorul laturii BC . Să se

determine pozițiile punctelor P și Q pe laturile AB și AC astfel încât perimetrul triunghiului MPQ să fie
minim .
Bibliografie: Inegalităţi elementare ... şi mai puţin elementare, Mircea Becheanu, Bogdan
Enescu , GIL 2002
19
6. Metode intresante de rezolvare

“ Problema lunii decembrie 2015”
Fie pătratul ABCD de latură „a”, cercul de centru O înscris în acest pătrat și punctul M mobil
pe acest cerc. Să se arate că suma S=MA2+MB2+MC2+MD2 este constantă.
Propusă spre rezolvare de prof. Andrei Octavian Dobre
1. Prof. Constantin Telteu, C. N. A. „Regina Maria”, Constanța

I. Rezolvare analitică:
a=2r, unde r este raza cercului înscris în pătrat.
Considerăm un sistem ortogonal de axe ca în figură.
Ecuația cercului: x 2  y 2  r 2 . Dacă M este pe cerc și abscisa lui este xM   , atunci ordonata
este yM  r 2   2 .
20
Cu formula distanței dintre două puncte, avem:
 
2
MA2    r   r2  2  r
2
MD    r     r
2
r2  2
2 2
MC    r     r
2
r2  2
2 2
MB    r     r
2
r2  2
2 2
Adunăm relațiile, dezvoltăm binoamele, reducem termenii asemenea și obținem:
S  4 2  8r 2  4  r 2   2   12r 2  3a 2  constant .
II. Rezolvare sintetică cu teorema lui Pitagora generalizată(clasa a VII-a):

Fie P este proiecția lui M pe BD (a se vedea figura de mai sus).
Cu teorema lui Pitagora generalizată în triunghiurile BOM, respectiv MOD, obținem:
OM 2  OB2  MB2  2  OB  BP
OM 2  OD2  MD2  2  OD  PD
Adunăm cele două relații și obținem:
2  OM 2  2r 2  MB 2  2  r 2  BP  2r 2  MD 2  2  r 2  DP și pentru că BP + DP = BD
2r 2  4r 2  MB 2  MD 2  2r 2  2r 2  MB 2  MD 2  6r 2 .
Analog obținem MA2  MC 2  6r 2 și prin adunarea ultimelor două egalități obținem:
S  MA2  MB2  MC 2  MD2  12r 2  3a2  constant
III. Rezolvare cu teorema medianei (clasa a VII-a):

Cu teorema medianei în triunghiurile MAC și MBD obținem succesiv:
2  MA2  MC 2   AC 2 2  MB 2  MD 2   BD 2
MO 2
și MO 
2
.
4 4
21
2  S 2  2  AC 2 a
Adunăm egalitățile și  2  MO 2   S 2  4  MO 2  AC 2 și înlocuind MO 
4 2
2
a
iar AC  BD  a 2 , obținem S 2  4   2a 2  3a 2  constant .
4
2. Prof. George-Florin Serban , Liceul Pedagogic “D.P.Perpessicius” , Brăila
Metoda 1 : (Sintetic) Fie P,Q,R,S mijloacele laturilor [AB],[BC],[CD] respective [AD] , r

a
este raza cercului , OP  OQ  OR  OS   r . In MAC , aplic teorema medianei
2
2( MA  MC )  AC
2 2 2
4MO 2  AC 2
MO 2  , MA2  MC 2  . In MBD , aplic teorema
4 2
medianei
2( MB 2  MD 2 )  BD 2 4MO 2  BD 2
MO 2  , MB 2  MD 2  . Deci
4 2
S  MA2  MB2  MC 2  MD2
4MO 2  AC 2 4MO 2  BD 2 8MO 2  2 BD 2

S    4r 2  BD 2 este constanta .
2 2 2
MA  MC
Metoda 2 : (Vectorial) MO  , 2MO  MA  MC , ridic la patrat si obtin ca
2
2 2 2
4MO  MA  MC  2MA MC , dar MC  MA  AC , ridic la patrat
2 2 2 2 2 2 2
AC  MA  MC  2MA MC si le adun si obtin 2( MA  MC )  4MO  AC ,
4MO 2  AC 2 MB  MD
MA  MC 
2 2
. Analog MO  , 2MO  MB  MD , ridic la patrat si
2 2
2 2 2
obtin 4MO  MB  MD  2MB MD , dar MD  MB  BD , ridic la patrat si obtin
2 2 2 2 2 2 2
BD  MB  MD  2MB MD si le adun si obtin 2( MB  MD )  4MO  BD ,
4MO 2  BD 2 4MO 2  AC 2 4MO 2  BD 2

MB 2  MD 2  , S  MA2  MB 2  MC 2  MD 2  
2 2 2
8MO 2  2 AC 2
S  4MO 2  AC 2  4r 2  AC 2 este constanta .
2
22
Metoda 3 : (Analitic) In reperul catezian xoy , A(0,a) , B (a,a), C(a,0) si D(0,0)=O. Fie O|
a 2a a
centrul cercului inscris in patrat, O| mijlocul lui [PR] , P( , ) , R( , 0) , P mijlocul lui
2 2 2
a a 2a
 0
a a a
[AB] , R mijlocul lui [CD] , O| ( 2 2 , 2 ) , O| ( , ) . Ecuatia cercului C (O| , r  )
2 2 2 2 2
este
a a a2 a2
( x  )2  ( y  )2  , C : x 2  y 2  ax  ay   0
2 2 4 4
S  MA2  MB 2  MC 2  MD 2  x 2  ( y  a)2  ( x  a)2  ( y  a) 2  ( x  a) 2  y 2  x 2  y 2
a2
S  4 x 2  4 y 2  4ax  4ay  4a 2  4( x 2  y 2  ax  ay )  4a 2  4  ( )  4a 2  3a 2 este
4
constanta.
Metoda 4 : (Afixe – numere complexe) Fie O(0) , A( z1 ) , B ( z2 ) , C ( z3 ) , D( z4 ) , O mijlocul

lui [AC] si [BD] , z1  z3  z2  z4  0 , z3   z1 , z4   z2 , O(0), A( z1 ) , B ( z2 ) ,
z1  z2 a z z
C ( z1 ) , D( z2 ) , M(z) r  OP | | | z | , P mijlocul lui [AB] , P( 1 2 ) ,
2 2 2
| z1  z2 | a , AO=OB , deci
AC
| z1 || z2 | , S  MA2  MB 2  MC 2  MD2 | z  z1 |2  | z  z2 |2  | z  z1 |2  | z  z2 |2
2
S  ( z  z1 )( z  z1 )  ( z  z2 )( z  z2 )  ( z  z1 )( z  z1 )  ( z  z2 )( z  z2 )
S  zz  z1 z  zz1  z1 z1  zz  z2 z  zz2  z2 z2  zz  z1 z  zz1  z1 z1  zz  z2 z  zz2  z2 z2
S  4 | z |2 4 | z1 |2  4r 2  (2 | z1 |) 2  4r 2  AC 2 este constanta .
Metoda 5 : (Sintetic) Fie P,Q,R,S mijloacele laturilor [AB],[BC],[CD] respective [AD] , r

2( MA2  MB 2 )  AB 2
este raza cercului . In MAC , aplic teorema medianei MP 2  , In
4
2( MC 2  MB 2 )  CB 2
MBC , aplic teorema medianei MQ 2  , In MDC , aplic teorema
4
medianei
23
2( MC 2  MD 2 )  CD 2
MR 2  , In MDA , aplic teorema medianei
4
2( MA2  MD 2 )  AD 2
MS 
2
. Le adun si obtin
4
4( MA2  MB 2  MC 2  MD 2 )  4 a 2
MP 2  MQ 2  MR 2  MS 2   MA2  MB 2  MC 2  MD 2  a 2
4
In MSQ dreptunghic , aplic teorema lui Pitagora MS 2  MQ 2  SQ 2  a 2 ,
In MPR dreptunghic , aplic teorema lui Pitagora MP2  MR2  PR2  a2 . Le adun si
obtin
MS 2  MQ 2  MP 2  MR 2  2a 2 .Deci S  MP 2  MQ 2  MR 2  MS 2  a 2  2a 2  a 2  3a 2 este
constanta .
2( MS 2  MQ 2 )  SQ 2
Sau alta metoda : In MSQ , aplic teorema medianei MO 2
, rezulta
4
4MO 2  SQ 2
MS 2  MQ 2  . In MPR , aplic teorema medianei
2
2( MP 2  MR 2 )  PR 2
MO 
2
,
4
4MO 2  PR 2
Rezulta MP 2  MR 2  , le adun si obtin
2
8MO 2  PR 2  SQ 2 8MO 2  a 2  a 2
MP  MQ  MR  MS 
2 2 2 2
  4MO 2  a 2  4r 2  a 2 este
2 2
constanta .
3.Prof. Roxana Mihaela Stanciu şi prof. Nela Ciceu
3a 2
Vom demonstra că MA2  MC 2  .
2
I. Soluţie analitică: alegem un sistem de coordinate cu originea în centrul O al cercului

 a a a a a2
înscris în pătrat, astfel încât A  ,  , C  ,  . Fie M ( p, q) cu p  q 
2 2
. Avem:
 2 2  2 2 4
2 2 2 2
 a  a  a  a 3a 2
MA  MC   p     q     p     q    2( p 2  q 2 )  a 2 
2 2
.
 2  2  2  2 2
24
II. Cu formula medianei în triunghiul MAC obţinem:

3a 2
4MO  2( MA  MC )  AC  MA  MC 
2 2 2 2
. 2 2
2
Analog,
3a 2
MB 2  MD 2  ,
2
deci
S  3a 2 .
Comentariu.
 Ambele soluţii rămân valabile şi pentru următoarea generalizare: cercul înscris în pătrat
poate fi înlocuit cu orice cerc cu centrul în O .
 Problema este strâns legată de următoarea problemă de loc geometric:
’’Locul geometric al punctelor pentru care suma pătratelor distanţelor la două puncte fixe este
constantă este un cerc cu centrul în mijlocul segmentului determinat de punctele fixe’’
4. Prof. Laura Radu, Liceul Teoretic „Emil Racoviţă”, Galaţi
Notăm . Ştiind că , atunci ,

şi .
25
5. Prof. Oláh Csaba, Bălan

a
Rezolvare: In primul rând, observăm că MO  r  , r fiind raza cercului  O  .
2
În triunghiul MAC ,  MO  este mediană ( O e mijlocul lui  AC  ).
Conform Teoremei medianei, avem
MA2  MC 2 AC 2
MO  2
 (1).
2 4
 MO este mediană și în triunghiul MBD ( O e mijlocul lui  BD ), deci avem
MB 2  MD 2 BD 2
MO 2   (2).
2 4
26
 a
2
 4    2a 2
 MA2  MC 2  2   2  3a 2


Folosind relațiile (1) și (2), putem scrie  4
2
 
2  
 a
 4    2a 2
 2 3a 2
 MB  MD  2  
2 2
 4 2
3a 2 3a 2
MA  MB  MC  MD 
2 2 2
 2
 3a 2 - constantă.
2 2
6.Prof. Păcurar Cornel-Cosmin
Considerăm xOy astfel încât O(0,0) este centrul pătratului

ABCD,Ox⊥AD,Ox⊥BC,Oy⊥AB,Oy⊥DC cu A ,B ,C ,D .
Deducem că ecuaţia cercului înscris în pătratul ABCD este .
Din M aparţine la cercul de ecuaţie şi deducem
MA= , MB= ,
MC= ,
MD= .
S=
,care este constantă.
27
7. Prof. Avram Bianca Veronica , Blaj, Alba
ABCD-patrat
AB=a
Cercul de centru O este inscris in patrat
M-pct mobil pe cerc
C: S=
Dem:
OM=raza cercului= =
AO=BO=CO=DO= =
Folosim teorema cosinusului
28
=cosMOCcos180
(nu depinde pe pozitia lui M)
29
7. O problemă de geometrie în spațiu cu mai multe metode de

rezolvare
Se dă cubul ABCDEFGH de muchie a , se ia punctul V  DF astfel încât F   DV  şi se

notează FV  x .
Notăm cu : A volumul corpului obţinut din intersecţia cubului cu piramida VACH;
B volumul piramidei VACH;
C volumul cubului minus A;
R volumul piramidei VACH minus A.
Să se determine x ştiind că A, B, C este o progresie aritmetică cu raţia R.
Prof. Constantin Telteu,

COLEGIUL NATIONAL DE ARTE „REGINA MARIA”, Constanţa
Soluţie autor:
ACH este echilateral şi DF   ACH  ( Piramida DACH este regulată şi FACH este tetraedru
regulat). Rezultă că piramida VACH este regulată.
VO (O este centrul feţei ABCD) şi BF sunt coplanare, ambele fiind incluse în planul (VDB), deci
M   VO BF . Analog celelalte apoteme ale piramidei VACH intersectează muchiile EF,
respectiv FG ale cubului.
Sunt necesare câteva calcule:
2a 2 a 6 a 3 a 3
BD  a 2; HO  a 2   ; IF  ; IV   x , unde I este mijlocul diagonalei
4 2 2 2
cubului.
a 3
x
OI VI a ax
Avem VIO VFM (T .F . A.)     2  FM  
FM VF 2 FM x a 3  2x
 MB  a 
ax


a a 3x
.

a 3  2x a 3  2x
30
A  Vcub  3VMABC  VRACH  a  3  

3
  
3

a 2 1 a a 3  x a 3 a 2a 3  7 x
.
 
2 3 a 3  2x 6 6 a 3  2x  
B  VVACH 
2a 2 3  2 a 3  1 a 3 2a 3  3 x
 x   
2
 
 .
4  3  3 18
Ca  3

a 3 2a 3  7 x   a  4a 3  5 x  .
3
6a 3  2x 6 a 3  2x
R

a 2 3 2a 3  3 x   a  2a 3  7 x   a x 3 .
3
2 2
18 6  a 3  2x 3a 3  2x
Condiţia ca A,B,C să fie în progresie aritmetică este:

a 2 3 2a 3  3 x   a  2a 3  7 x   a  4a 3  5x  , de unde după aducerea la acelaşi numitor
3 3
9 6  a 3  2x 6 a 3  2x
a 3
şi reducerea termenilor asemenea: 2 x 2 3  ax  a 2 3  0 cu soluţia convenabilă x  -
3
13a 3 a3 17a 3 a3
Pentru această valoare a lui x obţinem: A ; B ;C ; R .
30 2 30 15
Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3
31
Alte soluţii:
1. Elev Vasile Cristi Alexandru, Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu”

Bucureşti
32
Q.E.D.
2. Profesor Biro Istvan
Dacă A,B,C este o progresie aritmetică cu raţia R

atunci avem:
AC
R  B  A  C  B B  , dar C  a 3  A , adică
2
a3
B . (*)
2
În dreptunghiul BDHF fie {M }  BD  AC
(mijlocul lui BD) şi {N}  DF  HM , unde
BD  a 2 , DF  a 3 , HD  a. Observăm că
tg (( HMD))  tg (( DFB))  tg ( )  2 , deci
33
patrulaterul BFNM este inscriptibil, de unde rezultă că HM  DF , adică VN este înălţimea

piramidei VACH.
BD 2 DN a 2 2 a
Pe de altă parte sin( )     DN  .  şi având în vedere (*)
DF 3 DM 2 3 3
a2 3 a
3 (a 3   x)
a AACH .VN 2 3 a
rezultă că B    , de unde x  .
2 3 3 3
3. Prof. Gheorghe ROTARIU
Figura 1.
Intersectând cubul ABCDEFGH cu piramida VACH se obţine piramida patrulateră HACTS

(baza fiind suprafaţa trapezoidală ACTS ). Pentru a afla volumul acestei piramide patrulatere,
vom scădea din volumul cubului volumele a 4 poliedre (3 piramide triunghiulare: HADC ,
CGTH , AESH şi trunchiul de piramidă ABCSFT - vârfurile B şi F nu sunt vizibile în Figura 1
din cauza piramidei VACH ).

Vom nota, pentru comoditatea scrierii, lungimea segmentului FT (  FS ) cu:
FT  y , y   0 , a  .
34
Se presupun cunoscute formulele pentru volumul cubului, ale piramidei şi ale trunchiului
de piramidă.
Începem prin a calcula A .
A V ABCDEFGH
 V  HADC
V CGTH
V AESH
V ABCSFT 
 AD  DC HG  GT 
  HD  CG 
 A a 
3

2
3
 2 2
3

BF
3
A ABC  A SFT   A ABC  A SFT  

 
 
 a3 a 2  a y  a  a 2 y 2 ay  
 A a 3   2       
 6 6 3  2 2 2 
  
 a3 a 2  a y  a  a 2 y 2 ay  
A a 
3
 2      
 6
 6 3  2 2 2  
 a 3 a 2  a  y  a 3 ay 2 a 2 y 
 A a 
3
    
 6 3 6 6 6 

4a 3  2a 2  a  y   ay 2  a 2 y 4a 3  a 2  2 a  y   ay 2
 A  A 
6 6
2 a 3  a 2 y  ay 2
 A 1
6
Calculăm pe B .
Se verifică uşor că dreapta VD este perpendiculară pe planul triunghiului HAC . Mai mult
1 a 3
dacă  T   VD   HAC  , se demonstrează relativ simplu că DT  DF  . Ca atare,
3 3
înălţimea în piramida VACH , corespunzătoare bazei HAC , şi anume VT , are lungimea:
a 3 3x  a 3
VT  VF  FT  x  
3 3
Baza HAC este un triunghi echilateral de latură HA  a 2 . Aria suprafeţei triunghiulare

HAC este egală cu:
a 2 
2
3 a2 3
A HAC   .
4 2
35
Cu acestea,
2a 3  3x a 2 3

2a 3  a 2 3x
B 3 2  2
3 6
Calculăm pe C .
2 a 3  a 2 y  ay 2 4 a 3  a 2 y  ay 2
Ca3  C  3
6 6
Din definiţia lui R , avem:
RBA 4
Din faptul că A , B , C este o progresie aritmetică de raţie R , rezultă că:
 4  A  C  1 ,  2  ,  3  2a 3  a 2 3x
B AC B  R  B A   B   
 2 6
 
2 a 3  a 2 y  ay 2 4 a 3  a 2 y  ay 2

6 6 2a 3  a 2 3x a3
   
2 6 2
a3 a 3
 2a 3  a 2 3 x  3a 3  x  x
a 2
3 3
a 3
În concluzie, soluţia este: x 
3
Observaţii:
 În enunţul problemei, R putea să nu apară. Nu intervine în rezolvarea ei.
 Condiţia ca R să fie raţia progresiei aritmetice  A , B , C este superfluă, din definiţia lui R .
Ea se impunea doar dacă R avea o expresie diferită de B  A şi de C  B .
36
4. Prof.Olah Csaba
a3
Rezolvare: Fie V1  VMABC , V2  VM1 AEH  VM 2CGH , V3  VHACD 
, unde
6
MABC , M1 AEH , M 2CGH si HACD sunt “colturile” cubului (piramide), care sunt taiate de
fetele laterale ale piramidei VACH , astfel incat:
M   VAC   FB , M1  VHA  EF , M 2   VHC   FG .
Fie HO inaltimea triunghiului echilateral ACH , FD  HO  G , O1 mijlocul lui DF .
Observam, ca OO1 HD  triunghiurile GOO1 si GHD sunt asemenea, deci

OG O1G O1O 1
   
GH GD HD 2 
 GO1  1 DO1  a 3
DF a 3  3 6
DO1    .
2 2  GO  1 HO  a 6
2 
a 2 a 6 3 6
HO  HD  DO  a  
2 2 2
 
 2  2 

2 2
 a 3   a 6  9a 2 a 2
GO  GO  
1
2 2
       OO12  unghiul OGO1 este drept 
 6   6  36 4
FG  HO  din motive de simetrie FG este perpendicular pe planul  ACH  , adica VG este

2a 3
inaltimea piramidei VACH , iar VG  GO1  O1 F  FV   x.
3
Sa determinam volumele A, B, C si R .
a3 5a3
A  VABCDEFGH  V1  2V2  V3   a 3   V1  2V2    V1  2V2  ,
6 6
a 2  
2
3  2a 3  2
  x  a3  a 3 x
S ACH VG 4  3  2 a3 a 2 3
B  VVAHC     x,
3 3 3 3 6
37
5a 3 a3
C  VABCDEFGH  A  a 3   V1  2V2    V1  2V2  ,
6 6
a3 a 2 3 5a3 a2 3 a3
R  VVACH  A   x  V1  2V2   x   V1  2V2  .
3 6 6 6 2
Daca A, B, C sunt in progresie aritmetica, cu ratia R  C  B  R 
V1  2V2 se reduce
a3 a3 a 2 3 a2 3 a3
  V1  2V2    x x   V1  2V2  
6 3 6 6 2
2a 2 3 a3 a3 a3 a2 3 a3 a a 3
 x    x  x  .
6 2 6 3 3 3 3 3
a 3
In concluzie x .
3
Bibliografie : Problema săptămânii 1.08.2011- 7.08.2011 – www.mateinfo.ro
8. Problema lunii IANUARIE 2016
Se dă sfera de diametru AB și M un unct variabil pe sferă , diferit de A și B.Dacă N

și P sunt punctele în care AM și MB, respectiv, intersectează planele tangente la
sferă în B și A, să se arate că produsul AP  BN nu depinde de poziția punctului M.
Problemă propusă spre rezolvare de Andrei Octavian Dobre
Așteptăm soluțile problemei până la date de 31.01.2016 pe adresa de e-mail
38

Revista Electronică Mateinfo Ro - Ianuarie 2016

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista Electronică Mateinfo Ro - Ianuarie 2016

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

revista@mateinfo.

Metode de rezolvare a unei probleme de minim …pag. 2

1. Metode de rezolvare a unei probleme de minim

Prof. George-Florin Șerban ,

Voi prezenta trei metode de rezolvare pentru problema :

E:14791 .Fie ABCD un trapez dreptunghic cu m( A)  m( D)  900 si P un punct variabil

Metoda 1 ( geometrica ) . Fie punctul E simetricul punctului C fata de punctul D .

a 2  b2  c 2  d 2  (a  c)2  (b  d )2 , egalitatea are loc daca a  d  b  c .

PB  PC  x 2  b2  (h  x)2  B 2  ( x  h  x)2  (b  B)2  h2  (b  B)2 constant.

Metoda 3 ( analiza matematica ) . Notez AP=x , variabil . Fie functia f :[0, h]  R ,

f ( x)  PB  PC  x 2  b2  (h  x)2  B 2 . Calculez derivata functiei f ,

Bibliografie: Gazeta Matematica Nr 3 \ 2015 .

2. Câteva aplicaţii ale şirurilor recurente la integrale

avem: S n  I 0  I 0    I 0  ...    I 0  I 0 1        ...     

deci  0 x   0,1 adică

0 x 2  4 x  5 dx  0 deci I n1  I n  0 de unde I n1  I n n ℕ

şirul I n n 1 este descrescător.

e) Deoarece I n n 1 este descrescător  I n  I n  4  

g) Conform punctului precedent avem inegalităţile:

3. Inegalitatea lui Karamata

Prof. Sebastian Petrișor Ilinca ,

Spunem că vectorul x  x1 , x2 , ..., xn  majorează vectorul y   y1 , y2 , ..., yn  dacă:

Teoremă(Karamata): Fie f : a, b  R o funcţie convexă. Dacă x  x1 , x 2 , ..., x n  majorează

f x1   f  x2   ... f xn   f  y1   f  y2   ... f  yn  .

Aplicaţii: 1) Fie număr natural , n  2 . Determinaţi constanta c astfel încât

x2 , ..., xn  şi astfel  f xi   f 1  x1   f 0  ... f 0  f 1  x  .

2a, 2b, 2c  majorează a  b, b  c, c  a  şi aplicând inegalitatea lui Karamata funcţiei convexe

3)( Inegalitatea lui Schur): Fie a, b, c numere reale pozitive. Arătati că

a  b  c rezultă că x  y  z şi evident 3x  x  y  z  3z . Dacă x  y  z  3 y (analog

Soluţie:Facem substituţia xi  ln ai , i  1, n. . Inegalitatea se rescrie:

e3 x1x2  e3 x2 x3  ...  e3 xn x1  e2 x1  e2 x2  ...  e2 xn . Considerăm secvenţele

3xm1  xm11  3xk1  xk11  2 xk1

4. Soluţii pentru unele probleme din revista Mathematical

Prof. Nela Ciceu şi prof. Roxana Mihaela Stanciu

Folosim notațiile obișnuite în triunghi, iar F este aria triunghiului ABC.

Deoarece ma  s(s  a) , aplicând inegalitatea mediilor obținem:

5. PROBLEMA BILIARDULUI ALTFEL …

Prof. Andrei Octavian Dobre

Exerciţiu: Demonstraţi că, în acest caz, unghiurile facute de AM si BM cu dreapta respectivă

Probleme propuse unde putem folosi ideile precedente:.

1. Fie ABCD un patrulater convex. Să se arate că dacă există punctele M, N, P, Q situate,

P.6.4. Se consideră un triunghi ascuțitunghic ABC și M un punct situat în interiorul laturii BC . Să se

6. Metode intresante de rezolvare

1. Prof. Constantin Telteu, C. N. A. „Regina Maria”, Constanța

Cu formula distanței dintre două puncte, avem:

Adunăm relațiile, dezvoltăm binoamele, reducem termenii asemenea și obținem:

II. Rezolvare sintetică cu teorema lui Pitagora generalizată(clasa a VII-a):

Analog obținem MA2  MC 2  6r 2 și prin adunarea ultimelor două egalități obținem:

S  MA2  MB2  MC 2  MD2  12r 2  3a2  constant

III. Rezolvare cu teorema medianei (clasa a VII-a):

2. Prof. George-Florin Serban , Liceul Pedagogic “D.P.Perpessicius” , Brăila

Metoda 1 : (Sintetic) Fie P,Q,R,S mijloacele laturilor [AB],[BC],[CD] respective [AD] , r

4MO 2  AC 2 4MO 2  BD 2 8MO 2  2 BD 2

4MO 2  BD 2 4MO 2  AC 2 4MO 2  BD 2

S  MA2  MB 2  MC 2  MD 2  x 2  ( y  a)2  ( x  a)2  ( y  a) 2  ( x  a) 2  y 2  x 2  y 2

Metoda 4 : (Afixe – numere complexe) Fie O(0) , A( z1 ) , B ( z2 ) , C ( z3 ) , D( z4 ) , O mijlocul

S  zz  z1 z  zz1  z1 z1  zz  z2 z  zz2  z2 z2  zz  z1 z  zz1  z1 z1  zz  z2 z  zz2  z2 z2

Metoda 5 : (Sintetic) Fie P,Q,R,S mijloacele laturilor [AB],[BC],[CD] respective [AD] , r

3.Prof. Roxana Mihaela Stanciu şi prof. Nela Ciceu

I. Soluţie analitică: alegem un sistem de coordinate cu originea în centrul O al cercului

II. Cu formula medianei în triunghiul MAC obţinem:

4. Prof. Laura Radu, Liceul Teoretic „Emil Racoviţă”, Galaţi

Notăm . Ştiind că , atunci ,

5. Prof. Oláh Csaba, Bălan