Graiul

MARAMUREªULUI
MIERCURI, 7 FEBRUARIE 2018 religie 5

Pagina greco-catolica

)
Pagină realizată în colaborare cu Episcopia Greco Catolică Maramureş

Din nou „În braţele Mariei” rul creşte, deci cred că

putem vorbi de recorduri
în fiecare an. Biroul me-
dical de constatări de la
 Maria STOICA Lourdes - înfiinţat în
1882 şi format din medici
Şi în acest an, preotul greco-catolic Mihai Horţ - din peste 30 de ţări şi în
paroh în localitatea sătmăreană Borleşti, dar ori- care intră nu numai me-
ginar din Baia Mare - se ocupă de buna orânduire dici catolici, dar şi evrei,
a pelerinajului „În braţele Mariei”, a cărui desti- protestanţi, indieni, atei -
naţie este urbea franceză Lourdes, binecunoscută din zecile de mii de cazuri
în întreaga lume pentru vindecările miraculoase - de vindecări studiate, a
trupeşti, dar în special sufleteşti. Pelerinii care îl admis că miraculoase
vor însoţi pe părintele Horţ, majoritatea din Baia sunt 1.200 de cazuri, iar
Mare, se vor bucura de o călătorie reconfortantă, autorităţile bisericeşti,
urmînd ca în oraşul de la poalele munţilor Pirinei dând dovadă de o severi-
să descopere o atmosferă spirituală neasemuită, tate nejustificată, au
amprentată în 2018 de împlinirea a 160 de ani de admis numai 69. Un scrii-
la prima apariţie a Sfintei Fecioare în faţa tinerei tor italian, Michel Fave-
Bernadette în apropiere de Grotta Massabielle. ro, spune: “De mai mulţi
ani, merg la Lourdes şi
Un drum pe jos disponibili mereu pentru vizita stâna unde a lucrat Avem un grup de 61 de treziri din somn, un somn văd mereu acelaşi imens
cu pelerinii asistenţă spirituală. Bernadetta şi biserica pelerini din toată ţara, ca al vieţii din care nu ne spectacol: durerea care
până în Bartres R.: Planificaţi, de ase- unde mergea în fiecare de obicei. Cei mai mulţi place să fim treziţi, obiş- caută. În alte părţi se
Reporter: Cât va menea, activităţi aparte duminică (aceasta are ca sunt din Baia Mare, des- nuiţi fiind că „merge şi geme, se plânge, se stri-
dura acest pelerinaj şi pentru participanţi? hram Sfântul Ioan Bote- igur, dar avem pelerini şi aşa”, fără implicare, fără gă, se blestemă. La Lour-
ce program aţi gândit? pr. M.H.: Ca element zătorul), unde avem pro- din: Baia Sprie, Satu empatie, fără iubire. De la des se cântă, se caută.
pr. Mihai HORŢ: Da, de noutate, anul acesta in- gramată Sfânta Liturghie Mare, Oradea, Cluj-Na- Lourdes nimeni nu pleacă Vindecările trupeşti sunt
mergem şi anul acesta la tenţionez să fac un drum pentru pelerinii noştri. poca, Deva, Bucureşti, acasă acelaşi om care a rare la Lourdes, dar fie-
Lourdes, cu sufletele vi- pe jos cu pelerinii (patru Bacău. venit, nu pleacă neatins, cărei vindecări trupeşti îi
brând de emoţie, emoţia kilometri), de la Lourdes Fiecare minut, unic R.: Care e atmosfera nebinecuvântat. Aceasta corespunde un milion de
întâlnirii cu Mama noas- la Bartres, localitatea în R.: Aţi început pregă- pe care o regăsiţi în fie- este atingerea mamei vindecări care se petrec
tră cerească, Maria. Pele- care Sfânta Bernadetta a tirile pentru pelerinaj? care an la Lourdes? noastre cereşti, Preacura- în sufletele şi inimile oa-
rinajul se va desfăşura în ajuns în grija unei dădace pr. M.H.: Pregătirile pr. M.H.: Programul ta Fecioară Maria. În menilor (...) Sunt conver-
perioada 17-28 iunie. Ca (mama sa fiind rănită într- sunt aproape gata. Vom este, în sine, de fiecare acest an, motto-ul sanc- tirile la credinţă şi apoi
în fiecare an, vom avea un accident şi neputând-o merge cu un autocar mo- dată unul deosebit. Irepe- tuarului de la Lourdes sunt minunile resemnării
două cazări în Italia (cu alăpta). La Bartres, vom dern, fabricaţie 2018. tabil. Fiecare minut este este: „Faceţi tot ce vă va la voinţa lui Dumnezeu,
mic dejun inclus), vom unic la Lourdes. Chiar şi spune!” (îndemnul Mariei convingerea pe care o în-
vizita Veneţia, Padova pentru mine, care merg la nunta din Cana, unde tipăreşte Fecioara, în ini-
(unde avem programată acolo a zecea oară, este Isus transformă apa în mile bolnavilor, că ei nu
Sfânta Liturghie în data mereu ceva nou, ceva su- vin). sunt inutili pe lume, că nu
de 19 iunie, la ora 11), iar blim şi impresionant. Plus suferă în zadar, că sufe-
la Lourdes vom avea că, la fiecare pelerinaj, „În alte părţi se rinţele lor unite cu ale lui
şapte zile de cazare cu trei avem parte de câte un mi- geme, se plânge, se Cristos au o valoare infi-
mese pe zi. În sanctuar, racol, mai mare sau mai strigă, se blestemă. nită pentru mântuirea lor
vom avea program comun mic, o vindecare fizică La Lourdes se cântă, şi pentru mântuirea lumii,
zilnic: Sfânta Liturghie, parţială sau totală, mai se caută” că ei, pe plan supranatu-
Calea Crucii, Binecuvân- mulţi copii veniţi pe lume R.: Ce fel de miracole ral, sunt mai valoroşi
tarea Euharistică (Proce- ca daruri speciale, din pă- caută oamenii în acest decât cei sănătoşi. De
siune cu Sfântul Sacra- rinţi care nu mai sperau să loc? aceea, bolnavii se întorc
ment), Rozariul (Proce- aibă vreodată copii, ca să pr. M.H.: La Lourdes de la Lourdes cu bucuria,
siunea cu lumânări). To- nu mai vorbim de sutele sosesc anual un milion de seninătatea şi speranţa în
todată, vom fi doi preoţi de vindecări spirituale, de pelerini. An de an, numă- inimă”.

Pe urmele delegaţilor maramureşeni ai Marii Uniri de la 1918 (5)

(continuare din
Graiul Maramureşului
nr. 8.446, de miercuri,
24 ianuarie 2018)
Protopopul Petru Bâr-
lea s-a născut la Berbeşti,
în 1853. Studiile gimna-
ziale şi liceale le finalizea-
ză la liceul din Sighet,
după care urmează studii-
le teologice la Gherla.
După absolvire, predă ca
profesor la Şcoala Norma-
lă din Gherla, ca mai apoi,
căsătorindu-se, să fie hiro-
tonit preot în 1880 de
către episcopul Ioan Sabo
al Gherlei şi numit cape-
lan la Berbeşti, pe lângă
protopopul Petru Opriş.
După moartea acestuia, a
fost numit paroh în
aceeaşi localitate. În anul
1903 devine protopop al
districtului Mara, după
promovarea lui Tit Bud în
funcţia de Vicar al Mara-
mureşului. Construieşte,
la Berbeşti, o casă paro-
hială impunătoare de pia-
tră şi se ocupă şi de zidi-
rea unei biserici noi de
piatră, finalizată în 1914,
cu hramul Naşterea Prea-
curatei. În 1883, i se naşte
fiul Ioan (devenit mai târ-
ziu preot, istoric, folclo-
rist, gazetar şi pedagog),
iar în 1885 - fiul Gheor-
ghe devenit medic, apoi
fiicele: Mărioara şi Hele-
na. Se implică în viaţa po-
litică, fiind alături de me-
morandişti, dar şi de PNR,
iar în virtutea funcţiei de
protopop, Petru Bârlea
este ales delegat de drept
la Marea Adunare de la 1
Decembrie 1918 de la
Alba Iulia. Pleacă însoţit
de fiul său Gheorghe, de
ginerele Emil Fucec jun.,
de prietenul său dr. Ilie
Lazăr, precum şi de dele-
gaţii cercurilor electorale
maramureşene. După bu-
curia Marii Uniri, anul
1919 îi aduce neîmpliniri:
o pierde mai întâi pe fiica
Anna şi, nu după mult
timp, pe ginerele Vasile
Iuga de Sălişte. Se stinge
din viaţă pe 8 august 1927
la Berbeşti, după 74 de ani
de viaţă şi 47 de slujire
preoţească. A fost şi gaze-
tar, publicând articole în
presa locală, a îndeplinit
funcţia de asesor consisto-
rial în cadrul eparhiei de
Gherla, iar pentru activi-
tatea pastorală şi adminis-
trativă a fost distins cu
medalia „Răsplata muncii
pentru Biserică cls. I”.
Alt reprezentant de
seamă al familiei protopo-
pului Petru Bârlea la
Marea Unire din 1918 a
fost dr. Gheorghe Bâr-
lea. Acesta s-a născut în
1885, în Berbeşti. A urmat
şcoala primară la Ocna
Şugatag, gimnaziul la Pia-
rişti, la Sighet, iar liceul
confesional la Oradea. Se
înscrie în 1903 la medici-
nă la Budapesta, pe care o
termină în 1908 cu un
doctorat, fiind specializat
în stomatologie. Revine la
Sighet pentru o scurtă pe-
rioadă, dar la invitaţia
profesorului său dr. Ghe-
orghe Bilaşcu, pleacă iar
la Budapesta unde se im-
plică activ în susţinerea
candidaţilor maramure-
şeni pentru parlamentul de
la Budapesta. Alături de
tinerii intelectuali români,
ia parte la protestele cu
privire la alipirea unor pa-
rohii româneşti greco-ca-
tolice aparţinătoare mitro-
poliei de la Blaj la nou în-
fiinţata episcopie de Haj-
dúdorog, fiind alături de
profesorul dr. Alexandru
Rusu (viitorul episcop de
Maramureş), de dr. Ghe-
orghe Bilaşcu şi de alţi
mai bine de cinci mii de
români participanţi la adu-
narea din 29 mai 1912 de
la Alba Iulia. În timpul
Primului Război Mondial
este înrolat în armată ca
medic, sfârşitul războiului
prinzându-l pe frontul din
Galiţia. Scapă cu zile, dar
este prins la Budapesta de
anarhiştii comunişti şi
condamnat la moarte.
Scapă printr-un miracol şi
revine acasă unde, alături
de tatăl său, fratele şi
cumnaţii săi organizează
adunările populare şi co-
misiile pentru alegerea de-
legaţilor la Marea Unire.
După Unire, în mai 1919,
este însărcinat de către
Consiliul Dirigent să ajute
la instaurarea administra-
ţiei româneşti în policlini-
cile clujene, iar câteva
luni mai târziu, în octom-
brie 1919, cu susţinerea
prodecanului Iuliu Haţie-
ganu de la Facultatea de
Medicină din Cluj, este
ales asistent şi, apoi, şef
de lucrări la această uni-
versitate, pentru ca, alături
de dr. Gheorghe Bilaşcu,
să organizeze cea dintâi
clinică stomatologică din
România unde va lucra
alături de soţia sa, dr. Vic-
toria (Lilly) Suhăţianu
Bârlea, cu care va avea un
fiu, pe Victor Cuscu Bâr-
lea, devenit inginer. Pen-
tru că a fost cadru militar,
Ministerul de Război i-a
acordat gradul de medic
Maior. În 1924 se mută la
Bucureşti, fiind ales Pre-
şedinte al Asociaţiei Me-
dicilor Stomatologi din
România. Pe plan politic a
fost ales, deputat şi apoi
senator pentru judeţul Ma-
ramureş în mai multe legi-
slaturi. La numai 51 de
ani, se îmbolnăveşte de
inimă şi se stinge din viaţă
pe 18 iulie la Bucureşti.
Pentru meritele sale de-
osebite, Casa Regală a
României îi va conferi,
prin Regele Carol al II-
lea, Ordinul Coroana Ro-
mâniei în Grad de Ofiţer.
pr. Ioan TÎMBUŞ,
Centrul Universitar Nord
Baia Mare