Apar la intii a fie-carei luni

CONVORBIRI LITERARE
No. 4. Bucuresti, 1 Aprilie 1896. Anul XXX.

EMMA
Conu Costache Opriwiu ayea propietatile dumnealui,
cucoand rea $i un Neat sburdainic. i lui i se pgrea
cd toate merg de minune, pentru-cd cu firea lui,
nu punea nimic in inimd... De-i sbiera coana Sita, ea
la o slugd, el se facea cd n'o aude $i -$i vedea innainte
de flori, de cafea on de porumbei ; de. venea sd-i spue
cd bdeatul a mai fdcut cutare on cutare ispravd, conu
Costache respundea nepdsator :
Treaba dumitale, coandl ce-mi spui mie?...
Ar fi scos din write $i pe'd1 mai nerdbddtor ; dar mi-te
pe coana Sita, damd nervoasd $i guralivd din. tale afar'.
Negre0t, $i unul $i altul 10 iubea odorul, pentru-ca
numai pe el 11 aveau. Dar, par'ca era o invoeald tdcuta
intre ei, sdli ascunda slabiciunea $i sa se 'nvinuiascd
unul pe altul de iubire. Une-ori, la cafea, 111 pridvor,
chid erau numai amindoi $i Gheorghild se juca pe de-
parte in fata casei, din0i, privindu-i nebuniile, se uitau
pe furi$ unul la altul, $i cind ochii li se 'ntilneau din
fugd, incepeau sq. Ada surprin0...
Isprdvile dumitale, coand Sito... Dumneata i-ai.
dat nas.

www.dacoromanica.ro
842 EMMA

Ba mataluta, coane Costache, de cind ti-ai de-

pgrtat mina de la dinsul... Sg ti-o spun drept, mg
lipseam. Bine a zis tine a zis, cg, decit stt faci copii
la bgtrinete, mai bine de loc.
Si conu Costache se tavglea de ris de vorbele coanei
Sitei, privind-o foarte ironic, ca pe un obiect de cara-
ghioslie nesecat. lar coana Sita, ofensata, nu ggsea cuvint
mai aspru sa -1 insulte :
Tontule! Hi, hi, hi... Rizi; par-c'as fi aftorita
dumitale...
Si pleca dindu-i cu tifla.
Conu Costache urma sg-si soarbg linistit din eafea,
pgstrind incg, pe fatg, urme din turia risului potolit;
apoi se ridica amenintgtor, se sprijinea de gardul prid-
vorului, ca un orator la tribuna, Si striga de acolo spre
maidan :
Mitt, mat!...
Gheorghitg se oprea din jot, it vedea si fugea din
ochii lui, sg-si urmeze nebuniile in altg parte. Ast-fel
crescu el mare, intre porumbei si pomi altoiti, intre
amenintgrile lui conu Costache si cicgleala coanei Siti.
Cita vreme bgeatul fusese mic, conu Costache isi
rupsese destul palmele, pumnii si picioarele pe el. Nu-I
crutase, Doamne fereste. $i mai de fricg, mai din vre-o
pornire fireascg, copilul invatase carte ping la briu si
conu Costache, om chibzuitor, vgzind cg I -a pus pe calea
adevaratg si ca fiul d-sale nu mai face Ia virsta as-ta, de
bgtae, incepu s'o mai rgreaseg cu gimnastica, cu pica
pe la dasegli si cu vesnicul spionaj al miscgrilor copi-
lului. In acelas timp, ca on -ce pgrinte serios, incepu a
pune temeliile unui zid strasnic de consideratie si de
respect, intre el si bgeat : it Linea Ia distantg. Asa credea
dinsul ca va impujie smerenie sburdalnicului Gheorghitg,

www.dacoromanica.ro
 EMM A 843

care, ghicind gindul tat5lui, it cultiva cu o siretenie

deosebit5, pe cind coana Sita, pentru care lucrurile si
flintele luau cu greu o schimbare, m4i ales chid era
vorba de Gheorghitd da de ceasul mortii, cä a r5mas
numai in grija ei toat5 respunderea cresterii baeatului ;
incit, ii pretindea lucruri ce nu se mai potriveau acum cu
virsta lui : sa nu-1 prinda cu tutun, sa nu se 'ntoarca seara
mai tirziu de noun, sa nu-i aduca toti stricatii prin casa.
Pentru coana Sita, toti prietenii lui Gheorghit5,
buni si r5i, se numeau stricati :
De unde l-ai mai prip5sit si pe stricatul asta ? SA
nu-1 mai pried p'aici c5-i rup picioarele ! A intrat
cu galosii in sal5, mi-a murd5rit presul, mi-a scotocit
pe mash. Asa e dud nu e barbatul sdravan la casa
omului ; sa vie colea, s5 v5 is frumusel de mina si s5
va dea in brinci pe aminduoi.
Si bietul Glieorgliit'd Ikea inghitind, pentru-ch mai
avea un an pins la bacalaureat si pentru ca-i spusese
lui odat5 conu Costache, in tain5, ca, de va isbuti, il
va trimite la inv5t5tura in streinAtate.
Ciudat ! coana Sita nu d5duse bileatului, in vista ei,
macar o palm5. 11 cialise insa totdeauna si-I cicalea si
acum, ca si in trecut. Conu Costache, din potriva :
oclinioar5, it b5tuse mult ; acum, la mare, nici macar
nu-1 mai dojenea.
Bacalaureatul surprinse ast-fel pe bAeat, tot copi-
lgros, Totusi, isbuti, vesel si senin, ca si cum ar ti
luat un smeu as incurcare, chci copilul era usurel, dar
pricepea lesne cartea si nu se ostenea inult cu ea
Cu asta isi si lriuda conu Costache brieatul la straini,
cilci vazuse el cam
..,.
ce siofci, pusese coana SO in
G lieorgliit5.
$i batrinul se tinu (le vorb5, caci ii dete bani si-I

www.dacoromanica.ro
844 EMMA

trimise la Paris. Din ziva aceea, grija lui pentru po-

rumbei crescu mai mult, pe coana Sita o necdjea mai
putin. Coana Sita insdli par'cd i'i lini$ise graiul. Adesea-
ori beau cafeaua, fasa sa scoata o vorbd. Se vedea bine
cum ii arde dorul de Meat. TotuO, in scrisori, erau
amindoi solemni, sententio§i, gravi:

«Sd nu aflu ca risipe§ti paralele, a to aduc indardt.

Vezi-ti de carte, bdete, ca sa ne putem bucura §i noi.
Md-ta e cam supdratd, oath a auzit ca nu prea ai purtdri
frumoase. Adevdrat sa fie ? Scrie-ne, ca sa ne lini§tim.
Al tau *tutu,
Serdar Constantin K. Oprieoiu.

In fie-care an, venea o lung de vacantd. BdeatuI

era gras, voios ; se albise la fatd, prinsese o mustacioara
de drag *i era detept i-i tdea gura in spdrigi §i pe
romine0e i pe frantuzete.
Conu Costache, plin de fericire, se uita la coana
Sita cu admiratie :
Iti seamAnd ; n'ai ce zice : una e coana Sita
zisd §i gurd de Tirgovige i unul e Gheorghitd, zis si
Ghitd, bdeatul dumneaei...
Coana Sita, in totdeauna ceremonioasa, se supra
de atingere :
Costache, o sa ma scoti °data rau din rdbddri
cu copildriile tale.
Conu Costache era, insa, in culmea bucuriii ; 10
simtea bdeatul aproape, i§i lua curaj §i se arunca la
frantuze§te, ca sa vadd Gheorghita ca §i el §tie :
Ce tot spui tu, ma there Sito ; I'homme propon
et Dieu dispon... .

Iar coana Sita, putin atinsa in lipsa dumneaei de-

www.dacoromanica.ro
 EMMA 845

sdvir§iid de culturd, respundea in batjocurd, ca sa -§i

ascundd umilinta:
Morble, Costache, is mai las-o 'ncurcata cu
eptrle0 nu pirle§ti.. »
lar GrheorghitA ridea cu o poftd nespusa de acest
teatru gratis.
Acestea, in orele de veselie...
Dar, anii de invdtdturd sburard Odd cu mii§oarele
cheltuite, dupd cum zicea §i conu Costache.
aS4 vedem acum ce procopseald».
Din zi in zi ateptau respuns de la Gheorghita,
care trebuea sa soseasa. Era prin Iu lie §i bdtrinii erau
nerdbdatori, pentru ca in urmd voiau sa piece cu totii
la Arpatak §i acolo sa se fdleased la lume, cu o-
drasla.
Dar, vorba lui conu Costache: «L'homme pro-
pon!» Intr'o dimineatd, coana Sita intrd la el, cu pdrul
vilvoi...
Costaache, Costaache ! !...
Ce e, omule?
Ghitti e de cloud zile aici, dar nu indrdsne§te
sa vie; a tras la sor' mea Frosa, fin'ca n'are curaj,
Costache; ca nu e singur, Costache...
Cum ? tuna conu Costache. A venit cu
vre-o coana ?
Cu o sansoneld, Costache ! Ne mdnincd fripli
stricatul dsta. Nici sa nu cuteze sä vie, ca pui un picior
in prag §i-i strig : Sd e§i, sä e§i d'aci cu §oacdta §i
cu §ansoneta, sa to freci pe cap cu ea. Craiule §i in-
gratule !... La faitan ! la americance I nu aici.
Conu costache se adincise in ginduri. Se vedea
bine ca de astd-data era scos din sprite, putin.

www.dacoromanica.ro
846 EMMA

0 sh-1 desmostenese si pace. Nu mai vreau

sti-1 ascult. Asta i-a fost invathtura ?
In timpul acesta, sosi servitoarea de la coana Frosa
cu 0 scrisoare.
Masir de aici, fh! Nu ne trebue! strigh coana
Sita. Te trimite cu scrisori, ai ? Crede ca ne mo-
meste ?
Dar conu Costache o opri si lug scrisoarea...
Asa to -am pomenit, Costhchel dragh: prost si
tont...
Ia taci, zise conu Costache, recaphtind obici-
nuitu-i singe rece. Taci sa vedem ce zice :

Scumpii mei phrinti,

«N'am cuvinte ca sh recurg cu destul curaj Ia bu-

nitatea voastrh si sh vh cer mai intii iertare pentru un
pas pe care am lost silit sh-1 Mc, duph cum mi-a dictat
inima si mai ales onoarea...D
Fugi, Costache si nu mai citi ca -mi vine Mu!
Auzi inima 1 auzi de tine a prins simbatie, §i vrea sh-1
primim cu ea in cash, nerusinatul ?...
Taci soro, ca nu e asa terchea berchea ; auzi
ce zice : ch e familie de baron, si...
flaroneash d'ale schpatate ; sh n'aud !
$i coana Sita se aphra cu mina ca de o ame-
nintare...
In sfirsit, zice conu Costache, hothrit, lash ca
mh due eu acolo sh vorbesc cu el.
Phi fireste; trebue sh to duci d-ta ca bhrbat,
dar vezi de flu iar moale si sh-mi vii cu ei pe cap, eh
vh iau pe toti la goang.
Coana Sita se mai potoli, chci vrizu pe conu Cos-

www.dacoromanica.ro
 EMMA 847

tache intinzind ceremonios mina spre dulap, unde era

cutia cu jobenul. Afacerea era deci grava.
Cind ii vazu capul perdut pe jumatate sub bordu-
rile late ale jobenului, care-i venea destul de larg,
coana Sita se dete respectuos la o parte. Prin acest
respect imens, parea mai mull ca-1 sileste sa se pa-
trunda de gravitatea momentului.
Si conu Costache plecd pe ginduri, iar coana Sita
sezu in prag piny ce-1 pierdu din ochi. Cu fie-care pas
ce facea, batrinul simtea, insa, cum 10 pierde din curaj.
10 stia singur slabiciunea : tinea la baeat.
Totusi, umbra coanei Siti, pe de o parte, il ame-
ninta furioasa ; pe de alta, el insu-si era indignat de
atita cutezanta.
Cu cit se apropia, cu atit se simtea mai emotionat ;
10 dregea glasul, isi incrunta sprincenile isi stringea
pumnii, ca in fata unui atac. Nu stia Inca ce va zice,
ce va face; dar, de sigur, intilnirea va fi serioasa, de-
eisiva... Made inimei sale chiar i-o spuneau...
Inca de la poarta, Gheorghita ii esi innainte, si, fara
sa-i lase timp de-a vorbi, ii lug mlinile, i le saruta,
apoi striga spre casa :
Emma, Emma !...
Si o roscovana slabuta, mititica, dar vioae si cu
ochii verzi, sari ca o caprioard :
0, papa, papa ! !...
5i -i Orilla miinele 0-1 mingiea pe frunte, de-i facea
furnicareli prin trup bietului MUM, pe care ii ferme-
case de tot dracusorul acela necunoscut, cu miscarile
lui repezi si sburdalnice.
Dar, Doamne! Scopul venirei ?... A, tradare ! mise-
rabilii it luasera repede ; si-apoi umbra Sitei, vesnic

www.dacoromanica.ro
848 EMMA

amenmVatoare 9 Da , $1-aduse ammte , trebuea intoars6

foea Acum, on mciodata 1 I

Si Glieorgluta $1-ammte$e si-acum ce baz a fost,

cind bairmul se opri miscat Si gi al aceste cuvinte, care
pierdusera on-ce urma de seriositate
la-ascultl, mum, ce suit farafasticurde astea 7 9
LOAN A BASARABESCII

www.dacoromanica.ro
 POVESTEA VULPEI
POEM EROT-COMIC
DE

A NAUM
ARGUMENTUM
Un ra's'ant de soare.Frumuseci in aparenca, duren in realitate
Influenca crestern si a medndui Puterea calomnm Exil in loc de
moarte Cum-ea, In privina moravunlor si a lkomin, nu este ma o
deosebire intre bimam si cele-l-alte dobitoace Valea-Ursului Ce
trebue pentru prosperarea pnskelor 0 mat bung intrebuintare a ar-
melor O utopie Revolta din Bestipolis Inn'adusirea ei

CiNTUL AL UNSPREZECELEA

Acum portile de our a cere§telor palaturi,

pe tarsi de bronz infipte, se deschid, se dau in laturi,
iar din ele ese falnic §i de raze 'ncunjurat,
pe stralucitoare trepte al lummu imparat,
vecmic tinar, vecimc mindru, domn mbit, indurator,
al parnintului acesttu de vieata-d5tator,
singur zeu, stapin al lumn 1 Codrn salt' de bucurie,
annul for adinc st tamic se intinde pe cimpie 1

www.dacoromanica.ro
85o POVESTEA VULPEI

untversu 'ntreg tresare, oceanunle pling

stelele invidtoase ca faclule se sting,
ale Indus isvoare, ale Africet oase,
Gangele, prooroc de neamuri, serputnd pe sub rogoaze,
teratecele unde ale Ntlu lut batrin,
in mistertoase soapte it ador st 1 se 'nchin ,
vulturu 1-anunta 'n spatiu, sburatoarele-I vestesc,
si'n cereasca for cintare ca pe-un rege 11 pnmesc I
Gilgite tamiea 'n templun, glasun de recunostinta
catra mirele natunt se innalta cu prunta ,
de-a sa falnica lumina zarea larga se aprinde
bucuna, cu-a lut raze preste lume se intinde I

Dar in rmilocul acestet veselit universale

numat Bruntus sermanul, plinge lacritnele sale I

Vat I de cite on in viata, a natunt stralucin

indosesc duren amare st naprasnice mahntri I
Sub impenala manta si sub sceptrul cel mat falnic,
se ascunde intristarea st s'aude plinsul jalnic
Robul ca st imparatul pe acest fatal pamint,
innaintea suferintet, tots deopotriva sint
Favont al soartet astazi, asteptat in on-ce loc,
plin de sigure sperante st cu mina pe noroc ,
pretutindene in vaza, mime despoet de toate,
ma macar in ocht nu-ti cata crincena fatalttate
En, tnumfator, destoinic, sus cu lancea, coifu 'n vint,
az', un isgonit cu fruntea ofelita la pamint I
Vutorul I Vntorul I Vat I enigma desentata,
vectnic muta, vectnic oarba st in vect inhobotata I
Cine a putut pe lume asta sfinxa s'o ghtceasca,
st in cruda-i nerabdare, in tortura-i sufleteasca,
zt st noapte ros de gindun, st de neastimpar plin,

www.dacoromanica.ro
 POVESTEA VULPEI 85t
sa deschida vreodata mina crudului destin ?
Asta umbra, acest spectru ce de-un pas nu te slabeste,
brat la brat, la umar, ulna's pin' la groapa te 'nsoteste!...
Si sa afle ce-1 asteapta, si sa stie ce-i ramine, .

pe a douazi ? Hei!... spuneti, cum va fi ziva de mine?

Tron, secriiu, triumf, robie ?... Strejuit in calea ei,
vor zimbi buzele tale sau vor plinge ochii tai ?......

Din a riului reci unde, Brunius abia se scoala,

ciunt, olog, slabit de singe, palid si cu tidva goala,
sdrentuit ca o naluca si cu rane pe obraz,
ce deosebire, Doamne, intre eri si intre azi 1
Desnadajduit in suflet si de viata obosit,
caci de-acuma pentru dinsul toate 'n lume s'au sfirsit :
sä se 'ntoarca, ce rusine, sa ramie, ce osincla I
Dare, mai pre sus de toate, pentru dusma.ni ce isbinda I...
Parc'aude Inca 'n aer, in restimpuri dureroase,
ca un dangat de jelanii, resunind injurioase,
glumele lui Jigoranu, diabolica-i privire,
mefistofelescul hohot si-a lui crincena rinjire,
risul infernal si cinic tonul batjocoritor,
ce-i arunca, fa'rá mila, dusmanul triumfator,
si insultele amare, rasbunarea ne 'mpacata L..
Atunci ii trecu prin minte o idee desperate:
moartea ?! Nu, de buna-same; caci principiile sale,
stramosestele traditii, prejudetele fatale,
cresterea lui ortodoxa ce 'n familiea primit,
it oprea, fare indoeala, de la un asa sfirsit,
on si cit era de cruda si amara soarta sa !
Dar sa zicem, sä admitem ca ar fi putut uita,
in asa momente grele, de supreme desperare,
sentimentele de neamuri si credinti mintuitoare,
i-ar fi fost cu neputinta moartea singur sä si-o dea,

www.dacoromanica.ro
S52 POVESTEA VIILPEI

caci din armele pierdute singuta ce-o mai avea,

spircuita si aceea era numai a lui teaca,
lancea, spada sl hangeriul ramasesera'n prisaca;
pe de alts parte iarasi, Barlazelul care trece
lin acolea, pe sub salcii, nu-i in stare sa-1 innece.
Sinuciderea de sin; ca solutiune data,
a fost deci, din a lui minte cu dispret inlaturata,
dupa mature reflexii si ideile ce avea,
sacrosanctele traditii, mai ales cind se gindea,
-ca numai bimanii astazistirpe rea si nevropata
de-un sfirsit infam §i tragic sint capabili citeodata.
Stiu ca multi au sa gindeasca, au sa creada si-au sa zica
ca temeiurile aceste nu sint bune de nimica;
ca'n vieata citeodata sint momente grave, grele,
si desavirsit fatale; situatii de acele,
incordate si supreme, desperate, compromise
si c'atunci, far' indoeall, sinuciderea-i permisa ;
altii, cirtitori din fire, si plecati spre calomnie,
vor insinui, de sigur, afirmind cu ironie,
ca'n familia lui Bruniu, de la mosi de la stramosi,
au fost toti, pina la unul, ipochondri si fricosi.
Hei ! cine-a putut pe lume vreodata sa 'ndra.sneasca
din dobitoceasca gura calomnia s'o stirpeasca,
viclenia si minciuna ; ram] sa-1. prefaca. 'n bine ?
Mai degraba numera-vei roiurile de albine,
sau talazurile marii, sau nesipul din pustie!
Ce archanghel cu-a lui palos si cereasca lui urgie,
ce Hercul cu-a lui maciuca si-a lui brace sdrobitoare,
va ucide asta hidra, purure renascatoare ?
Insu-si Christ cu-a lui blindeta si cuvintul sau divin,
n'a putut sa scape lumea de acest hidos venin 1

www.dacoromanica.ro
 POVESTEA. VULPEI
853

Dar sä revenim la Bruniu Obostt de cugetare,

semboldit de timpul silnic st-a lut rece nepasare,
care spulbera s'arunca pin' sub bolttle albastre,
raul, binele, durerea §1 =senile noastre,
ca alt Be imam, jalnic, pe totagu-t sprijunt,
Brumus, cu moartea 'n suflet, se porneste in sfirsit,
sue muntu se opreste, mat arunca inc'odata,
o prtvire dureroasa peste valea blestemata.' ,
larast sta st tar se sue cu pas Te-nes, trindav, rar,
st to calea nesfirsrta a exaulut amar

De-atunci, aceasta vale, Valea-Ursulm se cheatna,

mmenea prin ea nu trece MIA un indemn de teama,
un fior de frie'ascunsa, tar batrinu povestesc,
ca 'Aston' fug cu spaima §t de dinsa se feresc,
§1-0 incungiura cu grija, priveghind de pe-a et creste,
a for turme sa nu treaca pe meleagunle-aceste,
§t c'a.''n norgile de vara, cind e luna mai frumoasa,
s'aud vaete prin frunze, st suspinurt dureroase,
cinit Tatra in prisacl, pe ripoasele corhane
s'aud hohote 'n restimpun si insulte grosolane,
calommi injurioase, tocmai. de acele care,
unti catra alto vectnic la salbatece popoare,
c'o nespusa josnicie, in turbatul for necaz,
politicianu astazt ist arunca in obraz,
in acele tan, in care dinsit au ajuns tram,
far' de leg', far' de moravun, locutte de bimant,
tan scapate din robie, oarbe, nedisciplinate
lincezind dobitoceste intr'o trista hbertate
Iar cum vine miezul, noppi trunchturile tar trosnesc,
roturtle de albine pina'n ma, strajuesc
pe la ordinmun toate, c'o nespusa privighere

www.dacoromanica.ro
854 POVESTEA VULPEI

burduhoasele stiubee, care nu mai pot de miere;

si pe Bar laze!, de-a lungul, pe-a lui ape soptitoare,
numai ulii se coboara, pasarile rapitoare, .
cad, cind steaua diminetii, sus pe cer incet se stinge,
pe-a lui unde tulburate se \Tad pete chiar de singe;
turturelele pe-aice, nici macar nu tree in sbor,
nici in unda lor galbie nu-si immoae pliscul lor;
fetele, flacaii veseli, pe aici nu se 'ntilnesc,
nici nevestele veodata, pinza alba nu ghilesc;
ci vezi numai inteamurgu' vrajitoare sdrenteroase,
pe furis, catind prin iarba, `buruene veninoase,
sau prinzind pentru-a lor farmeci negri lilieci in sbor,
si ursarii faurindu-si noaptea botnitele lor.
*

Iar din contra, in prisacg,tot batrinii povestesc.

ca. de-atunci si pina astazi este-un har dumnezeesc ;
un belsug ca niciodata, un noroc nespus de rar;
toate-i merg in plin si bine vrednicului prisacar!
Filemon de-atunce este si mai vesel, si mai harnic,
dar isi tine obiceiul, caci la miere tot nu-i darnic.
(Par'ca-1 auzim s'acuma povestind in hohot mare
a dihaniii de noapte neasteptata 'ntimplare,
cum din somn trezit neprasnic, ametit, buimac, asa...
n'a putut sa pue mina pe intreaga blana sa,
cad din mestii si din ceafa si din petici de la ii,
abia a putut sa faca opincuti pentru copii,
Iar a cele-l-alte armedupa cite el ne-a spus,
in prisacg. si 'n gradina marl foloase i-au adus :
Mai intii, mehenghiul mester, coiful acel stralucit,
ca pe-9 titva de berbece pe-o pilling 1-a suit;
vulturii de-atunce, ulii, ba pe-aice sa mai bats!
iata o 'ntrebuintare pentru coifuri din armata,

www.dacoromanica.ro
 POVESTEA VULPEI 855

iar din otelitul junghiu, si din sabia viteaza,

el i§i face cutitoae si reteaza.. si reteaza
zi si noapte in prisaca, umplind putini si ciubere,
burduhoasele stiubee, care nu mai pot de miere ;
sulita stralucitoare el in pod au asezat-o,
si pe doua grinzi la mijloc curmezi§ au aninato
s'o meneste ca s'atirne peste dinsa cit mai des,
cladariile de Coarna dup'al iilor cules,
si aceasta cred ca este mult mai nobila menire
decit ceea-ce fac astazi sulitile in ostire.
Fiidea mosneagul hitru, §i copiilor spunea,
crindurile
b vietii sale vesel le proorocea,
§i zicea : c SA stiti, voi, bine Dumnezeu de va voi,
zile mult mai fericite printre oameni vor veni,
nu_ca azi, cind intre dinsii, cu' ochiu crunt si fioros,
omul catre om s'atine ca un lup nesatios;
nici vor raminea bogatii cu-a for inimi impietrite,
surzi cind catre ei saracu 'ntinde bratele slabite ;
unii ghiftuiti §i trindavi, altii sa nu alba mine,
istoviti de-o munca crucla, bucatica for de pine.
i-o sa fie infratire, intre toti si pentru toate,
sä lipsasca dintre dinsii luptele inver§unate,
si rasboaiele de singe !... si sa stiti voi de la mine
el in lumea asta'a noastra, atunci numai va fi bine,
si belsug, si viata lunga, pace, munca roditoare,
cind in plug se vor preface armele omoritoare ;
tar pe locurile acele blestemate, osindite,
de dumnezeeasca mina pe vecie urgisite,
de rasboiu, se vor intinde mindru holdele de griu,
si prin curti si tribunale earba creste-va la briu;
iar pe sulitt se va prinde vita darnica de vie,
cu-a ei struguri cit purceii, cu bobita aurie,

www.dacoromanica.ro
856 POVESTEA VULPEI

atunci va putea o tail sa se zica fericita ;

fie ca 'n viata voastra, Domnul sa vi le trimita D.

Asa cuvinta batrinul Filemon, mosneagul harnic,

dar uita de el sa spue, ca la miere nu-i prey, darnic;
si mindretele aceste de-o nespusa fericire,
de-o viata mult mai buns pentru biata omenire,
de un fel de raiu pe lume ce in minte-i sa urzise,
aurita. utopie el la tirg le auzise,
de la gazetarii tineri ce cu glas lingusitor
patimele le atita si insala pe popor.

Acum Vestea 'naripata chiar din noaptea .cea fatall,

giftind ca o zinloaica a si-ajuns in capitals,
unde ca 'un vint salbatec cu suflarea lui de foc,
si-a lui limbi sueratoare, raspindind din loc in loc
de la cei mai mari ai tarii pin' la cei mai mititei,
mai exagerind'o Inca dupa obiceiul ei,
catastrofa din prisaca si exilul desperat,
darn mai pre-sus de toate acel stupid ultimat,
violent si nepolitic care-ades discrediteaza,
pe-un partid fail de cumpat, pe popor scandaliseaza
surpa on -ce disciplina, on -ce autoritate,
tronul chiar it compromite si-a lui sacra maestate.
0 schimbare nu se face prin porniri rautacioase,
nici amenintari brutal; aliante monstruoase,
calomnie si injurii, ci prin jocul natural,
a sistemului ce este cel constitutional;
adeca s'astepti ca timpul, dupa ce a invechit,
pe-un govern si-a lui gresale indestul s'au gramadit,
cade-atunce fara sdruncencum am zicede la sine:
prigonirile-s' mai slabe, silniciile mai line;
sau, de vreti cu alte vorbe, de-o vopsala si mai vie,

www.dacoromanica.ro
 POVESTEA VULPEI 857

daca s'au retras sdtu/ii, cei fidminsi in loc sa vie,

caci in lume este-o vorba, veche vorba batrineasca,
ca pe rind sd se minince chita cea impeirdteascd.

Astfel de gindiri de pace Vestea unora 'nsufla,

iar pe altii WI preget, la revolts -i atita.
0 neliniste nespusa pintre bestii se lateste,
opositiunea ,toata la moment se intruneste,
gazetarii in urdie, popularii oratori
prin redactii si pe piete cu agenti provocatori
si instructii se aduna; a for bande furioase,
de putere hemesite se aduna sgomotoase,
toata plebea cea pierduta, cu al ei instinct turbat,
calca stradele inguste, glasul ei a rasunat
pin' la cerurile 'nalte. Indrasnete, sumutite,
de-o isbincia prea usoara in ascuns adimenite,
ele rag, vocifereaza, a for uri destrabalate,
cu injurii grosolane, implu pacinica cetate.

Dar de-mult acum alarma se daduse la palat ;

intro clips tronul este de ministri 'ncunjurat,
si de sfetnicii de sam&. Toti cu glasuri unanime,
cer rascoala de pe strade la moment sa se reprime,
.Si cu ori-ce pret palatal cu un zid de arme 'ncins,
de dobitoceasca tint sä ramie neatins.
Garnisoana e 'n picioare, elefantul conaandeaza,
la semnalul dat, trufae, trupele innaintea4,
c'o electrica iutald, turma fuge insplimintata,
§i netrebnica multime e ca o pleava 'npr4tiata.
A. NAUM.

www.dacoromanica.ro
 MAGARUL
DE

GUY DE MAUPASSANT

Nici o adiere de vint nu strgbatea negura deasg

adormitg d'asupra girlei. Par'ca era un nor de bumbac
intunecos, asezat peste apg. Nici malurile nu se alegeau,
ascunse de aburi ingrgmgditi ca niste munti. Dar era
aproape de revgrsatul zorilor si coasta dealului incepea
a se zgri. La poalele ei, prin lumina slabg a aurorei,
se argtau una cite una petele albe ale caselor vgruite.
Cintau cocosii in cotete.
Dinco lo, pe malul vela -l-alt al girlei invgluite in ceatg,
tocmai in dreptul satului Frette, un sgomot mic intre-
rupea din cind in cind tgcerea de mormint a cerului ne-
miscat. Aci o miscare incetinica a valurilor, ca alune-
carea ling a unei luntri, aci o loviturg puternicg, ca
sgomotul unei lopeti trintite de scaunele luntri, aci ca
plescgeala unui lucru usor care cade in apg. Pe uring
nu se mai auzea nimic.
. Dar din cind in cind niste sopgeli, care nu stiai de
unde es, dci ti se 'Area aci a se aud de la doi pasi,
aci ea se aud in depgrtare, sopgeli ratacite prin ne-
gura deasg, alunecau sfioase, se duceau, ca ptisgrile

www.dacoromanica.ro
 MAGARUL 859

salbatice care au mas in papura, si la licarirea luminii de

dimineata pleaca si se duc,]se due mereu, $i pe care
o clipa le vedem strabatind negura in , sborul lor, sco-
tind un tipat blind si silos ce vesteste pe fratii for de
pe malurile girlei.
Deodata, aproape de t5rm, mai la vale de sat, se
arata o umbra pe apa, la inceput abia se zarea, apoi
incetul cu incetul se feu mai- mare, pe urma se vazu
de tot, $i scapind de perdeaua intunecoasa aruncata
pe riu, o luntre greoae, dusa de doi oameni, se isbi
de mal.
Cirmaciul se scuba, si luind din fundul luntri o
traista piing cu peste, isi arunca apoi pe spinare plasa
Inca uda.
Tovarasul lui, care nici nu se misca, zise:
Ia da pusca incoa Maillochon, sa scormonim
vr'un epure.
Cele-l-alt rtispunse:
-- Bine, bine. Stai- ca viu.
Dupa- aceea se duse sa-si ascunda pestele.
Omul, card ramasese IQ barca isi umplu luleaua $i
pi -o aprinse.

It chema Labouise, poreclit Chicot si era tovaras cu

cumatra-sau Maillochon, cunoscut mai bine Mailloche,
ca sa faca negustoria necinstita si nehotarita a borfa$ului
fara capatliu.
Luntrasi neindeminatici, nu mergeau pe apa tot-
deauna, ci numai Bind era foamete, almintrelea jtifueau.
Dind tircoale ziva si noaptea pe fluviu, pindind on -ce prada
moarta on vie, pesc.uitori neinvoiti sa pescuiasca, vina-
tori de noapte, un fel de.haite carora nu le scapa nimic,
aci ii vedeai pindind caprioarele din padurea Saint-

www.dacoromanica.ro
86o MA GARLTL

Germain, aci scotoceau pe inecatii dui la vale de ap4 ;

adunatori de plavii, de sticle goale asvirlite In apa i
care plutesc cu gitul in sus, leggnindu-se ca un om
beat, de bucali de lemne luate de apa, cu meseria
aceasta Labouise i Maillochon o duceau bine.
Citeodata plecau pe jos cind era aproape de prinz
§i se duceau asa fail nici o tintg, mincau la cite o
circiumg de pe tarm i iar plecau unul Rugg altul. Lipseau
o zi, doud; §i °data. to pomeneai cu ei spionind din
hodoroaga, care le tinea Joe de luntre.
Colo, la Joinville, la Nogent, luntra0i amgriti isi du-
tau luntrea for pierita intr'o noapte, deslegat6 de la Orm,
luata de NA, de sigur furat6 ; pe cind la douri-zeci, trei-
zeci da leghe mai departe, pe Oise, un negustor bogat
isi freca miinele privind cu drag o luntre cumpgrata in
ajun mai pe nimic, pe cinci-zeci de franci, de la doi
oameni, care i-o vindtlerg, asa, in trecerea lor, dindui-o
numai bind ca le-a placut mutra lui.

Maillochon veni cu puFa lui infa§urata intro treant6.

Era un om cam de patru-zeci, cinci-zeci de ani, innalt,
slab, cu acel ochiu vioiu al oamenilor munciti cu drept
cuvint de griji, ca at fiarelor ve§nic urmgrite.
Prin ctimasa-i desfa'cuta vedeai pieptul imbrAcat cu
un par ctirunt. Parea ca n'a avut alts data barba afarg
de o periuta de mustat6 §i un smoc de peri aspri sub
buza de jos. Timplele ii erau goale.
Cind isi scotea din cap ciuperca-i murdara, pe care
el o poreclea palarie, pielea capului par'cg era acoperita
cu un puf stralucitor, o umbra de fulgi, intocmai ca
pielea unui pui jumulit cind incepi sa -1 pirle0i.
Chicot, din contra, ro0u §i buburos, gros, Kurt §i
Oros, par'ca era o bucata de carne (Tun b5gata intr'o

www.dacoromanica.ro
 MAGARUL 861

boneta de soldat Tinea Indus in totdeauna °elm' sting

par'ca ar fi ()chit vre-un lucru sau vre-un om, st chid
1st batea Joe tine -va de asta, strigindu-i ((Desch-0e °climb
Labouise», el raspundea lintstit (n'at grip, soro, las, ea-1
deschid eu Avea obicetul sa zica la toata lumea «soro»
chiar si tovarasultu sau
Lug si el opacinele , st luntrea tarasi se pierdu in
negura intunecoasa atirnata d'asupra gide', dar care se
racea din ce in ce mai alba ca laptele pe cerul luminat
de beam rosiatice
Labouise intreba
Da' ce alice at, ma 9
Maillochon raspunse
Alm de tot, numaru, mug, numa bune de epuri
Se apropiau de cela -1 -alt mal asa de incet, asa de in-
cetinel, ea rim nu se simteau Malul acesta este al pa-
durn Saint-Germain st e hotarul pina unde este ertat
vinatitrilor de epuri. Padurea e pima de vizuint sapate
sub radaci rule arborilor,, si epurn in revarsatul zorilor,
se joaca a colo innauntru, se due, se intorc, ultra si tar es
Maillochon, in genuclu pe brinci, pindea, cu pusea
ascunsa pe fundul 'until De odata puse mina pe ea,
oche si impuscatura bubut multa vreme pe eimpla It-
nistita
Labouise, din doua opinteli de opacint, dete luntrea
la mal, st tovarasul sau, sarind pe mal, Mica un epu-
ras cenusiu, care tot se mai batea
Pe urma luntrea se pierdu iarast prin ceata sa tread
d'aea parte, sa se ascunza de 'Anton
Get dot tovarasi pareau acum ca se plimba linistit pe
apa Pusca o ascunsesera sub scindura din fundul luntrt
tar epurele 11 bagasera in carnasa creata a lut Clucot

www.dacoromanica.ro
86z MA GARUL

Dupg un sfert de teas, Labouise zise

Hat, soro, inca unu'
Mailloclion rgspunse
Haide I
Luntrea tar pleeg, aluneciud repede pe lueml ape'
Negura incepuse sg se ridice de pe girlg Ca printr'o
pinza se zgreatt arborn de pe maluri $1 ceata pilcuri,
pilcutt de mutt non curgea la vale impreung cu apa girlei
Cind se aproptarg de insula al caret colt este in
spre Herblay, cm dot tovargst ineetinirg iuteala luntri si
din nou incepurg sg pindeaseg $1 indatg impuscarg Inca
un epure
Pe urnag ist vgzurg de drum, alunecind ping la ju-
mgtatea drumulut, ce duce la Conflans, apot se oprirg si
legarg luntrea de un copac, st, trintindu-se in fundul
el, adormirg
Din eind in mud, Labouise se scula si ochiu-i des-
clus cerceta imprejurmule Cm de pe urrnA alien at
diminetn dispgruserg, st soarele de vara se rulica falnic,
stralucind, pe aibastrul eerului
De partea cea-l-altg a girlei, dealul cu vii se vedea
rotund ca un arc 0 singurg cash' se vedea in virful
dealului, intr'un cring de arbori Pretuttndeni era It-
niste
Numai pe cararea edeculut se aura ce-va incetinel,
innaintind cu greutate Era o femee, care tira de eg-
pgstru un mggar Vita, schwapg, intepenita si indipgti-
natg, intindea cite un picior din mud in cind, supu-
nindu-se opintehlor insotitoarn sale, numat atunei eind
nu mai putea sg t se impotriveascg , si vita mergea
asa cu gitul intms, cu urechile pleostite, st se mica asa
de inset in ell nu puteat sa -ti dat cu socoteala, eind
o s'o perm din cal

www.dacoromanica.ro
 MAGARUL 863

Femeea se cocosase trAgind de cApAstru, si din cind

in cind, se intorcea si lovea magarul cu o nuea
Laboutse, zArindu-t, me
HA, lig 1 Mailloche 1
Maillochon facu
Ce-ti e ma 9
Vrei sä rim. 9
Mat e vorbA
Trezeste-te odatA, soro, sa vezi risu' draculut.
St Chicot lug vislele
Pupa ce trecura girla st ajunserg ling5 femeea cu
magarul, Laboutse striga
Et, soro 1
Femeea se opri in loc cu magarul st se utta lung
la ei Laboutse facu
la vezt sa nu 'ntrect trenul '
Femeea nu ztse mime, Chicot it dete cu gura in-
nainte
Et, luast preimu cu mggarusul, at ? Da' ce-1
gonesti asa 9
Femeea, abia-i raspunse ,
MA duc cu el la Macquart, la Champloux, sa -I
omoare , nu mai e bun de flume
Laboutse ii raspunse
Cred st eu Si cam ce o sa -ti dea Macquart
pe el 9
Femeea, stergindu-st fruntea cu dosul mium, stAtu
la indoealg
Stitt eu 9 tret, patru francs
Chicot, zise
lei met franc' pe el 9 Scurtezt drumul Ce mat
vret 9

www.dacoromanica.ro
864 MAGARUL

Femeea, dupti puting clnbzueala, fan

Hatch I

Si borfasn trasera la mal

Laboutse apuca magarul de capastru, tar Maillochon,
nedumerit, 11 intreba
Da' ce-o O. fact cu martoaga asta, ma 9
De asta-data Chicot deschise st °chilli cela -I -alt ca sa-st
arata veselia Toata fata lui rosie se strimba de bucurie
st cloncant
Ehe, n'at grija soro, still eu
Dete cinct:franct femen, care, asezindu-se pe mar -
ginea santultn, astepta sa vaza ce au de gind
Apot, Labouise, vesel, ad use pusca, st o dete lut
Maillochon
Tragi tu, trag st eu Pe rind, babusco, ce mat vi-
natoare, soro I Da' da-te mat incolo ma, vret sa-1 canon
dinteodata 9 Barem sa petrecem nitel
5t-st aseza tovarasul la patruzect de past de vie-
tuna' Magarul vazindu-se slobod, incerca sa pasta earba
innalta de pe mal, dar era asa de sfirsa ca se impleticea,
par'ca sta sä can
Maillochon II lua incet la ochiu st zise
Et, Chicot, un praf de sare in urea'
Si trase
Alicele mama urechile lunge ale magarultn, care
le scutura cu putere, miscindu-le cind pe una cind pe
alfa, cind pe amindoua deodata, ca sa scape de 114e-
paturt
Cet dot ()amen' rideau de se strimbau, se 'ncovrigau
st bateau din picioare Dar femeea, necajita, alerga la
et, act nu vrea sa-1 chtnueasca magarul st vru sa dea
cet cum franct innapoi, desperata st miorlaind
Labotnse o ameninta cu bataea si se faeu call sumete

www.dacoromanica.ro
 M A GARUL 865

minecile Ce nu-1 platise 9 Era sa-1 svirle si et cite-va

Mice in fuste, ca sa-1 arate a nu doare
,Si ea pleca, spunindu-le c'o sa theme jandarmn
Multa vreme o auzira ocarindu-i din ce in ce mat tare,
cu cit se departa de ei
Maillochon trecu pusca tovarasului sau
Sa to gad, Chicot
Labouise ochi $1 trase Magarul fu lovit in coapse,
dar abode erau asa de Intel $t aruncate asa de departe,
incit, fara indoeala, el o fi 'crezut ca I-a intepat vre-un
taun Cam incepu sa se apere de muste cu coada, lo-
vindu-se cu putere peste pictoare si pe spinare
Labouise se trinti la pamint sa riza mat bine, pe
cind Maillochon incarca tar arena, asa de vesel de par'ca
stranuta in teava
Se mat apropia cu tilt -va pa$1 si ochind in acelas
lot, unde trasese tovarasul sau, impusca larasi
De asta data, dobitocul tresari, incerca sa svirle din
picioare, $1 intoarse capul Incepu sä curga nitel singe
Era lovit bine, $1-o lua la fuga pe tarm, schioptitind $1
impletecind u-se
Cei dot tovara$1 se luara dupg el, Maillochon, cu
past marl, Labouise gifund, eu pa$1 marunti de om
indesat
Magarul insa, prapadit de osteneala, se oprise, $1
se uita cu o privire infricosata cum veneau omoritorn
lui Deodata intinse capul $1 incepu sa sbiere
Labouise, gifiind, luase pusca De asta data se
apropia de tot, ii perise pofta de alergat
Cind magarul inceta sbieratu-i plingator, ca o
chemare in ajutor, eel din urma strigat desnaajdutt,
omul arum ii venise ce-va in gind, zise cEi, Mailloche,
is da-te incoace, soro, sa-t dam doctorieL St, pe cind

www.dacoromanica.ro
866 MAGARUL

cela-l-alt descbidea cu sila gura inclestata a dobitocului,

Chicot ii bggl pe gitlej teava pusch, par'cd i-ar fi dat
sa hea o doctorie, apoi facu '
la vezi, soro, ca -i torn curlterna
Pe urml aplsd trlgaciul Magarul facu tree pasi Ina-
poi, clzu pe. spate, incercl sä se ridice iar, si cazu in
sfirsit pe coaste, incluzindu-si °elm t
Batrinu-i trup jupuit se sbltea, picioarele -i se miscau
par'ca ar fi vrut sl fug Un wow de singe it curgea
prmtre dint'
Pe urmg nu mai miscg de loc Murise
Cei doi oameni nu mai rideau, prea se sfirsise re-
pede Dlduserl banii de geaba
Maillochon intrebti
Ei, acum ce mai fact cu el ?
Labouise 11 respunse
N'ai grijl, soro, to sl-1 punem in luntre si o sl
vezi risul dracului la noapte
Se duserl dupg luntre Trintirl cadavrul in fundul
luntri, it acoperirg cu earba rupta d'atunci, se culcara
si ei peste el, $1 adormirl
Cam pe la amiazi, Labouise scoase din ascunzltu-
rile luntri scorboroase §16 n or ow as e, o oca de vin, o piffle,
unt si ceapl, si se puserg se mlnince
Dupa ce se slturard, se culcara larlst pe magarul
mort si adormirl Cind se innoptl, Labouise, desteptin-
du-se, sgudui pe tovarasul slu, care sforlea ca o mu-
slat stricat6, si porunci
La drum, soro 1
$1 Maillochon incepu sä visleascl Se urcau in sus
pe Sena, incetinel, el aveau destul6 vreme lllergeau
d'alungul tarmurilor acoperrti cu crini de baltl infloriti,
si de r5suri mirositoare cu ramurile for albe aplecate

www.dacoromanica.ro
 MiGARUL 867

d'asupra prim , $1 luntrea greoae, cu culoarea-i noro-

masa, aluneca pe d'asupra frunzelor late de plut5, in
doind florile palide, rotunde si scobite ca niste clopotet,
care se ridicau mph's' dupg trecerea !until
Cind ajunsera la zidul de la Eperon care des-
parte padurea Saint-Germain de parcul Maisons-Laffitte,
Labouise opri pe tovartisul sa'u si-i spuse planul Maillochon
se puse pe un ris innabusit si fall sfirsit
Svirlira in apa buruenile de pe cadavru, it apu-
cara de picioare, it scoaserh din luntre, si-1 ascunsera
intr'un tufis.
Pe urma se sutra milsi in lunire st ajunserg la
Maisons-Laffitte
Noaptea tirziu intrara la mos Jules, circiumarul
Cum ii za'ri, negustorul se apropia de ei, dete mina cu ei
st se aseza" la masa lor, pe urma incepurg sa vorbeasca
cind de una, cind de alta
Cam pe la unsprezece, ne mai fluid nice un mus-
term, mos Jules, fa'cind cu °elm', zise tut Laboutse
Ei, ce-va, cum-va ?
Labouise dete din cap si ram
Hm, asa, s'asat Poate
Circiumarul nu-t slab].
Sum 'P ce-va suratici, ai 9
Atunci, Chicot, bagindu-si mina in camasa de ling,
artita urechile unui epure de casa $1 hotgri
Tret tram perechea, data -tt place
Apoi, se incepu o lunga tocmeal6 Se invoir6 cu
dot francs si seaizecisicinci de bane Si tirgul se fticu.
Cind eel dot tovarAsi se sculara s6 piece, circiuma-
rul, care-1 pindea, le zise
M6, you mai aveti ce-va, da' nu vreti sa spuneti-
Labouise ii raspunse

www.dacoromanica.ro
868 MAGARUL

Poate, da' pentru tine nu , to e0t prea al dra-

cului.
Mosul, infierbintat, 11 zorea
Et, ce-va marisor, at9 CI spune °data, ne-om
invoi not
Labouise parea cam incurcat, par'ca din octet in-
treba st pe Maillochon, st rdspunse a-lene
Sa vezi Ne pitisem dupa zidul de la Eperon, clad
taca-ta ca misca ce-va in tufisu' din stinga la capu' zidulut
Maillochon trage, si am cade St sterge-o de frica gar-
zilor f Nu pot sail spun cc -i, a nu stm mei eu De mare,
e mare Dar ce e 9 data tt-as spune, te-as imp, st
stn, soro, intre not, ce -i pe Irma, e st pe limba
Omul, nerabdator, intreba
N'o fi vre-o caprioara 9
Dar Labouise
Sa prea poate Da' o fi st alt-ce-va 0 caprward 9
Da Poate ca-1 ce-va mat mare 9 Poate cumva o cer-
boatca Da' eu nu-ti spun c6--1 o ccrboalc5, ca nu still,
da' poate e I
Circiumarul nu se Igsa
0 fl un cerb 9
Labouise intense mina
A nu, de cerb, nu-1 cerb, nu vreau sä te nisei,
nu-i cerb L-as fi cunoscut, ca-i cerb dupa coarne. Nu,
de cerb, nu-i cerb
De ce nu 1-att luat 9 intreba omul
Et, soro, de ,acum incolo vinz pe be Am mus-
term, Intelegt, te phmbi asa, gasesti ce-va, 11 et Treaba
alma Asta -i'
Circiumarul, zise, cam cu teamd
Da, o mai fi acolo 9
Labouise ridica tar mina

www.dacoromanica.ro
 MAGARUL 869

De fost este, z5u In tufisu' {lin stinga Ce-i, nu

stui $ttu a cerb nu-i Asta nu e Treaba ta, du-te de
vezi Are doug-zeta de franc' pe lot, asta -iI

Omul tot se gindea

N'ai putea s6 m' -1 aduci 9
Maillochon it 1u5 vorba
Ia lasa gluma. Data --1 o Mprioarg, cmcizect de
franc', data -i un cerb, seaptezeci, w-I dgm
Circiumarul se botgri
Dau dougzeci de franc' Noroc ! $1 bAturg palma.
Apoi scoase din tisgliea patru carboave, pe care ei be
bagarg humor in buzunar
Labouise se scul5, isi bgu paharul st esi , ping s6
se depgrteze de circiuma se mai intoarse s6 desluseascg
lucru .
De cerb, nu-i cerb Dar, ce 9 De fost, este
Iti dau balm indgrgt data n'ot g5st ramie
$1 se perdura in intuneric
Mailloclion, mergind in urma lui, ca s'a-si arate ye-
selia, ii cara la gluonturt sdravene in spinare
Trad de
MARIN STROESCU

www.dacoromanica.ro
 ANTIGONA 1RA GEDIE
bE
SOFOCLES
(Urmare i sfir§lt)

CHORUL

Dar iata pe prag §i Ismena:

ea varsa amarnice lacramt
de sofa, pe frunte ea poarta
un nor singerind,
*1 engele-i arde ()brain

CREON

§1 tu ca o napirca mi te-ai strecurat

in casa mea, i-ascunsi, singele-mi sugeal,
si nu §tiam a. doul furii cresc. la sin,
ce vor s5.-mi surpe tronul Aide, spune-al fost
§i tu ca sa-1 ingropi ? al fost, on juri, c5. nu ?

ISMENA

De se 'nvoe§te ea s'o zic, o zic §i eu

sint vinovat'a. §i parta§a faptului.

www.dacoromanica.ro
 ANTIGONA 871

ANTIGONA

Dreptatea nu vroeste-aceasta nicidecum

ruct to n'at vrut, met eu n'am vrut sa vu cu mine
ISMENA

Dar in necazul tau, nu nu-e ru§ine ca

sä merg alaturea cu tine st sa sufer
ANTIGONA

A cut e fapta, Hades, zeu tot), o §tiu

eu urasc prietenta 'n vorbe numalf

ISMENA

Nu crede sora mea, ca nu sint vredruca

sa mor cu tine, onorind pe frate-meu
ANTIGONA

Cu mine n'at sa mor),, met n'at insusestt

ce n'at facut , cam moartea mea-t de-ajuns I

ISMENA

Dar cum mat pot till eu fara tine 9

ANTIGONA

Sail spuna Creon at de el atita grija

ISMENA

Ike ce mat ma mihnep, rizind de mine, in

zadar ?

ANTIGONA

51 daca rid, mthruta rid de tine!

www.dacoromanica.ro
872 ANTIGONA

ISMENA

0 sora mea, cu ce-a§ putea sa te slujesc acum ?

ANTIGONA

CI scapa-te, nu-mt pare rail ca pott scapa I

ISMENA

Vat mie, cum sa ma lipsesc de soarta ta ?

ANTIGONA

Volt -at sa trge§ti, eu am volt sa mod

ISMENA

Dar cel puttn eu n'am tacut, st te-am oprtt

ANTIGONA

In vorbg. 'ntelepctunea ta, §t-a mea 'in fapta.

ISM ZNA

t_.totust viva noastri-t de-o potrtva

ANTIGONA

Sg nu te term, at sit trliestt, dar sufletu-mt

s'a dus de mult ca sit slujasca mortilor
CAEON

Din fetele-astea, ztc, a una s'a smintit

de-acum, cea-l-alta s'a smintit din na*tere

ISMENA

0 rege, chtar de-at fi cu mintea 'ntreaga din

parinti, nenorocirea ti-o suatutegto

www.dacoromanica.ro
 ANTIGONA 873

CREON
0 ti-o sminteSt cind vret cu ran sä fact rele I
ISMENA

Dar fara ea, la ce §1 cum si mat traesc ?

CREON
CI nu mat zice ea, ea nu mat el
ISMENA

Ucizt logodruca lut Haemon, fiul tau ?

CREON
Pamint de semanat mat au ft alto l
ISMENA.

Ada de potnvqt, ca et, nu vor mat fi

CREON
Dar pentru fin met, nu vreau a§i. neveste.

ISMENA

0 scumpe Haemon, cum to necinstqte tatal tau I

CREON
i m'asurze§tt inteadevar §1 to Ti nunta to

ISMENA

1.-at sa lipse§tt pe fiul tau de-aa sotte ?

CREON
Acestet nunte Hades it va pune capat

www.dacoromanica.ro
874 ANTIGONA

ISMENA

1-a.1 hotaritse vedeca sä moala

CREON

*t eu st to o zici Vol sclavi, grabitt-va

ducett-le 'n launtru, de-am incolo sint femet
st nu pot fi 15.sate hbere i-apoi
altar eel vitejt gindesc la fuga 'n fata mortu

CHORTJL

(strofa II

Fentitt s"nt acei, ce-au avut

o viata scutita de chinun ,
dar daca veodata un zeu
sgudul casa to minios,
nenorocin ne'ntrerupte s'avinta
pe urma urmasilor tai,
precum talazul marts, cind
de anpa vintulm tracic e'mpins,
turbat patrunde-adinc virtej
st scormone negrul nisip din afund,
st-1 scoate afara st
isbeste cu el
in malurile ce rasuna gemind)

(antistrofa 1)

VAd destmul cel vechtu Labdacid,

cazind pe urmasu din urma
sdrobint de el de demult
n'au putut mintui neamul for ,
it utmareste vr'un zeu sa-t sdi obeasca
st met o scapare nu vad 1
Lumina cuprinsese -acum
vlastarul din urma din trunchtu Labdacid,
dar vat, o 'ntuneca pe loc

www.dacoromanica.ro
 ANTIGONA 875

un fum singeros de la zen de jos

o 'ntuneca 'ndata
cuv'ntul nebun
i funa rasbunatoare din suflett
(stro fa II)
Ce 'ndrasneala de om a putut
o Zeus, sail infrunte puterea,
pe care nici somnul ne'nvins
n'o invinge, 'um anti, ce trec
neobosiCi, nu o 'nving ! Caci pe veacurt
to calm in picioate, o Zeus
i domn, domnep nestaping
pe marea lumina ce ride 'n °limp .
Pe azi, pe mitni, in vigor
o lep-e o lege va fi de folos
in \riga de om
nimic nu cinne§te
prea mult la o parte din calea de chin
(an tistro fa II)

Clct sperarga cu pas sburatiat

sinide la multi, dar la mulct
ea arde aripa dont-gel,
ea incinta pe-acela ce sty
orb sa-1 inghtta* pamintul 1 0 votba
adinca odata s'a zis
celui pe care zen-1 duc
spre et laid, it pare, ca maul e bun,
si-o clipa doar e fencit
Dar Ian. vlastarul din utma al tau
nu vine el oare
mihnit in adinc
de soarta logodnicet sale-Antigona ?

CREON

Acura vom §ti mat mult deck profetu chiar

Copilul meu, sosesti act infuriat

www.dacoromanica.ro
876 ANTIGONA

pe tatal tau, ca-ti osincli logodnica,

on to -1 iubeqti, chiar daca faptele-i nu-tx pIac ?

HAEMON

Eu tata, sint al tau, §i dupa &dui tau

e drept O. merg, §t -a$ vrea sä 'ma 'nsotesc
condus de mintea ta cea dreapta, numal
CREON

Copilul meu, e blue sä ginde§b a§a ,

vomta ta sub scutul panntesc s'o to
De-aceea oamenn doresc in casa for
sa dobindeasca fit ascuItaton ex sint
daton sa 'nfrunte pe vraimai, tar pe amicx
sa-1 onoreze ca Sr tathl Ion Caci de-ar
avea un tata fit nemernici, wata but
ar fi un chin, batjocura vrajmaqilor
Femeea cu mbirea et, copilul meu,
sa null intunece gindirea , aci, lu nd
in patul tau femee rea, to vet simtx
in mingierea ei fiord rece cam
ce Tuna poate fi mat dureroasa, ca
un rau pneten ? Deci, despretuqte-acum
pe-acea nebuna, ca pe o netrebnica 1
Ca pe-o vrajma0 isgone§te-o duca-se
la Hades, §i c'un mort manta-se! Din tot
ora§ul numai ea-mt calca poruncile,
§1 nu voesc s6 fiu tinut de minctnos,
§1-am s'o ucid Ci stnge cit o vrea pe Zeus
ce are 'n paza immultirea neamulut,
caci dna cresc in neamul meu nelegnuti,
cu-atit mat, mult vor fi streinii Cet ce sint
in casa bunt pasinti, sint bum conducaton
§i 'n Stat ; aceia pot sä porunceasca, sä
conduca, §t la timp sa fie bunt supui,
in focul luptex vor ramine neclintiti
la locul lor, caci ci vor fi tovara§t dreptt
Dar tine calca, silue,te legile

www.dacoromanica.ro
 ANTIGONA 877

§1 se ginde§te-a se unpune domnilor

nu va sunti in vect tubtrea mea
Pe-acel pe care 'n tron 1-a pus cetatea, e§4
dator ca sa-1 ascultt st 'n lucrunle mict
st 'n cele mart st 'n lucrunle ce nu -tt plac 1
Ninue nu e mat tau ca Anarchia ea
darima State, lass casele pustu, tot ea
sfarama rindurtle 43§tilor, pe cind
supunerea e paza cetaterulor
Asa se cade s'aparam asezammtele
§1 'a vect femetlor O. nu ne dam invinsi
mat bine e sa can $drobit de un barbat,
decit sa ztct ca esti mat slab ea Q femee
CHORUL

De nu ne'n§a1a virsta, pare ea vorbelti

cu multa 'ntelepciune ce vorbesti

BAEMON

Eu, tata, stiu ca zed-au pus in nol ce-va

innalt si mat presus de toate cite sint,
e mintea Dar nu pot st met n'as vrea sä spun,
ca n'at vorbit destul de drept cit at ,vorbit,
si totust alto at putea gindt alt-fel.
Eu sint dator, cam sint al tau, sa cercetez
s'aud ce spun asupra ta, sä vad ce fad,,
de ce te'nvinuesc, cam ochml tau e de
temut st orhul din popor n'ar indrasm
slit spuna vorbe, care nu tt-ar fi pe plac
Dar eu, in taina, pot afla mat =He dect
aud, el pentru-acea fecroara plinge-acum
orasul tot, §1 toti soptesc, ca ea cea mat
netiorocita din femei, facind cea mat
mareata fapta, va 'nun ingrorttor,
ea care n'a lasat pe frate-sau, cazut
in lupta, ne'ngropat st prada cimilor
lihnttt §1 pasanlor cerulut Cum ? nu
era ea vredruca de-a fi cinstita st

www.dacoromanica.ro
878 ANTIGONA

de-a fi cu our rasplatita ? Iata ce

se fun§aza 'n voibe-ascunse prin ora§1
i totu§t tata, pentru mine nu-t mat stump
odor, decit deplina ferictrea ta
ce semn mat vm de glone pentru cope
de nu un tata fenctt ? §1 cate semn
pentru pannti, de nu norocul fillor ?
Nu crede tata dar, ca numat ce-al zis tu,
e bine zis Cact cet cred ca numat et
au multi §1 numat el au gram suflet, tot'
1

au fost gasitt la cercetare ca sint sect

*1 nu-i de loc ru§ine, daca un barbat
chtar intelept, invata de la alto §1
nu sta 'mpietnt in gindul sau Au n'ai vazut,
cind apele se umfla de caderea ploilor,
cum o rachna mladmasa de pe mal
nu--1 tupta de puterea valulm, pe cind
copacul teapan este scos din radacmt?
*t mannarul ceil intmcle pinzele,
despretuind furtuna, va plutt curind
curind, pe scindun scoase din incheetun
Dect lass -tt funa t sclumba-ti cugetul ,
cam cred, eu cel mat tinar, de-cm avea
§1 eu un plc de matte, cred, ca rumenea
nu-t mat presus ca omul, ce-are 'n mmtea lut
Lummele §tuntet, daca nu be at,
e bine-atunci sä let qi sfatul altora

CHORUL

Stapine-asculta-1, de ti-a spus ce-va 'ntelept,

tar tu pe el, cast bine zicett amindot

CREON

Not cestia, de vitsta mea, o sa'nvatam

acum de la acet de virsta ta ?,

www.dacoromanica.ro
 ANTIGONA 879

HAEMON

Ce nu e drept, deloc Dar daca sint a§a

de tirar, nu cata la virsta, c1 la fapte

CREON

E-o fapt'a' buns sa slave§ti pe nesupui ?

HAEMON

N'am zis pe cet nelegnuti sä onorezi

CREON

i de -asta board ea deloc n'a suferit

HAEMON

Nu zIce tot a§a popoiul Tebei, tatal

CREON

a par'ca gloata o sa-mi spue ce-am sä fac I

HAEMON

Barbat ce WI, vorbe§ti cuvinte de copal

CREON

Dar cane 'n Statul meu domne§te, de nu eu ?

HAEMON
Nu-1 stat acela ce e-al unlit smgur om

CREON

Dar statul, ce, nu-.1 al cirmmtorulm ?

www.dacoromanica.ro
-88o ANTIGONA

HAEMON
Ce bule-an cirmul un stat pustlu atunci ?

CREON
Cum vad, el apara femeea-aceea I
HAEMON
De -at fi femeea tu, cam eu pe tine to -apar I

CREON
Mqelule, 'nvinovatesti pe tatal tau ?

HAEMON
aci nu to vad facind greseli in fapte drepte!
CREON
Dar ce-i nedrept sa-mi apAr dreptunle ?

HAEMON
0 da, cind sfarmi orindueala zeilor I

CREON
Mirsava fire, stapinita de femeif
HAEMON
N'at sa ma vezi robit de pan= josnice
CREON
Dar toate vorbele ce sput slut pentru ea
HAEMON
§I pentru not si pentru zeu cei de jos

www.dacoromanica.ro
 ANTIGONA 88 I

CREON
Dar cit traeste, n'at sa te'nsocqti cu ea
HAEMON
Ea dect murt-va, dar va mat mull s1- alt - core -va
CREON
i-al indrasneala Inca s'ameninti?

HAEMON
Ba nu, vorbesc in contra unor vorbe sect
CREON
In plinset at s'ajungt O. predict, o nebune
HAEMON
De n'at fi tatal meu, a§ zice ca-aturezi

CREON
Rob al muern, ma scirbett cu vorba tat
HAEMON
Vrei numat sa vorbqtt §i O. n'auzi run= ?
CREON
Adevarat ?I Et bine pe Olimp 41 spun,
ca n'at sa poi bati.ocori cu vorba to
mat mult Act s'aduceti pe netrebnica,
sa moara 'ndata-act sub ochn lux i

HAEMON
Nu crede-aceasta niciodata, nu, ram ea
nu va muri in faca mea, nict to nu vet

www.dacoromanica.ro
882 ANTICONA

vedea, ca °chit met o vor pnvi mutind

ca sa turbatt de bucune tu st amicn tat
CHORUL
Stapine, fiul tau s'a dus infunat
st-i de temut un suflet plin de-atit necaz
CREON
Ci nascoceasca st pad' mutt decit un om,
nu va scapa de moarte pe =tuna
CHORUL
Cum vad, tu vrei sa le uctzt pe amindoua ?
CREON
Pe cea nevinovata, nu vorbesti cu minte
CHORUL
cum at sa uctzt pe ceea-l-alta ?
CREON
Pe drumun parasite o vom duce, vom
include-o intro pestera, st hrana it
voiu da attta numai cit e dattna,
sa pot scapa cetatea de pacat Apoi
acolo ea on va putea sa 'nduplece
pe Hades, singurul pe care dintre zet
ea-1 prea mareste, sa-t lungeasca viata, on
afla-va ca 'n zadar cinstl pe Hades
CHORLIL
(strofa I)
Amor, in lupta ne 'nvms,
Amor, tu, care sfaramt
palate de aur,

www.dacoromanica.ro
 ANTIGONA 883

tu, care 'nnoptezt pe obraji

trandafirn de fecioara,
piciorul tau rataceste
st peste 'ntinsele marl
st 'n scunda coliba
De-a to putere nu scapa
nict zen din ceruri,
nu scapa nice mut-1ton'
tar eine la sinu-i te-a strins
e nebun
(antistrofa I)
Tu mpingi si cugetul di ept
sä faces radii in loc,
sr tot tu stirmt-at
st cearta de singe de-acum
Iar rata pima de farmec
din oche blinzi de fecioara
invinge ea dinteun 'nth
domm peste lume
Cu neputinta de 'nvins,
to Joel, Afrodita!
Dar tats. ca insu-mt infrint-am
porunca sl-rni sece nu poate
isvorul de lacrami, vazind
el pleaca spre patul de vecr
Anti gona I

ANTIGONA
(strofa II)
0, cetatern din Cara mea strabuna,
o fiatn mei privitr-ma
am apucat pe drumul cel din urma,
si-acuma vad sr cel din urrna soare
Adormitorul Hades azt ma duce
spre vadul Acheronulm, pustiu,
-"si mei nu sint mireasa astazt
nict imn de nunta nu rasuna,
dar sint lui Achet on mireasa

www.dacoromanica.ro
884 ANTIGONA

CHORUL

Vesttta 'n lume, glortoasa,

fectoara, plect acum la mortt,
st rum nu te-a isbit vre-o boala,
rum prada salmi n'at fost,
ct sloboda st 'n vtata Inca,
uruca printre munton,
to duct coptla catre Hades
ANTIGONA
(antistrofa II)

Copila lut Tanta los, nefencita,

pe ptscul Stpylos se stmse
vlastarul de platra, ham o cuprinse
ca edera st-o 'nnabusl
Acum innegnta de plot,
zapeztle n'o parasesc
din pleoapele-t phne de lacramt
stroae pe sinu-t se scurg
Tot ast-fel pe mine ma stinge ursita 1

CHORUL

Zetta era din vita de zet

din vita de ()amen' not, muntorn,
st-4 cinste mareata cind at
urstta ca st semi -zest

ANTIGONA
(strofa III)
Tnsta batiocural
Pe zest pArtn%ilor nostrt
sa fi murit st sä ridett de mine
de ce va ridett de-aceea ce inca
traeste ?
0 Ora mea, st vot, noroc
al Wu mele, cet4ern,

www.dacoromanica.ro
 ANTIGONA 885

§1 vot, isvoare ale Three',

i tu, cu caraleit frumoase,
dumbrava sfinta-a Tebet,
pe vot vä tau de marton astazi,
cum, parasita de pnetent,
sint neplinsa,
§1 cum §1 care legs ma. leaga
,t 'n temruta de vect ma due I
De-acum, nefericita, vat,
nu volt tral nict cu cm vu nict cu cet morti I

CHORUL

Cu 'ndrasneall ne 'ntrecuta at suit

a Dreptatu 'nalta culme §1-at cazut
Tu, villa pannttlor tat ispa,e§ti,
o coptla 1

ANTIGONA
(anfistrofa III)

Vat, at atins dureroasa-mt poveste,

soarta ce-a fost de tret on implmita,
a pant-4110r met,
Labdactzu iluWil
0 panntep nenoromn ale nunVit,
imbratiOn nelegnnte de mama,
din vot am fost nascuta eu, nefertmta I
La vot, ma mut, spre vot se 'ndreapta patt met,
blestemata,
§i. fara sä fi fost mireasa
0 frate dulce, ce-at avut
o nunta pima de fior,
munnd,
tu ma chenu §1 pe mine!

CHORUL

Cmstind pe morn, at fost cucernma,

dar nu se cade A despretuep

www.dacoromanica.ro
886 ANTIGONA

puterea celut ce domneste

pe tine semetta te-a ucis
ANTIGONA
(epoda)
*1 fara sa fi fost mireasa,
neplinsa de prietent, thsta,
ma duc pe drumul cel din urma
nu mat pot vedea de-acum
sublimul ochiu al soarelui,
st niment din am= met
nu plinge soarta mea amara
CREON

Nu stn, ca daca plinsul st cintartle

ar folost 'naintea mortii, nimenea
nu mi-ar tacea ? Luatt-o repede de-act,
st'n pestera inchideti-o, lasatt-o-apoi
acolo, spre a noun on spre-a tral
in ast-fel de palate pamintene Not
n'avem pe suflet pentru ea nici un pacat
si legatura ei cu cez de sus e rupta 'n vect
ANTIGONA

0 pat de nunta, o mormint, local de sub

pamint, pe care 'n vect it votu pazi, prin vot
eu merg la scumpu met in rindul morttlor
Eu viu la vot cea mat din urma st cea mat
nenorocita, innamte de-a murl
Eu merg acolo si-mi cladesc sperante dulm
lut tatb."-meu, st tie, mama mea eu vom
placea, st mat cu seama tie, fi ate scump I
Cact vot murind nenorocitt, eu v'am cinstit
spalind cu mina-mt trupul vostru st-am turnat
prinos de yin peste morrnint, st-acum ventnd
O. 'nmormintez st trupul tau nefericit,
o frate scump, to vezt rasplata ce-am avut

www.dacoromanica.ro
 ANTIGONA 8 87

Dar v'am cinstit spre multumirea celor bum

Acum, de mina dusa, parasesc pe veci
lumina Si dulceata nuntu n'am 'tut
§1 mei iubirea sfinta-a mumel de copu
Ce lege-a zeilor calcat-am eu de plec
acum lipsita de amid, ,i ma cobor
de vie sub pamint, in rindul mortilor ?
§i pentru ce sa mai innalt privirile
spre zei ? pe care din arnica mei sa chem ?
spre cine sa ma 'ndrept, cind pentru fapta mea
cucernica, am Post numita far' de lege ?
Tar dac'acestea sint pl'acute zeilor
voiu sufen si voiu erta, caci am grqit,
dar dac' acestia-s' zeu gre§tti nu
le dea mai mult decit imi da minia for
CHORUL

Aceeat furtuna gro7ava

se sbate in sufletul ei
CREON

Atita zabava va stoarce

qiroae de laced= ,i celor de pazA
ANTIGONA

Val, in cuvintul tau rasuna

osinda vietu mere
CREON

$1 nu to -a, indemna sa ciezi,

ca n'are sa se 'ntimple-a,a.
ANTIGONA

0 Cara mea, pamint al Tebei,

1, tu, pia§ din sinul ei,
o zen mei,
de acum ma duc, ma duc departe

www.dacoromanica.ro
888 ANTIGONA

Priviti, fruntast viteji at Tebei

in prada caror oament cade
regina voastra cea din urma
ea moare jertfa datoriu,
regina voastra cea din urma 1
CHORUL
(strofa I)
Fu silita in vremurt stravecht st Danae
sa paraseasca lumina,
,i'n locas tintuit in arama sa stee,
tar acolo ea fuse 'ncueata 'n mot mint
Si totusi copila, copila,
ea era dintr'o vita straveche
tar in sin incalzea de la Zeus
semintile plots de our
Cam grozava e-a soartei putere
nici vremea, nici Ares, nici zidul cetatti,
ruct negrele navi de valurt batute
n'or putea O. scape de ea
(antistrofa 1)
Fu legat si sburdalnicul fiu al lui Dryas
rege-al Edonilor,
cam. Dionysos, pentru ocarile lui,
it inchtse intro temnita strimta de piatra.
Asa din mime se naste
rasbunarea grozava si crunta,
El atunct cunoscu, el isbise
cu voi be semete p'un zeu
el femeile infuriate
de focul dim turburase, voise
sa stinga bachicul foc st s'atite
mbitoarele muse de flaut
(strofa 11)

Nu departe ri,- smircul Cyanic al celor

doul cuprinsuri de mare,

www.dacoromanica.ro
 ANTIGONA 889

se gasec?te §i tarmul Bosforulut verde,

se gase§te §i-un tracic ora§ Salmtdesos
Acolo'n lubitu-1 loca§
el, puternicul Ares, vazut-a
blestemata, tenbila rand
a celor dot fit at lut Fineus
0 salbatica mama -1 orbise
cu yid' de sagqi ascutite, cu mina
stroptta de singe in ochi le infipse,
ah, in ocht cc strigau rasbunaret

(antistrofa II)

Pierind, nefericitit plingeau cu amar

jalnica soarta cumplita
ce le-a dat sl se nascl din cruda for mums
Erechtizu stravecht o nascusera totu§i
ea tata avu pe Boreu,
ea, copila de zeu, fu crescuta
prin furtuni parinte§ti, ea crescu
departe in pesters stincoase,
§i pe ghiata lucioasa fugea
mat lute ca tutu gonaci i totu§i
§1-asupra-t se napustira, copila,
nemiloasele Moire stravechi I

TIRESIAS

Frunta§i at Tehei, not pe-acela§ drum venim,

dar pentru dot doar unul vede, cam sint orb,
§i orbit totdeauna merg calaurttt

CREON

El, ce mat §tn, batrine Tiresias ?

TIRESIAS

SA spun, tar to profetulut supune-te.

www.dacoromanica.ro
890 ANTIGONA

CREON
Eu nictodata n'am esit din vorba ta
TIRESIAS
De-aceea at domnit cu pace'n Statul tau
CREON
Martunsesc, de multe on rni-al folosit

TIRESIAS
Aminte to cell spun to mergt a cu'ma tar
pe-al soartet ascutis de sable

CREON

Dar ce e ? ma cutremurg cuvintul taul

TIRESIAS

Vet sti, asculta numat semnele sedeam

in vechiul scaun de augur, in mijlocul
Man pgsaretului In jurul meu
deodata auzii un sgomot curios,
un cirlit necunoscut de prevestiri
ingrozitoare,---si-ascultind, eu priceput
ca se sbateau, se sfasiau in unghu, cam
al aripilor sgomot limpede venea
Infncosat merset indatg la altar
sg 'ncerc st fiacanle focului mime,
vgpae nu esea de loc din victimg,
grasimea pulpelor topita se scurgea 'n
cenusa jos si sfiriea 'necatg 'n fum,
se 'mprastia 'n jeratic fierea, oasele
cadeau scapate din grasimea strinsa scrum..
Asa mi-a spus acest copil, cam el
mi-e mie Waltz, cum eu sint altora
Din voea ta tinjeste statul tau, cam azi
altarele sint toate pline de bucati

www.dacoromanica.ro
 ANTIGONA 891

din carnurile-aduse si de vulture si

de cunt, din trupul parasit al fiulut
nefencit al lut Oedip Iar zen nu
mai vor s'asculte rugactunea ce 'nnaltam,
nu mat prtmesc ntct flacarile jertfelor,
met pasarile semne bune nu mai dau,
caci au mincat din trup st singe putreztt
Gindeste-te dar fiule, caci a gresi
e o 'nsusire-a tuturor, dar cind, gresmd,
iii recunosti gresala suo indreptezi, nu esti
atunci rum fara minte, nici nefencit
Cam indaratnicia e cu adevarat
nemernicte Deci, fa voea mortulut,
in cel care-a pent nu mat love, cam ce
puten its trebue sa mat omon p'un mort ?
Acestea le zisei spre fencirea ta,
cam e placut sa spin ce-va folositor
CREON

Batrine st von tots, ca mste sagetast

ant Indreptat in contra mea sagettle
St Vol cu prevestirile ma turburati,
sn tots at cases mele stm de mult el m'au
vindut st resvindut ca st pe-o marfa Deci
punett-va st stringett cit vrotti, luati
st aurul din Sardes si comorile
din India, dar von nu-1 vett inmorminta,
altar daca vulture ceresti ar vrea sa-1 to
sa-1 duca la pictoarele tronulut lut Zeus
Si nu ma tem, si nu dau voe mcidecum
sa-1 ingropatt, cam stiu ca oamenii n'au Post
in stare niciodata-a pingan pe zen 1
Ian tu, batrin profet, sa stn, ca chiar aces
ce sint mat iscusiti in multe lucruri, cad
nerusinat, cind pentru aur, spun minciuni
TIRESIAS

Vai,
Dar stie cine-va, sfnchipue

www.dacoromanica.ro
892 ANTIGONA

CREON

Ce lucru ? ce ma' vret sa spur, ca tot' avem ?

TIRESIAS

ca cea mat mare bogatie-1 chtbzuinta ?

CREON

§i nebunta cred e cel mat mare rail

TIRESIAS

§i totust asta.zt de-asta boala esti isbit 1

CREON

Nu vreau sa ocarasc, la rindu-mi, p'un profet

TIRESIAS

*ft totusi ztct ca eu am spus mincturn

CREON

Am zis, cam vot profetn va 'nchtnat" la barn.

TIRESIAS

*t voug, regilor, va plac cistigurt ruvnoase

CREON

Ce, uitt ca spur acestea unut rege ?

TIRESIAS

Ba situ, dar to prin mine-at mintuit cetatea.

CREON

ESt1 iscusit, dar fapte rele stir sa fact

www.dacoromanica.ro
 ANTIGONA 893

TIRESIAS

Ma fact sa spun ce zace-ascuns in mintea meal

CREON

CI spune-odata' dar sa nu. vorbeq,ti pe bang

TIRESIAS

St de vorbesc, eu in folosul tau vorbesc

CREON

Dar in zadar tu cast sa-mt turbun minVle

TIRENAS

SI' stit atunci la rindul fau, ca soarele

nu va strabate drumul sau de multe on,
st ceasul va vent sa pierzt pe cine-va
nascut din ale tale madulare, ca
rasplata pentru Morple ce le-at
facut, cam tu de -act &tints-at sub pamint
un suflet viu, si-acuma VI act pe-un mort
lipsit de 'ngropaciune si de cinste st
(1. e zeu cei de jos Sint fapte ce him tu,
met zett cet de sus, nici et, n'au dreptul sä
le savirseasca, taxa tu le-al savirsit
Si furnle iadulut st zeilor,
ce 'nth ranesc st-apoi sfirsesc prin a sdrobi,
de-aceea-ti pun acuma curse, ca 'n curind
A. cam in chiar acelea5t rele ce-at facut
Si to aminte de vorbesc acum pe bunt
in casa ta vor ra'suna curind, curind
grozave plinsete de oament st femei,
curind apoi popoarele dusmane ,se
vor ridica in contra ta cu arrnele,
din totite partite pe unde fiare-ori, dim
on sburatoare au adus sfasteturi
din trupul mort si-ati pingarit cetatile

www.dacoromanica.ro
894 ANTIGONA

Acestea sint sagettle pe care, mintat,

ti le Arapung ca st-un areas in truing,
st nu to vet putea feri de-arsura for
Iar tu, copile, du-ma catre casa-acum ,
tar el ramie st descarce-st funa
pe alto mat putin batrint , invete-se
sa alba ltmba mult mat blinda, st mat bun
de cit it are-acuma, cugetul
CHORUL
Batrinul, doamne, a plecat profettsind
ingrozitoare lucrurt, st de cind purtam
in loc de barbe negre, barbe albe, stun,
ca ructodata el nu s'a inselat
CREON
O §t111 §1 eu, st sufletul mi-e turburat
e foarte greu sa-tt calm votnta, tar de nu,
esti poate st mat greu lovit de soarta
CHORUL
O Creon, fit acum cu cumpana I
CREON
Ce trebue O. fac ? et spune I ma supun
CHORUL
CI merge st scoate fata 'ntit din temnita
de platra, fa mormint aped st fratelm I
CREON
SI fac asa 1 ? t-t bine crezt sä mt calc vomta ?-
CHORUL
1 cit de grab, stapine, cact pedepsele
cerestt sosesc ca fulgertle st trasnesc

www.dacoromanica.ro
 ANTIGONA 895

CREON

Tim vine -asa de greu sa-mi calc pe intma

st totust cu necesttatea lup0 zadarnic
CHORUL

Q mergt st singur fa st nu to 'ncrede 'ntr'al;nI

CREON

Vol merge 'ndatA Sclavilor plecatt, si cei

ce sint si cei ce nu-s act, ptecatt pe loc
luind cu vot topoare 'n mimi st mi-alergatt
la locul lesne de gasit Iar eu,
deoarece cu gindul am ajuns act, precum
eu singur am inchis-o, singur eu acum
votu lthera-o, cact me tern, ca lucrul cel
mat bun e sl trAesti sub legile stravecht
CHORUL
(strofa I)

0 purtator de multe nume

tu, fala-a nimfet Cadmeene,
st vita din Zeus tunatorul,
tu, care 'n paza at vestita
Italie, tu ce domnesti
pe golfuri din mArile noastre,
eleusinicei Dea 'nchinate,
Bachus, tu care traesti in al Tebei
oral de bachante tubit,
pe carmn udatt de Ismenos
cu apele limpezi, pe tarna
cea semanata cu dints de dragon,
(antistrofa I)
Pe piscul 'ngemanat, vapaea
din jertfe tie ti se 'nnalta,
acolo corychice nimfe

www.dacoromanica.ro
896 ANTIGONA

se phmba 'n codn la tsvorul

cel vechiu st dulce al Cast-aim
Iar culmile muntilor Nysa
acoperite cu edera, dealul
verde cu multele-4 vu, te petrec cu
pnvinle cind te cobon
spre Teba st star la respintit,
pe cind impreJuru-tt rasuna
cintece rte st vorbele sfinte
(strofa 11)
Ca st pe muma to tr5snita,
pe ea tu o cinstesti mat mult
din toate cetattle 'Limn
t-acuma cind intreg poporul
de-un bictu ceresc e amenintat,
0 Bachus, te-apropte, vino,
o vin curatesteit poporul
cu sfintult pictor, te zoreste
pe piscul Panasulut sfint
on peste strimtoarea ce geme
(antistrofa II)
Tu ce conduct st sfinta horn
a stelelor scinteetoare
st sgomotul tamic de noapte,
copile, tu, vlastar din Zeus,
apart cu 'nsotttoarele-0
Tiadele naxice, care
cu Jocun de noapte, nebune
te sarbatoresc, o Iachus,
tu domn st stapin peste ele 1

UN SCLAV
Vecint palatulut lut Cadmus st-Amfion,
nu pot'. sä zici, ca viata omulut e 'n vect
statornica, st cit traeste cine-va
nu stint de e nenorocit sau fencit

www.dacoromanica.ro
 ANTIGONA 897

Cam soarta 'nnal-ta si doboara necurmat

pe cel de sus, pe cel de Jos, si nimenea
din ce -i acum, nu poate stie ce va fi
act Creon imi parea, scapindu-si patria,
ca e de ptsmuit luase singur el
in miini puterea tronulut, si-avind cope
ca ruste flon, el cirmuea nesuparat
Era atunci acuma toate au pent
Cam cine-si pierde veselia sa, e mort,
e-un mort ce umbla si respira Fii bogat,
on-cit de mult si poti tral ca regii de
maret, zadarnic este totul cind se pierd
din viata to placenle Atunci n'as da
pe ea nici umbra fumului macar

CHORUL

Dar ce nenorocire-a regilor vestesti ?

SCLAVUL

Sint morn, iar cei ce mai traesc 1-au omorit

CHORUL

Ucis-a cine ? cine-a fost ucis ? vorbeste

SCLAVUL

Mum it-a Haemon, miim amice 1-au ucis

CHORUL

Ucisu-s'a cu mina sa, on tatal sau

SCLAVUL

Cu mina sa, infunat pe tatal sau,

ca-1 osindl logodnica

www.dacoromanica.ro
898 ANTIGONA

CHORUL
Profet,
profet, adevarat a fost cuvintul tau!

SCLAVUL
Ce-a fost a fost, sä ne gandim la altele I
CHORUL
Dar rata Eurydice, soata regelui,
ea oare vine din palat, intimplator,
sau §tie moartea fiulut nenorocit ?

EURYD ICE

0 cetatern, ducindu-mä si azi s'aduc

zertei Pallas rugaciune, v'auzu
vorbind §i-mt ingheta in vine singele,
scapai din mina ivorul §i lqinai
cazind pe bratul sclavelor, cind imi isbi
urechile nenorocirea, care ne-a
lovit Dar on-ce ar fi, va rog sa povestiti
din nou ce s'a 'ntimplat, §i eu voiu §ti s'ascult,
caci sint depnnsa cu nenorocirile

SCLAVUL

Eu, scumpa mea stapina, §tiu cum s'a 'ntimplat,

am fost la fata locului, §i n'am sa ma
clintesc un pas din calea adevarului
La ce sa mai retez §1 O. 'ndulcesc, cind mai
pe urma vom vedea ca toate-au fost mincium ?
Caci adevarul este vecinic drept Mersei
calauzind pe sotul tau pe cimpul cel
innalt, pe care sta, ne'mormintat i-acum
§i sfi§iat de chni, copilul lui Oedip
Act facuram rugactunt Persefonei,
facuram i lui Hades, ca sä-1 indulcim
sa alba pentru not mai bune gindun, am

www.dacoromanica.ro
 ANTIGONA 899

spalat in apa cea sfintita trupul mort,

1 -ant ars cu ramuri verzi, si, dupa ce,
mormint din lutul tarn sale -i ndicam,
vroim sä mergem catre patul nuptial
de stinct scorborosite, al fecioarei Cind,
deodata auzim un plinset limpede
spre pestera de moarte Unul dintre not
se duce 'ndata, afla, st 'ntorcindu-se,
vesteste tot Jul Creon Plinsetul acum
s'aude tot mai tare st-1 invalue
de toate partile, tar el suspina-adinc
si zice plin de tale 40 nenorocit
ce sint 1 on sint profet acum de stiu, ca merg
pe drumul cel mai nemilos din vista mea ?
Acesta-i glasul fiului Grabiti-va,
si duce-va--ti indata sclavi, st pietrele
din gura pestent le smulgett si vedeti
de-1 Haemon on inselaciune a zeilor 1,
Pe loc urmam porunca regelui mihnit,
st 'n fundul pesteret de piatra o gasim
de gitu-1 spinzurata cu-o fasie de
matase, el, cazuse jos si mulocul
in brate cuprinzindu-i, el plingea amar
pierduta zi de cununie, blestemind
pe tatal slit Cind Creon Il vazu, tips
Ingrozitor, se repezI spre el plingind
st-i. zise 40 nenorocite, ce-al fa'cut
ce-aveat de gind st cum aveai sa to omori 2-
Copile, esilMa rog de tine in genucht,
Dar tmaru-1 privi fieros si-1 Imbrincl,
si mut 41 scoase sabia, dar nu putu
isbi pe tatal sail, caci se fen fugind
afara In potriva sa infuriat,
nefencitul fiu atunci se repezi
cu pieptu 'n ascutisul sabni, st-apoi
find in simtun Inca, el imbratisa
cu molesitu-i brat fectoara, suspina
cu greu §1-1 podidi pe gura un strom.
de singe 'n fata-i innalbita, si muri
El linga ea cazu, si amindot acum

www.dacoromanica.ro
900 ANTIGONA

s'au coborit spre-a se 'nsotl 'n palatele

lut Hades, st-aratind la Mt ce mare ran
e'n \luta omulut nechibzumta
CHORUL

Ce crezi de fapta et ? Se duse st nitrite

nu zise nict de bine met de rau
Sci,Avni.
MA mu- st eu , dar totust sper, ca ea aflind
nenoroctrea fiulut nu va pleca
sa plinga la respintn, et va sta 'n palat,
va spune sclavelor povestea trista, ca
s'o plinga Sufletu 'ncercat e chtbzuit
CHORUL

Nu stm, dar pare ca tacerea-adinca e,

ca st zadarnica jelire, semn grozav
SCLAVUL

SI mergem spre palat st-om sti in adevar

de-ascunde Inima-1 sdrobtta vr'un secret,
cam bine-at zis. tacerea-adinca nu-t semn bun
CHORUL

Dar lath vine regele, st poarta

pe bratul sau o dureroasa prada,
si, daca 1 drept sa spun, din vma sa
tar nu din a vrAjmasilor mime

CREON
(strofa 1)

0 gresall de moarte st cruda

a mmtilor mele I
o, vol privitort
at cases acestet

www.dacoromanica.ro
 ANTIGONA 901

de ucist st-ucigast intre dinsit 1

o, sfatun nebune I
Copt le, copile, in floare
to rupse din vreme o moarte,
st eu sint de villa, nu tut

CHORUL

Val, vat, firm tu recunop dreptatea I

CREON
(antistrofa I)

Val, vat, nefericitul, strut -am,

dar capu-nn islotridu-1
un zeu minios,
gindirea-mt gom
pe salbatice cal, st 'n pictoare
calca veselia-mt
Vat tie, vat tie,
omeneasca stradante vana 1

AL DOILEA SCLAV

Stapine, cite sufenst st cite ports

pe bratul tau acuma nu-s de-ajuns, cam tu
imi pan venit sä vezt pe-acelea din palat

CREON

Dar ce nenoroctrt mat mart decit acestea ?

AL DOILEA SCLAV

Femeea, buna mums a copilulut

acestuta, nefencita s a ucts

www.dacoromanica.ro
902 ANTIGONA

CREON
(strofa II)
0 local, ne'mpacat al lut Hades,
pentru ce, pentru ce ma sdrobesti?
i tu, vestitor de duren,
Ce-mt spusest? at ucts p'un um!
0 tmete spune
vorbeste, vorbeste
vorbeste-mi st nate acum 1
Vat rime, vat rme,
al durern notan nu-t de-ajuns,
nu -t de-awns, s'a nets st sotta-mt?

AL DOILEA SCLAV

0 pots vedea, acum au scos-o din palat

CREON
(antist rola II)

Vat, vat nenorocttul de mine,

dureroasa st noua. isbtrei
*1 ce mar m'asteapta.' pe mime ?
Pe coptlul meu mort de curind
in brate mt-1 string,
st-n fata-mt pnvesc
pe mama lut moarta I Vat mie,
vat rme, copile,
o nefenctta femee
st mama, vat Intel

AL DOILEA SCLAV

Ea se isbt ,t se rani de moarte la

altar ,I. 'nchise pleoapa ochtlor, plingind
pe Megareu ce-atit de glonos mun,
plingind sfirsttul tnst de-acum al fratelut
sail Haemon, tar la urma, blestemindu-te
pe tine Creon, ucigasul de colon!

www.dacoromanica.ro
 ANTIGONA 903

CREON
(strofa III)
Val ah, vat1
ma 'nnabu§a groaza I
Ci soseasca pe loc cine-va
§i cu spada cu doua tai§un
strapunga-mi plaminill
0 nefericitul de mine, vat nue,
de-o mare durere,
cu lanturi de gheata-s legat I

Ai DOILEA SCLAV
SI to 'vinovatea de-moartea ei §i-a lui

CREON

*1 oare firul vietu cum §i-a rupt ?

AL DOILEA SCLAV

Aflind ingrozitoarea moarte-a fiulut,

ea se strapunse sub ficat cu mina ei
CREON
(strofa IV)

Val mie, vat mie, nu-i altul de ma,

eu singur, eu singur 1
Cam nefericitul de mine eu insu-mi
te-am ucts, te-am ucis
adevarul eu zic
eu te-am ucis I.
0 sclavi, luati-ma, duceti-ma, tiriti
de -act departe pe nemernicul I

CHORUL

Porunca to e buna, daca poate fl

www.dacoromanica.ro
904 ANTIGONA

vr'un bine in nefericiri, eAci un necaz

de fata e cu-atit mat bun, cu cit e scurt
CREON
(antistrofa III)
Sa vie,
iveasca-se 'ndata,
cel din urma omor fericit,
ce mi-aduce si mie sfiritul i 1
Sa vie, sa vie!
Nu vreau sa mat vAd, nu mai vreau,
lumina de mime I

AL DOILEA SCLAV

Acestea au O. fie 'n victor, dar cind vor fi

aces de-atunci s'or ingriii Not cei de-acum
se cade sa 'ngrijim de cei de-acum

CREON

Dormta mea doresc sa se 'mplineascA

AL DOILEA SCLAV

Nu to ruga zadarnic omul n'a putut

nici va putea scapa de soarta-i niciodatl..

CREON
(antistrofa IV)
0 duceti, o ducqi pe omul sdrobit
ce fdra sa vrea,
o dulce copil, te-a ucis, §t pe tine
te-a ucis, o femee
Care cine -as putea
zeilor man,
Spre cine 'ndrepta-voiu privirea

www.dacoromanica.ro
 ANTIGONA 90C

i 'n cotro A. ma duc ?

cam toate se sparg
in minille mele 1
Aceste duren o cumplita ursita
de num mea le isbi I

CHORUL

Fu intelept §1-atunci vei fi fence,

dar nu calca vomta zeilor,
cam ea pe cei ce sint semeti it sfarma
§i invata pe batrim a fi ,'ntelepti !
trad hberg. de
MIHAIL DRAGOMIRESCU

www.dacoromanica.ro
 DESPRE UN NOU FEL DE RAZE
DE

W C RONTGEN
Profesor la Unsversztatea din Wurzburg (Dec 1895)

Dam aci traducerea comunicarn facuta acum patru lum de

D-1 Rontgen, societatii fisico-medicale din Wurzburg, cu privire la
cunoscuta sa descoperire De atunci multi au lucrat pentru a per-
fectiona in detalnle sale descoperirea Invatatului german si pentru
a -i gasi exphcarea teoretica Matematiciani ca Lord Kelvin, Porn -
care, etc lucreaza spre acest scop, dar ping acum nu s'a gasit
exphcarea teoretica a rezultatelor la care a ajuns d-1 Rontgen
Expunerea care urmeazg aci a fost pubhcata in Dar' le de seamy.
(Sitzungsbertchte) ale societatu mai sue mentionate, si in brosura
separate., si a fost tradusa in mai toate hmbile culte

1 Dace, facem se, treace, printr'un tub al lin Hittorf

at lul Lenard, sau al 1ut Crookes 1) in care am produs
un yid suficient, sau printr'un aparat analog, descar-
carile unei bobine Ruhmkorfi de dimensium marl sl
dace. infAsuram teava cu un carton subpre, negru, ye-
1) Tubul lui Geissler, sau dupg numele celor ce 1-au perfec-
tionat, al lui Hittorf, Crookes, etc este un tub de slide., de forme
si dimensiuni variabile in care se poate produce o rarificare ex-
trema a aerului si prevazut la fie-care capatii, cu o mice. bucata
de plating care se prelungeste in afara $i de care se leage sir-
mele pe care circule. curentul electric Cind se face o descarcare
electnca tntr'un asemenea tub, el devine lummos in toata intinde-
rea sa Raze le, dese si vn, care pleaca de la polul negahv, numit
catod, sint razele catodice, despre care autorul vorbeste aci in
mai multe rind uri (Nola trad)

www.dacoromanica.ro
 DESPRE UN NOU FEL DE RAZE 907

dem lute° camera absolut intunecata, ca un paravan de

hirtie, vapsit cu .platino-cianura de bariu, tinut in apro-
pierea aparatului, emite lumina fluorescenta la fie -care
descarcare, oricum ar h asezat, adica fie, ca e Intors
cu fata vapsita, he cu cea-l-alts spre aparat. Fluores-
centa se poate observa chiar la o distanta de 2 metre
de aparat
E usor a ne convmge ca causa fluorescentei emana
de la aparatul de descarcare, tar nu de la vr'o alts
parte a cercultului
2 Primul pullet care ne isbeste in acest fenomen,
e ea plan invelitoarea de mucava neagra, care nu lass
sa treaca mci razele vizibile, mci razele ultra-violete ale
lumina soarelui sau ale arcului lummos electric, trecp un
agent, care este in stare a produce o vie fluorescenta,
de acea trebue mai Intii sa cercetam daca mai sint
si alte corpuri, care presinta aceasta proprietate
In curind gasim, cs toate coxpurile sint diafane
pentru acel agent, insa in grad foarte diferit Voiu da
cite-va exemple Hirtia este foarte diafana 1) am vazut
paravanul fluorescent, fund asezat dindaratul unei carti
legate de 1000 de loi, emitind Inca o lumina sine per-
ceptthila Cerneala tipograhca nu infatiseaza un obstacol
simtitor Fluorescenta s'a aratat asemenea si prin doua,
locurt de whist, o singura earth de loc Orilla intre aparat
si paravan, nici nu produce o diferenta de intensitate sim-

1) Numesc diafanettatea until corp, raportul dmtre inten-

sitatea lumumasl produsg, pe un paravan fluorescent, asezat dindl-
ratul acelui corp .it &titre intensitatea pe acela paravan, pus In ton-
dittum identtce, Mg fled interpunerea corpulut cercetat
Nota tvad Cuvintul german tradus am prin dtafaneitate e
Durchlasstikezt, care poate insemna st permealnittate, transluct-
&tate, etc

www.dacoromanica.ro
908 DESPRE UN NOU FEL DE RAZE

tita de och3u ySi efectul unei simple foi de cositor p de abia

perceptibil, numai dupa-ce se pun mai multe, se vede
lamurit umbra for pe paravan Bucati groase de lemn sint
diafane, scinduri de brad de 2-3 centimetre, absorb
numai o foarte mica parte a radiatiunilor 0, foae de
alummiu de o grosime de 15 mm slabeste considerabil
,efectul, dar nu este in stare de a opri cu totul fluorescenta
Piaci de cauciuc tare, de o grosime de mai multi centime-
tre, lase sa tread. acele raze 1) Placi de stela de aceeai
grosime dau resultate diferite, dupa cum contra plumb
(Flantglas) sau nu, in priinul cas stilt mult mai putm
diafane decit in cela-l-alt Dad, tinem mina intre apara-
tul de descarcare si paravan, se vede umbra mai neagra
a oaselor minu Inlauntrul imagine' minim, alcatuita de o
umbra mai putin intunecoasa Apa, sulfurul de carbon si
diferite alte lichide examinate in vase de mica, s'au ara-
tat foarte diafane Fluorescenta se mai poate observa
bine dad, se interpun intre aparat s1 paravan placi de
aramb., argint, plumb, aur, platina, cu conditie MO. ca
grosimea for sa nu fie prea mare Platina tot e dialang
in lame de 2 milimetri, lamele de argint si de arama
pot sa he si mai groase. Plumbul e ca si imposibil de
patruns cind are o grosime de 1 mm si lumatate si a
lost adesea Intrebuintat din causa acestei proprietati 0
bagheta de lemn cu sectrune p5trata (20X20 ram ) ,
Vapsita pe o parte cu coloare continind plumb, are efecte
deosebite dupa modul in care e asezata intre aparat si
paravan aproape fare influenta, cind razele X o tra-
verseaza in sens paralel cu latura vapsita, ea proiec-
teaza o umbra puternica cind razele trebue sä tread.

1) Intrebumtez ca mat corms/ expresiunea de raze st spre

deosebtre de alte felun de raze, vow zice razele X

www.dacoromanica.ro
 DESPRE UN NOU FEL DE RAZE 909

prin acea latura. Sarum le, sonde sau disolvate, ale me-
talelor, pastreaza, cu privire la dialaneitatea, for aceiasi
ordure ca si metalele respective
3. Resultatele experimentale expuse pint', acum si
altele nd duc la conclusia, ca dialaneitatea diferitelor
substante depmde esential,bane inteles grosimea remlind
aceeasi, de densitatea for
Totusi, resulta din urmatoarele incercari, ca nu ie
numai densitatea in loc Am examinat din punctul de
vedere al dialaneitatii pentru razele X, piaci de o gro-
sime aproape egala, de stela., alummiu, spat calcar si
cuart, densitatea acestor substante e aproape aceeasi,
cu toate acestea se arata, cu evidenta, ca spatul cal-
car e mult mai putm dialan decit cele-l-alte corpuri,
care toate au mai acelas efect N'am observat o fluores-
centa mai mare a spatului calcar, mai cu seama in ra-
port cu stela
4 Toate' corpurile devin mai putin diafane cind se
intrebuinteaza in grosime mai mare Pentru a gam even-
tual o relatiune intre diafaneitate si grosime, am facut
fotografu, acoperind in parte placa fotografica, cu un nu-
mar crescind de foi de cositor, voiu face o masuratoare
fotometrica cind voi avea un bun fotometru
5 Am preparat,pla.ci de platina, plumb, zinc si aluminiu
de o grosime potrivita asa incit sa fietoate diafane cam
in acelas grad Tabela urmatoare da, in milimetri,
grosimea relative a placilor raportata la acea a platmei,
si densitatea
Grimm absoluti Grosime relative. Densitate
Pt 0,018 1 21 5
Pb 0,05 3 113
Zri 0,10 6 71
A13,5. 200 26

www.dacoromanica.ro
910 DESPRE UN NOU FEL DE RAZE

Reese din aceste valori ca diferitele metale nu pre-

mite mcidecum o egala diafaneitate cind produsul gro- ,

emu prin densitate e egal, ci ca diafaneitatea creste

mult mai repede decit scade acel product
6 Fluorescenta platino-cianurii de bariu 1) nu este
singurul efect perceptibil al razelor X Mai sint si alte
corpuri fluorescente, asa de exemplu Miele dintre corn-
hinatiunde calciului cu uraniul, sticla ordinara, spatul
calcar, sarea ordmara, etc.
Important in multe privinte e faptul, ea placile fo-
tografice uscate sint impresionabile de razele X Ast-fel
se pot fixa multe mandestan, ceea-ce ne aluta a scapa de
erori De cite on s'a putirt, on -ce observatie de care-care
insemnatate, facuta numai cu ochiul asupra paravanului
fluorescent, am controlat-o prin fotograhare
Insusirea acestor raze, de a trece aproape nesla-
bite prin strate subtin de lerpn, hirtie si cositor, ne vine
mult In aiutor pentru fotograhare, caci o putem face
intr'o odae luminata, lasind place inclusa in caseta
de lemn sau invelita in hirtie Pe de all& parte, insusi-
rea aceasta are de urmare ca piled° nedesvoltate nu
se pot lase mai mult -Limp in vecinittatea aparatului,
proteiate nuulat de obicinuitele invelitoar6 de mucava
sau de hirtie
E pina acum indmos, dace actiunea chimica asupra
sarunlor de argint ale place fotograhce ema'na direct
de la razele X E posibil ca ea sa provie de la lumina
fluorescente, care se desvolta, pe placa de stela sau
chiar pe stratul de gelatine cu care e acoperita. De

1) Mai toate platmo- cianurile slut fluorescente sub impre-

siunea razelor X, cel de potasium cil 1nsl o luminX mull mai
puternicii decit cel de barium. (Not trad )

www.dacoromanica.ro
 DESPRE UN NOU FEL DE RAZE 911

altminten pehculele fotografice se pot intrebuinta tot asa

de bine ca si plAcile de sticlA
N'am gasit dovada' experimentall, ca razele X pot
s& alba si o actiune caloric& , se poate ins& admite, ca
au aceasta insusire, deoarece fenomenele de fluorescent&
dovedesc, ca razele X sint trans! ormabile si deoarece
e sigur el nu toate radiatiumle, care isbesc un corp
ca raze X, es dinteinsul cu aceeasi alcatuire
Retina ochiului e nesimtitoare pentru razele acestea,
putem tine ochiul on-cit de aproape de aparatul de
descircare fara a percepe mmic, desi mednie interne
ale ochiului trebue, dupa expenentele (acute, sl he
destul de dialane pentru razele X
7) Dupa ce am recunoscut dialaneitatea diferitelor
corpuri in grosimi relativ man, m'am grabit s6 taut a
vedea cum strabat razele X o prismA, ale& cu sau
larli deviare din calea for Incercan cu apt& si sulfure de
carbon in prisms de mica cu un unghiu de refrac-
tiune de 300 n'au aratat nici o deviatiune perceptibila,
nici cu paravanul fluorescent, nici cu chseul tipo-
grafic. Am observat spre a avea un punct de compa-
ratio deviatmnea razelor lummoase in aceleasi con-
datium si am &it pe plaza imaginele deviate la o
distant& de 10 m m si de 20 m m de cele normale
Cu o prism& de cauciuc tare si una de aluminiu, Cu
acelas unghiu de refractiune, 30 0, am obtinut pe placa
fotograhcA imagini, presintind poate oare-care deviatiune
Lucrul acesta este ins& foarte nesigur si dad. cumva
existA, diviatiunea e asa de mica, incit mdicele de re-
fractiune al razelor X in acele substante nu poate sa,
fie decit cei. mult 1,05 Niel in casul acesta n'am putut
obser va cu ecranul sau paravanul fluorescent, mi o
deviatiune.

www.dacoromanica.ro
912 DESPRE UN NOU FEL DE RAZE

Incercari !Acute cu prisme din metale mai dense

n'au dat pin& acum nici un resultat sigur din causa
slabei for diafaneitAti si a mtensitatu mici, a razelor,
dupe esirea din prisme
FAA cu aceasta situatie pe de o parte si pe de
alta fata cu insemnAtatea cestiunn, dace razele X pot sau
nu sl lie refractate cind tree dintr'un mediu intealtul,
e o fericita impreiurare, ca aceasta cestiune se mai poate
studia si in alt mod decit prin prisme Corp urile pisate
in pulvere fine nu lase sa treaca, cind sint luate in
strate de o grosime suficienta, lumina incidents, decit
in mica cantitate Sl difusa, in urma actiunilor de re-
fractiune si reflexiune, deci, dace substantele pulverisate
au aceasi diafaneitate pentru razele X ca Sl cind sint in
stare solids luate bine inteles in mase egale aceasta
dovedeste el nu exists nici refractiune nici reflexiune
regulata in grad apreciabil Am facut incercarile cu sare
gema in pulbere fine, cu prat fin de argent obtinut prin
electrolisa si cu praful de zinc care se intrebuinteaza
adesea pentru cercetari chimice Si in toate casurile am
stabilit, atit prin observaliuni cu ecranul fluorescent, cit
si cu cliseul fotografic, a nu este diferenta intre dia-
faneitatea prat ului si aceea a substantei solide
DupA cele spuse pina aci, se intelege de la sine ca
razele X nu se pot concentra cu lentile, si in adevar, o
lentils mare de cauciuc tare si una de stela, au ramas fare
elect. Silueta unui lemn cilindric este mai intunecatA la
Imam decit pe eel& doua laturi, iar aceea a unui tub
umplut cu o substantA mai dialamA, decit materialul
tubului, e mai luminata la milloc decit in pArtile din
dreapta si dm stinga.
8 Dupa cercetarile expuse in paragraful precedent,
intrebarea privitoare lareflectiunea razelor X se poate

www.dacoromanica.ro
 DESPRE UN NOU FEL DE RAZE 9 r3

privi ca resolvata si se poate admite ca. nici-una din

-substantele incercate nu exercita asupra for o actiune
apreciabila de reflectiune sau refractrune Atte incercari,
de care nu voiu vorbi aci, ne conduc la acelas resultat
Trebue insa sa mentionez o observatiune care, la
prima vedere, pare a arata contrariul Am expus o placa
fotografica fenta de razele luminoase, prin hirtie neagrA,
si asezata cu sticla spre aparatul de descarcare de unde
yin razele X, stratul impresionabil era acoperit afar% de
o parte lasata libera, cu placi lucioase de platina, plumb,
zinc si aluminiu, asezate in forma de stea Pe negativul
desvoltat se vede bine ca innegrirea e mai tare in par-
tile care 1 usese acoperite cu platina, cu plumb, si mai
cu seam& cu zinc decit in cele-l-alte, alumimul nu face
nici o impresiune. Pare deci c% cele trei metale reflec-
teaza razele, se mai pot admite insa si alte cause pen-
tru a explica innegrirea mai tare, si de aceea, spre a h
sigur, am repetat experienta intercalind intre stratul im-
presionabil al place si lamelele de metal, o foae subti-
rica de aluminiu, care e opac pentru razele ultra-violete
si foarte diafan pentru 'razele X Obtinind acum in esent%
acelas resultat ca mai innainte, rAmine dovedit, c& acele
trei metale reflecteaza razele studiate
Alaturind acest fapt cu observatia ca pulberile sint
tot asa de diafane ca si corpurile coerente, c% corpu-
rile, a caror suprafata nu e neteda, lasa, sa tread. ra-
zele X ca si cele lustruite, ne formam parerea pre-
cum ziceam mai sus, ca nu exista pentru razele X o re-
flexiune regulata, dar ca corpurile au fata de ele rolul
ce-1 au medule turburi Mit& de lumina
Deoarece n'am putut gasi nici-o refractiune cind
tree ele dintr'un mediu intealtul, pare ca. razele X se
misca cu aceeasi iuteala, in toate corpurile, si anume

www.dacoromanica.ro
914 DESPRE UN NOU FEL DE RAZE

tntr'un mediu, care se afla pretutindem si in care sint

asezate atomele Aceste din urma sint o piedica pentru
propagarea razelor X, si o piedica cu atit mai mare in
genere, cu cit e mai dens corpul considerat
9 Ar fi prin urmare cu putinta ca si asezarea mo-
leculelor inlauntrul corpurilor sa alba o influent& asupra
dialaneitatn lor, ca de exemplu, o bucata de spat cal-
car (grostmea ramiind constants) sa alba o dialaneitate
difentit dupa cum 11 strabat razele paralel sau perpendi-
cular cu axa principala Incercan cu spat calcar si cu
cuart, au dat insa un resultat negativ
10 Se stie, at in frumoasele experiente !Acute de
Lenard asupra razelor catodice din tuburile Hittorf, dupa
trecerea for printr'o foita de aluminiu, a aiuns la con-
clusiunea ca acele raze sint fenomene, care se petrec in
eter si, ca ele se perd pnn difusiune in toate corpurile.
Am putea spune acelas lucru despre razele noastre.
In ultima sa lucrare Lenard a determlnat puterea
de absorptiune a diferitelor corpuri relative la razele
catodice si a gasit intre altele, ca pentru aerul la presiunea
normala, ea este de 4,10, 3,40, 3,10 raportind-o la un cm ,
dupe gradul de rarificare a gazului continut in tubul de
descarcare Judecind dupa tensiunea de descarcare apre-
ciata dupit lungimea scinteelor, am avut pentru expe-
nentele mele ranfican aproape egale si numai rare-on
mai mica sau mai man Am putut sa compar cu fo-
metrul lua L Webern'am altul mai bun,intensitatile
lumum fosforescente a ecranului la doua distante --100
si 200 de metri de aparatul de descarcare sa trei expe-
nente foarte concordante mi-au dat resultatul, ca mten-
sitittile sint lavers proportionate cu patratele distantelor
de la ecran plat la aparat Aerul absoarbe dem o fractmne
mult mai mica din razele X, care o strabat, decit din

www.dacoromanica.ro
 DESPRE UN NOU FEL DE RAZE 91.5

cele catodice. Acest resultat concords cu totul cu obser-

vatiunea amintita mat sus, ca lumina fluorescents se mat
vede la o distanta de 2 metre de aparatul de des-
crocare
Cele-l-alte corpuri se comports in genere ca aerul,
sint mai diafane pentru razele X decit pentru razele
catudice
11. 0 alts diferentA caracteristicl intre razele ca-
todice si razele X este faptul ca, n'am isbutit, desi m'am
milt mull, sa produc o deviatmne a acestor din urms mci
prm magnet, nici in cimpuri magnetite !carte puternice.
Facultatea de a h deviate prin magnet e conside-
rate pins acum ca o proprietate caracteristica a razelor
catodice Hertz §i LOnard au observat, ca, sint diterite
feluri de raze catodice, care «se deosibesc intre ele prrn
fosforescenta ce produc, prin gradul in care sint ab sor-
bite, precum §i prin gradul deviatiumi for sub mfluenta
magnetics*, dar in toate casurile cercetate de ei au gasit
o deviatume insemnatii, si nu cred ca se va renunta la
aceastrt caracterisare fara necesitate absolute
12. Dupa incercarile flcute inadins spre a lamun
aceasta cestiune, e sigur el partea suprafetei aparatulm
de descarcare in care se observe fluorescenta cea mai
tare, trebue sa he consideratli ca locul principal de emi-
siune a razelor X, care de acolo se indrepteaza in toate
directiunile. Razele X email/ deci de la locul unde cele
catodice lovesc peretele de sticla al aparatulm, dupa.
determinarile !acute de mai multi invatati. Dad, deviam
cu un magnet razele catodice, inlauntrul aparatulm de
descarcare, vedem, ca §i razele X emana de la o all&
parte, ached igasi dela punctul terminal al primelor raze
i aceagta e un motiv pentru care razele X, care nu
sint deviabile, nu pot sl he numai simplu raze catodice

www.dacoromanica.ro
'916 DESPRE UN NOU FEL DE RAZE

reflectate sau esite nemodificate prin sticla aparatului

Densitatea mai mare a sticlei la exteriorul tubului de
descarcare nu poate, dupd, Lenard, sd fie causa marii
deosebiri in privinta deviatiunei
De aceea conchid cd razele X nu sint identice cu
razele catod1ce, si c, sint produse de acestea in sticla
aparatului de descarcare
13 Ele se produc nu mama' in stela, ci si in alu-
mmiu dupd cum am putut constata cu un aparat format
din table, de alummiu de o grosime de 2 mm Voiu cer-
ceta ulterior si alte substante
14 Numele de raze, ce 1-am dat agentului emanat
de la aparatul de descArcare, it consider ca intemeeat in
parte si prin umbra foarte regulatd ce se arata dud
se intercaleaza intre aparat si ecranul fluorescent (sau
placa lotograhcd) corpuri mai mult sau mai pupil dialane
Am observat multe asemenea imagzm de umbra
(siluete), a door producere presuata une-ori un farmec
cu totul special, am si fixat fotograficeste multe, asa,
am de exemplu fotograln ale umbrei ce o d profilul
up, care desparte dour, camere continind una aparatul
de descarcare si cea-l-alts, placa fotograhca, ale urn-
brelor oaselor mums, a umbrei unei sirme infasurate pe
un cilmdru de lemn si acoperitd,, a unei cut' cu greutati,
a unei busole, al care' ac magnetic e acoperit peste tot
cu metal, a unei bucdti de metal, a care' neomogem-
tate au aratat-o razele X, etc
Propagarea rectalund a razelor X se mai dovedeste
si prm o fotograhe ce am putut sd lac, a aparatului de
descarcare, infasurat in hirtie neagra Imaginea e slabd dar
evident exacta.
15. Am cautat mult sä. obsery fenomene de inter-

www.dacoromanica.ro
 DESPRE UN NOU FEL DE RAZE 917-

fere*, 1) ale razelor X, dar poate din causa slabei for

mtensitati, Tara succes
16 Am inceput experiente pentru a constata dna
fortele electro-statice pot influenta intr'un chip oare-care
razele X, ele sunt Inca in curs
17 Daca ne intrebb.m ce sint in realitate razele X
care nu pot sä he raze catodice ne vom gindi poate
in primul moment, din causa viii for fluoresce* si a
efectelor for chimice, la lumina ultra-violeta Dam insh
indata de obiectiuni grele i anume, pentru ca razele X
sa he lumina ultra - violets, acea lumina ar trebui s. aibl
proprietatile urmatoare
a) sd. nu sufere vre-o refractmne apreciabild, cind
trece din aer in apa, sullurd de carbon, aluminiu, sare
gems, stela, zinc, etc
b) sa nu fie reflectatd in grad simtitor de corpurile
enumerate mai sus.
c) sa nu poatd, prin urmare sä he polarisata prin
milloacele intrebuintate in genere.
d) ca absorbtiunea ei sä he conditionata mai mult
de densitatea corpurilor decit de on -care alta proprie-
tate a for
Ached ar trebui sa admitem ea aceste raze ultra-
violete au cu totul alte proprietAti decit razele cunos-
cute pind acum, infra -rose, visibile si ultra-violete
Pare a exista un fel de inrudire intre voile raze si
cele luminoase, cel putin formarea umbrei, fluoresce*

1) Totw, dupA cam nt se spune, d-1 Bungeteanu de la Um-

versitate, a isbutit s5 obtle aceste fenomene, ceea-ce ar milita In fa-
voarea idea, c razele lui Rontgen sint contrar parem lui Rontgen,
curat de natur6. lummoasa
Not red

www.dacoromanica.ro
.918 DESPRE UN NOU FEL DE RAZE

,Si actiunea chum* care sint atribute comune ale lor,

indica aceasta Se stie ins% de mult timp, ca, dal%
de vibratiumIe lummoase, transversale, se mai pot ivi
in eter si vibratium longitudinale Acestea trebue chiar
sa existe dupe pArerea mai multor fisiciani, existenta
for nu este Inca evident dovedita ping acum si de aceea
mci proprietatile for n'au Post Inc a, cercetate experi-
mental
Ar h oare razele noi, vibratmm longitudinale ale
eterului ?
Trebue sa declar, ca in decursul cercetarilor mele
m'am familiarisat cu aceasta, parere, imi permit dar sa
exprim si aceasta presupunere, desi stiu bine el are ne-
voe de o mai temeinica lustificare
Trad. de FR R

www.dacoromanica.ro
 DOMNU' PROFESOR.

Nimic nu 'nvata blastamatn,

Si eu mi. -am zis de-atite on,
Ca dau la dracu' meditatu. I

Dar vezi, ca cele tree surori

imi sint cu mult mai drags, ca ff.*
Cei rai si neascultaton
Afars -i noapte, vijehe
cald in salonasul for
Ma. 'ntimpina cu bucurie
Si toate ma saluta in cor,
Si fie-care vrea sa stie
Ce face domnu' profeson)

in lectu, ele-si spun secrete,

Fac haz pe socoteala mea ,
Se stapinesc, zimbind sirete,
Plifnesc de ris fara sa vrea
«Tu., bats -va norocul fete 1»

Si mama lor, ride si ea

www.dacoromanica.ro
920 DOMNU' PROFESOR

La mash Glume, galagie t

Si cea d'inth imi toarna'. vin,
Dragut a doua ma imbie,
A treia-mi da paharul phn
Tu mindru Paris I spune-mi mie
In sanatatea cm sa 'nchin 9
Tirziu, cind plec de es in strada
Si-i intuneric peste tot,
Hei, unde-s ele sa ma vada,
Orbit de viscol cum innot
Prin valurile de zapada 9
Si drumu-i lung si nu mai pot
In odaila intunecata
E frig , eu sgriburit, din pat
Ascult viformta turbata,
Si-adorm cu gindul farmecat
La basmul vechm «Au fost °data
Trei mindre fete de imparat I»
ST 0 'Omit-

www.dacoromanica.ro
 CRONICE LITERARE
I

CIRU OECONOMU. RESBUNAREA LUI ANASTASE

Pe ling6 Prima ale d-lin Haralamb Lecca si Iubire

a d-lui Vlahuta, una din lucrarile literare mai interesante,
aparute in decursul acestei erne, e cea anuntata in
titlul acestei cromce Autorul isi intituleaza opera roman
istoric, cu toate acestea, in prefata, incepe prin a face
oare-care reserve si a ne spune cA anaratiunea sa e
mai putin o creatiune romantics decit o expunere de
fapte istorice adevarate. Apoi mai la vale mai zice ca
ca starmt, mai cu seams asupra pare curat artistice
si pitoresti a veaculmo, adecl, ar vrea mai mult sa
treaca de istoric, decit de romancier si artist Cu toate
acestea, cAtre sfirsitul prefetei, intr un ton poate cam
prea optimist, d-1 Cum Oeconomu ne promite cA, in-
triga si drama povestei, sprninite pe evenimente riguros
adevArate, voK zugrAvi cu vii culora moravurile timpulup
si adaoga. crlesbunarea lui Anastase e, intr'un cuvint, un
adeveirat roman Istortc.

www.dacoromanica.ro
922 CRONICE LITERARE

On cum ar fi, roman sau nu, opera de arta, sau

simpla descriers si povestire istorica fara preten %n de
innalta literature, cartea d-lin Ciru Oeconomu este o carte
interesanta si instructive. Autorul se incearca sa ne
presmte prmtr'o povestare mai mult sau mai putm
exacta, una din cele mai putin cunoscute si mai putin
studiate epoce din istorie secolul al V-lea la curtea
imparatalor bisantini, intrigele de palat, care ridicau pe
trop oameni din cele mai de los trepte sociale, de-
tronau tot asa de usor, necurmatele si substilele discutn
teologice, care se sfirseau mai totdeauna cu scandale si
persecute, luxul s' destrabalarea din Constantinopol Se
stie, ca in noua capitala a imperiului roman fusese adu-
nate comorile artistice din toate partde, alara de aceasta,
gustunle orientale si decadente, spniunte de nesfirsite
bog*, dadusera nastere la o arty. noua, in care geniul
si talentul vechilor maestri fusesera inlocuite cu pietre
pretioase our si argent Autorul descne loan() dese-on
si foarte pe larg bogatia diferitelor monumente ale ca-
pitalei, s" aceste descrier' sent poate si partea cea mai
interesanta a carte sale Descrier' le pitoresti si artistice,
faptele istorice si discutule caluganlor le tese autorul
in povestirea vietn imparatulm Anastase Silentiarul, care,
nascut din pannti saraci in Dirachium, aiunge incetul
cu incetul foarte aproape de tronul bisantin, si apoi,
printeun act de ra.sbunare, asasinind pe imparatul Zenon
Isauricul (Trascaliseu), ii ea locul
Din punct de vedere istorzc, faptele pot fi exacte,
cum in realitate si sent, din punct de vedere artistic
insa, ramine sa ne intrebam dacit veracitatea istorica a
povestini, este suficienta, Si dace nu se mai cere si alt-
ce-va
Arta este sensibilisarea, concretisarea prin elemente

www.dacoromanica.ro
 CRONICE LITERARE 923

materiale, deosebite dupg he-care arta, a unei idei, a

unui sentiment, a unui caracter etc Aceasta este con-
ditiunea, farg indeplinirea careia arts nu poate exista
A doua conditie a creel-Rum artistice, a caracterelor
d ex , e sg he simpatice in sensul larg si etimologic
al cuvintului --SinWinseamng intelegerea intereselor
altuia, a personalitatu altma , dar intelegere asa de
adincg, in cit, cel putin pentru un moment, sa confundgm
personalitatea inteleasa de noi, cu a noastrg si interesele
ei, cu ale noastre proprn Fie caracterul creat de artist
un Othello, asasmul din gelosie al celei mai incintatoare
si mai nevinovate sotu, he Iago, intrigantul infernal,
care comae atitea nelegiuri, he Mephistopheles, spiritul
necurat, care umblg dupg viAtoare de suflete omenesti ,
artistul ni le-a presintat asa ca sg le intelegem pro-
fund personalitatea si interesele lor, sg simpatisei m cu
ele, atita trap cel putin cit ele isi desfasoara gindurile Asa
ni se presintg toate adevgratele opere de arty de la Homer
si ping la contele Tolstoi, si indeplinirea acestei con-
ditn este ceea-ce se numeste tmpersonalitate in arta,
in contra careia s'a ridicat critica tendentionista si ne-
priceputii din toate timpurile si din toate locurile, ping
la proletarn nWri intelectuali, din ultimele timpuri
Prin ce insa se naste intelegerea profundg a unui
lucru, decit prin presintarea lin cit mai sensibila si mai
concretarVedem dar, cg, aceasta a doua conditie a
operei de arta este continuta in cea dintii, si prin
aceasta, in insa-si esenta artei
Cind deci caracterele presintate nu sint destul de
concrete, cind nu ne sint simpatice in sensul larg al cu-
vintului, cind adicl sau n'au lost pe deplin intelese de
autorul lor, lipsit de talentul propriu zis artistic, sau cg
autorul proletar intelectual n'a putut sg he =per-

www.dacoromanica.ro
924 CRONICE LITERARE

sonal, si a amestecat in notele prin care voea sa repre-

sinte un caracter, si alto note, strame de acest caracter,
si luate din alta parte, atunci conditule artel nefund
indephnite, nu mat poate fi vorba de arta
0 a treia conditie a operei de arta prin care ea
se deosibeste de natura, conditie derivata tot din deli-
nitia el, este unitatea Niel natura nu e lipsita de um-
tate in creatule sale Dar aceste creatn sint asa de nu-
meroase, de complexe, si de intretalate intre ele, incit
not, oamenu oblearmiti, nu sintem in stare sa prindem
umtatea din ele Numai artistul e in stare sa faca aceasta
pentru un colt margmt din natura, si sa ne laca si pe
not s'o pricepem Aceasta e si deosebirea dintre 0 carte
de istonesimpla istoriesi dintre un adevarat roman
sau drama istorica i data luam pe $hakespeare- cu
cele zece drame ale sale luate din istoria Anglin, vedem,
a el nu s'a multumit numai cu datele istOrice din cro-
nica lui Holinshed, ci ca adevarat artist, a priceput Ca
toate acele fapte povestite, au lost !acute de cement,
ea oamenn si caracterele for explica laptele, ca pe oa-
meni prin urmare trebue sit ni-i presinte, hind-ca numai
in acest mod desordonatele fapte povestite de cronicari
pot la grupate imprelurul unui punct comun, si numai
ast-fel se poate pune in evidenta legatura si unitatea for
Dupa aceste considerate generale, putem trece la
analisa operei d-lui Ciru Oeconomu, si sa cautam pina
la ce grad raspunde d-sa conditulor cerute de arta
Romanul incepe asa eCind Anastase alla de rb.s--
punsul lui Trascaliseu catre Patriarh, pierderea impara-
tului fu in mintea lui hotarita,
tEl voia sa alba pe stapinul sau in mina, sa -1 vaza
tirindu-se la picioarele sale, cerindu -i ertare, recunos-
cind ca a grestt, umilindu-se pina la inlosire, tar el, rece

www.dacoromanica.ro
 CRONICE LITERARE 925

si neinduplecat, sa asculte vaetele lui cu neplsare, si

reimprospatindu-si ura prin ammtirea necinstet, ce cre-
dea ca t se feccuse . , AceastA scene, pentru care ne pre-
&este autorul, se alla, tocmai pe la slirsitul earth si cu
ea incepe rasbunarea lui Anastase si deslegarea dramei
In treacat observam numai c6, inceputul e stingaciu
din punct de vedere al compositm, caci ce insearrina, un
inceput cu punerea in scents, a unor persoane si reign,
care vor fa intelese tocmai la slirsitul arta]. ?
Dar aici voim sa ne ocupam de alt-ce-va, si anume
de caracterul lui Anastase, eroul principal al romanului,
care dup6, ce e presintat pe prima papa, ca umblind
sa-si rasbune in contra lui Trascaliseu, pentru o nectnste,
ce credea ea' t se fcicuse, e apoi in nenumarate rinduri
si la toate ocasnle, laudat de autor pentru frumusetea
sa lima, pentru inteligenta patrunzatoare si veselia sa
comunicativi, niciodatA insa autorul nu ne dit un fapt
concret despre aceasta rare inteligenta, decit intr'o de-
claratmne de amor si intr'o povestire facut6 imparatului,
a carora valoare vom vedea-o mai tirziu Ne mai spune
autorul ca era prieten bun si credincios, si ca desi traia
de multime de am cu imparateasa, !Ara ca stapinul si,
intrucitva, bine-flcAtorul sau, s5, prinza de veste, totusi
nu voia sa cedeze mci inteun chip la indemnurile im-
paratesei, ca s'o scape printr'un miiloc sau altul de sotul
ei, al canna tron trebuia sa -1 ocupe apoi Anastase Asa
dar, bun si credincios prieten si sluga I
Anastase isi incepe camera intr'o minastire, in
care sta mai multi am si acolo prinde gustul teologni
Ese Insa foarte VI:ar din mlnastire si autorul nu ne mai
spune ca s'ar It ocupat de teologie, cel putin nu ne arata
niciodata printr'un exemplu, a Anastase ar la avut patima
pentru ea, si ca ar h lost in stare sä sacrifice tot ce

www.dacoromanica.ro
926 CR ONICE LITERARE

avea mai scump pentru convmgerile sale religioase i

iata-1 pe inteligentul si credinciosul Anastase, ck tine cite-
va predice ereticesti, care supara pe imparat, oste-
nit de atitea certe si scandale teologice, si-I silesc sa.-1
opreasca pe Anastase de a mai tinea predice sub aspre
amenintart ,1 atunci deodata eroul isi ea hotarirea sa-1
ucida pe imparat, si nu numai sa-1 ucida, ci sa-si rasbune,
ask -1 sileasca a inghiti, picatura cu picatura, paharul dure-
rilor in care trebuea salt sfirseasca zilele, si toata aceasta
cruzime pentru o necinste ce credea ca 1 se Meuse
Este o vorba veche, dar tot bunk de ascultat,
a lui Horatius « si vis me here, dolendum est pri-
mum ipsi tibi,, si dad, d-1 Oeuonoinu insu-si nu e
convins ca Anastase avea dreptate in turbata sa sete
de rdsbunare, si nu simte ca Anastase e adinc necin-
stit, - lucruri se se vad pe de o parte din faptul, ck
autorul nu ne (la destule motive care sa iustifice gindul
de rasbunare al lui Anastase, tar pe de alta din faptul,
ca totusi la on-ce moment it lauda,cu greu vom crede
not ce se zice despre Anastase, si cu greu ne va de-
vent acesta simpatic, atit tamp cit not nu traim viata
lut si n'avem absolut aceleasi sentimente ca si dinsul
De aceea, sfirsitul romanului, punerea in practica a res-
bunarn, asteptarea si cumpanirea ireprelurarilor favora-
bile si ingrozitorul suplicm al lui Trascahseu, daca ar
h mat dramatic si mat artistic sells, nu numai ca nu
ne-ar face sa avem pentru un moment ilusia identih-
caret noastre cu Anastase, a canna bucurie si femme
le-am simtt Dakar pentru un minut ca ale noastre pro-
prn, ci tocmai din contra, ne-ar presinta pe erou ca pe
un monstru odios, care comite o asemenea crima fara
mei un motiv legitim in oche nostn
Iata del ectul care ne opreste sa, consideram cartea

www.dacoromanica.ro
 CRONICE LITERARE 927

d-lui Oeconomu ca opera de arta, defect care se poate

observa nu numai in presintarea principalelor persoane
ale romanului ci si a celor-l-alte, a imparatulm Trascahseu,
a imparatesei Ariana, al doilea caracter simpatic au-
torului
Fuca imparatulm Leon, frumoasa Ariana, e maritata
dupa isaurianul Trascahseu, comandantul garzii palatu-
lui, ca resplata pentru un mare serviciu adus impara-
tulm, pe care-I scapase prin asasmat de gotul Aspar,
putermc si suparb.cios personal Ariana e frumoasa, si
din ce in ce &vine si mai frumoasa, e inteligenta, e
femee credincioasa , dupa marturia d-lui Oeconomu
Trascahseu e insa un om stricat luxos, betiv si des-
trabalat, 41 petrece timpul in ospete, cu tot felul de ca-
raghimi si de fernei perdute, negliiind si brutahsind pe
frumoasa si iubitoarea sa sohe
Iata un caracter care, desi nu e concret presmtat
de autor, totusi incepe a devem simpatic si interesant
SI vedem cum va continua autorul Imparatul Leon
moare si lasa mostenitor nu pe Trascahseu, ginere-sau,
a cam conduita nu-i placuse, ci pe hul acestuia, copil
de patru am Batrina imparateasa, Verma, mama Aria-
nei, care traea in concubinai cu ginere-sau, vrea sa -1
ridice pe acesta pe tron si de aceea otraveste incetul
cu incetul, zece lum incheeate, pe nepotul imparat, piny
ce nenorocitul copal moare Ce rol are aim insa Ariana,
mama ? Autorul ne spune, ca si ea venea une-ori sa-si
vada copilul pe care-1 vedea piermd pe xi ce merge,
Para sa she ce boala are, si a era trista din aceasta
prima Ce mama e Ariana `) Bunk, dupa marturia d -lui
Oeconomul Noi tusk numai dinteatita nu ne putem
face nici 6 convingere
In sfirsit micul Leon moare, si tatal sail, Trasca-

www.dacoromanica.ro
928 CRONICE LITERARE

liseu, alunge imparat Incepe o yiata mult mai destra-

balata decit ping acuma, brutaliseaza pe imparateasa
asa incit aceasta paraseste palatul sotului si se mute
in altul Imparatul o lass cit-va trap, apoi yoeste sa
se impace cu ea, si trimete ca millocitor pe credincio-
_sul sau Anastase, care iubea de multi am pe Ariana,
fare, sa-i fa dat vreodata a intelege Millocirea sa nu
reuseste la inceput, el insa continua a starlit., fund
trams de stapinul sau foarte des In cele din urma A-
riana 11 primeste in camera de dormit, Si Anastase ISi
reincepe ambasada, mai amoresat decit oricind, dar
neindrasmnd 'Inca sa dea vre-un semn si Ariana nepre-
cepind nimic mei pine acum «Imparatul o ruga sa se
'ntoarca, sa uite, sa inceteze de a mai da spectacolul
unei sots ofensate, care conspire si cauta sali rasbune
prin cal ascunse
In schimb, el ii lasa cea mai deplina libertate de
a Ira' si de a se conduce dupa cum va gasi de cuvmata,
Curioas4 intimitate, si curios sot care trunete un nuk
locttor pentru ca sa-1 impace cu nevasta, in asemenea
conditn Totusi, s'admiteml
I

gLa ce-mi va servi, adauga ea, libertatea ce-mi

acorda, cind el stie ca nu voila usa mciodata, de dinsa,
in Ielul pentru care o reclama pentru el insu-si.
AChiar daca demmtatea imperiala n'ar b o stavila
indestulatoare pentru a ma refine in marginele datoriii,
.apol nici gusturile mele, nici ocasia nu ma 'indeamnl
sa apuc o alta cale &ell aceea-ce am urmat pin& azi
tati ca au lost imparatese, care an catat sa se
mingle de nepasarea sotilor for, insa ele avusesera no-
rocul sa intilneasca inimi demne de ele, pentru care
sa, se lertleasca

www.dacoromanica.ro
 CRONICE LITERARE 929

«Paulinus era pentru Evdochia un egal, prin imen-

sitatea iubirn si a sacrificiului
«Pentru mine, un asemenea om nu exists I

«Eu nu cunosc pe mmem, care sa i se compare

«Eu traese in alte vremuri si sint, prin urmare, su-
pusa la alte conditium I

E cu pub)* oare, ca sa se poarte si sa vor-

beascA cu atita indemn o lemee buns, bine crescuta, si,
mai presus de toate, credincioasa 9
Anastase o iubea, apoi era si mteligent, de aceea
pricepu numaidecit intelesul cuvintelor Arianei, si facu
ceea-ce se obicinueste in asemenea imprelurari
«Aruncindu-se deci, deodata, la picioarele ei, 41
impreuna minile ca spre a-1 cere ertare de ceea-ce era
s6, auzad> apoi 41 marturisi amorul
tiu, o ilustra stapina, departarea ce ne des-
parte, zicea el, insa, daca nu atirna de la not sa Infrinam
pormrile immer noastre, avem, cel putin, dreptul sa spe-
rain puling indurare pentru ele cind curatenia for le
ridica la nivelul acelora, care le inspirit I

«Da 1 sent poarte nenorocit I

aNu to supara daca cutez sali spun' ceea-ce se

petrece in mine I

«Suferintele noastre sent o putere, care ne'mpreunat

4,1 acum, o cea mai adorata dintre femei, cind cu-
nosti fundul immei mele, ordona ce trebue sa, fac I)

a Ea cazu ast-fel prada slabiciunn sale,

Am facut citatn cam lung' din aceasta convorbire
de amor, desi nu chiar lungi comparate cu lungimea
declaratin lin Anastase, si aceasta pentru a se putea
judeca dui:A citatu stilul si mai ales sintaxa cam exotica

www.dacoromanica.ro
930 CRONICE LITERARE

a autorulm Asupra acestui punct insa, avind sa mai

revenun, ne oprim asupra acestei scene, si constatam
el imaginea, pe care eram in drept sa ne-o facem despre
credmcioasa Ariana dupa asigurarile repetite ale auto-
ruin.", a fost intunecata de ceea-ce am vazut concret,
sl trebue sa ne indoim, ca o imparateasa bisantma, sa
h lost asa de putin find in exprimarea dormtelor sale
Cit despre Anastase si declaratule sale amoroase, e cam
stingaciu si cam Rica Venturiano cu «Da I sint !carte
nenorociti,mai precis, e cam ridicol, ca on -ce amoresat
cazut in genunchi innaintea adoratei, obiect de ris pentru
indiferenti, daca autorul nu le-a comunicat intr'un chip
oare-care si for sentimentul amoresatilor din scena Dar
tocmai asa e Anastase, caci autorul neputindu-1 lace in-
teresant in alto privinti, nici amorul sau nu ne prea
misca, si cind m se spune ca Anastase, primind de la
imparat insarcinarea de mi;locitor pe linga imparateasa
einnamte de a 1 se fi oferit, el ar li plait cu multunure
o asemenea ocasiune chiar cu singele sau,, ne cam in-
doim de seriositatea amoresatului, capabil de asa sa-
crib=
Acestia sunt eron principals, ace" care servesc la
desnodamintul dramei Afara de ei, autorul ne presmta
ss pe alto, dar tot asa, numai prin simple afirmatu isto-
ricesti, lipsite de elementul dramatic, si dintre aceste
persoane de a doua mina, sa ne oprim putin asupra
imparatesei Verina, mama Arianei, care, dui)/ cum ne
asigura d-1 Oeconomu, era mare intriganta.
E presintata mai into ca otravitoare a micului
imparat Leon, nepotul ei, hind-ca voea sa innalte pe
tron pe ginere-sau Trascaliseu 0 lung scend de tor-
tura a copilului, lasat la discretia ei Ce rol lona Tras-

www.dacoromanica.ro
 CRONICE LITERARE 93 I

caliseu la otravirea copilului sau ? E inteles cu soacra

sau nu P Probabil da , autorul nu spune =lc
Apoi daca erau amindoi intelesi, atunci ce intriganta
mare trebuea sä he Verma pentru a putea otravi un
copil lasat la propria ei discretie 9 Si, incidental, mai in-
trebam, in ce stare trebue sa h lost medicina pe acele
vremuri, daca mci doctors cei mai vestiti, consultati,
dupa ahrmarea autorului, nu gaseau causa boalei copi-
lului, desi vedeau a simptomele se manifestau in-
data-ce gusta din cutare mincare sau bautura presm-
tata de bunica, asa de sigur, incit micul coral nu mai
voea sä manince nici sa, bea mime din mina ei I La
pagina 78, 79 e descrierea odioasei martirisari, a carei
causa n'o pricepe mci unul din cei presenti Nu erau oa-
menu tocmai asa de pup isteti nici pe atuncea 1 Dar
sa revenim la caracterul Vermei
Mai intilnim pe Verma intr'o rascoala in contra im-
paratultn, care o parAsise Grupeaza in iurul ei pe toti
nemultunntn de biserica ohciala si <=spripmta pe numit-
rul for cel mare, Verina concepu una din intrigele cele
mai indrasnete din cite s'au urzit vreodat/ si o cotiduse
cu o arta asa de consumata, incit ea-si produse efec-
tele cu o iuteala de necrezut, innainte de a se ti banint
macar existenta ei ,
0 simpla ahrmatie a autorului Faptul sta asa-
imparatul Trascaliseu petrecea zi si noapte , impa-
rateasa Ariana visa la Anastase, dud acesta nu era cu
ea, imparateasa Verma avea un Irate, Vasiliscu, exilat
in Tram, care chemat de ea, ,vanitos si mediocru, cum
era, fu ispitit de acele propuneri, si numaidecit, la-
sind linistea si odihna in care traea asa de fericit, se
arunca intr'b aventura, in care avea totul de perduti.
Se aliaza cu un rege al Gotilor si navaleste in Constan-

www.dacoromanica.ro
932 CRONICE LITERARE

tinopol ca in satul lul Cremene, pe and Trascaliseu,

Ariana sl Anastase, prinsi pe neasteptate, lug in cotro
vad cu oche si cit pot mai lute. Ce nevoe mai era de
intrigs indrasnete si de arta consumatii cu asemenea oa-
meni de petreceri, si ce intellgenta se cerea pentru a
convmge pe un barbat vanitos si mediocru, cum era
Vasiliseu, s, -si incerce norocul
0 mai intilmra pe Verma Inca de vre-o doua ors,
tot ca mtriganta si semanatoare de rascoale si tot asa
de nedramatic presintata, incit trebue sA credem pe
autor pe cuvint, cam alt milloc de a ne lace o idee
despre acest caracter, n'avem Despre simpatia despre
care vorbeam in observatiile generale, si pe care ar tre-
bui sa ne-o destepte si acest personal intrigant st rau
lacator, se intelege ca nu poate h vorba
i acuma, dupe ce s'a vazut ce le lipseste persoa-
nelor acestui roman, pentru a h ereatti artzstice si nu
numai date istorace, ne putem opri putin la compose is
operei d-lm Oeconomu
Una din gresehle obleinuite ale romancierilor, mai
ales ale celor modern], la care descriptia loaca un rol
asa de mare, este necunostinta sufletului unui cititor si
neput-inta de a intelege ca un cititor, ca ors -ce om, este
si el curios, si deci, cind 1 se spune un lucru interesant,
povestirea nu trebue sa he intrerupta tocmai acolo unde
e mai interesanta, prin descrier' sau considerate de
alta nature Aceasta gresala o lace si d-1 Oeconomu
totdeauna, si intr'un grad cum rar se poate vedea la
altu poate tocmai din cause ca a cAutat sa ne dea mai
mult o opera de 'stone decit o opera de arta SA luAna
vre-o doua, trei exemple
ImpAratul Trascahseu dd un decret numit Enoticon
privitor la o controversy religioasa asupra celor douA

www.dacoromanica.ro
 CRONICE LITERARE 933

nature ale lui Christos, si acest decret trebue sa he citit

in catedrala de catre insu-si patriarchul Constanti-
nopolei Autorul zice pg 103
.Publicarea acestui decret se facu, in Constantino-
pole, cu mare pompa, insa dete loc la un neauzit
scandal ,
De ce s'ar interesa cine-va la citirea acestei afirma-
tn9 de marea pompa, on de neauzitul scandal ? Proba-
bil, de scandal!
Autorul Ins incepe imediat a descrie frumosul cos-
tum de ceremome al marelui silentiar, Anastase, conti-
nua descrllndu -ne splendorile tuturor coridoarelor, ale
curtilor interioare, ne arata corpul silentiarilor in lunc-
tiunea for de a face tacere, pe unde avea sa tread. im-
paratul, ne descrie cabmetul imparatulm, procesiunea
prin oras, monumentele ce le intilneste in drum, pins la
catedrala Sfinta Sofia Aluns aici, ne spune ca Slinta
Sofia nu era Inc. asa de splendida, ca in timpul lui Jus-
tian, si ne-o descrie in lung si'n eat, cum era atunci,
Incepe apoi oficiarea liturgin, si dupa citirea dipticelor
patriarhul Acacie se indrepta, spre amvon pentru a citi
decretul imparatese Pornisem de Ia pag 103, abia la
pag 111 citim
.Prelatul abia facuse citi -va pas' in directtunea tri-
bune', cind, deodata, rasbind prin multimea ce umplea
biserica, un necunoscut, un preot, se apropie de dinsul,
si innamte de a se sti ce voea A, tack agatti o hirtie
desfasurata de vestmintele lui sacerdotale
Acea hirtie era o sentinta de condemnare ,
Se intelege ea on -ce cititor e nerabdator sa afle
cit mai lute ce fku lumea din biserica, vazindu-si pa-
triarhul batiocorit asa de crunt D-1 Oeconomu insa in-
cepe a ne explica cu mult singe rece pe doul pagine

www.dacoromanica.ro
934 CRONICE LITERARE

dusmania paper Felix contra patriarhului Acacie, care

ramine cu hirtia atirnata de odaylii, tot timpul cit not
citim cele doll& pagan, ne povesteste cum papa inteun
sinod convocat la Roma excomunicase pe patriarh, cum
trimisese pe un preot fanatic sa-i face cunoscuta exco-
municarea, cu cite greutate a putut antra acest preot in
Constantinopol, cum a gasit gasduire intr'o minastire
si in tot timpul acesta patriarhul sta cu hirtia in spate,
si publicul ramine indiferent In sfirsit la pag 113, se
indura si de nerabdatorn sal cititori si le povesteste cum
toti au sant si au facut farime pe preotul apusean si
cum de aici se stirni un macel in biserica
Un alt exemplu, in care d Oeconomu impacienteaza,
nu numai pe cititori, dar chiar si pe imparatul Tras-
caliseu, este lunga, nesfirsit de lunga scena intre imparat
si credinciosul sau Anastase, care voeste sa-1 prinda in
curse Imparatul avea o idee devenita aproape Inca sä
gaseasca vestitul inel al lui Solomon, care avea calitatea
de a face nevazut si prestiutor pe cel ce-1 poseda De
multe -ori ii vorbeste lui Anastase despre inel si-i spune
ca si imparatia, ba chiar si sufletul si 1-ar da pentru el
Anastase, care cauta sail rasbune, inventeaza o lung&
poveste despre soarta inelului, incepind de la imparatul
Titu, ultimul Ma posesor si pina in zilele lui Trasca-
liseu, despre locul unde trebue cautat, si despre chipul
cum a putut sä afle misterul La pagina 150 incepe na-
ratiunea, pe care imparatul o asculta cu o rabdare in-
gereasca, cum rar ar h in stare sa rabde un muritor,
si numai de vre-o doua on da slabe semne de impa-
cienta Anastase nu-i spune mai Intl' unde se atilt inelul,
ci incepe cu dragostea lui Titu si a reginei Berenice,
istorie pe care stia ca o cunoaste foarte bine si Trascaliseu
Apoi inset, inset amnge la impAratul Comod, care ucidea

www.dacoromanica.ro
 CRONICE LITERARE 935

in arena cu o suta de sageti slobozite una dupa alta o

suta de lei Ne povesteste cum Comod a lost ucis de
Marcia, amanta sa, si de Narcis atletul Alungem, dupa
o usoara, miscare din cap de impacienta din partea lui
Trascaliseu, la Caracala, la incestul sau cu mama-sa Julia
Domna, la templul soarelui, Elah Gabal, din Emesa, la
sora si nepoatele imparatesei Julia Domna, la Eliogabal,
posesorul inelului, devenit imparat, si apoi vre-o cinci
pagun despre domnia lui Eliogabal
- - «Dar inelul 7 intreba iarasi Trascaliseu, pe care
evident nimic nu -1 intoreea de la preocuparea lui, ce a
devemt inelul in toate acestea 2
- «Doamne, me Anastase, to rog sa, mai adasti
putin 'stoma e pima de interes si e bine sä o auzi piny
la sfirsit,
Imparatul bisantin convins de interesul istorm Ro-
mane, asculta in hmste pe acest Anastase-Trahanache
§i not citim mai departe compendml istorin romane si
alungem la Constantin-cel-Mare si la hul sau Crispus,
<dinar distins si plan de victor, onorat dela cu titlul de
Cesar, care se deosebi in rasbolul cu Germania si, mai
in urma, in eel cu Liciniu, cumnatul si concurentul ta-
talui sau, pe care-1 sdrobise in Walla de la Adnanopol*
Anastase continua cu povestirea incestului lui Crispus
cu Fausta, mama sa vitrega, surprinderea for prin alu-
torul inelulm lui Solomon si supliciul lui Crispus, apoi
aruncarea inelulm in cenotaful acestuia A asteptat si
ascultat mult Imparatul Trascaliseu, dar in fine, a dat
si el de urmele inelului dorit cn atita 1 oc Numai doua-
zeci si cloud de pagini, tot acest logos!
S'ar putea obiecta ca cele ce are Anastase de po-
vestit, hind -lucrun extraordinare si nu tocmai usor de
bagat in capul cm-va, precisiunea povestarei sale si in-

www.dacoromanica.ro
936 CRONICE LITERARE

trarea in cele mai amanuntite detain, ar fi unul din

milloacele de a captiva mai usor atentiunea imparatului
Trascaliseu Obiectia ar fi iusta, daca s'ar fi schimbat
ordinea povestirii Anastase zice imparatului <Am gasit
inelul lui Soloman!, calde 9 trebue sä fa lost prima
intrebare a lui Trascaliseu, si <cum ai dat de urmela
lui ?a a doua Dupa ce Anastase va fi raspuns in doua
trei cuvinte la aceste doua intreban, putea apoi sä po-
vesteasca istoria inelului pe o suta de pagim si nu nu-
mai pe doua-zeci Si cinci, cam Trascaliseu 1-ar h ascul-
tat de sigur cu cel mai viu interes D-1 Oeconmnu ins&
a facut tocmai almintrelea
Apoi, sint detain si detain unele care contribue
la inspirarea incredern in cele povestite, SI altele inutile.
Adeca, cam de ce lobos va fi a Crispus, tinar distins si
plin de vntor, si altele analoage ?
Aiungem in stirsd la desnodamIntul romanului, cum
Anastase, dupa ce a convins pe imparat ca inelul lui
Solomon se gaseste in cenotalul lui Crispus din mauso-
leul siintului Constantin, pleaca amindoi noaptea in taina
sa, deschida cenotalul Dar pina sa alunga acolo, trebue
sa treaca prin mai multe camere interioare, sa mearga
cu barca pe Boslor, sa treaca prin suterane, pnntr'o
plata, sl acestea toate trebuesc descrise, si autorul le-a si
deserts, cu toate ca cititorn sint nerabdaton sa vaza,
cum isi rasbuna Anastase In sfirsit iata-ne in mausoleu,
lath' mormintul lui Constantin, <in miilocul bisericn, sub
cupola, pe o estrada de marmora verde cu vase trepte
Trascaliseu se una la ele si le numara bine si se
compunea dintr'un sarcotag, monolit, de porbr rosu, in
forma de pram-Ida trunchiata, asezata cu basa in sus, etc w
Anastase arata imparatului diversele morminte
«Iata, zise el, aratind, la stinga, de-a lungul

www.dacoromanica.ro
 CRONICE LITERARE 937

zidului, trei sarcolage de marmura galbenh de Numidia,

frumos lucrate, act zac ramasitele celor trei lemon
mai mitt ai marelm imparat,
dm, doarme imparatul Occidentului, Constantin II,
cazut in bataha de la Achileea, dmcoace, al Rahn st al
Ilirni, Constante, um in Spania de proprm lut soldati,
(Luca) in fine al Orientului, Constantin, mort linga Tarse,
in Cilicia
4(Nici unul n'a lasat amintiri durabile in urma-i,
Anastase s'a metamorfosat in cicerone al impa-
ratulm explica monumentele mausoleulm, in care
acesta venise dupa inelul lui Solomon l Aping la ceno-
taful. lui Crispus
data in sfirsit Sl cenotaful acestutalx.
Urmeaza a oi, vre-o trei rasbunarea lui Anas-
tase, inc iderea imparatului in cenotaful lui Crispus, ame-
nintarile mai intii, rugaciunile mai pe urma, neinduplecarea
marehn stlentiar si ingroparea de viu a imparatului, care
plateste ast-fel gresala, ca a oprit pe Anastase de a tinea
predice eretice, si ca. 1-a amenintat cu pedeapsh in cas
de nesupunere Defectul scenei ultime a romanului 1-am
relevat mai sus, Trascaliseu nu ne-a lost niciodata sim-
patic, Anastase riga reusit deloc sa ne faca sa shritim
adinc impreuna cu el, eh' acele controverse de dogme
era pentru el tot ce era mat scump pe lume, st ca tine
it opreste de la predicarea lor, nu poate ft in dealuns
pedepsit numai cu, perderea vietet De aceea, cu toate
ca scena nu e lipsita de oare-care dramatism, persoa-
nele ei neinteresindu-ne in deaiuns, nice ingroparea de
viu a unuia din ei, nu ne misca, cum ar trebut sa ne
miste asemenea scena la un mare artist?
Desi aceste delecte ne opresc de a considera cartea
d-lut Ciru Oeconomu ca adevarata opera de arta, cu

www.dacoromanica.ro
938 CRONICE LITERARE

Coate acestea avem o lucrare, dupa cum spuseram de

la, incep"ut, instructive si foarte interesanta'. Tocmai acele
fungi descrieri, care Intrerup asa de des actiunea in mersul
ei si tin asa de putin seams de curiositatea nu numai
a cititorilor, dar chiar si a personagelor puse in scene,
tocmai aceste descrieri, zicem, des). nu tocmai plastice
si in culori tocmai, vii, De dad o idee destul de elm% de
monumentele artistice si de aspectul general al Constan-
tinopolei in timpul Bisantinilor, si inteadevar partea
toreasca si artistica a orasului e destul de reusita Fap-
tele istorice apoi, pe Iinga avantagtul ca sint exacts, sint
mai cu placere citite in cartea d-lui Oeconomu, fund te-
sute intr'o intriga mai mult sau mai putin romantics
si chiar numeroasele controverse si subtilitati teologice,
care pasionau pins, intr'atita lumea pe acele vremuri, si
care astazi ne slut indiferente, pine la un punet ne m-
tereseaza din causa representantilor loi, cum e de ex
egumenul Eutihie etc , hind -ca prin ei, ele se concreti-
seaza intru cit-va si interesul pentru °ameni se res-
fringe si asupra ideilor for Je aceea, cartea d-lui Oe-
conomu, merits sa he citita, si lungije observatn pe care
i le-am fAcut, au de scop numai sa impiedice ea Bets-
bunarea int Anastase sa nu fie luata drept alt-ce-va
decit e, iar nu sa.-1 micsoreze meritele reale
Pentru a incheea, sa mai observam a swill si sin-
taxa d-lui Oeconomu, nu sint din cele bune rominesti
Cliiar din citatule facute s'a putut vedea multa sting-
cie in minuirea condeiului si un fel de coloare frantu-
zeasca a sintaxei Aceasta e cu atit mai regretabil, cu
cit in ziva de astazi, si cel mai prapadit lurnalist, Para,
serioasa culture si fare mci o idee bine motivate in cap,
se pricepe totusi sa-si exprime usor si limpede golul inte-
lectual Nu e vorba poate tocmai din prima ca n'au

www.dacoromanica.ro
 CRONICE LITERARE 939

ce spune, de aceea invirtesc asa de bine frasa lurnalistu

nostri, dar on cum, e regretabil ca un scrntor care are
multe de spus, sd scrie asa
.zAnastase it lases set zicd, fttra a face o miscare
«Iatd Capela Sfintului Constantin, asternuta cu mo-
saice, uncle imparatii primeau supunerea invinsilor, putn-
du-le piciorul in cap to
4Noil veniti inghesueau pe cei sositi innaintea for si
dau loc la scandaluri ingrozitoare
Din toate partile nu se auzeau decIt tipete, che-
marl sau protestatium
«Din cind in cind, se vedeau brae gesticulind sail
pumni ridicindu-se pentru a respinge pe navalitori ,
Sintaxa necorecta, stil banal si WA ritm, sau cu
ritm scurt sl monoton, pare ca ar h cel din poemele in
proses ale lui V G Mortun, Turghenieful nostiu vorba
vine I
Reisbunarea tut Anastase e urmata de o nuveld
Linda, lucrare deslul de bunk facindu-se reserve asu-
pra stilului, care sufere de aceleasi defecte, in care insa
persoanele, o mama si Elul ei, sint cu mult mai concret
st mai viu presintate decit in roman
D EVOLCEANU

www.dacoromanica.ro
 II

REFLEXIUNI AURA UNUI SIBIU APROFUNDAT"

(Gramattca D-lui Coma'nescu)

Deundzi am prima o brosura de 17 pagini,

avind mink «Recensiunea Jurnalulin «Timpul»
si Opiniunea D-lui H Schuchardt, despre valoa-
rea gramaticei Iimbii germane a D -lui Aurel Co-
manescu» Stund, ca Schuchardt e un barbat cu
renume pe terenul filologui, ciedeam ca aici e
vorba de o polemica lime D-1 Schuchardt si D-1
Comanescu in materie de filologie Caci In in-
troducere la aceasta gramatied, D-1 Comanescu
Inteadevar se ocupa de chestiuni din domeniul
filologui comparative si filologni germane, dar cu
acest prile] comae multe gre5eli Si vazInd bro-
sura, credeam, ca D-1 Schuchardt voe5te pm ea
sa rectifice aceste greseli ale profesorului romin.
Care nu ne-a Post mirarea cind descoperiram, ca
acea biosura tontine numai o recensiune anoni-
ma, fireste foarte favorabila carpi D-lui Coma-
nescu, dar in care se afla intercalata la a 17-a
paging un fragment de scrisoare a eruditului pro-

www.dacoromanica.ro
 CRONICE LITERARE 941

fesor de la Universitatea din Graz, un.de acesta

nu numai nu rectified vre-o gresala, dai face elogii
D-lui Comanescu, spunIndu-i, ca aceasta carte pre-
sinta o lucrare stimpfica de o valoare escepTionala
Cind o carte e de o valoare stinitifica neta-
gaduita, nisi o laucla nu poate fi prea mare Si
on-ce om iubitor de progres trebut sa se bu-
cure. Dar cind in jurul unei carp, ce sta in di-
recta contrazicere cu stiinp, se ndica laude exa-
gerate chiar de catre aceia de la care am fi in
drept sa ne asteptam la mai multa cumpatare ,
si ce-va mai mult, cind acea carte e presentata
unei Academn pentru a fi piemiata, atunci cir-
tica e o datorie moiala Tata ce ne-a Indemnat
a lua cuvIntul in aceasta chestiune
Deocamdata nu vom vorbi asupiia grama-
ticii D-lui Comanescu din punct de vedere didac-
tic, ci vom porivi -o din punctul de vedere al
«studiului aprofundat», dupa cum insu-si autorul
numeste.lucrarea sa, 51 mai ales ne vom ocupa cu
chestiumle de filologie comparative si de filolo-
gie germane, in care autorul a aflat de bine a
intra Vom trece peste paitea prima a introdu-
cern, in care D-1 Comanescu se ocupa cu on-
gina liinbii omenegi, spunindu-ne,
«ca graiul omenesc, afara de facultatea de a
vorbi, nu e nicr un dar nemijlocit al divinitatn,
ci s'a nascut In mod natural»,
«ca intreaga omenire se imparte In diferite
rase, care cider intre dinsele pun formaliunea
corpului R. a spiritului»
aca esista hmbi moarte 51 limb' vii»
acä limbile moarte se mai numesc si limb'

www.dacoromanica.ro
942 CRONICE LITERARE

docte» peste toate acestea, zic, vom trece, ca

peste niste banalitati totusi nu destul de bine
mistuite, 51 ne vom opri la paitea, unde autorul
vorbeste despre limba germane 51 origina ea
Tata ce ne spune la pag 4 «Limba germane!' ,
dupd notli cercetart istorico-comparative, aparline
uneia din cele cinci famtlit, in care se imparte
tulptna limbic indo-europene sau indo-germane»
E mai piesus de on-ce Indoeala,' ca acela,
care is cuvintul I'ntr'o chestiune stiintihca, al e
sa ne dea cele mai recente resultate ale stuncei,
si anume Intfun tablou complet SI D-1 Comanescu
susIme chiar, ca aceasta Impartire a tulpinu indo-
europene e facuta dupa «noile cercetan istorico-
comparative » Noi Insa stim, ca dupa «noile
cercetan» tulpina mdo-europeana se Imparte In
mai multe ramuri, decit ne spune D-1 Cornanescu
Basa filologin comparative, dupa cum se stie,
a pus-o Franz Bopp 1867) prin lucrarde sale
«Sistemul conjugani» st «Gramatica comparativa»,
aparuta la 1852 Chiar in aceasta prima Incercare de
filologie comparative aflam un tablou cu mult
mai complet decit in gramatica de fate. Bopp
Imparte tulpina limbic arcane in urmatoarele ra-
mmi Limbo sanscrita, zenda, greaca, latma,
sclava, celtica, htvand, gotica 51 gel mama In
edrtia a treia a acestei gramatice, aparuta dupa
moartea lui Bopp (1871) vedem, ca stiinTa a pro-
gresat, descoperind un nou lam in arborele
alum, anume, limba armeand De atunci si pine
in ziva de azi, filologia comparative' merge in
aceasta piivirrca pe numele lui Bopp
Drept aceea, dupa «noile cercetan Istotico-

www.dacoromanica.ro
 CRONICE LITERARE 943

comparative», tulpina ariann, (care dupa cele dota

puncte estreme in Asia st Europa se mai numeste
«limba indo-europeana» sau tindo-germanicaD)
BSI

se imparte in urmatoarele ramuri:

1 Limba sanscrttd ,
2 » zencld (sau bactra sau trana
In Asia de ost)
3 perszand (sau traria de vest)
>)

4 3, armeanci
g-reacd
I12 x.

» latznd (cur toate ramurtle et)

xtt
zels 3 3. slaves (cu toate ramurtle et)
:. 4 D htVana, Cu dtalectul prusian
cd vechzu chs0." rut in
cd . secold al $t
z
n. st cel letzc in Kur-
5 lancla st Livlanda
Fi In Europa 5 f celtzcd, ale caret resturi traesc'
ia.ut in Scotia (limba
gaelica), in Wales
(limba valises san ky-
mnca),, in Bretagne
(limba, armor ica)
6 y g-ermanzc (cu toate ramu-
rile et)
Iata cam ce tablou ar fi trebint D-1 Comanescu
sal ne dea in «studiul .sau aprofundat», daces toc-
mai, /inea sa ne punk in curent cu «cele mai
noun, cercetari istorico-comparative >. Ce ye dk
dinsul, e necomplet dell pretentios Ast-fel, pe ringa
necompleta enumerare a iramurilor in care se im-
parte trunchiul arian, D-1 Comane'scu, vorbind
despre firegle, Jamber latine, nu porneneste nici
despre limba portugeza, nici despre limba lading,
din Graubunden ,Pentru ce aceastn. superficialitate

www.dacoromanica.ro
944 CRONICE LITERARE

Inti'un studiu presentat Academin noastre de

,stunte? Nu cumva crede, ca. pentru Academia ro-
mina e destul, data spur lucrul numai pe jumatate ?
Dar sa necem mai departe Tot la pag 4 au-
torul ne spune uirnatoarele In virful limbo ger-
mane stet' limba gottca.
Chiai si un laic trebue sa simta, ca aceasta
frasa, ca stil, este cit se poate de nedibace Nu
sum, ce vrea sa zica D-1 Comanescu Fund insa
vorba de originea limbic germane, autorul nu
poate zice alt-ce-va decit ca limba germana denva
din limba gotica Innainte de a arata, cit de gre-
sita e aceasta afirmare, tietue sa ne iamunm, ce
Intelegem prin cuvintul «german», can D-1 Co-
manescu ne arunca Inti'un adevarat chaos cu a-
ceasta espresie Filologia germana distinge Intre
«germanische Sprache» Si Intre ((deutsche Sprache»
«Deutsche Sprache» este limba pe care not o
numim nernteasca, care se vorbeste In Germania,
Austria si Elvetia Iar «geimanische Sprache» cu-
prinde afara de cele sus amintite Inca Si limba
olandeza, svechand, norvegiana, islandeza si en
gleza Pun urmare, D-1 Comanescu Inca trebuea
sa Tina socoteala de aceasta distinctie, numind pe cea
d'intli «limba geimand» lax pe a doua «limba
germamca» Pentru dinsul «deutsch» 51 «girma-
nisch» sent nottuni identice, Si de -alit provin o
mulTime de confusiuni, dupa cum vom vedea
imediat Dar in once inteles se va lua cuvIntul
«german», fie In Inteles identic cu «deutsche
Sprache» on cu «germanische Sprache», afirmarea
d-lui Comanescu, ca in virful (expresia autorului)
lonbit gel inane se afla limba gottat, este falsa

www.dacoromanica.ro
 CRONICE LITERARE 945

Inteadevar, cum stam cu limba gotica > Cu pri

vire la desvoltarea ramulul germanic (rip german,
cum fals intrebuinteaza D-I Comanescu) din trun-
chiul indo-european, exista doua parer' intre filo-
logn german' Una representata prep August
Schleicher (-1 1868) 51 alta, mai noua, prin Hem-
rich Zimmer 51 Adalbeit Bezzenberger Dupa
Schleichei, ramul germanic se imparte in tree
dialecte gotic, nordic (sau scandinavic) 51 german
)0
)0 0>
a a )0
Es ,b 2
N d 8
C.)
hA ul b.0

ramul germamc

Aceasta parere a fost combatuta mai Intl"

de Mullenhoff (-1. 1884) 51 de Scherer (-j- 1886),
ear in timpul mai nou de Zimmer 51 Bezzenber-
ger Tot' ace5tia pornesc de la urmatorul prin-
cipal Deg s'a constatat, co. in limba scandinava,
mai ales in limba islandeza, sent forme grama-
ticale cu mult mai vechi decit in hmba gotica,
totu5i in ce priveste flexiunea 51 mai ales partea
lexican, nu exista apioape nice o deosebire intre
limba gotica 51 cea scandmava, pe cind intre
aceste cloud 51 limba germand deosebirea e foarte
mare. De Aici fac ei urmatoarea deductie , din
poporul germanic (die Germanen) s'a desfacut
mai inth un grup, care a dat na5tere la hmba

www.dacoromanica.ro
946 CRONICE LITERARE .

germana (deutsche Sprache) Restul a r5.mas Inca

unit intr'un -singur popor, si numai dupa un sir
de secoli s'a desfacut in doua grupuri, thud na5-
tere la limba gotica si scandinavica De aici se
esplica marea inrudire intre aceste doua limbi cu
privire la partea flexionara $1 lexicala. Drept
aceea, adversarii lui Schleicher impart limba ger-
mauled nurnal in doua. ramuri cel de vest,-, cif-
prinzInd limba germana (deutsche Sprache) si cel
de est) cuprinzind limba gotica si scandinavica
In mod plastic lucrul s'aT prescnta asttel

ti

germamca de vest germanica de ost

(westgermamch) (ostgermamsch)

ramul germamc

Cornparind cu aceste doua hipotese hipotesa

lui Schleicher si aceea a adversarilot lui afirma ;ia
D-lui Comanescu ca ein virful limbei germane se
afla limba gotica» vedem, ca ructuna nu consund cu
afirmarea 'D-lui Comanescu Mediu limba gotica
nu sta In virful limbic, germane, ci alii turea cu
ea, limba gotta, nu este mum limbic germane,
ci e so/ a ei
Da, exista odata 51 aceasta parere, ca. limba

www.dacoromanica.ro
 CRONICE LITERARE 947

germana se derive din limba gotica Dar tuna

a trecut de mult la ordinea Diet peste ea
Mai departe :
Tot la pag 4, ace «grainl german de av
se afla impartit in hmbIle scandlnave».
Ca O. intelegem, tits confusie se cuprinde in
aceasta frasa, lasam sa urmeze aici inteo tabela si-
noptica. Intreaga ramificatiune a limbei germarn ce
, 1 gotzcii n'a dat nastere la ma o hmba
moderns

1 tslandezd
I scandlnavicd a dat nastere la sn:e) a,viefnazin

,, danezd

,,r.rur anglo-saxond a dat nastere la

..., 1 germs a de 3as sau nord I englezd frtsana
st, olandeza veche a dat
(ntederdeutsch)
(mederlandisch) t olandezd
<1J ,a
a
a ,1 1 .flamana'd
tri
1
nastere la

8 ii din aceste dialecte s'a

G7 Y3
I. ja`iyemaanncaos/atIbi nc'airsecusteslrnebaamhtneurarara,
P. C3 germana de sus sau sud s. Menu saga
ii,).0 - (hochdeutsch) p bava, ezd to 4neuhochcleutschle-
a> aush wed Sprache», lunba nem-
ceasca

1/10. cum am amintit D-1 C omanescu nu

face deosebire Intre nottunile Igerman» (deutsch)
$1 «germanic» (germanisch) De adci provide con-
fusia In frasa de fa ;a Can data D-1 Comanescu
prin agiatul german de azt» intelege limba nem-
;easca (westgermarnsch sau deutsche Sprache),
atunci aceasta limba nu se afla. Impartita in lim-
bile scandmave, a in cele opt dialecte din ru-
brica «westgermanisch» Daca Insa prin «gratul
german» intelege Limba germanica. (germanische

www.dacoromanica.ro
948 CRO NICE LITE RARE

Sprache), atunci iar n'a spus lucrul decit numai

pe jumatate, sco;ind in relief din intreaga famine
germanica numai hmba scandinava, iar pe cele-
1-alte (gotica, anglo-saxona, frisana, olandeza, ale-
mana, bavareza, austriaca) le-a lasat, ca cititorul
sa le giceasca
Adevarul insa e, ca D-1 Comanescu se pare ca
n'a 5tiut singur ce vrea sa zica prin frasa amintita
Dar sa trecem la alta inesactitate I

La pag 6 zice: «Limba culla germana se vor-

bqte in diverse dialecte».
Toata lumea scie, ca contrarul lin cult este
incult Prin urmare contrarul limbic culte ger-
mane trebue sa fie limba inculta germand
Intrebam pe D-1 Comanescu, care este aceasta
limba inculta ? Sint cumva dialectelea Nu se
poate, caci dinsul ne spune, ca limba culta se
vorbe5te in diverse dialecte Prin urmare, no-
;iunea «dialect» cade in sfera «hmbii culte»
Dar poate ca D-1 Comanescu prin «limbd culta»
inTelege limba literaret, limba scrisei? Atunci am
avea cLimba hterata germana se vorbe5te in di-
verse dialecte) Aceasta frasa ar fi 51 mai mon-
struoasa, cad tocmai aict sta deosebirea intre
limba literara 51 dialect, ca cea dintim este =-
forma', este aceea,si pretutindeni, pe cind dialectele
variaza Asa d e dialectal german din nord se
deosibe5te de cel din sud atit de mult, in cat lo-
cuitorn abia se in ;eleg intie sine Insa limba
literara (sau «culta», cum o nume5te D-1 Coma-
nescu) este aceeasi in nord ca 51 in sud, este
umforma Scurt, aceasta afirma ;ie a D -lui Coma-
nescu e un non-sens

www.dacoromanica.ro
 CRONICE LITERARE 949

Alta
D-1 Comanescu continua ((Doug sint dialec-
tele principale, cel nordtc si cel sudic Din aceste
cloud dialecte s'a desvoltat incetul cu incetul limba
clasica, numita «bocbdeutsche Spracbe»
Neexact 1

Cum s'a nascut limba literary de azi, numita

ahochdeutsche Sprache, )
In tot decursul evului mediu, pina la reforma-
/lune st mai ales pina la traducVa Mini de
Luther (1534) n'a existat o limba literary urn-
found, care sa fi fost rt..cunoscuta de tole, ci fie -
care poet stria in dialectul sau Astfel primul do,
cument literar german «Hildebiandlied» (secolul
at 8-lea) este scris in vechiul dialect de jos (alt -
niederdeutsch), al douilea document mai impor-
tant «Heliand» (secolul al 9-lea) este scris in
vechea limba saxona (altsachsich), «Remeke
Fuchs» este scris in limba veche olandeza (me-
derlandisch), iar poetn din prima epoca de In-
florire a literaturn germane (1 oo--I 300), cum
e Hartmann von Atte, Wolfram von Escbenbach,
Gottfridd von Strassburg, etc au sells toll in dialec-
tele for (aleman, bavarez, austriac, francon) Scurt,
in evul mediu toate dialectele din nord si sud
erau representate in hteratura Incetul cu Incetul
insa sudul Germania devine focarul culturii, mai
ales hteratura is un avint puternic sub influenta
hteraturn provensale i) Urmarea a fost, ca 51 limba
i) eln den Thalern der Provence
1st der Minnesang entsprossen,
Kind des Fruhlings and der Mtnne,
Holder, inniger Genossens
Astfel cInfa Uhland, constatind puternicul impuls, ce in sudul

www.dacoromanica.ro
950 CRONICE LITERARli,

de sud a inceput sa domineze peste cea din nord,

ping cind prim traducerea Bib lin de cane Luther
a alum sa fie singura stapina in literature, iar
hmba de nord a fost tedusa la stmplu dialect
,Acesta e adevaiul istoric Prin uimare, limba
Itterara de azi, numita ehochdeutsche Sprache»
nu s'a nascut din dialectul de sud §1 nord, cum
sus ;ine d-nul Comanescu, ct numai din dialectele
de sud S'au strecurat, ce e drept, st uncle forme
din chalectul ,de nord, ca din toate cele-l-alte dm-
lecte ale Germanm, insa aceste forme sint atit
de sporadice, incit mu nu se tau in considerare
Adevarul este si ramine, ca caiacterul limbic 11
terare de am 1 1-a imprimat chalectul de sud 51
nu cel de nord Chiar si numele ne spune aceasta
Caci ce insemneaza «hochdeutsch» ? Aceasta e o
nurrnie pur geografica Se stie, ca partea de
sud a Germanin e mac sus situate decit partea
de nord Riurile cele matt ale acestei Tan
curg aproape toate de la sud spre nord Pun
urmaie limba ce se vorbeste in sudul Gei mantic
se numeste «hochdeutsche Sprache» (graiul de
sus), iar limba din nord se numestee niederdeut-
sche Sprache» (graml de jos v tabela sinoptica)
S'ar crede, ca acest fapt nu este de mare irn-
portanta Clue cunoaste insa literatura geimana,
acela stie, ca sint fenomene, cate nu pot fi inte-
lese; decit numai leamintindu-ti acest proces de
desvoltare Anume, ridicarea dialectului de sud

Germannt I-a primit poem german'd, mat ales poem, lined (Minne-
sang) de la Itteratura provensala, impuls, care a dat nasrere la prima
epocal de Inflonre a literaturn germane (intre anti ti00 -1300)

www.dacoromanica.ro
 CRONICE LIT ERARE 951

la rangul de limba literary a stIrmt in sermoni

din nord un' fel de gelosie Au existat 51 exista
Si azi barbati, care cu intentie scriu in dialectul
de nord Astfel a fost in secolul trecut Heinrich
Voss («Icicle»), in secolul nostru Fritz Reuter (poe-
sie 51 prosa) lax astazi c Klaus Groth (poesie si
prosa) Tali acestia au sciis 51 scriu in limba de
nord nu din cullositate, ma pentru ca n'ar avea
alt-ce-va de facut, c1 din convingere, ca in lite-
rature dialectul de nord este tot asa de IndreptaTit,
ca 5t cel de sud Aceste incercaii insa ramln iso-
late,' si nimic nu va mai putea clatina limbo de
sud din posip.a ce o ocupa de-a fi singura sta-
pina in literature Privity dar din punct de ye-
dere al desvoltarn istorice, originea «limbn cla-
sice germane, numita hochdeutsche Sprachen,
este cu totul alta, de.cum ne invata autorul
Aceste sint chestiunile, de care se ocupa d-nul
Comanescu In intioducerea la cartea sa Dupa cum
vedem, tot ce ne spune in materie de filologie,
este gresit 51 rau inteles Resumind aceste gr,eseli,
ne intrebam, in ce consta «valoarea §.tiinlificei ex-
ceptionala v, de care vorbeste brosura amintita ?
Raspuns in greselile exceptionale, pe care le co-
mite autorul pe socoteala stuntet Daca nu ne crede
pe not consulte char pe d-1 Schuchardt.
, Cat despre valoarea giamaticel d-lui Comanescu
din punct de vedere metodic, vom vorbi alta data
GHITA POP

www.dacoromanica.ro
 PARTEA FRANCESA *)
DIN

ETYMOLOGICUM MAGNUM
ROMANIAE **)
de D-1 B P HASDEU

In numgrul inth al Convorbtrilor Literare din

acest an, intr'o nota relativa la un articol al nostru
despre gresehle de frantuzWe din dictionarul D-lui Hasdeu,
cetim la pg 149 urmatorul raspuns
Cu toate ca unele din aceste gresell par a h pro-
venite din lipsa de cunostinta a gramaticei frantuzesti,
not credem totui ca sint greseli de tipar
Aceasta eonclusiune s'a dedus din exammarea ex-
clusive a unor cuvinte ca cele patru exemple citate,
(pag 149), necorecte numai din punctul de vedere al
accentului, si nu s'au luat de be in considerare grese-
hie grave, pe care le mentionasern
Basindu-ne pe autoritatile cele ma" insemnate, ne vom
incerca sä dovedim, in interesul adeverulm st al stnntei,
c5, in partea francesa a Marelm Etimologic s'au strecu-
rat nu numai cgreseli de tipar), ci, din nenorocire, si
destule solecisme st barbarisme, care nu se pot p.m ca
gresell de tipar
*) Publicam acest articol, cu deosebtre pentru a invedereazg
o mare mbire de adevar, st o mare rabdare pentru a-1 gast st a-1
stabilt, 11 publicam, deli pe ict pe colo t s'ar putea face multe o-
late* isvorite din adevarul faptului, ca urmarirea exactitatn,cind
e vorba de un fenomen viii st schimbator cum e limba, e de
multe-on d'aunatoare adevarului Nota red
**) Vol 1, II, III (fast I, II)

www.dacoromanica.ro
 ETYMOLOGICTJM' MAGNUM 953

Vom insira mai intit cuvmtela rau ortograhate, in

a caror sumedeme vom deosebi greselele de tipar, apm
vom arata solecismele sl barbarismele
Sint cuvmte rau ortograhate
1) Przn suprzYnarect semnelor ortografice
Etym Magnum Corect
a) a accentulut as pag 88 perpetuellement perpetuellement
cutit )118 demonstratifs demonstratifs
1779 demonstratif demonstratif
286 se refugier se refugier
741 eleve Neve
1187 geranium geranium
1384 extremites extremltes
1997 equilibree equilibree
2364 deshabituer deshabituer,
b) a aecentului gray (A se vedea mat jos la greselele de tipar)
Etym Magnum Corect
e) a accentulm cir pag 21 acne sine
cumtlex ,
258 sun roit surcroit
501 Lucile Miche
508 chafaigne chltaigne'
1771 theatre theatre
1833 affut aff in
1836 affu ter afffiter
2357 chale chale ,
dl a tremet 58 archaisme archaisme,
e) a trasaturn de tunre X37 sur le chanip sur -le -champ
448 as to as to
814 pain de coucou pain-de coucou
055 tmillefeuille mine feuille
1095
1294 eau forte eau-forte
1295
1860 a contre cceur a contre-cceur
2487 barbe de bouc barbe -de bouc
2487 barbe de chevre barbe dg chevre

2) Fran schambarea semnelor ortografice

Etym Magnum Cored
a) a accentulm ascr:tit pag 611 evenement evenement,
b) gray 1010 allechement, allechement,
c) # circumflex (A se vedea mai jos la grqbhle de tipar)

www.dacoromanica.ro
954 ETYMOLOGICUM MAGNUM

3) Prin adaugire de semne ortografice

Etym Magnum Corect
a) a accent ascutit pag 869 ethn. (abrev ) ethn (abrev )
1780
1502 gen evrier gen evrier
Addenda la Tom II, fasc IV
pg IX epilepsie epilepsie ,
b) a accent gray 421 cela cela ,
c) . , circumflex 706 rime rime
2404 Intermediaire intermechaire ,
d) a trbisaturn de unite 233
234 tout-a-l'heure tout a l'heure
741 abeille-mere abeille mere
1426 haut-mal haul mal
2404 gran d-porte-ep ee grand porte-epee
2404 grand-echanson grand deb an son
2593 Mer-Noire mer Noire
2662 maitre-sot maitre sot

4) Prin suprimarea vocalelor e, i

Etym Magnum Corect
a) a vocalei a pag 1084 SUMO a surseoir
1089 solivau soliveau
1743 &hey aux echeveaux
2567 ramaux ram eaux ,
b) D D i 212 groseiller groseilher.

5) Prin adclugirea vocalelor e, o, u

Etym Magnum Corect

a) a vocalei e pag 726 destmee destine

1025 certaines certams ,
b) a a o 898
1001 choreogr (abrev ) choregr ,
1020
606 extrav agu ant extravagant

6) F'rzn inlocutrea vocalelor e, y cu vocalele a, 2

Etym Magnum Corect

a) a vocalei e pag 850 preferance preference

1058 in gerance in gerente
1558 evidamment evidemment ,
b)D I y 2540 dinastie dynastie

www.dacoromanica.ro
 ETYMOLOGICUM MAGNUM 955

7) Prrn suprzmarea consoanelor 1, m, r, s

Etym Magnum Corect
a) a consoanei 1 pag 1297 metalique metalhque ,
b) s s in 768 s'accomoder s'accommoder, ,
c) . , r 500 chariee chamee ,
d). , a 1,779 de des.

8) Prin inlocuirea consoanez s cu z

Etym Magnum Corect

rag- 2063" abazourdi abasourdi

1064 abazourdit abasourdit

9) Pun aclaugirea consoanelor h, 1, m, n, 1), 83 I

Etym Magnum Cored
a) a consoanei h pag 813 alleluiah alleluia ,
b) . s 1 599 appelle apele
888 allouette alouette
2343 ensorceller ensorceler, ,
c) . m 1442 alnmoindrir amoindrir
1506 consummer consumer,
c0 . . n 5721 ,

1189] maironne matrone,

e) . p 831 galapper galoper,
ni S 1215
1494 des de,
2130
9) . . t 2210 glougotter glougloter, glouglouter

10) In przmata znittalelor mkt m urmcitoarele excmple

Etym Magnum Academia fr
pag 1152} Asie minqure Asie Mineure,
1153
1349 actes des Apotres Actes des apetres,
1440 eglise romaine Eglise romaine,
2592 Mer-noir (sic)
2593 Mer-Noire (sic) } mer Noire i)

NUneni nu va nega, e6, in Dictionarul D-lin Hasdeu

se afla i greseli de tipar, dupg Qum probeaza Ionia-
toarele esempfe
1) Bouill

www.dacoromanica.ro
956 ETYMOLOGICUM MAGNUM

Want necorect la Tmant corect la

a) accente supnmate pag 86 a pag 5291

529 1373f a
1112) A4
1110 deja 1113f .la
1632 episcopal 1634 episcopal
3431
2211 fretiller fretiller
344
831 ca 1902 ca
1464
b) accente adause 88 (abrev ) 595 etc inter,'
Inter.]
1038 Eccles (abrev ) 125} eccles.
17 54
2592 Dniester 167 Dniester
259b vetSment (pentru
vetement),
c) accente schimbate 2219 a present pentru
a present)
d) hmoara suprimata 212 petit lad 1643 petit -last
19261
2025f
par dessus 1925 par-dessus
e) limoara adaosl 4% m al-adroit 194 maladroit
856 piquette-mauvais
inn (pentru pi-
quette, mau-
vais vin)
1039 Grand-Seigneur 2265 Grand Seigneur
1447 sens dessus-des- 11581 sens dessus des-
sous 1223f sous
1941
t) cedda adaosi 1776 lancer 2323} lancer
9) vocals supnmate 1101 s'ndormir (pentru
s'endormir)
1450 ustensil
741) ustensile
1901
1571
1571 palfremer 2145} palefremer
2 300pourboir 779 pourboire
h) vocal& adaos5. 3b4 pareusseux (pen-
tru paresseux)
j) vocale talocutte 853 ornamentation (la
pg 853 mai ce-
tim ornamente) 1594 ornementation,
2137 Sud-Vest (pentru
Sud-Oue st)
677 Jong (pentru Doug)

www.dacoromanica.ro
 ETYMOLOGICUM MAGNUM 957

Tiparit necorect Ia Want corect la

825k
pag 945 mithol (abrev ) mythol
874f
970 teur (pentru tour),
i) consoane inlocuite 1200 archichaut (pen
tru artichaut)
1429 Bois (pentru fois)
Ipotesa cgreselilor de tipar* o putem apliea inch,
intemeindu-ne pe analogic cuvintelor, si la casurile ur-
matoare
Tiparit necorect la Tiparit corect Ia
pag 988 afligeant pag 1026 afflige
1025 es villages
certaines 1037 un village
1173 age 2301 age
1300 empecher 1312 empechement
1842 debauche 1841 debauche
2209 trainer 2065 tralne

AceastA motes Insa nu se aplica la cuvmtele clignot-

,

ter, tremblotter, glougotter, care sint sense eonsecvent

cu doi et,, la cuvintele pelerm sl pelermage, sense con-
sequent cu accentul ascuit
Etym magnum Corect
pelerm pelerm
pag. 512 pelerme pelerme
pelermage (de tree ori) pelermage,,

1048 clignotter clignoter

1049
2209 tremblotter trembloter
2210 glougotter glougloter
Totusi, in ce categone este de pus exemplul ur-
mator 9
Tiphrit necorect Ia TiOnt corect la
p 52, 59, 87, 91, Adverbul tress legat prin p 52, 264, Adverbul tres
319, 440 (bis), trasatura de urnre de 265, 272, neurmat de
554, 759, 1299, adiectivul sail adverbul 1035, 1203 traisatura de
1471 (bis), 1483 care urmeazg, 2144, 2481 umre
De asenAnea, e greu de a se pronunta asupra na-
turn gresehlor, cind cuvintul presinta o difacultate spe-
ciala, de phi in casun de omornme
,

www.dacoromanica.ro
958 ETYMOLOGICUM MAGNUM

Etym magnum Corect

120 fabriquant (tiparit corect fabricant
la alte pagine)
606 extravaguant extravagant
853 desseins dessins
866 vers (luisant) ver
1695 cArmatura, s f , 1° ar-
mement, equipement,
2° armome. armoines 1)

Acest din urma. substantiv n'are singular 41 y a

plusieurs noms qui n'ont pas de singulier, comme an-
cares, archives, annotries3. 2)
(Certains substantils ne s'emploient qu'au pluriel
comme aguets, armoznes) 3)
«Fare peindre ses armozrzes sur son carrosse), &)
Cind un cuvint, care pare foarte susceptibil de a Ii
gresit la tipar, Ii vedem la diferite pagine, sau in diferiti
ani, cu aceleasi greseli, s6 le calific5,m pe acestea ca
greseh de tipar sau nu ?
Etym magnum G orect

528 groseiller groseilher,

529
530 (Anal 1886)1
1191 ( . 1887)5 a, grand peine a. grand'peine,
554 ( 2. 1886)
1970 ( , 1890) tout-a-fait tout a fait,
2144 ( , 1892)
572 (y 1886)1
1189 ( , 1887)). matronne matrone,
889,
, 1001, 1020,
1471, Choreogr (abrevia(ie
1449, 1521 Om), franceza, Cu é, pentru Choregr ,
1522, 1530, 1652, choreographie, repe- Choregraphic
1668, 170o, 1718, (its. 1887 1893
1780, 2084 de saptesprezece on),
1063 abazourdi abasourdi
1064 abazourdit abasourdit

1) Litt Acad
2) Land pag 254
3) Ay pag 175
4) Lar Enc

www.dacoromanica.ro
 ETYMOLOGICUM MAGNUM 959

Sint cuvinte la care nu s'au observat schimbarile

ortogratice impose de Academia francesa, in ultima editie
a Dic(ionarului ei
Etym magnum Ortografie noul
pag 64 (his) troene troene,
885576}
piege piege,
8571
1572
siege siege, 1)
2386f
«L'accent aigu est remplace par l'accent grave dans
les mots piege, siege et dans les mots analogues, 2)
Etym magnum Ortografie nouS.
pag 1232 antechrist antechrist,
1234
20321 phthisique
2033f phtisique,
2034 phthisie phtisie
2033f

«Dans les mots tires du grec, elle (PAcaderme) sup-

prime presque toulours une des lettres ,etymologiques
quand cette lettre ne se prononce pas, elle Merit phtisie
(gr cp-Eatc), rythme, et non phthisie, rhythme, 3)
Tot asa ortografia adverbului tres cu linioara (tres-)
e invechita Sint doua -spre -zece exemple citate mai sus
«Tres, particule tres bon, tres fort (sans trait
d'union) Cette particule n'est plus suivie du trait d'union,
on ne trouve dans le Dictionnaire de l'Acadernie que
deux exceptions tres -fonds et le Tres -Haute 4)
Asisdere, nu pot trece drept greseli de tipar unele
greseli pe care le-a reprodus d-1 Hasdeu intocmai dupa,
niste autori, care nu sent totdeauna corecti

1) Acad Preface
2) Aceste cuvinte slut Ina ortegrafiate troene, psege, In su-
ptementul la dictionarul sfiu (1879) Nota red
3) Acad Preface
4) Chang. orthogr 1877
Tres-fonds se scree ing, din ce in ce mai mull trefonds, cum
se gaseste in diet lui Littre (Not red)

www.dacoromanica.ro
960 ETYMOLOGICUIVr MAGNUM

pag 738 «Albia, s f , mat, latte, auge»

In 01=1) std. «albie, s I ma2, latte, auge,
Aceeasi traducere cu aceeasi gresald in amindoui
autorn Sd nu se confunde omommele mat (luna mai)
Cu. mate (albie, troaca),
, 831 a Nim vorbk nu poate fi despre vre-o inrudire intre
alerg si maghiarul cnyargalm, galopperx' 2)
Cuvintul galopper e gresrt in Cihac si greed
reprodus de d-1 Hasdeu, care trebuea sd scrie
galoper
600 «Musdeiu, f met prepare. avec de fail, de lhui1e et
du vinaigre, 3) in aceasta citatiune, gresala met
1
(corect mets) nu este eliminata
Aceste exemple, din care tragem o conclusiune
dar dupd un enteral ce nu se poate impune,
le-am mute to ate, dad, n'am don sa presentam
un studiu cit se poate de complect, care trebue sd
mentioneze, macar in treacht, archaismele, cuvin-
tele improprn si expresiumie schimontisite ce le-am
relevat in Marele Etimologic
) 887 «,Adumbrdtor,-ore, adi , ombrageux, qui repand
de I ombrage,
Ombrageux e uu archaism Pais ombrageux et
couvertl, 4)
Aci se confundd ombrageux cu ombragd, ombreux
«Sur le penchant de quelque a,greable colline been
ombragee, faurais une petite maison rustique, une
maison blanche avec des con'trevents verts, 5)
Dans les vallons ombreux quel pasteur fait entendre
Les soupirs de to flute harmomeuse et tendre» 6)
Ombrageux Se dit d'une bete de somme suietie,
fi prendre peur quand elle Voit son ombre ou quel-

1) Cih I, 9
2) Cih II, 475
3) Cih II, 2040
4) Ampot, Marius 8 (citat de Litt )
5) J J Rousseau ( citat de Lar Enc )
6) A Chemer ( citat de Lar Enc )

www.dacoromanica.ro
 ETYMOLOGICUM MAGNUM 961

que objet maccoutume Un cheval ombrageux» 1)

(«cu naluc5,» 2)
pag 506 «Aghesmuesc, vb, arroser aVec de reau benite»
(Aghesmuit, a, adl si subst , part passe d'aghes-
muesc arrose avec de reau benite»
Asperger este adevarata espresie «asperger les
assistants d'eau benite» 3)
«Asperger d'eau berate une assemblee, un cer-
cueil» 4)
» 594 «ARIA meute de loups»
Colectivul meute nu se aplicA Ia lupi
«Meute, s f collectif T de chasse Nombre de
chiens courants dresses pour Ia chasse du hevre,
du cerf, du loup, etc » 5)
«Un chien de meute D 6)
0 axioma, veche zice «Les bonnes curees font
les bonnes meutes»
«Meute Venerie Troupe de chiens dresses pour
chasser le gros gibiei On ne peut appeler meute
la reunion de moms de dix chiens» 7)
«Meute Troupe de cerfs» 8),
«Lorsque la meute poursuit les louveteaux, la
mere accourt, coupe la voie et cheiche a entrai-
ner les chiens loin du buisson ou demeurent les
louvarts» 9)
«Loup des prairies Ce loup, vit en troupes coin-
posees quelquefois de cinquante inchvidue,, 19
» 60-1 «Ail de loup, (aml mare]) Mai bine ail au loup » 11)
» 1139 «An, adv , rannee derniere, antan,
Antan e un archaism
A

1) Lar Enc
2) Cih II, pag 209
3) Acad
4) Litt
5) Acad
b) Litt
7) Lar Enc
8) Lar Ede Liitre
9) Lar Eric
10) Lar Enc
11) Gr Enc

www.dacoromanica.ro
962 ETYMOLOGICUM MAGNUM

«Anton, l'annee qui precede celle qui court 11

est vieux et ne se dit guere que dans cette phrase
proverbiale Je ne m'en soucie non plus que des
neiges d'antana, 1)
«On peut encore dans certains cas considerer
comme des lautes le neologisme et l'archaisme 2)
L'archaisme consiste dans l'emploi d'un mot, d'un
tour de phrase suranne, comme antan, dextre) 2)
pag 1426 «Possede par le (liable, (apucat) Corect du
citable.
« Il est possede du dlablex, 4)
(Etre possede du (liable. 5)
a) 1553 a A arata spatelemontrer le talon*
Sinecdoca neusitata. , se zice montrer les talons
«Montrer les talons, 6)
«A l'approche du danger il a montre les talons, 7)
«Montre-mm les talons et va lame ton ouvrage» 8)
a, 1614 «Argintar argentier, orlevre Mesterul care
lace, sau care vinde tot lelul de lucruri de argint a
Argentzer e un archaism
allom donne anmennement a tous ceux qui fat-
saient le commerce de l'argent, tels que ]es ban
quiers, les changeurs, etc Se &sag aussi de, ceux
qui fabriquaient des objets d'argent, des orlevresx. 9)
a. 1712 (Armurar s armurare s armurarga s m et I
t de Veterin , sorte de maladie bovine
Intrebuintarea cuvintului bovine e m&rgmit6
«Bovine, adi fern Ti ne s'emploie que dans ces

1) Academie
2) Aceasta e exact 0 limbl varund ling dupg diferitele
scot1 hterare ce se succed, schimhAri in viata social., etc, adesea
arhaisme si neologisme devin sau redevm cuvinte curente Asa
antas, dextre, argentier suit acumde citi-va am, intrebuintati,
chiar in presa mime. (Nota red \
3) Larousse, Grand Diet pag 194
4) Academie, Littre
5) Larousse Enc
6) Academie, Littre
7) Larousse Enc
8) Balzac (citat de Larousse, Enc)
9) Larousse, Enc

www.dacoromanica.ro
 ETYMOLOGICUM MAGNUM 963

locutions les betes bovines, la race bovine* 4)

al3ovine, qui est de la famine du bceuf La race-
bovine, les hetes bovines, 2)
t Art Veter Affection bovine, maladie des bceufs
et vaches, produite par une espece de ver qui se
developpe sous la peaux. 8)
pag 1903 x astru, astra, suffixe nominal avant une
portee minorative,
illtnoratif nu insertneaza astgzi denunutif
«Au XIV-e siecle,mmoratif etait de la langue usuelle,
signittant qui chminue» 4)
Minoratif Med Qui purge doucement
Remede aninoratif Potion minorative, 6)
«Pour une minorative, it print quatre quintaulx
de scammonee, 6)
«Nous leur devons (aux Arabes) de nouveaux re-
medes qu'on nomme les minoratils, 7)
A 2124 « Lin chacun» E un archaism
t On ne dit plus un chacunD 8)
«Ne dites pas un chacun (locution vicieuse) ,
dites chacun, 9).
Dar aceste exemple, din care scoatem mai multe
argumente destul de convingatoare, sint de o im-
portanp, secundara fata cu alte argumente, ce do-
vedesc ping, la evident6 urrnatoarele dou6. propo-
sitiuni
I) In partea frances6. a Dictionarului d-lui Hasdeu

1) Academie
2) IAttre
3) Larousse, Enc
4) Littre
5) Larousse, Enc
6) Rabelais, Pantagruel II, 33
7 ) Voltaire, Mceurs, b
8) Land pg 307
9) Larousse, Grand Dict pag 199 Aceast5, intrebuintare a
lui chacun evisie din us, e insa acum din nou in vigoare la
autori contimporam, oricum, toV autorn pent:lade' dance au ad--
mis-o, condamnarea expnmatI de Larousse nu e dem tocmai ne
atacabill Nota Red

www.dacoromanica.ro
-964 ETYMOLOGICUM MAGNUM

sunt greseh de francesa g provenite din lipsa de

eunostinta a gramaticel frantuzesti,
II) In partea francesa a Dictionarului d -lui Hasdeu
sunt barbarisme numeroase

pag 76 gJ 'ai traverse tout le plateau et c est a peine que

l'ai trouve la grotte)
Corect C'est a peine si «C'est a peine si ma
tete entre dans ce chapeau, 1)
g. 853 gAdins, adv , entre sot,
Spre lamurirea cuvintului adins, D-I Hasdeu ne
da exemplele urm6toare 2) cu traducerea in latma,
la care alAturam si traducerea Frances, 3)
a) mate de toti, ante omma autem Mais surtout ayez
adins voi lubosti pu- mutuam in vobismet une charite perseve-
rurea aihAndu ipsos caritatem conti- rante les uns pour
_ b) atunci 1ntrebg nuam habentes les autres
pe cartulan ce va Et interrogavit eos Alors 3.1 leur de-
pr cit adms Voi-p quid inter vos con manda De gum dis-
ic) rAbdandu unul quint's ? putez-vous ensemble?
altui pi ert5ndu v5 a- supportantes in- Vous supportant
dins voi-p de are ci- vicem, et donnantes les uns les autres,
ne-va unul pe altd im- vobismet 'psis si quis chacun remettant a
putAciune adversus aliquen? ha- son frerp tous les su-
InvAtindu-vk pi bet querelam jets de plainte qu'il
deienindu-v5. instv5. docentes et commo- pouvrait avoir contre
pre dinsu voi-s1 intru nentes vosmet ipsos lui, et vous entre-par-
psalomi pi In canari psalms et canticis donnant
Instruisez - vous et
exhortez vous les uns
les autres par des
psaumes et des can
tiques

In mci unul din aceste exemple nu se potriveste

traducerea cuvintului adins prin entre soi, si in

1) Academie
2) pg 353, 354
3) Le Maistre de Sacy La Bible

www.dacoromanica.ro
 ETYMOLOGICUM MAGNUM 965

special expresiunea aceasta nu e nice intr'un cas

admisibila
«Sol est pronom singulier. 1)
«L'on s'en sert pour marquer Pidee d'une per-
sonne a elle-mem. 2)
«Ce pronom peut-il se rapporter a un pluriel 9
Tout le monde convient que non. )
Sot, qui est un singulier, ne peut regulierement
se construire avec un plurlely 4)
Fluid a pronumele sot nu represintA niciodata
un plural, de aceea nice nu se poate construe cu
prepositiunea entre, care presupune un plural
«Entre vent dire au milieu de l'espace qui se-
pare deux personnes ou deux choses. 5)
«Entre s'emploie en outre pour signifier au mi-
lieu de, au nombre de D. fut trouve entre les
morts. 6)
«Entre, preposition de lieu Au milieu, ou a peu
pres au milieu de Pespace qui separe des per-
sonnes ou des choses» 7)
Expresiunea entre sot o mai gasim de cinci on
in DicVonarul d-lui Hasdeu 8)
Observam c& entre sot este traducerea literal&
a rominismului mire sane
«Erau foarte neuniti intre sine= 9)
Ceia ce impingea pe Romini catra aceasta era
dorinta de a se urn intre sine, frati de aceeasi
limb& se singe. 10)
Vorbeau intre sine. 11)

1) Academie
2) Ayer pg 423
3) Landais pg 478
4) Landais pg 479.
5) Ayer, pg 546
6) Guerard pg 204.
7) Academie
8) Pg 3A (de tree ori), pg 116E, 1167.
9) Bale pg 59
10) Bale pg 97
11) Nad. pg 185.

www.dacoromanica.ro
966 ETYMOLOGICUM MAGNUM

pag 526 «Quelque chose gagnde a la sueur du front,

(agonisita), corect gagno
Ace las solecism it intilnim si la pg 2065
* 2065 «Atirnatura, s f quelque chose qui est .sus-
pendue»
«Quelque chose veut toujours ses correspondants
au masculin Je sais quelque chose qui n'est pas
fait pour vous plaire, 1)
, 618 «A se alunge, rejoindre l'un l'autre, (bis)Co-
rect se reloindre Pun l'autre
«L'un l'autre On se sort de ces deux mots con-
lointement ou separement Employes coniointement
ils expriment un rapport reczprogue entre plu-
sieurs personnes ou plusieurs choses Ex On dolt
se secourir Pun l'autre, 2)
«Se louer l'un l'autre Its se haissent l'un l'autre.
Its se gatent Pun Pautre, 3)
, 675 «Ala'n-dala, adv , sans avancer, sans aboutir a
quelque chose» Corect et nen
«Les pronoms indehms, quelqu'un, et quelque chose,
s'emplment dans une phrase dont le sens est po-
situ!, ils repondent done aux pronoms altquts et
altqutd» 4).
«Les pronoms personne et rzen sont originaire-
ment des substantifs qui signihent quelqu'un et
quelque chose ils s'emploient encore dans ce sens
et repondent au Latin quzsguam et quidquam apres
une negation complete, ou un verbe negatif ou
apres la preposition sans' 5)
, 969 «Am trasura, dire tergiversd»
Tergiverser este un verb neutru Deci nu se poate
coniuga in forma pasiva
«Tergiverser V n C'est un chicaneur qui ne fait

1) Landais pg 417
2) Landais pg 308.
3) Acad
4) Ayer pg 454.
5) Ayer pg 455

www.dacoromanica.ro
 ETYMOLOGICUM MAGNUM 967

que tergiverser 11 a beau iergiverser, il n'echap-

pera pas» 1)
Tag 1317 «pes, soucier » corect se soucter Acest verb
nu se conluga decit sub forma reflesiva 2)
» 1600 « Argesel, n pr loc m , ruisseau affluent de
Doamna, qui est affluent d'Arges»
A 2339 Bahlinu, n pr loc m , riviere en Moldavte,
affluent de Tula»
Corect la Doamna, l'Arges, la Jim
«On met Particle avant les noms propres de re-
gions, de contrees, de rivieres it 3)
» 2263 «Baba
» 2264 epithete de la cloporte» Corect du cloporte
se zice le cloporte
Les cloportes etaient regardes autrefois comme
diuretiques, antiscrofuleux, lithontriptiques» '1)
» 2285 «Babita , t de Botan sorte d'eponge (sic)
dont on fait des amadous»
Gramatica nu admite acest plural
«Les noms de matiere, exprimant non pas le
nombre, mats la quantite, ne s'emploient darts la
regle qu'au singulier» .)
«Le veritable amadou previent de quelques cham-
pignons qui appartiennent an genre Polyporus» 6)
«C'est surtout dans les cantons foresters de
1'Allemagne que l'on fabrique en grand l'amadou
pour les besoins du commerce» 7)
Vom arata in § II cit e de fals cuvintul sponge
in traducerea de mai sus
-» 2522 «Bardis, s n ; ancien t militaire hache a
longue manche». .
Autorul nu distinge le m,anche (minerul) de la
manche (mineca)

1) Academie
2) Academie
3) Landais pg 441
4) Gr Enc.;
5) Ayer pg 115
6) Gr Enc
7) Larousse, Enc

www.dacoromanica.ro
968 ETYMOLOGICUM MAGNUM

Aceste exemple arata, intr'un mod evident, cg, in

«Magnum Etymologicum Romaniae, sint ast-fel de
greseh de gramatica, incit nu le putem califica
de 4 greseli de tapar»
Ramine sA dovedim, ca in acest op insemnat s'au
strecurat sl numeroase barbarisme, nedemne de
«monumentul neperrtor) al marelui invAtat romin

II

'Le barbarisme consiste

1) A mtroduire dans une langue des mots musites
2) a prendre un mot de la langue dans un sens
different de celui qui est assigne par le bon
usage, 1) .
Expresiunea, des mots musites ne-o explid, La-
rousse asa
On fait un barbarisme quand on se sect de,
mots forges ou altere» 2)
Asa dar prin barbarisme nu se inteleg numai cu-
vinte alterate, ca chbreographte , ci si cuvinte
scornite din fantasie sau intrebuintate in alt sens
decit in eel hotArit de limba
A) Vom trata mai intii cuvintele intrebunlate
in at inteles decit in eel stabilit prin us
pag 8'66 1 Macedo-rominul alicinsemneaza ponce, ecarlcite* , ,
Autorul confunda ponce cu ,,,ponceau
a Ponce s f sorte de pierre extrOmement seche
poreuse et legere, qui est un produit des volcans) 3),
«Ponceau II se dit aussi d'un rouge tres vil
et tres fence Un ruban couleur de ponceau, 4)
) 1440 «Apust, s n t de Moulinage acluse) ,.
Substantivul apust eSte un termen de hidraulicA,
nu de moulinage

1) Landais pg 138
2) Larousse Gr pg 194
3) Academie
4) Academie

www.dacoromanica.ro
 ETYMOLOGIUM MAGNUM 969,

«Moulinage Action de tordre ou de filer la sole

au moulin Le moulinage de la sole s'opere dans
des usines speciales.
«Action de moudre Le moulinage du ble Le
moulinage du café» 1)
(Ecluse Hydraul La denomination d'ecluse
s'applique aux barrages qui constituent les retenues
d'usines sur les rivieres» 2)
pag 2285 «Babitg, s m t de Botan sorte d'eponge
dont on fait des amadous et des meches»
Autorul ne spune, cg, babifci este un termen de
botamcd Drept dovadg, adauga sorte d'eponge,
adica un lel de burete , nebagind de seams ca
l'4ponge nu e buretele vegetal, (ciuperca), din care
se face easca, ci burete de mare, un celenterat
Les eponges sont des animaux maims» 3)
B) Ne mai rtimine a ne ocupa cu formele care
nu exists in limba francesa 4)
» 193 «Acioare, abriter, reftexif,
» 1642 4Aricesc vb r6flex»
Gramatica francesg, nu cunoaste termenulrdftextf,
ci numai refidchz tVerbes reflechis 5)
» 677 «-ala, suffixe servant a former des noms lemi-
nins znstrumentaux,
Pluralul znstrumentaux nu exists
<Instrumental, diagonal, experimental ne s'em-
ploient pas au pluriel masculin par la raison qu'ils
n'accompagnent que des substantifs lemmins ligne
diagonale, physique experimentale, musique instru-
mentale» 6)
» 758 (Albrtura, s I , blanchissage, blanchzssure,
Existg substantivele blanchzment, blanchissage,
blanchzssure e un barbarism
1) Lar Enc
2) Gr Enc
3) Belz
4) Aceste fopfne, pe care nu le cuno4em dm gram viu, nu
se afla nisi prin gramatice, mci prin enciclopedu
5) Academie
6) Noel et Chapsal, (citgi de Landais)

www.dacoromanica.ro
97o ETYMOLOGIUM MAGNUM

«All. mod. Blank

Blanc, blanch-e, -are, Ir, meld.
Blanch-iss-age, erle, eur,
pag. 936 (Altoitor -oare, adi et subst , greFfeur, enteur
Cuventul enteur e un barbarism, exist& numai .
enter, ent-e, toir, ure, 2)
1063 «Ametit,-A, adi , part passe d'ametesc aba-
zourdi, (sic), dupe/id, Corect dupe
«Dupe, origme inconnue D duper, duperie, du-
peur 3).
1310 «AparAtoare, s f , chasse-ozseaux». ,
Substantivul compus chasse-ozseaux pare a h
un germanism, traducerea literal& a compusului
Vogelscheuche, care se traduce corect prin epou-
vantail 4)
ID 1520 «Ardelean, a, s ca, subst. et adi., habitant de
Transylvanie', Transtivain,
1521 «Ardeleriesc, escA, adi , transilvainx.
. 1529 «Ardeleneg.te, adv., comme les Iransylvaans,
a. la transilvaine,
Corect Transylvanzen, Transylvantens, transyl-
vanienne 5)
1801 «Asaul s m , chef d'un detachement de Co-
saques d'Ucrame, Corect Ukraine
«Les Cosaques de l'Ukrame, 6)
«Le cheval qui etait du pays de l'Ukrame, y re-
tourna, et y porta Mazeppa demi-mort de fatigue
et de !aim» 7)
«Ukraine, c-&-d. pays limitrophe, region de la
Russie d'Europe, 8)

1) Stapp pg 501
2) Stapp. pg 459
3) Br pg 190
4) Dietz
5) Larousse Formele acestea nu slut singure admise, &am In
Revue de Paris (anul 1894 No 8 pag 170) gasim ,d ex l'Etat
transylvain (Nota red)
b) Voltaire, Charles XII, II
7) Voltaire, Charles XII, IV
8) Bouillet

www.dacoromanica.ro
 ETYMOLOGIUM MAGNUM 971

pag 2018 cAsteptat, 6, ads, le participe passe d'astept

pins comme adsectif attendu, expecte, desire,
Participiul expecte nu exist,
Latmul exspectatus, din care s'a derivat expec-
tatava, n'a dat in limba Irancesa de cit substan-
tivul expectattve 1) Iarasi anima cetim
(ISpectare, frequentatif de spicere Ex-pect-ant,
at-if, we, de exspectare' 2)
. 2120 «Auditor, 6re, s et ads , auditeur, auditrice,
celui ou celle qui entend, qui oust=
Corect oat
Ouir Ind pres J'ois, to ois, it oit, 3)
(zOn ne se sert ausourd'hui presque lama's de ce
verbe qu'a. l'inhnitif, et aux temps formes du par -
ticipe out et du verbe avow, 4).
On dit encore le dimanche in messe ouiras
Les autres formes, frequentes dans la premiere
motie du XVII-e siecle sont ausourd'hui hors d'u-
sage, sauf dans le style badin (tOyez ces sons
lointains, 5)
. 2516 Barbura s f , art , 1° n pr pers I Barbare,
2) Jour de la S-te Barbare et les coutumes po-
pulaires qui s'y rattachent,
, 2517 (S-ta Varvara se serbeaza la 4 Decembre
Numele propriu in limba Frances, este Barbe
Barbe (S-te) Vierge et martyr() On rhonore le
4 Decembre, 6)
In resumat
Unele greseli pe care le constatam in partea
francesa a Dic(ionarului d-lui Hasdeu, de ex gro-
sealer, phthistque, matronne, destinee, chordogr ,
piege, gagnee, suspendue, troene, pdlerin, a grand
peane, tout-a-fait, siege, Antechrast, (citate ip pri-
mul nostru articol), met, galopper, maa, armotrie,

1) Brachet pg 226
2) Stappers pg 291.
3) Academia', Littre
4) Academie
5) Ayer pg 259
6) Bouillet

www.dacoromanica.ro
 972 ETYMOLOGIUM MAGNUM

etc , etc , par numat a fi ogreselt de tipar,altele

insa ea longue manche, un chacun, surpasser
l'un l'autre, transilvam, mznorative, Ucranie,
anstrumentaux, (crtate in primul nostru articol) ,
Barbare, ponce, expectd, enteur, chasse-ozseaux,
blanchtssure, sponge, ouit etc , etc ) n'au mimic
comun cu gresehle de tipar.
Pomirla, Fevruarie 1896, GHEORGHE GHIORGHIU

ABREVIATIUNI
Aced Institut de France, Dictionnaire de 1'Academie francaise 7e edit Pans, 1877
Ay Ayer C , Grammaire comparee de la langue franc 4e Geneve, 1885
Bale Balcescu N , Istoria Rombutor sub M Viteazul 2e Bu Quest', 1887
Belz Belzung Er , Anatomic et physiologie =males 5e Paris, 1894
Bondi Bouillet M N , Dictionn univ d'Histoire et de Geogr 23e 1872
Br Brachet A , Diction etymologique de la langue h 20e . a 1868
Ch Orth Les Correcteurs Changements orthographiques intioduits1 9e
des Imprimeries sans le dictionn de ]'Academia (Ed 1877)f 11, 1892
de Pans,
Cat Cihac A , Dictionnaire d'etymologie daco romane Francf Si:LA 1870 79
Dz Dietz L , Deutsch-fransozisches Worterbuch Parts 1893
Guer Guerard M , Cours complet de langue francaise 18e 1872
Gr Enc La grande Encyclopedic
Land Landais N , Grammaire generale des Gramm franc 8e 1860
Lar Enc Larousse P , Grand Dictionnaire universel
Lar Gr Grammaire supeneure 14e a a
Litt Littre E , Dictionnaire de la langue francaise 1889
NMI Nadel de I , Gramatica limber romme Iaci, 1884
L M S Le Maistre de Sacy, La Sainte Bible Pans , 1822
Stapp Stappers II , Dictionnaire synoptique d'etymologie fr 2e a a

www.dacoromanica.ro
 SFiNTU DUMITRU
(POVESTE)

A fost odata o casa de oament gospodan, cu rostu'

st cu meremetu' lor, el se dusese vestea de bil§ugul
care se rasf4a la et Dar mai presus de toate aveau
o fata mindra ca soarele Nu se pomenea aka bu-
catica de fata, pnn prejunmi ci mult se mai mindreau
panntu el, caci era harrnca §1 cinstita, cum nu se poate
mai marl podoabe la casa omulut 'avea §i piezi bune ea
Unde punea mina, punea Ft D-zeu mila, §i toate mergeau
cu bine §1. cu noroc
*t dad. au 'nceput parintu sä strata ca fetes t s'a
facut de mantat, au inceput sa.-1 bats gindunle, ca sa-t
caute vr'un flacau de seama lor, cu care s'o insoteasca.
Dar nu prea avea fata potriva St toga alergarea pa-
nnttlor a fost zadarnica
Acu"ntr'o sears §edeau cite tret in casa, dupa, ce
fata strinsese masa §1 s'apucase sa toarca , ct fail de
veste, s'auzi o batae in geam §i un glas de om rosti
d' afara
Het, omule l Its dal fata dupa mine ?

www.dacoromanica.ro
 974 SFINTU DUMITRU

Omul ramase increment de intrebarc a aea asa vernta

din smut
De at da-o te-i cal, de n'at da-o, tea cat,se mat
auzl iar graind d'afara
Atunci omul deschise usa sa vaza, cine-i? Dar la-
, de unde nu-e Se cructra oamenii de asa intunplare S1
ping. a doua seara se tot gindira mereu ce-o fi, si
ce-o fi ?
A doua seara tar vent la fereastra glasul omulut ,

nevazut st tar grat

Het, omule ! Its dal fata dupa mine ?
Omul se cruel si intreba
Dar clue esti, mat crest= ? ci vino 'n casa, dacl
esti om bun Dar glasul ii respuase d'afara
Het, omule, omule Dail raspunsul iii dal fata
dupl. mine ? de at da-o te-i cat, de n'at da-o te-i cat.
Omul tar a esrt afara st iar n'a vazut ma= Se
gindira din nou gospodarii a doua-zi ce sä faca Omul
si dete cu gindul, ca ar fi bine sä raspunza alma cafe-i
peteste fata asa de ciudat, ca doar de maritat o are
Asa a a treia oara cind vent stramul sa -1 Intrebe
Omule, ()mule! itt dal fata dupa mine ?
Ti-o dau, grab' omul sä zica
Nici nu si-a sfirsit bine cuvintul, st fata s'a st facut
nevazuta Alerga omul afara, i1 striga Mat crestme, mai
crestme 1 vino mat, salt vaz barem °data fata As 1

vorbe in vint Cuvinteaza daca at cu cute Au intrat

bietii ()amen' amAritt si prapaditi de istov Fata, dupa
ce-a rostit tat' sau vorba de invoeala, se suntise deodata
prima st riclicata in vasduh Thata fed ist perdu vazul,
amen st lesina Cind s'a desteptat, era asezata intr'un pat
de lumina, st imbracat in matase st cesut cu raze de la
sfintul soare S'a sculat din pat st fimd-ca foamea cam

www.dacoromanica.ro
 SFINTU DUMITRU 975

o inboldea, s'aseza la masa, care era intmsa Acolo

erau dona tacimun puse unul intr'o parte a mese' st
altul in at-l-alts parte Bucatele fumegau Fata prinse sa
manince, dar vazu ca lingura de pe talerul all 1-alt se
mists st ea ca de o mina nevazuta Atunct incepu sä
cunoasca st sä 1 se limpezeasca =tea fetes st intelese
ca unstul et find fata dumnezeasca, nevazuta, nu se putea
arata cu trup pamintesc unet faptun d'ale noastre Asa
petrecu ea vreme lungs Ustle se ,descludeau de la
ele inst-le, masa se punea singura, fata se culca in
pat cu sotul et nevazut §i-1 suntea alatun pins cind co-
cosul negru din batatura, auzind pe ingen tocind in cer,
cinta de mtezul noptn
Azt asa, mime asa, de la o vreme incepu sa. 1 se
Lea dor fetes, d'acasa, dar nu indrasnea sa vorbeasca
Insa dorul crestea mereu, pina-ce intr'o zt, ne mat pu-
tindu-se tine, gra' dulceag
Cum as vrea sa mat ma duc p'acasa
D'abea grat, el deodata fu apucata st scobonta pe
un nor jos spre pammt, pina ce ajunse drept 'Rugg, casa
pa'nnteasca Atunct glasul sotulut et most «Cind at vrea
sa vu indarat, sä bat' in paline* Cind a mtrat in casa,
panntu et sedeau pe pat gtrbovt stimbatrinitt, de rum nu-1
mat cunosteat S'au inset-mat batrinn de bucurie cind
vazura odorul lor, pe care it credeau pierdut de vets,
cute stte pe ce tarimun Nu sttau ce sa.-1 mat fats st
cum s'o mat intrebe ba incotro sta, ba tine -1 barbatul
et, ba ce mestesug are, ba ca de ce el n'a vent cu ea
Atunct incepu fata sa spue din fir pina in asa tot ce
avea pe intma de atit amar de vreme
«Bunatattle pamintulut nu-s' mime pe linga celea
pe care le am eu Sint almtata, desunterdata, mat bine
ca in sinu' mamet N'am name pe care sa-1 doresc st

www.dacoromanica.ro
976 SFISTTU DTJMITRU

care sa nu mi-se implineasca Ursitul meu nu-i fire pa-

minteasca, ci cereasca, nu-i om ca oamenu cm din tagma
sfintilor fail de moarte Numai un lucru nu -1 pot avea
si mi-e oprit sä incerc a-1 desvalui nu-i stiu fata lui
Toate mi-s ingaduite numai asta nu Ofl st tare mai
rivnesc sa-1 pot vedea si eu odatax.
Dupa ce a graft fata, batrinu sa 'nviorara ca printr'o
vraja , sa.reau si cintau de bucune si aveau de ce fata
for era cea mai fericita faptura a pamintului Ce le mai
pasa ? Si au petrecut multa vreme in petreceri st veseln
Mama fetet, intr'o seara, n'are de lucru si poate spre fe-
ricirea deplina a fie-sei (cact biota nu sta ca pentru
not pacatosii nu poate O. fie o fenctre desavirsita)
dupa multa rasgindeala ii zice fete' (Mama, daca to vrei
sa vezi pe barbatu' tau, sa fact cum ti-oi zice fa o
groapa lingo capul patulut si bags o luminare apnnsa
acolo, cind nu-i barbatu' tau acasa. Pe urma acopere groapa
bine ca sa nu sa cunoasca de loc si noaptea cind doarme
barbatu' tau, scoate luminarea st to luta la el* Socotind,
ca e destula vreme cit a stat la parinfi, fata dupa ce
pupa mina lui tat' sou si ma -set, batu din palme si, cit at
clip' din gene, fu acasa la ea
Sfatu ma-sei nu-i da ragaz si o muncea mereu,
n'avea nici o odihna, mei o tihnire a sufletulut Dar faptul
il amino din zi in zi pita ce odafa se sitnti grea In
sfirsit hotari sa aduca la indeplintre gindul ce o tot fra-
minta Pe cind nu era barbatul acasa, facu groapa, puse
luminarea in ea o astupa bine si astepta
Daca vent sfintul acasa, se puse la masa si in urma
se culca dupa obiceiu Pe cind dormea d'a binele, se
scoala nevasta binisor, desvaleste groapa si ridica lu-
minarea Dar pe loc increment. de stralucirea sotului Era
char sfintu Dumitru plan de lumina st frumusete ce

www.dacoromanica.ro
 SFINTU DUMITRU 977

reasca Dar el tresArl ca muscat de ,carpe si sari ars din

pat Sirritise cum sta lucrul <Fire pacatoasa si netreb-
nica, it =se el, ti-at alungat norocul 2.
Apot dindu4 un toiag de fier, opt= de otel st in-
cingind-o peste mijloc cu un cerc tot de fier, it gilt
--- «N'o sä fact, pinl n'om Intinde mina peste tine,
st n'o sa, ma gasesti pina nu ti-o raminea opincile ca
foaea de ceapa si toeagul ca acul , atunct doar o slit
plesneasca cercul 12.
Si deodata se poment femee singura, pogorita pe
pamint Intr'un halts fAra de carare
Ce O. faca oropsita de ea ? DA Incolo, nu, dA incolo,
nu , Incotro s'apuce ? Cazu in genuchi, si se rugl cu la-
crimi amare la Maica Domnului, sä se milostiveasca si
s'o lumineze
La o vreme, 1 se pAru CA vede printre crecile de-
sisului, o lumina mica si departata Se lupt$ cu cracile,
se tin pe brinci, isi sgina faca si mimele st dupl multa
truda si osteneall isbuti sa easa la un luminis Acolo
se facea o potecuta
0 lila care rasant
Merse ea, merse, pnn pustutatile alea fara de capAt,
zio si noapte, cu oche 'n lacrimi st cu gindul la Mama
Domnului, merse, merse si tar merse de tt se urlst e
numai gindind la atit amar de cale strabatuta
Intr'un tirziu ajunse la poarta unor case mart si
mohorite
Batu la poarta, st auzi din 'nauntru un glas blajm
intrebind
«Cine e ? Daca-I om bun, sa intre, daca nu, sA
nu se incumeteze, ca am o cAtelusA cu &littt de fier st
cu maselele de;otel, st nici farima nu ramine din el7.

www.dacoromanica.ro
978 SFINTU DUMITRIJ

Fata, ultra, si catelusa se bucura pe linga ea ca. la

un om bun st cu Irma curata
Acolo era casa Sfintei Miercuri, care intreba pe fata
ce necaz a minat-o pe la ea Biata horopsita prinse a-st
spune pasul din fir pins 'n ata, si la urma o intreba
daca nu poate sa i lumineze calea in ce-va
Poate s'a-tt dea vr'o larnurire, sora-mea sfinta
Vineri, maica, eu nu stm nimic d'asta
Apoi dete fetei un colt de prescura s'un pahar de
bautura ca sa se mai intremeze d'atita drum, pe tirma-t
ura noate buns si somn usor
A doua zi arm fetu o furca si un caer cu totul at
cu totul de aur arata drumul care ducea la sfinta
Vineri Fata merse tar, si merse pins -ce ajunse la poarta
sfintei Bath acolo, si auzi din launtru un glas intrebind-o,
ca si dincolo
Cine e 2 Daca-i om bun sä intre, daca nu sä se
duca de graba, ca am o catelusa cu dintii de flea- si cu
maselele de otel si-1 face Imo farime
Fata antra, si cateluqa se bucura pe linga ea
Sfinta o intreba de pasul el, si aflindu i toate pe
scurt, s'a gindit mult si apoi, clatinind din cap, i-a zis
Poate Sfinta SimbatO dea vr'o deslusire
mai buns, ca eu una nu stiu s Apoi dete si ea fetes un
colt de prescura si un pahar de bautura, si apoi o lash'
sä se mai odihneasca Intel Cinch s'a desteptat fats, o
lua.' Sfinta Vineri #-1 arata incotro s'apuce, ca sä ajung.a.
la Sfinta Simbata Apoi ii dam o closca de aur, cu pm
cu tot
Fata purcese pe cararea aratata de Sfinta; si s'a 'tot
dus asa, in jal,ea et, pima ce a ajuns la tasele Sfintsei
Simbete
Acolo fu intrebata tot ca mai 'nainte, si Sfinta, dupa

www.dacoromanica.ro
 SFINTU DUMITRU 979- -

ce-1 dadu mincare st loc de odilma, o intreba de pasul

el, dar nice Sfinta Simbata nu-i putu da vr'o lamunre
ii arata drumul care lurrunatele curet ale Sfintet Dunn-
nem, dupa ce it darm un inel cu zuste pietre, care lu-
ceau ca soarele
Ajungind fata st la portile Sfintei Dumineci, vazu'
ca opt-mile it mai ra'masesera doar ca folic de ceapa, tar
toeagul d'abia it mai putea tine de subtire ce se facuse
Atunci a saltat sufletul et de bucurie, cunoscind ca aicea
trebue sa fie salasluit cel cautat
Batu in poarta, si vent o roaba sa-t descluza, intre-
bind-o ce cauta Fata spuse, cu glas sfirsit de osteneala
drumultn, ca vrea sä se bage slujnica
Roaba o lua st-o duse innaintea Sfintet Dummeci,
care era stralucita, tinara st frumoasa Hainele it erau
tesute cu margantare, tar imprejurul gitulut avea un co-
lan de stele
Fata intra la ea garnareasa
A doua-zi lila bobocn din da'rat,. st-t porn' la pas
cut pe malu' unei girle in care o multime de roabe spa--
lau pinzele De la una din roabele astea afla fata, ca. Sfinta
Durruneca are un ib ovum, st pe cind soarele da in spre
seara, ea, urindu-i-se ca nu face nunic, scoase furca, pe-
care 1-o darmse Sfinta Mtercun, si incepu sa toarca
Roabele, cind va.zura asa mmune de odor, dadura
fuga si-t spusera Sfintei Dummeci, care tnmese s'o duel .;*
pe fata. numaidecit Se =tuna mult Sfinta de asa lucru
ne mai vazut, st tot nu se mai satura de pnvit, ba la
unta it zise fetes
Ce slit dau pe ea ? Nu vrei sa tru-o vim]. ?
Ba da, prea stralucita stapina, ti-o dau, numaz
sa ma last otlata sä ma culc alaturea cu Domnul
Sfinta Intl' se facu catran, dar, incet, incet, se po

www.dacoromanica.ro
980 SFINTU DUMITRU

toll, si iar se ruga de fata sat dea furca, st sa.-1 ceara

or-ce alt lucru dm curtea et Dar fata starul atit, ca la
urrna se invol st Sfinta
Seara fata se culca in patul Sfintei Dumineci., tar
pe la miezul noptu. vent st Sfintul, se culca alatun de
ea, si adormi ngmaidecit, ca era ostenit
Sfinte, sfinte - grat biota femee intinde mina
peste mine, sä plesneasca cerc de fier, sa nasca prunc
tmerel Dar de geaba Sfintul tragea niste agInoase de
se cutremura pamintul De tret on a rostit rugactunea
fata, cu lacramile sirom pe obraz, dar in zadar
A doua z1 se duse tarast cu gisttle la pascut, i
scoase closca cu pun de our Cind auzi Sfinta si de asta,
trimise taxa grabnic sa o aduca Fata vent cu closca in
poall, st Sfinta nu se mai satura tot prwind, sarutind
st giugiulind puisoru
La urma ceru fete'. snit vinza Fata it ceru ca si en,
acelas lucru, st Sfinta dupa ce mat clam putin, se invoi.
Se culca fata tar in patul Sfintei, care se dusese in
alts odae de alatun, cam erau largt st multe incapenle
Sfintel Dummeci
Peste noapte Sfintul yen' i se culca, iar biota obij-
dual iar gra' cu lacrann ca en noapte
Sfinte, sfinte l Intinde bratul peste mine sa pies-
neasca cerc de fier, sä nosed pi unc tmerel Si asa de
trei on
Dar si d'asta-data fu de geaba
A doua zi, tar se duse nevasta cu bobocu la pascut,
si neavind ce face, scoase melul dat de sfinta Simbata
st Incepu sä se joace cu el Atunct roabele dadura busna
la Sfinta Dummeca st-to vest' de noua minunatte, cam
inelul era cu nestunate, care luceau ca soarele de tare
Sfinta dadu fuga ea insa-si la gainareasa st vazindu-i

www.dacoromanica.ro
 SFINTU DUMITRU 98I
odorul, incepu sä se toage de ea sa 1-1 vinza Se
nvoira, ca sa se mat culce nevasta °data cu Sfintul Cind
vent pe la miezul noptii, Sfintu' Dumitru, dupa-ce se
culca., nu mai adormi asa de curind i cind ea rostt
innecata in lacrami «Indura-te sfinte si intinde mina peste
mulocul meu, sa plesneasca cerc de fier sa nasca prune
tinerell atunci sfintul intinse mina si deodata plesnt
cercul st un coptl stralucitor ca soarele se nascu Atunct
cunoscu Sfintul pe nevasta lut st luindu-o in brae se
duse cu ea in tarnle cerului la palatul lut de nestimate,
lasind in urma pe Sfinta Dumineca, facuta numai catran,
ca fusese parasita
i d'atunci nu se mat tie minim
'(Povestit de baba Ioana Romanoala) AL ANTEMIREANU

www.dacoromanica.ro
 POESII POPULARE
MIU HAIDUCUL

Foaie verde flora domnWi

In ora§ la Bucurep,
'S ni§te case marl domnesti
S'intre case sall mare,
Vin boerii la prinzare
Foae verde matostat,
Mai aseara pe 'nserat,
Multi boeri s'a strins la sfat
Foae verde §'o lalea
Sfatul for de ce era ?
Tot de Miu ei vorbea
Foae verde de cicoare
Dimmeata pe racoare,
SA faca d'o Vinatoare
Am. pe Valea cea mare
Aci pe Valea Cobin
Sa prinA. pe Miu viu,
Ca de mult tot haiduce§te
Si rument nu-I dovede§te

www.dacoromanica.ro
 POESII POPULARE 983

Foae verde 'o lalea,

Nici cu gindul nu gindea
Ce for 11 se intimpla ,
Paharniceasa era
Surioara Miului,
Miului haiducului
Ea mare ca-mi auzea
Cind de Miu tot vorbea
Ea mare el ce-mi facea ?
Singiac la pahar punea,
Care cum bea se 'mbata,
Ca bu§tenu ca-mi caclea
Dar ea mare, ce-mi facea ?
P'intre ei se strecura
Si afara ca-mi e§ea,
Spre Cobia apuca,
La padure-mi ajungea,
D'o foita ca-mi lua
i-odata. de-mi §uera
Voinicen o 'nconjura
Dail Min ce-mi fa'cea ?
Drept la ea ca se ducea
Si pe ea c'o intreba
Foae verde margarit,
Surioara ce-al pant
Pin' la mine d'ai venit ?
Dar soru-sa ce-1 spunea ?
Nene Miu' dumneata,
Mai aseara pe 'nserat,
Multi boeri s'a strins la sfat
Sfatul for de ce era ?
Tot de dumneata vorbea
Dimineata pe racoare,

www.dacoromanica.ro
984 POEM POPULARE

Sa faca d'o vina'toare

Act pe valea cea mare,
Act pe valea Cobin
Sa to prinza, nene, viu
Dara Mm ce-nu facea ?
C'uri dar bun o claruea
Si 'napoi o trimetea
Apoi el ce-nn mai facea ?
Voiniceu-§i impartea
Si pin' sate-1 tnmetea
Singurel de raminea.,
De haine se desbraca,
Altele mai vecht lua,
Sus la munte se suea
La o stina, ca mergea
Pe baciu' ca mi-1 gasea
SI baciulut ca-i graea
Mat bactule, dumneata
Da-mi mte vr'o zece of
Ca ci-ol da un pumn de let
Dara baciu' ce facea ?
El de fnca ca-i. dadea
Dara Mite ce-mt zicea?
Mat bactule dumneata,
DA-mi nue sanca ta,
Sa-ti dau eu dulama mea
Si baciul ca. 1-0 dadea
Dara Mut' ce-mt zicea ?
MAI bactule, dumneata
DA-nn mie itani tat
Sall dau eu nadragu met,
Imi dai On ciobanWi,
Slit dau nadragi haiducesti

www.dacoromanica.ro
 POESII POPULARE 985'

Mai baclule, dumneata

DA-mi tu opincile tele (sic),
SA-tt dau eu cismele mele
Mai baciule, dumneata
DA-n'n cactula ne-argasitA
Sail dau chivara 'nvalita.,
DA-mt macmca necioplit'a'.
Numai dintr'un fag facuta,
Sa -ti dau pusca ghintuita
Numai cu argent umpluta,
Ia da-nu tu buciumul tau
Ca sa-ti dau hangerul meu
Dupa ce toateli lua,
Oile §i le mina
Si de vale ca -mt venea,
Pe marginea padurn
Inaintea potent,
Si nitel ca-mi zabovea
Cu potera se 'ntilnea
Stefan-Voda ce rni zicea ?
Mai ciobane, dumneata
Stu la fagul Miului,
Miului haiduculut ?
Ca de mult ce haiducqte
Nimenea nu-1 dovedeste
Stefan Vodk dumneata
Ia lases tu oastea ta,
Sa pazeascl turma mea ,
SA nu piara vreun miel
a sluju un an pe el
SA nu pail vr'o =oath',
CA-'slujii o verisoara
Stefan Voda, dumneata

www.dacoromanica.ro
936 POESII POPULARE

Vino dupl mine 'ncoa

La fagul Miu lui,
Miti lui hatducului
El mi-a secat sufletul
Stefan Voda ce-mi fAcea
Cu ciobanul se 'ndruma
St spre fag ca-mi apuca
Si la fag ca-mi ajungea
Dara Mm' ce-mi zicea ?
Stefan Voda, dumneata
Riclica-ti picioarele
Le lovesc smicelele,
Ca nu e la Bucuresti
Ca sa to mat fudulesti ,
E'n hArtis, e'n cal-penis,
Unde n'ai loc de cirmts,
Dara Miu' ce-mi zicea?
Stefan Voda, dumneata
Sa ramii ma! cit-colea
Sa ma dau pe dupg. fag
Cred c'o fi Mm' culcat
Stefan Voda. ramlnea
Si amar ca se 'ntrista
Dara Mm' ce-rm facea ?
Dupa fag el se dadea,
Lasa sarica ciobaneasca
Lua dulama haiduceasca ;
Lasa start ciobanesti
Lua nadragi hatducesti ,
Lasa ciciula ne-argAsita
Lua chivAra 'nvalitA ,
Lasa opmci ciobanesti
Lua cisme haiducesti ,

www.dacoromanica.ro
 POESII POPULARE 987

Lasa bucium mobanesc

Lua hanger haiducesc ,
'Asa mactucg nectoplita
Lua pusca ghmtuitg
Numat cu argent umpluth
De dupg fag ca-mt esea,
Ca soarele stralucea ,
La Stefan Voda mergea,
Doug palme ca-it dAdea,
Din gur'd mt-1 judeca '
Stefan Voda ce-mi zicea ?
Nene Miu, dumneata
Cit of fi eu in domnte,
Sa fit st to 'n haiducte
(Corn Poiret/11, Jud Dimbovita)
CuleasK de
CONST. N. MATEESCU

www.dacoromanica.ro
988 POESIT POPULARE

II
MILITARUL

Foicica foae lata sä ramie frate-meu,

Flew, mama, blestemata, frate-meu
ca nu ma facusi o fats e om bogat
sa mananc 1-a pus satu
turta pircalab,
necoapta la tmagu',
§ifasulica pleaca 'n sat,
nefearta murgu' meu
Ma facusi margantar Bade legat
si ma sense militar, Sa ramie soru-mi
militar de politie, soru-mea e fatal mare
calu meu cm sa ramie ? 'n z11e de lucratoare
Sa ramie talcs -meu la furca,
taica-meu e om batrin, 51-o 'n fige 'n bete
nu poate sag faca fin, 51 se duce
sä ramie maichu mele 'n sat la fete,
mama e neputincioasa murgu' meu moare de sete
sl nu se duce la coasa,

UNDE AUD
Frunzuhta de naut voinicel pierrt
Unde-aud cucu cintind mci nu ma stm
vintu' unde sint
la muche batind, Cind se =sea
sturzu' cite-o frunza,
'n faget ciripmd, m1 -e &Ica
ploaea c'o ss ma pnnza,
'n codru rapamd, cind se nusca
apa cite-o foae,
'n vale gmrumd, m1 e frica
Ma fac broascs pe pamint, c'o sa ma tae
ma 'cm
Culese din Negresti-Muse el
RADULESCU-CODIN

www.dacoromanica.ro
 CANTECE MADECASE *)

CINTECUL I
Cine e regele acestet tan ? Ampanani Uncle e
el ? In coliba regeasca Calauzelte-ma innamtea lui
Ai vemt cu mina deschisa? Da, am verut ca pneten
Poll sa intri
tSalut pe §eful Ampanani Om alb, iti multumesc
§t ma pregatesc a to primi bine Dar ce cant to ?
Am vent sa cercetez aceasta tarn Pa§ii §i privirde
tale sent libere Dar umbra se coboara, ora mincaru se
apropie Sclavi ! a§ezati o pinza pe pamint §i acopenti-o
cu large foi de banan Aduceti orez, lapte §t fructe
coapte in arbor Innainteaza Nelasie, cea mai frumoasa
din fucele mele sa serveasca," pe acest strain, si voi, ti-
nerele et suron, inveselitt ospatul prin cintecele §i jo-
cunle voastre

*) Dupi traducerea In frantuzeste de Parny, a cmtecelor din

Madagascar

www.dacoromanica.ro
990 CINTECELE MADECASE

CINTECUL II
Ce nenorocit indrasneste sa cheme pe Ampanam la
lupta ? El isi ia zagaia armata cu un os ascutit si stra-
bate cu past man cimpta Fiul sail merge alatun cu el
se innalta ca un palmier 'anal- pe munte Vintun furtu-
noase, respectati pe tinarul palmier al muntelui
Dusmann slut numerosi, Ampanani pe unul numat
cautl, s1 -1 gaseste Vtteaz mimic, glona ta e straluci-
toare : cea d'inth lovitura a zagaei tale a varsat singele
lui Ampanam Dar acest singe n'a curs mciodata Odra
rasbunare, to cazi si cAderea ta e pentnt soldati semnul
spaimel, ajung fugind la cabanele lor, moartea ii urma-
reste Inca tortele apnnse au prefacut in cenusa tot satul
Invingatorul se intoarce incet, si goneste innaintea
sa turmele mugmd, robe inlantuiti si femeile plingatoare
Copt' nevmovati surideti, si aveti un stapin

CINTECUL III
AMPANANI

Fiul meu a pent in lupta 0 prietenn. met! Plingetl

pe fiul capetemu voastre , duceti trupul lui la locasul
mortilor Un zid ndicat il al:4ra , si pe acest zid sint
asezate capetele de bou cu coarnele amenintAtoare
Respectati locuinta mortilor, minia for e groaznica, si
rasbunarea for e cruda Plingeti pe fiul meu

BARBATn

Singele vrajmasilor nu -1 va mat inrosz bratul

FEMEILE

Buzele sale nu va mat saruta alte buze

www.dacoromanica.ro
 CiNTECELE MADECASE 991

BARBATII

Fructele nu se vor mai coace pentru dinsul

FEMEILE

Minnie sale nu vor mai mingiea un sin fraged p,

arzator.

BARBATII

Nu va mai cinta intim sub copacul cu frun-

zisul des

FEMEILE

Nu va mai sopti maim la urechea mbitei sale

AMPASANI

Destul plins pentru fiul meu, bucuna sa urmeze in-

tristarn mime poate ne vom duce acolo unde s'a dus el.

CiNTECUL IV
Temeti-va de albs, locintorn tarmunlor In timpul
panntilor nostn albu se coborira in aceasta msula, si not
le-am zis «Iata paminturi, femeile voastre sä le cultive
Fitt drepti, fiti burn si sa fiti fratu nostn,
Albu fagaduira sI totusi faceau intantun 0 ce-
tate ameruntatoare se mild., tunetul fu inches in guri
de arama, preotu for yowl sä ne dea un Dumnezeu pe
care not nu-1 cunosteara , in sfirsit vorbira:de supunere sI
de sclavie mai bine moarteal Macelul fu lung si groaz-
mc, dar, cu tQt fulgerul pe care-1 aruncau si care sdrobea
armate intregi, au fost cu tofu mist Paziti-va de
aibi!

www.dacoromanica.ro
992 CiNTECELE MADECASE

Am vazut alts ttratu not, mat puternict §1 mat nu-

mero§t, infigind steagul for pe tArm Cerul s'a luptat
pentru not a aruncat pe et plotle, furtuntle §1 vintunle
otravite Et nu mat dint qt not tram, §T traun Ben
Pazittwa de albs, locurtoril tarmulut '

CiNTECUL V
AMPANANI

Tiu Ara robs, cum to cheamg ?

VAINA.

MA cheama Varna.

AMPANANI

Varna, ett frumoasa ca intim raza a zilet Dar de

ce dm lungtle tale gene ptcura lacramt?
VAINA

0 regel aveam un titbit

AMPANANI

i unde e el ?
VA1NA

Poate a pent in luptk poate a fugit t a scapat

4MPANANI

CI 1,asa-1 A. fugA sari sa moAxl, eu voi fi tubital tau,

VA1NA

0 rege I fie-tt mill de lacrAmile care-tt udg. picioarele

www.dacoromanica.ro
 CINTECELE MADECASE 993

AMPANANI

Ce vrei to ?

VA1NA

Acest nefericit nu-a sarutat oche, nu-a sarutat gura,

a dormit pe sinul men, 11 am in numa mea, runuc nu
poate sä-1 smulga

AMPANANI

Ia acest vas, §t acopere-te Ispraveste

VA1NA

Da-mr voe si ma duc a-1 cauta pnntre mortt sau

pnntre fugari
AMPANANI

Du-te frumoasa. Vaina Sa pears barbarul care

doreste a prima sarutan amestecate cu lacrami

CINTECUL VI
Zanbar st Niang au facut lumea 0 Zanbar nail
indreptam tie rugacnnule noastre la ce-ar ship sä rugam
pe un D-zeu bun ? pe Niang trebue sa-1 Inbunam Niang,
spirit rautacios §t puternic, nu rostogoh tunetul peste
capetele noastre, nu mai spune marts sa-si innece tarmn,
cruta poamele ce mijesc din Hoare, nu usca orezul in-
flont nu mai deschide sinus sotidor noastre in vile neno-
rocite, si nu sill pe o mama sa-st innece speranta batri-
rulor sat am 0 Niangl nu darima binefacerile lut Zanbar
Domnesti peste cei ral, ei sint destui la numar, nu mai
turbura pe eel burn

www.dacoromanica.ro
994 C1NTECELE MADECASE

CiNTECUL VII
E dulce sä te culci in vremea calduru sub un copac
stufos, st sa Wept]. vintul sent sa aduca racoarea
Femet, aproptatt-va In vreme ce odihnesc atm sub
un copac stufos, incintatt-nu urechea cu cintecele voastre
prelungite, repetatt cintecul ttneret fete, cind degetele et
tes pinza sau cind, pazind linga orez, goneste pasanle
lacome
cintecul place unmet mele jocul e pentru mine
aproape tot asa de dulce ca o sarutare Past' vostrn sa
fie ince% uson ca st placerea
Vintul sera se ndtca, luna incepe sa straluceasca
pnntre arborn muntelut Ducett-va de pregatitt ospatul

CiNTECUL VIII
0 mama tira pe tarmun pe singurag fitca s'o
vinda albilor
(0 mama meal sinul tau m'a purtat, sint intitul fruct
al nil:um tale, ce-am facut ca sä flu roaba. ?),
(Tt-am usurat batrinetea , pentru tine am lucrat
pamintul, pentru tine am cules poame, pentru tine am
facut rasbom pestilor din fluviu, te-am pazit de raceala ,
te-am dus pe tunpul caldurn sub] frunzisun parfumate,
vegheam asupra somnulut tau sr goneam dupa Eta to
nesufentele gingann 0 mama mea, ce te vet face fail
mine ? Bann pe cart -' vet prim' nu-ti vor da o alta
fica Vet pert in nenoroctre st cea mar mare durere a
mea va fi el nu te vow putea sä te ajut
00 mama meal nu inn& pe singura--tr fitca I*
Rugactunt zadarnice, ea a fort vinduta, incarcata cu
flare, dusa pe vas, st parast pentru totdeauna scumpa
st dulcea patne.

www.dacoromanica.ro
 CINTECELE MADECASE 995-

CiNTECUL IX
Temutule Mang 1 de ce-mi deschizi sinul intro zi
nenorocita I
Cit e de dulce surisul und mume, cind se apleaca
peste fata intitului et nascut! Cit e de crud momentul
cind muma 1st arunca in fluviu pe intim-i nascut ca sag
is viata pe care i-a dat-o I Nevinovata lapturA
Ziva pe care o vezi e nenorocita Daca te crut, uri
ciunea 41 va vested °brazil, niste friguri arzatoare 41 vor
arde vinele, vet creste in mulocul sufenntelor, zeama
portocalei se va acri pe buzele tale, o suflare inveninata va
usca orezul pe care mimile tale it vor planta, pestu vor
recunoaste si vor fugi de plasele tale, sarutarea mbitet
va fi rece si Para dulceata Mori, o fiul men! mon °data,
ca sa te feresti de o mie de morti Nevoe crucla l
Temutule Niang

CiNTECUL X
Nahandova, o frumoasa Nahandova 1 pasarea de
noapte si-a inceput cintecele sale Luna plina straluceste
de-asupra capulut meu si roua nascinda imi umezeste parul.
Eata ceasul clue te poate opri, Nahandova, o frumoasa.
Nahandova ?
Patul e flora, de pregatit, 1-am presarat cu lion si
erbun mirositoare E demn de frumusetile tale, o fru-
moasa Nahandova
Vine Am recunoscut suflarea repede a unut mers
grabit Aud fosnetul pagnei care o acopera, e ea, e
Nahandova, frumoasa Nahandova.
Odihneste-te, tinara mea pnetena, odihneste-te pe
genunchu mei Cit de incintatoare e privirea to 1 cat de

www.dacoromanica.ro
996 CINTECELE MADECASE

vie st de placuta e miscarea sinulut tau sub mina care-I

mingle Swim Nahandova, o frumoasa Nabandova?
Imbrattsanle tale strabat pins 'n suflet , mingienle
tale insa and toate stmtunle opreste-te sau vot muri Poti
muri cum-va de placere, Nahandova, o frumoasa Na-
handova?
Placerea trece ca un fulger, oche tat umezi se
inched, capul ti se inclma cu moliciune Nictodata n at
fost asa de frumoasa, o Nahandova
Cit de dulce e somnul- in bratele tubttet totust mat
putm plb.cut decit desteptarea Pleat, al eu am sa zac
In pareri de rau st donnte, votu zacea pins seara , to vet
intoarce ast4-sears Nabandova, o frumoasa Nahandova
Traducere de
OCTAV G LECCA

www.dacoromanica.ro
 REVISTA PUBLICAT1UNILOR

In urma imprejurlint c5 la 31 Maitte (st n) s'au implinit in

atest an 3 secole de la nasterea lut Descartes, presa periodicd si
mimed din difente fait, dar mai cu seams din Germania, a publicat
un mate numdr de articole privitoare la sciterile, descoperirile st
sistemele acestui matematician st filosof
***
In No de 1 Apt the al revistet Academia de scanfe morale
st politice din Pans, se af16 o scuitd dare de seams de d-1 Arthur
Desjardins a legei tomane din 20 fume 1895 asupra fahmentulut,
tiadusa de D -nit Ed de Bonnemains si R P Voinesco D-1 Des-
jardins apreciaz6 favoiabil disposifmnile acelei legs, numai in pii-
vnica judec5tonlor-stndici me, a data infiinfarea for se justified
prin imprejui fin paiticulare, aceasta organisare nu se poate leco-
manda pentru Francis
*
* *
In tapoitul pe anul 1895 al agentulut Consular al Austro-
Ungaiiei la Tulcea (publicat in No de 2 Aprilie al tevistet oficiale
Comm Berichte) se me, cu pitvne la populaftune, ca in acel an
s'a optit curentul de emigrare al Tuicilor, a au ventt giuputi
de Bulgaii din tare o paste au rfirnas in Dobtogea st cä pescaru
rust, sate vin vaia in judeful Tulcea, au fost de rindul acesta mat
pu/ini, din causa schmabdillor intioduse in regtmul admintstrativ
al pescrinilor
*
* *
La Congiesul (anual) Des Soctetes savantes care se fine acum
la Paris, un delegat al inv50mintulut pumar si al societdftlor de
Febbies, printele Savinien Josef, a argtat ce mart dificultdft in-
timpina inviicfimintul pitmar, din causa ca trebue s'd fie piedat in
limbs francesd A carat ca sd se permtta s'd se intrebuinceze la
pitapat limba provencale, Ifisindu-se scoalei un tamp de vr'o 2
am pentru a familiansa pe cop cu limba francecg
* *

www.dacoromanica.ro
998 REVISTA PUBLICATIUNILOR

In Anna les de l'Ec ltbre des se pohttques din 15 Martie e

un lung aiticol, care se va termina intr'un alt numar, privitor
la relaIlunile dintre Flan= si Orile rommesti de la 1789 ping la
1815 Vorn da, cind studiul va fi complet, o analisa a acestei lu-
crart care studiaza o epoca in care toate Statele eui opene au tre-
cut prat numeroase si brunt variactuni, care au avut, sub o forma
sau sub alta, un resunet si la not
Dupa autorul acelui articol care s'a servit de isvoare fran-
cese si de publicat Academia noastre, Francia avea pe la finele se-
colulut precedent o covirsitoare influenIa culturala la not
*
*
In No 4 al revistet Reformer sociale (25 Febr ), e publicat
un arttcol al D-lut prof V I Radu din Iasi, ptivitor la lucratorul
roman, la inceputul fasei industiiale to Rommia
Studiaza pe rind numarul fabticilor st atelierelor, al luta--
toillor, proporha pentiu et de rommi sr de straini, numai ul st
felul stabilimentelor de comerciu, legatura acestor cestiuni cu cea
evreeasca, proectele prevezatoate ale D-lut Carp si conchide ea nu
sintem inca amenintqt de un proletariat industrial, des' lucratorn
citt scot, slut mai toll socialisti, dar ca protetariatul cult atrage
dep. atenciunea Acest protetaitat apot mai ern mate pa] to nu-
mai semi-cult R
* * *
«Din istoria dreptulut privat roman» e titlul unei serioase
lucrari datorite d-lm G G Muonescu Din aceasta lucrare a aparut
zilele acestea prima faseicula care trateaza despre origtnele drep-
tulut Roman §I Dreptul pramatav Auto' ul mplineste lipsa do-
cumentelor istorice du ecte relativ la aceasta epoca, prin cercetart
asupia altor isvoare indirecte legendele, lambagtul juridic, studtul
-comparat al popoarelor stmtlare etnace, cunoginfele soctolognt,
etc Aceasta arata Ca auto' ul face si opera de 'stone si de mitolog
De altminteri toata aceasta lucrare se presinta ca un insemnat
aparat de eruditie, literatura clasica latina e des uttlisata ,
tar faptul ca autorul e licenhat st in filosofie, face ca to publicatie
sa se constate ades vedeti mat generale, se smite a spiritul au-
torulut nu e robit de multimea textelor de drept roman, ci din
contra le stapineste
Publicatia de care ne ocupgm merita toata atenlia cunosca-
torilor sr in genere a stratului cult, prin faptul ca e rara o ast-fel
de lucrare in literatura stimiifica rommeasca T

www.dacoromanica.ro
 POSTA REDACTIII 999

POTA REDACTIII
G G , Pomirla Suplunentul lae articolul d tale a sosit prea tn.= Nu stun
Inca, dad-1 putem publica a parte Dad. d Hasdeu se convinge dm
ceea ce am publicat, ca ar dreptate poste ar fi bine el truniti acel
suphment d sale, pentru a tine seam& de dinsul la o noua edi$ie a Eti-
mologtculus
N M, Movatea Povestea d tale ax fi interesanta, dad n'ar fi send ran
D to amestem in graml popular, locutium gr cuvinte, pe care le ai citit
numai In carti 0 poveste popular& poate fi sons& bme numai In gram'
poporulm Poesii populare pnmim bucuros
Glad , Sf Gheorghe Poesia d tale vadeste multe caldati form& frumoad gr
ampl& si pin& la un punct original& , dar se vede c& esti prea finer si
n'ai destul fond, In on ce cas nu-I ai destul de concentrat Mai toti
poetn nostri au acest mare pacat lipsa de cultura antenswd Ceuta sa
an cazi gr d ta Intr'insul Mai tnmete ne din cind In and cite ce-va, gi
si an to mihneasca de loc faptul, ca nu s'ar tman
Tutov , Loco Dec& nu ne 'nselam, d Socrates Doug, strofe din De apururt
sd to cant cele de la 'nceput cuprmd o idee delicate si bine simta&
Ce pleat, c& cele urmatoare sint slabe, confuse si fard. sentiment! .Dona
Leta are un stil simplu si nesilit (afar& de tbata I vma,, tnoaptea fuge
ca nebunat) si poate ar merge Dar poate tocmai pentru c& expunerea e
prea simplk faptul, care formeaz& fondul poesm, prea care 'n oche gr
trebue s& martunsesti gi d-ta, ca un asemenea fapt nu e de spus prea
pe fag Omemrea a inventat o multime de forme IncIntatoare pentru a 1
masca, gr poetu totdeauna si au Intrebiuntat cele mai multe comori Labe
imagiatiunn lor, pentru a-I Impodobi si a r da o eta infatisare Acelas
lucru 1 ai 11 putut face si ,c1-ta De altmmten ai In literature remin& un
model Dona Clara de d Naum, uncle miraiele lunu gr descriptia
for acopere that& intimplarea donei Clara cu un vd1 discret si delicat, 9.
Imprumutkast fel farmecul poetic, pe care altminten nu 1 ar putea avea
Totusi mai tnmete gz dad vrei gi alto amanunte, tree! Simbata de la
10-11 pe la Redactie
B Luc , Suceava Martunsim ca n'am gasit pine scum o bucat& de versun,
care sit rub& mai multe rime nor gi surprinzatoare ca bucata d tale
Amoral Sultana Alhambrd, ambrd , glastre, lastre, myna, cotena`
coptlandru, leandru , maure, taurt, coclaurt, mladd, spadd hohot,
bobot, rubscondd, blondd, aroama, evoamd, aprese, fusese, prispd,
ertspd, vide -1 a (II va vedea), capela, besne, glesne, vesel, Indese 1,
cadence, sdrence, soacd, negoacet , eterne, ceterne, toane, coroane,
ingaund, fauna, spaund ! Spam& de rime, de ar fi Ind pentru poesie
numai nma de emus! BSI apoi rime bogata nu trebue facutit prm defor-

marea cuvintelor E rau ca a-1 luat-o razna pe cimpul liberilor, gi pacat

de cazna d-tale

ERRATA
Dintr'o eroare de compositie Imografica, peptide acestm numar, in We
sa Inceapa Cu 481, au Inceput cu 841, aea e8, desi acest numar se sfirseste cu
pag 1000, In realitate sint numai 640 pagim de la Inceputul acestui an

www.dacoromanica.ro
1000 BIBLIOGRAFIE

CARTI PRIMITE LA REDACTIE

1 1 Bogdan Cronicele Rominilor, (Bucure0i, edit Socecu,

1895)
2 Virg Popescu Cars de limbs, germani, (Bucureti, tip
(Gutenberg», 18%)
3 Reconsiunea gramaticei germane a d-lm A Cominescu,
(Bucuresti, edit Socecu, 1896)
4 Col Nelsturel Eraldica in fata P S S Ep ahenadie,
(Bucuresti, tip Carol Gobl, 1895)
Din Bibhoteca pentru tote, Carol Muller, Bucuresta-
5 G Adamescu Elocuenta romini
6 Depitrateanu Dornri Eii amornri (poesu)
7 Dr Urechid, Dn§manit noltri
8 Mihal Zamfirescu Cintece qi plingeri (poem)
9 Gh Adamescu Elocuenta stremi.
10 Pecaut ft Baude Convorbirk despre arti, (ilustr, trad
de D StAnceseu)
11 A Vlahuta Din goana vietn
12 Fr Copee Prietene (trad de D Stancescu).
13 .Renard Este emu' Tiber 2 biblioteca araga, (Iai, 1895)
14 V Petrescu Schrte qi amintiri, (Craiova, tip Benve-
nish, 1893)
Din bibhoteca de popularisare Samitca, Craiova
15 Alex Dumas, fils Ilka, (trad Hussar)
16 Guy de Maupassant Gogoloin de sin, trad de Ems
17 Bnletinul statistic lunar al oratnlni Bacureqti
18 R D Rosette varri, imbue, poem& (Bucuresti, edit libr
Hannan, 18(16)
19 Alphose Daudet Fromont & Risler, trad de Marius,
(Bibhoteca romanelor celebre, Samitca, Craiova, 1896)
20 Ciru Oeconomu Risbunarea hu Anastase, (Bucuresti,
tip (Gutenberg», 1896)
21 Pr Ctihnescu et Potarca --Description et fonctionnement
de Phopital central de l'armmee ronmaine
22 G CoOuc Fire de tort, poesu, (Bucurqh, tipografia
«Gutenberg», edit C Sfetea, 1896)
23 Lord Byron Nampa, trad de G CoOuc, (Biblioteca
noun., edit Benvenisti, Craiova, 1896)
24 G G Mironescu. Din 'storm dreptulni roman, (Bucu-
resti, tip ((Gutenberg' , 1896)

www.dacoromanica.ro