Sunteți pe pagina 1din 2

TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ

Anul şcolar 2017-2018 Disciplina: Istorie Clasa a XII-a


Profesor: Ioan Fereștean Liceul Borșa Timp: 50 min.

I. Citiți cu atenție textul de mai jos : 40 puncte


Ca să înţelegem ce s-a întâmplat în ultimii 50 de ani la noi în ţară, trebuie să aruncăm din
nou o privire asupra situaţiei internaţionale. Războiul se sfârşeşte în august 1945, o dată
cu lansarea bombei atomice la Hiroshima şi Nagasaki. In 1945, Germania, cumplit
distrusă după trei ani de bombardamente ale aviaţiei aliate, este ocupată acum în
jumătatea de Răsărit de ruşi, iar în jumătatea de Apus de aliaţii americani, englezi şi
francezi. Dar, o dată cu Germania de răsărit, e ocupată de ruşi şi toată Europa de est,
adică Polonia, Ungaria, România şi Bulgaria, înţelegerea semnată în februarie 1945 la
Yalta, în Crimeea, de către cei trei mari, Roosevelt, Churchill şi Stalin, prevedea că se vor
organiza alegeri libere în ţările eliberate de hegemonia germană. Cum au înţeles sovieticii
aceste alegeri libere e cunoscut, încetul cu încetul, au creat mişcări politice artificiale. La
noi, în momentul când au sosit ruşii, Partidul Comunist n-avea decât 900 de membri. Se
poate obiecta că erau 900 de membri pentru că partidul se afla în ilegalitate. Dar fusese
interzis fiindcă era în solda unei puteri străine care voia să ne răpească Basarabia, părea
deci logic ca guvernele interbelice să nu permită existenţa unui partid care depinde de o
mare ţară vecină şi care vrea să alieneze o provincie a ţării. Asta explică de ce, fiind în
clandestinitate, numărul membrilor partidului era atât de mic. Dar de îndată ce s-a instalat
puterea sovietică la noi în ţară, au ieşit ca din pământ mii şi mii de comunişti. Poate că
erau simpatizanţi dinainte, dar în mare parte au devenit comunişti numai pentru a fi de
partea învingătorului, de partea celui care deţine puterea. S-au inventat mişcări populare,
s-a ieşit în stradă, s-a cerut demisia guvernului —şi astfel, doar pentru foarte puţin timp
după 23 august '44, am crezut că putem relua o viaţă parlamentară normală.
(Djuvara, Neagu : „O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri”, București,
Humanitas, 2002, p. 226)
Pornind de la această sursă, raspunde urmatoarelor cerințe :
1. Precizați un spațiu geografic și numele unui sef de stat din sursa dată. 4 puncte
2. Precizați, pe baza sursei date, o informație referitoare la transformările politice
din România după 1945 selectand un citat din text. 6 puncte
3. Precizează unde a fost semnată întelegerea dintre cei 3 șefi de stat, în care se
prevedea organizarea de alegeri libere în ţările eliberate. 5 puncte
4. Precizați, pe baza sursei date, doua informatii referitoare la Partidul Comunist din
Romania. 5 puncte
5. Selectează, din sursa dată, două informații aflate în relație cauză-elect. 8 puncte
6. Argumentați printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform careia comunismul
nu a avut inițial o susținere de masă în țara noastră. 12 puncte
(Se punctează pertinența argumentării prin folosirea unui fapt istoric relevant, relația
cauză-elect și concluzia raspunsului)
II. Elaborați în aproximativ doua pagini, un eseu despre Cultura românească
interbelică, având în vedere : 50 puncte
- prezintă doi factori care au influențat evoluția vieții culturală românești din perioada
interbelică ;
- menționează doua curente în cultura românescă interbelică ;
- menționează 4 intelectuali interbelici și operele lor ;
- formulează un punct de vedere, sustinut cu un argument istoric, referitor la influența
culturii române asupra culturii europene.

MATRICEA DE SPECIFICAŢII

Pentru realizarea testului de evaluare iniţială la clasa a XII-a, la disciplina Istorie,


s-a folosit următoarea matrice de specificaţii:

Conţinuturi/ 1.1. 1.3. 2.1. 3.1. 3.3.


competenţe
Statele în perioada 2
contemporană
Popoare și spații istorice. 2
Europa și lumea în secolul XX
Relațiile internaționale. 1
Cooperare și conflict

Europa 1 2
şi lumea în secolul XX

Competenţele specifice: 1.1. Formularea, în scris și oral, a unor opinii referitoare la o


temă de istorie; 1.3. Compararea unor opinii și argumente diferite referitoare la o temă
de istorie; 2.1 Cunoașterea și asumarea valorilor cetațeniei democratice; 3.1. Selectarea
și comentarea surselor istorice pentru a susține/ combate un punct de vedere; 3.3.
Descoperirea în sursele de informare a perspectivelor multiple asupra evenimentelor și
proceselor istorice. Conţinuturile asociate sunt selectate din Programa şcolară pentru
Istorie - clasa a XI -a.

S-ar putea să vă placă și