Departamentul de Matematică și Informatică

Universitatea Tehnică de Construcții București

Facultatea CFDP, Master 1 - IIT
Ultima actualizare: 12.11.2016

Teme pentru cursul „Metode numerice”

Anul univ. 2016-2017

Temele vor conține:

a) Prezentarea teoretică a subiectului în strictă concordantă cu tema avută. Redactarea se
poate face de mâna; nu este obligatoriu de a fi tehnoredactată.
b) Program(e) Mathcad.
Structura prezentarii:
a) Abstract (Rezumat): Maxim 10 rânduri. Va conține o scurtă descriere a continutului
temei.
b) Introducere. Se va face încadrarea subiectului în problematica generală din care face
parte tema respectivă.
c) Tratarea temei.
d) Prezentarea notațiilor specifice implementarii în Mathcad.
e) Programul Mathcad.
f) Interpretarea rezultatelor. Concluzii.
g) Bibliografie.
Fișierul Mathcad cu rezolvarea problemei propuse va conține:
- numele și prenumele studentului;
- anul si grupa;
- numarul temei;
- rezolvarea problemei cu explicații în zone de text a etapelor de calcul.
Fisierul Mathcad vafi tiparit și atașat parții teoretice, iar varianta sa electronica va
fi trimisa la adresa: d.caraghe+MN@gmail.com
(pentru lector dr. Dan Caragheorgheopol).
Numele fisierului va avea forma: Nume_Prenume grupa Tema nr .
De exemplu: Ionescu_Petre grupa IIT Tema 17.xmcd
Temele se pot preda pe parcursul semestrului.
Termenul final de predare este ultimul seminar din saptamâna a 13-a. In
saptamana a 14-a va avea loc prezentarea (sustinerea, in cadrul unei discutii
individuale) temelor. Nu se primesc teme în cursul sesiunii de examene.
Sistem de notare:
2 pc. - din oficiu
4 pc. - pentru elaborarea unei teme si prezentarea ei
2 pc. - test teoretic la examen
2 pc. - notare la examen pentru rezolvarea unei probleme pe calculator
Total: 10 puncte.
Examen: test teoretic (1 ora) + o problemă rezolvată în Mathcad (1 ora)

1
Lista temelor

1. Sisteme liniare. Metode de descompunere LU.

Metoda Doolittle. Principiul general al metodei. Descrierea metodei. Metoda
Doolittle în Mathcad. Exemple. Program în Mathcad.
Fie sistemul
8
>
> 2; 1756 x1 + 4; 0231 x2 2; 1732 x3 + 5; 1967 x4 = 17; 102;
<
4; 0231 x1 + 6; 0000 x2 + 1; 1973 x4 = 6; 1593;
>
> 1; 0000 x1 5; 2107 x2 + 1; 1111 x3 = 3; 0004;
:
6; 0235 x1 + 7; 0000 x2 4; 1561 x4 = 0; 0000:

a) Determinaţi soluţia sa folosind metoda Doolittle.

b) Studiaţi care este infuenţa micilor perturbaţii ale termenilor liberi si ale coe…cien-
tilor necunoscutelor asupra soluţiei sistemului dat.

2. Sisteme liniare. Metode de descompunere LU.

Metoda Crout. Principiul general al metodei. Formulele de calcul pentru descom-
punerea Crout. Exemple. Program în Mathcad.
Fie sistemul
8
>
> 2; 1756x1 +4; 0231x2 2; 1732x3 +5; 1967x4 = 17; 102;
<
4; 0231x1 +6; 0000x2 +1; 1973x4 = 6; 1593;
>
> 1; 0000x1 5; 2107x2 +1; 1111x3 = 3; 0004;
:
6; 0235x1 +7; 0000x2 4; 1561x4 = 0:0000:

a) Determinaţi soluţia sa folosind metoda Crout.

b) Studiaţi care este infuenţa micilor perturbaţii ale coe…cienţilor necunoscutelor
asupra soluţiei sistemului dat.

3. Sisteme liniare. Metode de decompunere LU.

Metoda Cholesky. Matrice pozitiv de…nite. Formulele de calcul pentru descom-
punerea Cholesky. Metoda Cholesky în Mathcad. Exemple. Program în Mathcad.
Fie sistemul
8
>
> 10 x1 x2 + 4 x3 3 x4 + x5 = 29;
>
>
< x1 + 8 x2 + 2 x3 + x4 + 3 x5 = 26;
4 x1 + 2 x2 + 12 x3 + 3 x4 x5 = 31;
>
>
>
> 3 x1 + x2 + 3 x3 + 12 x4 + 4 x5 = 32;
:
x1 + 3 x2 x3 + 4 x4 + 10 x5 = 46:

a) Determinaţi soluţia sistemului folosind metoda Cholesky.

b) Studiaţi care este infuenţa micilor perturbaţii ale termenilor liberi şi ale coe…-
cienţilor necunoscutelor asupra soluţiei sistemului dat.

2
4. Reyolvarea sistemelor liniare.
Fie sistemul
8
>
> 15; 17 x1 + 4; 02 x2 2; 17 x3 + 5; 19 x4 = 17; 10;
<
4; 02 x1 + 9; 00 x2 + 1; 19 x4 = 6; 15;
>
> 1; 00 x1 5; 21 x2 + 8; 11 x3 = 3; 00;
:
3; 02 x1 + 4; 00 x2 11; 15 x4 = 1; 25:

a) Determinaţi soluţia sa folosind o metod¼

a de descompunere LU. (Se alege metoda
în funcţie de tipul matricei date.)
b) Determinaţi soluţia sistemului folosind metoda aproximaţiilor succesive cu o pre-
cizie de cinci zecimale în raport cu norma k k1 .
c) Comparaţi soluţiile obţinute prin cele dou¼
a metode.

5. Sisteme liniare. Metoda Gauss.

Descrierea metodei. In‡uenţa erorilor de rotunjire asupra exactiţ¼
aţii soluţiilor. Piv-
otare. Exemple. Program în Mathcad.
Fie sistemul:
8
>
> 1; 19 x1 + 2; 110 x2 100 x3 + x4 = 1; 12;
<
14; 2 x1 0; 122 x2 + 12; 2 x3 x4 = 3; 44;
>
> 100 x2 99; 9 x3 + x4 = 2; 15;
:
15; 3 x1 + 0; 110 x2 13; 1 x3 x4 = 4; 16:

a) Rezolvaţi sistemul de mai sus folosind metoda Gauss.

b) Studiaţi care este infuenţa micilor perturbaţii ale termenilor liberi asupra soluţiei
sistemului dat.

6. Rezolvarea sistemelor tridiagonale.

Descompunerea LU a unei matrice tridiagonale. Condiţiile în care are loc descom-
punerea. Formulele de calcul. Exemple. Program în Mathcad.
Fie sistemul:
8
>
> 2 x1 + x2 = 3;
>
>
< x1 + 4 x2 + x3 = 4;
x2 + 4 x3 + x4 = 5;
>
>
>
> x3 + 4 x4 + x 5 = 4;
:
x4 + 2 x 5 = 3:

a) Determinaţi soluţia sistemului tridiagonal dat.

b) Studiaţi care este infuenţa micilor perturbaţii ale termenilor liberi asupra soluţiei
sistemului dat.

7. Metoda aproximaţiilor succesive pentru rezolvarea sistemelor liniare.

Descrierea metodei. Condiţia de convergenţ¼
a. Evaluarea erorii. Exemple. Program
în Mathcad.

3
 Fie sistemul
8
>
> 4 x1 x2 x4 = 0;
>
>
>
> x1 + 4 x2 x3 x5 = 5;
<
x2 + 4 x3 x6 = 0;
>
> x1 + 4 x4 x5 = 6;
>
>
>
> x 2 x 4 + 4 x5 x6 = 2;
:
x3 x5 + 4 x6 = 6:

a) Folosind metoda aproximaţiilor succesive aproximaţi soluţia sistemului x = (x1 ; : : : ; x6 )T

cu o iteraţie xhki astfel ca x xhki 1 < " = 10 5 :
b) Perturbaţi termenii liberi cu 0; 1 şi determinaţi soluţia care satisface aceleaşi
condiţii de la punctul a). Comparaţi cele dou¼
a soluţii obţinute.

8. Metoda aproximaţiilor succesive pentru rezolvarea sistemelor liniare.

Descrierea metodei. Condiţia de convergenţ¼
a. Evaluarea erorii. Exemple. Program
în Mathcad.
Fie sistemul 8
>
> 4 x1 + x2 x3 + x 4 = 2;
<
x1 + 4 x2 x3 x4 = 1;
>
> x1 x2 + 4 x3 + x4 = 2;
:
x1 x2 + x3 + 3 x4 = 3:

a) Folosind metoda aproximaţiilor succesive aproximaţi soluţia sistemului x = (x1 ; : : : ; x4 )T

cu o iteraţie xhki astfel ca x xhki 1 < " = 10 5 :
b) Perturbaţi coe…cienţii necunoscutelor cu 0; 1 şi determinaţi soluţia care satisface
aceleaşi condiţii de la punctul a). Comparaţi cele dou¼
a soluţii obţinute.

9. Num¼ arul de condiţionare al unei matrice. De…niţii. Importanţa num¼ arului de

condiţionare al unei matrice. Studiul perturb¼ arii soluţiei unui sistem liniar atunci
când este perturbat vectorul termenilor liberi. Exemple. Program în Mathcad.
(n) 1
a) Matricea de tipul n n ale c¼ arei elemente sunt Hi;j = ; i; j = 1; 2; : : : ; n;
i+j 1
se numeşte matricea Hilbert de ordinul n şi se noteaz¼a H (n) : Determinaţi cond1 (H (4) ):
b) Rezolvaţi sistemul liniar
2 3 2 3
x1 1
6 7 6
x2 7 6 0 7
H (4) 6
4 x3 5 = 4 0
7
5
x4 1
şi studiaţi in‡uenţa micilor perturbaţii ale termenilor liberi asupra soluţiei sistemului.

10. Metoda puterii pentru determinarea valoriilor şi vectorilor proprii ai unei matrice.
Descrierea metodei. Tipurile de matrice la care se poate aplica metoda puterii.
Metoda puterii inverse. Determinarea tuturor valorilor proprii folosind metoda puterii
inverse traslatate. Exemple. Program în Mathcad.

4
 a) Determinaţi toate valorile proprii şi vectorii proprii ai matricei C de mai jos folosind
metoda puterii. 2 3
5 2 1 1
6 2 6 1 1 7
C=6 4 1 1 6 3 5:
7

1 1 3 5

11. Metoda puterii pentru determinarea valoriilor şi vectorilor proprii ai unei matrice.
Descrierea metodei. Tipuri de matrice la care se poate aplica metoda puterii. Metoda
puterii inverse. Determinarea tuturor valorilor proprii folosind metoda puterii inverse
traslatate. Exemple. Program în Mathcad.
Determinaţi toate valorile proprii şi vectorii proprii ai matricei C de mai jos folosind
metoda puterii. 2 3
6 3 1
C = 4 2 6 3 5:
2 3 6

12. Algoritmul QR pentru determinarea valorilor proprii ale unei matrice oarecare.
Descompunerea QR a unei matrice. Algoritmul QR pentru determinarea valorilor
proprii ale unei matrice.
Fie matricea: 2 3
7 3 1 1
6 2 6 1 1 7
A=6
4 1
7:
1 6 3 5
1 1 4 7
a) Folosind algoritmul QR determinaţi valorile proprii ale matricei A:
b) Pentru …ecare valoare proprie determinaţi apoi vectorii proprii folosind metoda
puterii inverse translatate.

13. Algoritmul QR pentru determinarea valorilor proprii ale unei matrice simetrice.
Descompunerea QR a unei matrice. Algoritmul QR pentru determinarea valorilor
proprii ale unei matrice. Cazul matricelor simetrice.
Fie matricea: 2 3
5 2 1 1
6 2 6 1 1 7
A=6
4 1
7:
1 6 3 5
1 1 3 5
a) Folosind algoritmul QR determinaţi valorile proprii şi vectorii proprii ai matricei
A:
b) Folosind descompunerea QR a matricei A rezolvaţi sistemul de ecuaţii liniare Ax =
b; unde b = (13; 18; 24; 17):

14. Metoda Cholesky (pentru rezolvarea unui sistem liniar) şi algoritmul Cholesky
(pentru determinare valorilor proprii ale unei matrice)

5
 Matrice pozitiv de…nite. Rezolvarea sistemelor liniare folosind metoda Cholesky.
Determinarea valorilor proprii ale unei matrice folosind algoritmul Cholesky.
Fie sistemul
8
>
> 10 x1 x2 + 4 x3 3 x4 + x5 = 29;
>
>
< x1 + 8 x2 + 2 x3 + x4 + 3 x5 = 26;
4 x1 + 2 x2 + 12 x3 + 3 x4 x5 = 31;
>
>
>
> 3 x1 + x2 + 3 x3 + 12 x4 + 4 x5 = 32;
:
x1 + 3 x2 x3 + 4 x4 + 10 x5 = 46:

a) Determinaţi soluţia sistemului folosind metoda Cholesky.

b) Determinaţi valorile proprii ale matricei sistemului folosind algoritmul Cholesky.
c) Pentru valorile proprii determinate la punctul b) calculaţi vectorii proprii.

15. Rezolvarea ecuaţiilor neliniare: metoda Newton-Fourier, metoda tangent¼

a-
secant¼
a.
Descrierea metodelor. Evaluarea erorii. Exemple. Program în Mathcad.
x
Determinaţi soluţiile ecuaţiei 5 sin x 10e = 0 din intervalul [0; 4] cu o precizie de
şase zecimale.

16. Rezolvarea ecuaţiilor neliniare: metoda Newton-Fourier, metoda tangent¼

a-
secant¼
a.
Descrierea metodelor. Evaluarea erorii. Exemple. Program în Mathcad.
x
Determinaţi soluţiile ecuaţiei exp = 3x2 cu o precizie de şase zecimale.
2
17. Metoda Newton pentru rezolvarea sistemelor de dou¼
a ecuaţii neliniare.
Descrierea metodei. Exemple. Program în Mathcad.
Determinaţi soluţiile sistemului

x(1 x) + 4y = 4;
2 2
(x 2) + (2y 3) = 25:

Pentru determinarea num¼ arului de soluţii şi a punctelor iniţiale folosiţi posibilit¼
aţile
de reprezentare gra…c¼
a ale programului Mathcad.

18. Metoda Newton pentru rezolvarea sistemelor de dou¼

a ecuaţii neliniare.
Descrierea metodei. Exemple. Program în Mathcad.
Determinaţi soluţiile sistemului
8
< (x + 1)2 (y 3)2
+ = 1;
3 7
: (x + 1)2 + (y 3)2 = 4:

Pentru determinarea num¼ arului de soluţii şi a punctelor iniţiale folosiţi posibilit¼
aţile
de reprezentare gra…c¼
a ale programului Mathcad.

6
19. Metoda Newton pentru rezolvarea sistemelor de ecuaţii neliniare f¼
ar¼
a in-
versarea matricei Jacobi.
Descrierea metodei. Exemple. Program în Mathcad.
Determinaţi soluţiile sistemului de mai jos.

x2 y 2 + 2y = 0;
2x + y 2 6 = 0:

Iteraţi pân¼
a când norma in…nit a dou¼
a iteraţii succesive este strict mai mic¼
a decât
5
10 : Pentru alegerea punctului de plecare reprezentaţi gra…c cele dou¼ a curbe deter-
minate de ecuaţiile sistemului.

20. Metoda Newton pentru rezolvarea sistemelor de trei ecuaţii neliniare.

Descrierea metodei. Exemple. Program în Mathcad.
8
< 6x 2 cos yz
p = 1;
2
9y + x + sin z + 1; 06 = 0; 9;
:
3e xy + 60z + 10 = 3:

21. Metoda aproximaţiilor succesive pentru rezolvarea ecuaţiilor neliniare.

Descrierea metodei. Condiţia de convergenţ¼
a. Estimarea erorii. Exemple. Programe
Mathcad.
Determinaţi soluţiile ecuaţiei (x) = x4 3x2 3 = 0 cu o precizie de cinci zecimale.

22. Metoda aproximaţiilor succesive pentru rezolvarea sistemelor de ecuaţii

neliniare.
Descrierea metodei. Condiţia de convergenţ¼
a. Estimarea erorii. Exemple. Program
în Marhcad.
Determinaţi cu o precizie de şase zecimale soluţiile sistemului

sin x y 1; 32 = 0;
cos y x 0; 85 = 0:

23. Interpolare polinomial¼

a. Polinomul Lagrange.
Construcţia polinomului Lagrange. Avantajele şi dezavantajele utiliz¼
arii lui. Exem-
ple. Program în Mathcad.
În tabelul de mai jos se dau valorile unei functii f în punctele de interpolare xi ,
i = 0; 1; : : : ; 6:

xi 2; 0 2; 3 2; 5 3; 0 3; 5 3; 8 4; 0
fi 5; 848 3; 327 6; 300 4; 694 7; 047 4; 243 5; 368

a) Folosind polinomul de interpolare Lagrange calculaţi valorile funcţiei în punctele

a) 2; 22; b) 2; 41; c) 2; 78; d) 3; 34; e) 3; 75; f ) 3; 88:

7
 b) Reprezentaţi gra…c nodurile, punctele suport de interpolare, gra…cul polinomului
Lagrange şi valorile calculate.
c) Folosiţi pentru interpolare o funcţie spline cubic¼
a şi comparaţi rezultatele obţinute
prin cele dou¼ a metode.

24. Interpolare polinomial¼

a. Polinomul Newton cu diferenţe divizate.
Diferenţe divizate. Construcţia polinomului Newton cu diferenţe divizate. Avantajele
şi dezavantajele utiliz¼
arii lui. Exemple. Program în Mathcad.
Se dau urm¼
atoarele date de interpolare

xi : 0; 0 0; 2 0; 3 0; 5 0; 7 0; 8 1; 0
fi : 1; 05 1; 21 1; 33 1; 60 1; 89 2; 05 2; 45

a) Folosind polinomul Newton cu diferenţe divizate calculaţi valoarea funcţiei f (x)

în punctele 0; 25; 0; 45; 0; 55; 0; 75:
b) Reprezentaţi gra…c nodurile, punctele suport de interpolare, gra…cul polinomului
Newton şi valorile calculate.
c) Folosiţi pentru interpolare o funcţie spline cubic¼
a şi comparaţi rezultatele obţinute
prin cele dou¼ a metode.

25. Interpolare cu funcţii spline cubice.

De…niţia funcţiilor spline cubice. Problema determin¼arii parametrilor. Construcţia
funcţiilor spline cubice cu condiţii de …xare la capete: S 0 (x0 ) = f 00 ; S 0 (xn ) = f 0n :
Exemple. Program în Mathcad.
În tabelul de mai jos sunt date valorile unei functii f în punctele de interpolare xi ,
i = 0; 1; : : : ; 6:

xi 2; 0 2; 3 2; 5 3; 0 3; 5 3; 8 4; 0
fi 5; 848 4; 127 6; 300 4; 694 7; 047 4; 243 5; 368

Folosind interpolarea cu funcţii spline calculaţi valorile funcţiei în punctele

a) 2; 22; b) 2; 41; c) 2; 78; d) 3; 34; e) 3; 75; f ) 3; 88;

dac¼ a f 0 (x0 ) =
a se ştie c¼ 1 şi f 0 (x6 ) = 1:

26. Interpolare cu funcţii spline cubice.

De…niţia funcţiilor spline cubice. Problema determin¼
arii parametrilor. Construcţia
funcţiilor spline cubice cu condiţii naturale la capete: S 00 (x0 ) = S 00 (xn ) = 0:
Exemple. Program în Mathcad.
În tabelul de mai jos sunt date valorile unei functii f în punctele de interpolare xi ,
i = 0; 1; : : : ; 6:

xi 2; 0 2; 3 2; 5 3; 0 3; 5 3; 8 4; 0
fi 58; 48 51; 27 63; 00 76; 94 70; 47 52; 43 73; 68

8
 Folosind interpolarea cu funcţii spline calculaţi valorile funcţiei în punctele

a) 2; 22; b) 2; 41; c) 2; 78; d) 3; 34; e) 3; 75; f ) 3; 88:

27. Interpolare cu funcţii spline cubice.

De…niţia funcţiilor spline cubice. Problema determin¼ arii parametrilor. Construcţia
funcţiilor spline cubice cu condiţii de egalitate la capete: S 00 (x0 ) = S 00 (x1 );
S 00 (xn 1 ) = S 00 (xn ): Exemple. Program în Mathcad.
În tabelul de mai jos sunt date valorile unei functii f în punctele de interpolare xi ,
i = 0; 1; : : : ; 6:

xi 1; 00 1; 75 3; 0 4; 10 5; 00 5; 60 7; 00
fi 5; 25 2; 95 3; 40 5; 60 4; 25 6; 10 4; 75

Folosind interpolarea cu funcţii spline calculaţi valorile funcţiei în punctele

a) 1; 50; b) 3; 25; c) 4; 70; d) 6; 55:

28. Interpolare cu funcţii spline cubice.

De…niţia funcţiilor spline cubice. Problema determin¼ arii parametrilor. Construcţia
funcţiilor spline cubice cu condiţii la capete obţinute prin extrapolare liniar¼ a.
Exemple. Program în Mathcad.
În tabelul de mai jos sunt date valorile unei functii f în punctele de interpolare xi ,
i = 0; 1; : : : ; 6:

xi 1; 00 1; 75 3; 0 4; 10 5; 00 5; 60 7; 00
fi 15; 25 11; 95 13; 74 15; 82 14; 15 16; 65 14; 35

Folosind interpolarea cu funcţii spline calculaţi valorile funcţiei în punctele

a) 1; 35; b) 2; 77; c) 3; 45; d) 4; 64; e) 5; 25; f ) 6; 44:

29. Interpolare cu funcţii spline bidimensionale.

i
În intervalul bidimensional [1; 7] [1; 4] se consider¼ a nodurile (xi ; yj ); unde xi = 1 +
2
j
şi yj = 1 + ; i; j = 0; 1; : : : ; 12: În aceste noduri se cunosc valorile Zij = 3 + sin(xi ) +
4
cos(yj ):
a) Determinaţi o funcţie spline cubic¼
a bidimensional¼
a care trece prin punctele (xi ; yj ; Zij ):
b) Reprezentaţi gra…c nodurile în plan, punctele suport de interpolare în spaţiu şi
funcţia spline obţinut¼
a.
c) Care este valoarea acestei funcţii în punctul (3; 25; 2; 75)?

9
30. Metoda celor mai mici p¼
atrate. Regresie liniar¼
a, parabolic¼
a, cubic¼
a.
Se d¼
a setul de date:

xi 1 1; 1 1; 3 1; 5 1; 9 2; 1
yi 1; 84 1; 96 2; 21 2; 45 2; 94 3; 18

a) Folosind metoda celor mai mici p¼ atrate determinaţi polinoamele de aproximare de

gradele unu, doi şi trei. Calculaţi eroarea medie p¼atratic¼
a şi factorul de corelaţie la
…ecare caz în parte.
b) Reprezentaţi gra…c setul de date şi polinoamele obţinute.
c) Dintre cele trei funcţii determinate la punctul a) care este cea mai potrivit¼
a funcţie
pentru a aproxima acest set de date?

31. Metoda celor mai mici p¼

atrate. Regresie neliniar¼
a.
Se d¼
a setul de date:

xi 0; 2 0; 3 0; 6 0; 9 1; 1 1; 3 1; 4 1; 6
yi 5; 04 9; 84 33; 27 72; 66 109; 73 156; 97 194; 87 250; 12

a) Folosind metoda celor mai mici p¼atrate aproximaţi setul de date cu o funcţie de
forma e x sau x : Calculaţi eroarea medie p¼
atratic¼
a şi factorul de corelaţie la …ecare
caz în parte.
b) Reprezentaţi gra…c setul de date şi funcţiile obţinute.
c) Dintre cele dou¼ a funcţii determinate la punctul a) care este cea mai potrivit¼
a
funcţie pentru a aproxima acest set de date?

32. Metoda celor mai mici p¼

atrate. Aproximare parabolic¼
a sau exponeţial¼
a.
Se d¼
a setul de date:

xi 1 1; 25 1; 75 2 2; 25 2; 5 2; 75 3
yi 2; 15 2; 66 4; 50 5; 85 7; 25 8; 80 11; 10 13; 40

a) Folosind metoda celor mai mici p¼ atrate aproximaţi setul de date cu un polinom
de gradul doi şi cu o funcţie exponenţial¼ a de forma e x : Calculaţi eroarea medie
p¼
atratic¼
a şi factorul de corelaţie la …ecare caz în parte.
b) Reprezentaţi gra…c setul de date şi funcţiile obţinute.
c) Dintre cele dou¼ a funcţii determinate la punctul a), care este cea mai potrivit¼
a
funcţie pentru a aproxima acest set de date?

33. Metoda celor mai mici p¼

atrate. Aproximare cubic¼
a sau cu o funcţie putere.
Se d¼
a setul de date:

3 3; 1 3; 2 3; 3 3; 4 3; 5 3; 6 3; 7 3; 8 3; 9
9 10 10; 5 11 11; 5 12 12; 5 13; 5 14; 5 15

10
 a) Folosind metoda celor mai mici p¼ atrate aproximaţi setul de date cu un polinom de
gradul trei şi cu o funcţie putere de forma x : Calculaţi eroarea medie p¼ atratic¼
a şi
factorul de corelaţie la …ecare caz în parte.
b) Reprezentaţi gra…c setul de date şi funcţiile obţinute.
c) Dintre cele dou¼ a funcţii determinate la punctul a), care este cea mai potrivit¼
a
funcţie pentru a aproxima acest set de date?

34. Integrarea numeric¼

a a ecuaţiilor diferenţiale de ordinul unu. Metoda Tay-
lor.
a) Folosind metoda Taylor de ordinul trei determinaţi soluţia numeric¼
a pentru ecuaţia
diferenţial¼
a
y2 + y
y0 = ; 1 x 3; y(1) = 2:
x
b) Folosind interpolarea cu funcţii spline determinaţi apoi o funcţie cu care se poate
aproxima soluţia în orice punct din intervalul în care soluţia numeric¼ a a fost deter-
minat¼a.
c) Comparaţi soluţia obţinut¼
a la punctul b) cu soluţia determinat¼
a cu ajutorul funcţiei
Odesolve din Mathcad.
d) Reprezentaţi gra…c soluţiile obţinute prin cele dou¼
a procedee.

35. Integrarea numeric¼

a a ecuaţiilor diferenţiale de ordinul unu. Metoda
Runge-Kutta.
a) Folosind formula Runge-Kutta de ordinul patru determinaţi soluţia numeric¼
a a
ecuaţiei diferenţiale

y0 = (y + 1)(y + 3); 0 x 3; y(0) = 2:

b) Folosind interpolarea cu funcţii spline, determinaţi apoi o funcţie cu care se poate

aproxima soluţia în orice punct din intervalul în care soluţia numeric¼ a a fost deter-
minat¼a.
c) Comparaţi soluţia obţinut¼
a la punctul b) cu soluţia determinat¼
a cu ajutorul funcţiei
Odesolve din Mathcad.
d) Reprezentaţi gra…c soluţiile obţinute prin cele dou¼
a procedee.

36. Integrarea numeric¼a a ecuaţiilor diferenţiale de ordinul unu. Metodele

Taylor şi Runge-Kutta.
a) Folosind metodele Taylor şi Runge-Kutta de ordinul patru, determinaţi soluţia
numeric¼a ale ecuaţiei diferenţiale
y y 2
y0 = ; 1 x 4; y(1) = 1:
x x

b) Folosind interpolarea cu funcţii spline cubice, determinaţi apoi, pentru …ecare

metod¼ a, câte o funcţie spline cu care se poate aproxima soluţia ecuaţiei diferenţiale
în orice punct din intervalul [1; 4]:

11
 c) Reprezentaţi gra…c în acelaşi sistem de axe soluţiile obţinute prin cele dou¼
a metode.
d) Care sunt valorile soluţiei în punctele x = 1; 5 şi x = 2; 345?

37. Integrarea numeric¼a a ecuaţiilor diferenţiale de ordinul unu. Metodele

Runge-Kutta şi Taylor.
a) Folosind metodele Runge-Kutta de ordinul patru şi Taylor, determinaţi soluţia
numeric¼a a ecuaţiei diferenţiale
1
y0 = 5y + 5x2 + 2x; 0 x 1; y(0) = :
3

b) Folosind interpolarea cu funcţii spline cubice, determinaţi apoi, pentru …ecare

metod¼ a, câte o funcţie spline cu care se poate aproxima soluţia ecuaţiei diferenţiale
în orice punct din intervalul [0; 1]:
c) Reprezentaţi gra…c în acelaşi sistem de axe soluţiile obţinute prin cele dou¼
a metode.
d) Care sunt valorile soluţiei în punctele x = 0; 3 şi x = 0; 7234?

38. Integrarea numeric¼ a a ecuaţiilor diferenţiale de ordinul unu. Metode

predictor-corector.
a) Folosind metodele Euler (standard) şi Euler implicit¼ a determinaţi cu o precizie de
patru zecimale soluţia numeric¼
a a ecuaţiei diferenţiale
y
y0 = 1 + ; 1 x 2; y(1) = 2:
x
b) Folosind interpolarea cu funcţii spline, determinaţi apoi o funcţie cu care se poate
aproxima soluţia în orice punct din intervalul în care soluţia numeric¼ a a fost deter-
minat¼a.
c) Comparaţi soluţia obţinut¼
a la punctul b) cu soluţia determinat¼
a cu ajutorul funcţiei
Odesolve din Mathcad.
d) Reprezentaţi gra…c soluţiile obţinute prin cele dou¼
a procedee.

39. Integrarea numeric¼

a a ecuaţiilor diferenţiale de ordinul unu. Metode mul-
tipas.
a) Folosind metoda Euler modi…cat¼ a (metoda punctului de mijloc) determinaţi soluţia
numeric¼a a ecuaţiei diferenţiale

y 0 = 1 + (x y)2 ; 2 x 3; y(2) = 1:

b) Folosind interpolarea cu funcţii spline, determinaţi apoi o funcţie cu care se poate

aproxima soluţia în orice punct din intervalul în care soluţia numeric¼ a a fost deter-
minat¼a.
c) Comparaţi soluţia obţinut¼
a la punctul b) cu soluţia determinat¼
a cu ajutorul funcţiei
Odesolve din Mathcad.
d) Reprezentaţi gra…c soluţiile obţinute prin cele dou¼
a procedee.

12
40. Integrarea numeric¼
a a ecuaţiilor diferenţiale de ordinul unu. Metode mul-
tipas.
a) Folosind metoda Euler modi…cat¼ a (metoda punctului de mijloc) determinaţi soluţia
numeric¼a a ecuaţiei diferenţiale
1
y0 = y x2 + 1; 0 x 2; y(0) = :
2
b) Folosind interpolarea cu funcţii spline cubice, determinaţi apoi o funcţie cu care
se poate aproxima soluţia în orice punct din intervalul în care soluţia numeric¼
a a fost
determinat¼a.
c) Comparaţi soluţia obţinut¼
a la punctul b) cu soluţia determinat¼
a cu ajutorul funcţiei
Odesolve din Mathcad.
d) Reprezentaţi gra…c soluţiile obţinute prin cele dou¼
a procedee.

41. Integrarea numeric¼

a a ecuaţiilor diferenţiale. Problema bilocal¼
a.
a) Folosind metoda diferenţelor …nite determinaţi soluţia numeric¼
a a ecuaţiei difer-
enţiale
y0 3y ln x
y 00 2
= 1; 1 x 2; y(1) = y(2) = 0; h = 0; 1:
x x x
Pentru rezolvare utilizaţi pasul indicat în dreptul ecuaţiei.
b) Folosind interpolarea cu funcţii spline, determinaţi apoi o funcţie cu care se poate
aproxima soluţia în orice punct din intervalul în care soluţia numeric¼ a a fost deter-
minat¼a.
c) Comparaţi soluţia obţinut¼
a la punctul b) cu soluţia determinat¼
a cu ajutorul funcţiei
Odesolve din Mathcad.
d) Reprezentaţi gra…c soluţiile obţinute prin cele dou¼
a procedee.

42. Integrarea numeric¼

a a ecuaţiilor diferenţiale. Problema bilocal¼
a.
a) Folosind metoda diferenţelor …nite determinaţi soluţia numeric¼
a a ecuaţiei difer-
enţiale
1
x3 y 00 + 4x2 y 0 2xy = 2 ln x; 1 x 2; y(1) = ; y(2) = ln 2; h = 0; 05:
2
Pentru rezolvare utilizaţi pasul indicat în dreptul ecuaţiei.
b) Folosind interpolarea cu funcţii spline, determinaţi apoi o funcţie cu care se poate
aproxima soluţia în orice punct din intervalul în care soluţia numeric¼ a a fost deter-
minat¼a.
c) Comparaţi soluţia obţinut¼
a la punctul b) cu soluţia determinat¼
a cu ajutorul funcţiei
Odesolve din Mathcad.
d) Reprezentaţi gra…c soluţiile obţinute prin cele dou¼
a procedee.

13
43. Integrarea numeric¼
a a ecuaţiilor diferenţiale. Problema bilocal¼
a.
a) Folosind metoda diferenţelor …nite determinaţi soluţia numeric¼
a a ecuaţiei difer-
enţiale

y 00 + (x + 1)y 0 2y = (1 x2 )e x ; 0 x 1; y(0) = 1; y(1) = 0; h = 0; 1:

Pentru rezolvare utilizaţi pasul indicat în dreptul ecuaţiei.

b) Folosind interpolarea cu funcţii spline, determinaţi apoi o funcţie cu care se poate
aproxima soluţia în orice punct din intervalul în care soluţia numeric¼ a a fost deter-
minat¼a.
c) Comparaţi soluţia obţinut¼
a la punctul b) cu soluţia determinat¼
a cu ajutorul funcţiei
Odesolve din Mathcad.
d) Reprezentaţi gra…c soluţiile obţinute prin cele dou¼
a procedee.

44. Integrarea numeric¼

a a ecuaţiilor diferenţiale. Problema bilocal¼
a.
a) Folosind metoda diferenţelor …nite determinaţi soluţia numeric¼
a a ecuaţiei difer-
enţiale

y 00 + (x + 1)y 0 2y = (1 x2 )e x ; 0 x 1; y(0) = 1; y(1) = 0; h = 0; 1:

Pentru rezolvare utilizaţi pasul indicat în dreptul ecuaţiei.

b) Folosind interpolarea cu funcţii spline, determinaţi apoi o funcţie cu care se poate
aproxima soluţia în orice punct din intervalul în care soluţia numeric¼ a a fost deter-
minat¼a.
c) Comparaţi soluţia obţinut¼
a la punctul b) cu soluţia determinat¼
a cu ajutorul funcţiei
Odesolve din Mathcad.
d) Reprezentaţi gra…c soluţiile obţinute prin cele dou¼
a procedee.

45. Integrarea numeric¼

a a ecuaţiilor cu derivate parţiale.
a) Determinaţi soluţia aproximativ¼
a a ecuaţiei cu derivate parţiale de tip parabolic:
8
> @u 1 @ 2u
>
> (x; t) = (x; t); 0 < x < 1; 0 < t;
>
> @t 16 @x 2
<
>
> u(x; 0) = 2 sin 2 x; 0 x 1;
>
>
>
:
u(0; t) = u(1; t) = 0; 0 < t:
b) Care este valoarea soluţiei în punctul (0; 348; 1; 853)?
c) Reprezentaţi gra…c soluţia obţinut¼
a.
Indicaţie. Utilizaţi pasul h = 0; 1 pe axa Ox şi folosiţi formula care corespunde lui
= 1=6: Comparaţi valorile soluţiei numerice obţinute cu soluţia exact¼ a U (x; t) =
2
t
2e 4 sin 2 x:

14
46. Integrarea numeric¼ a a ecuaţiilor cu derivate parţiale.
1
a) Folosind metoda diferenţelor …nite cu = determinaţi soluţia ecuaţiei c¼
aldurii
4
8
> @u 1 @ 2u
>
> (x; t) = (x; t); 0 < x < 1; 0 < t;
>
> @t 25 @x 2
<
>
> u(x; 0) = sin 2 x; 0 x 1;
>
>
>
:
u(0; t) = u(1; t) = 0; 0 < t:
b) Reprezenaţi gra…c poziţia iniţial¼
a a coardei, reţeaua de puncte în plan şi soluţia
numeric¼
a obţinut¼
a.
c) Care este valoarea soluţiei în punctele (0; 157; 0; 445); (0; 965; 0; 267)?

47. Integrarea numeric¼

a a ecuaţiilor cu derivate parţiale.
a) Determinaţi soluţia aproximativ¼
a a ecuaţiei cu derivate parţiale de mai jos folosind
metoda diferenţelor …nite.
8
>
> @u 1 @ 2u
>
> @t (x; t) = 144 @x2 (x; t); 0 < x < 1; 5; 0 < t 2; 4;
>
>
>
<
2 x
>
> u(x; 0) = sin ; 0 x 1; 5;
>
> 3
>
>
>
:
u(0; t) = u(1; t) = 0; 0 < t 2:4:
b) Care este valoarea soluţiei în punctele (0; 378; 1; 853) şi (0; 898; 0; 582)?
c) Reprezentaţi gra…c soluţia obţinut¼
a.
d) Rezolvaţi ecuatia şi folosind Pdesolve din Mathcad şi comparaţi cele dou¼
a soluţii
obţinute.

48. Integrarea numeric¼

a a ecuaţiilor cu derivate parţiale.
a) Determinaţi soluţia aproximativ¼
a a ecuaţiei cu derivate parţiale de mai jos folosind
metoda diferenţelor …nite - schema implicit¼ a.
8
> @u 1 @ 2u
>
> @t (x; t) = (x; t); 0 < x < 1; 0 < t 0; 5;
>
> 5 @x2
<
>
> u(x; 0) = sin x; 0 x 1;
>
>
>
:
u(0; t) = u(1; t) = 0; 0<t 0; 5:
b) Care este valoarea soluţiei în punctele (0; 25; 0; 15) şi (0; 853; 0; 482)?
c) Reprezentaţi gra…c soluţia obţinut¼
a.
d) Rezolvaţi ecuaţia şi folosind Pdesolve din Mathcad şi comparaţi cele dou¼
a soluţii
obţinute.

15
49. Integrarea numeric¼
a a ecuaţiilor cu derivate parţiale. Ecuaţia corzii vi-
brante.
a) Determinaţi soluţia aproximativ¼
a a ecuaţiei cu derivate parţiale de tip hiperbolic:
8
>
> @ 2u 1 @ 2u
>
> (x; t) = (x; t); 0 < x < 0; 5 0 < t;
>
> @t2 16 2 @x2
>
>
>
>
>
< u(x; 0) = sin 4 x; 0 x 0; 5;
>
> @u
>
>
>
> (x:0) = 0; 0 x 0; 5;
>
> @t
>
>
>
:
u(0; t) = u(0; 5; t) = 0; 0 < t:

b) Care este valoarea soluţiei în punctul (0; 368; 0; 897)?

c) Reprezenaţi gra…c soluţia obţinut¼
a.

50. Integrarea numeric¼

a a ecuaţiilor cu derivate parţiale. Ecuaţia corzii vi-
brante.
a) Determinaţi soluţia numeric¼
a a ecuaţiei corzii vibrante:
8
>
> @ 2u @ 2u
>
> (x; t) = 2; 25 (x; t); 0 < x < 1 0 < t;
>
> @t2 @x2
>
>
>
>
>
< u(x; 0) = sin x; 0 x 1;
>
> @u
>
>
>
> (x:0) = 2 sin x; 0 x 1;
>
> @t
>
>
>
:
u(0; t) = u(1; t) = 0; 0 < t:

b) Reprezenaţi gra…c poziţia iniţial¼

a a coardei, viteza iniţial¼
a a punctelor pe coard¼
a,
reţeaua de puncte în plan şi soluţia numeric¼a obţinut¼
a.
c) Care este valoarea soluţiei în punctele (0; 3; 0; 2); (0; 877; 0; 352); (0; 177; 0; 935)?

16
Bibliogra…e

[1] D¼
aneţ, N.: Metode numerice. Note de curs şi probleme rezolvate în Mathcad, Anul
univ. 2013-2014. (trimise prin e-mail),

[2] D¼
aneţ, N.: Analiz¼a numeric¼a. Cu aplicaţii rezolvate în Mathcad., Editura MatrixRom,
Bucureşti, 2002 (la biblioteca CFDP).

[3] D¼
aneţ, N.: Analiz¼a numeric¼a. Probleme rezolvate cu Mathcad, Carte electornic¼
a în
Mathcad, Editura MatrixRom, Bucureşti, 2005 (la editur¼
a, pe CD).

17