Sunteți pe pagina 1din 23

MATERIALE CELULOZICE

Materialele celulozice spre deosebire de lemn deţin o


pondere ridicată în confecţionarea ambalajelor mai ales
datorită simbiozei acestora cu materialele plastice

Hârtia şi cartonul, în comparaţie cu lemnul, sticla şi


metalele, posedă avantajul că pot servi la obţinerea
ambalajelor pliabile. Specificul acestor ambalaje este acela
că atunci când sunt neumplute, pot fi transportate şi
depozitate în forma pliată, şi la nevoie sunt aduse rapid la
forma dorită în felul acesta necesarul de spaţiu, în
comparaţie cu alte materiale, este mult mai mic fapt ce
relevă avantaje din punct de vedere al costurilor de
transportare şi depozitare.
La descoperirea hârtiei materia primă din care
aceasta era confecţionată era mătasea naturală. Mai târziu
s-au folosit fibrele de bumbac recuperate din cârpe. Odată
cu trecerea la fabricarea hârtiei pe scară largă s-a trecut la
folosirea ţesuturilor vegetale din lemn - răşinoase mai ales.
Ţesuturile lemnoase ale unui arbore sunt compuse
din 50% fibre celulozice, 30% lignină, un complex cu rol de
liant al fibrelor celulozice, 16% carbohidraţi şi 4% alte
substanţe ca proteinele, răşini şi grăsimi.
Fibrele celulozice sunt foarte subţiri si au lungimea de
circa 100 de ori mai mare decât grosimea.
Pentru a se folosi la fabricarea hârtiei,
materia primă trebuie redusă la starea de fibră.
Operaţia se poate face prin două metode:
 mecanic sau
 chimic.
HÂRTIA
Hârtiile utilizate îu domeniul ambalajelor se pot clasifica după gramaj,
compoziţie, destinaţie etc. însă cele două mari categorii de hârtie folosite pentru
ambalaje sunt:
• hârtie netratată: inferioara:
obişnuită:
superioară:
• hârtie tratată.
În tabelul următor sunt date câteva tipuri de hârtie utilizate pentru ambalaje.
Nr.crt Denumire Masa(g/m2 ) Culoare Utilizare
1 Hâitie de 30 - 200 alba sau saci. plicuri.
ambalaj colorată pungi, plase
2 Foiţă de împachetat 18-24 alba sau colorată ca supramaterial de
ambalare
3 Hâitie de 100 - 350 albă/maro cutii, pachete
4 învelit 70-90 natur maro saci de hârtie
Hâitie de sac
5 Hâitie ţesută 40-45 natur maro benzi pentru legat
6 Pergament 45 - 6 0 alba ambalaje pentru produse
grase
7 înlocuitor de 40 - 50 alb închis pentru ambalarea
pergament produselor grase
8 Hâitie pergamin 30 - 60 alba/colorată plicuri, pungi
transparentă
Hârtia netratată.
Se foloseşte la ambalarea pentru protecţie în interiorul ambalajelor
mai mari şi la fabricarea cartonului ondulat.
Dezavantajele pe care le prezintă sunt: permeabilitatea mare
la vaporii de apă şi pierderea rezistenţei mecanice prin umezire.

Hârtia tratată.
Printre procedeele de tratare utilizate sunt:
 adăugarea în pasta fibroasă a unor agenţi chimici de tipul
răşinilor şi cerurilor, dispersii de polimeri, caolin. coloranţi etc:
 tratarea separată constând din impregnarea, laminarea, stropirea
sau cretarea hârtiei folosind materiale plastice, parafina etc.
Hârtiile tratate sunt acoperite cu o peliculă din alt material,
peliculă care conferă hârtiei - care constituie suportul -
caracteristicile funcţionale impuse: bariera la apă, aer, vapori de
apă, gaze, arome, grăsimi, capacitate de termosudare etc.
Pentru toate tipurile de hârtii înobilate
calitatea acoperirilor este dată de următoarele
proprietăţi:
 aderenţa peliculei pe suport:
 continuitatea peliculei.
În funcţie de natura peliculei aceste hârtii se
împart în:
 hărtii parafinate şi cerate:
 hârtii metalizate:
 hârtii acoperite cu polimeri:
 alte complexe pe bază de hârtie.
HÂRTIA PARAFINATĂ ŞI CERATA
Are suportul de hârtie acoperit cu parafină prin imersie în
baie de parafină topită sau prin pulverizare cu parafină topită, cu un
gramaj de 30 - 160g/m2 de parafină.
Hârtia parafinată are următoarele proprietăţi:
 este impermeabilă la apă şi vapori de apă:
 stratul de parafină are stabilitate chimică mare (la acizi şi baze):
 este sterilă, şi nu permite dezvoltarea bacteriilor.

Dintre dezavantaje se pot menţiona:


 la pliere stratul de parafină se crapă:
 la temperaturi scăzute parafina este foarte fragilă:
 stratul de parafină şi grăsimile, în contact direct
se dizolvă reciproc.
Pentru a-i îmbunătăţii proprietăţile, hârtia se
acoperă cu amestecuri de parafină cu ceruri sau
mai ales cu polimeri sintetici. Stratul de acoperire
este de 15 - 20 g/m2 şi conferă caracteristici de
barieră, flexibilitate şi termosudare îmbunătăţite.
Aceste hârtii se folosesc la ambalarea
produselor zaharoase şi de panificaţie (bomboane,
caramele, biscuiţi etc.) sau a produselor congelate,
şi se pot tipări în mai multe culori.
HÂRTII METALIZATE
Sunt hârtii acoperite prin caserare cu o folie
de aluminiu de grosime 9 -14 mm prin intermediul
unui adeziv, ca de exemplu emulsii pe bază de
acetat de vinil, topituri "hot melt” sau PE. Se
asigura o barieră foarte bună la lumină, vapori de
apă, gaze şi arome. Hârtiile metalizate pot fi
colorate şi tipărite şi sunt destinate ambalării unor
produse ca: ciocolata, produse zaharoase,
ţigarete, brânzeturi proaspete, unt şi în general
pentru orice produse proaspete umede sau grase
la care ambalajul nu necesită termosudare.
HÂRTII ACOPERITE CU POLIMERI.
Se produc într-o gamă larga de sortimente cu
caracteristici foarte variate, în funcţie de tipul polimerului
utilizat la acoperire; PE şi răşini ionomerice, copolinieri,
clorură de vinil - viniliden CVVD, siliconi, alcool polivinilic şi
acetat de polivinil.

Dintre hârtiile acoperite cu polimeri se pot aminti:


 hârtie acoperită cu PE - are o bună rezistenţa mecanică,
inerţie chimică şi permeabilitate la vapori de apă redusă,
are o bună flexibilitate, este fără miros şi gust, rezistă la
apă şi grăsimi, este termosudabila la 140 - 150°C.
Se recomandă la ambalarea laptelui, supelor
concentrate, cacao, dulciuri, brânzeturi, cafea.
 hârtie acoperită cu alcool polivinilic - are rezistenţă excelentă
la uleiuri şi grăsimi, este puţin permeabilă la gaze, mai ales la
oxigen, are bune proprietăţi mecanice.
Se recomandă la ambalarea produselor grase.
 hârtie acoperită cu copolimeri de clorură de viniliden - acrilat
- este termosudabila la 120 - 150°C, are o permeabilitate foarte
scăzuta la gaze şi vapori de apă.
Se foloseşte la ambalarea produselor de panificaţie, grăsimi
organice sau vegetale.
 hârtie acoperită cu PVC - este permeabilă la vapori de apă şi la
CO2, are rezistenţă termică (-20 - 99°C), este termosudabilă,
rezistentă la grăsimi, insolubilă în alcooli.
 hârtie acoperită cu clorură de poliviniliden - prezintă o foarte
bună impermeabilitate la vaporii de apă, arome şi gaze.
ALTE COMPLEXE PE BAZA DE HÂRTIE
Sunt constituite din minimum două materiale
de bază dintre care unul este hârtia. Ca toate
materialele complexe se confecţionează pentru a
asigura:
 conservabilitate pe timp mai îndelungat:
 ambalarea în vid sau în atmosferă modificată:
 posibilitatea încălzirii produsului ambalat:
 productivitate mărită pe linii tehnologice
automate.
Se pot obţine complexe cu hârtie într-o gamă foarte variată
cu caracteristici funcţionale foarte diferite, în funcţie de materialele
ce compun complexul. Câteva exemple:
 CVVD/ hârtie/ PE, topituri, emulsii vinilice/ folie de aluminiu;
 hârtie / PVDC / folie de Al / PE:
 răşini ionometrice / hârtie / adeziv/ folie de Al.
Complexele menţionate se folosesc la ambalarea produselor
alimentare concentrate (supe), salamuri porţionate, paste făinoase,
produse aromate (ceai, cafea, cacao), produse de panificaţie şi
patiserie, produse alimentare congelate, lapte, sucuri de fructe,
produse gătite etc.
Realizarea complexelor pe bază de hârtie se face prin
metode clasice: caşerare, extrudare, impregnare, lipire.
CARTONUL

Cartonul duplex
Este format din două straturi diferite de material
fibros unite în stare umedă prin presare. Se fabrică în
două tipuri:
- tip E - extra - pentru ambalaje care se imprimă
prin procedeul offset. De aceea stratul superior este
fabricat din pastă chimică înălbită.
- tip O - obişnuit - pentru alte tipuri de ambalaje.
Calitatea cartonului se apreciază prin: gradul de
alb, satinajul, deformaţia la umezite, deformaţia
remanentă, rezistenţa la rupere, plesnire şi îndoire,
densitate aparentă.
Cartonul triplex
Este format din trei straturi diferite de
material fibros unite în stare umedă prin
presare. Se utilizează, ca şi celălalte tipuri de
cartoane, mai ales pentru ambalaje de
transport şi grupare şi mai puţin ca ambalaje
de prezentare.
CARTONUL ONDULAT

Cartonul ondulat s-a impus datorită caracteristicilor


sale: stabilitate ridicată, rezistenţă la încovoiere şi
greutate redusă.
Spre deosebire de cartoanele plate, cartonul
ondulat este un material a cărui grosime se obţine prin
suprapunerea alternativă a unuia până la patru straturi
netede cu unul până la trei straturi ondulate din hârtie,
unite între ele cu un adeziv.
Elementul de bază îl constituie alăturarea unui
strat neted cu unul ondulat. Producerea cartonului
ondulat se face pe instalaţii de mari dimensiuni.
Etapele tehnologice de produce a cartonului ondulat sunt:
a) formarea sub acţiunea presiunii şi a căldurii, a stratului ondulat prin
trecerea unei hârtii A printre două valţuri canelate. Vârfurile ondulelor
sunt apăsate şi lipite cu un adeziv pe un strat plat B:
b) producerea cartonului ondulat simplu - cu un strat de ondule - prin
lipirea pe suprafaţa liberă a ondulelor a unui alt strat plat C de
acoperire;
c) producerea cartoanelor ondulate cu două sau mai multe straturi de
ondule.

Prezenţa concomitentă a proprietăţilor rigide şi elastice face


posibilă obţinerea din carton ondulat a unui ambalaj suficient de rigid, sub
aspectul formei, si elastic sub aspectul funcţiei de ambalaj.
Structura din mai multe straturi oferă
posibilitatea modificării proprietăţilor de
rezistenţă.
Printr-o combinaţie adecvată a diferitelor
caracteristici individuale ale structurilor plane şi
ondulate, prin alegerea ondulaţiilor de diverse înălţimi
şi amplitudini, prin alegerea direcţiei de orientare a
ondulaţiilor şi prin stabilirea ordinii lor se pot obţine atât
proprietăţi de rezistenţă diferite cât şi caracteristici
diferite pe cele două feţe ale cartonului ondulat:
rigiditate exterioara şi elasticitate internă.
Calitatea cartonului ondulat este definită de calitatea
hârtiei, rezistenta la compresiune, străpungere,
plesnite, tracţiune, prin gramaj şi grosime.
Pentru îmbunătăţirea proprietăţilor cartonului
ondulat, acesta se acoperă cu un strat protector. Prin
acoperirea cu materiale topite se obţin o serie de
caracteristici: luciu şi stabilitate: impermeabilitate la
vaporii de apă şi grăsimi: rezistenţă la frecare:
posibilitate de închidere prin termosudare.
Ca materiale de acoperire se folosesc: parafine şi
ceruri speciale, polietilena de joasă densitate, răşini de
vinil etc. Câteva tipuri de ambalaje din hârtie şi carton
sunt prezentate în figurile de mai jos:
Tipuri de pungi din hârtie, -fără fald lateral; -
cu fald lateral; -cu fund închis în formă de
cruce; -cu fund închis în formă de plic; -cu fald
în partea inferioară.
Tipuri de cutii de carton, a-cu falduri; b-cu
capac cu bordură; c-cu capac care se închide
prin presare; d-cu capac tip clapetă; e-tip
sertar; f-cu capac care se îmbină cu corpul.
Închiderea pungilor de hârtie se poate realiza în mai multe moduri

a-lipire;
b-presare;
c-cu eticheta;
d-cu capse;
e-cu clips;
f-cu cleme;
g-lipirea faldurilor;
h,i-prinderea faldurilor cu eticheta.

S-ar putea să vă placă și