CENTRUL DE EXCELENŢĂ PENTRU TINERI CAPABILI DE PERFORMANŢĂ IAŞI

Anul şcolar 2010 - 2011

Aplicaţii ale numerelor complexe în geometrie

Prof. Gheorghe Iurea

0
Cap.1 Noţiuni teoretice

1. Fie A(a), B(b). Atunci d(A, B) = |a – b|.

2. Afixul unui punct obţinut printr-o rotaţie

Fie A(a), B(b). Atunci punctul C obţinut prin rotaţia de centru A şi unghi  , din B este
c – a = (b – a) (cos  + isin  ).

ba
3. Puncte coliniare: A(a), B(b), C(c) sunt coliniare   R *.
ca
ba ba
4. Perpendicularitate: A(a), B(b), C(c), D(d) distincte. AB  CD   iR*  Re 0.
d c d c

ca
5. Dacă A(a), B(b), C(c) sunt distincte, diferite de origine, atunci: m( BAˆ C )  arg .
ba

a 2  a1 b2  b1
6. Triunghiurile A1 A2 A3 şi B1 B2 B3 la fel orientate sunt asemenea   .
a3  a1 b3  b1
a 2  a1 b2  b1
Triunghiurile A1 A2 A3 şi B1 B2 B3 invers orientate sunt asemenea   .
a 3  a1 b3  b1

7. Afixul punctului care împarte un segment într-un raport dat.

MA a  kb
Daca M  ( AB) , A(a), B(b),  k  0 , atunci m  .
MB 1 k

1
8. Aria triunghiului ABC, direct orientat, este S ABC  Im(ab  bc  ca) .
2

9. Triunghiul ABC echilateral

 a 2  b 2  c 2  ab  ac  bc  a  b   2 c  0,  2    1  0  c  a   (b  a) ,  2    1  0.

10. Patrulatere particulare:

a) ABCD paralelogram dacă şi numai dacă a + c = b +d.
b) ABCD dreptunghi dacă şi numai dacă a + c = b + d şi |a – c| = |b – d|.
c) ABCD romb dacă şi numai dacă a + c = b + d şi |a – b| = |c – d|.
ba ba
11. Paralelism: AB || CD   R  Im  0.
d c d c

1
Cap.2 Probleme

ˆ B )  90 şi
ˆ B )  m( AC
1. Fie D un punct interior triunghiului scalen ABC astfel încât m( AD
AB  CD
AC · BD = AD · BC. Să se calculeze .
AC  BD
BC BD
Soluţie: Fie m( ACˆ B)   şi a, b, c, d afixele punctelor A, B, C, D, iar k   . Rezultă:
AC AD
kaz  b kaiz  b
b – c = k(a – c)t; b – d = k(a – d)it, de unde c  ;d şi
kz  1 kzi  1
AB  CD a b  c d
  2.
AC  BD ac  bd

2. Fie ABC un triunghi echilateral. O paralelă la AC taie AB în M şi BC în P. D este centrul cercului

circumscris triunghiului PMB, iar E mijlocul lui AP. Să se determine măsurile unghiurilor triunghiului
DEC.
1 3 1 3
Soluţie: Alegem reperul cu originea în B. Avem: b = 0, c = 1, a  i , p = p, m  p  i ,
2 2 2 2 
3i 3 1 i 3  2p 1
d  p, e . Deducem: CE  p 2  3 p  3 , DE  3 p 2  3 p  3 ,
6 4 2 6
3
CD  p 2  3 p  3 . Triunghiul DEC are unghiurile de măsuri 30°, 60°, 90°.
3

3. În triunghiul ABC, fie O centrul cercului circumscris, D mijlocul lui AB şi E centrul de greutate al
triunghiului ACD. Demonstraţi că CD  OE  AB  AC .
Soluţie: Alegem un reper cu originea în O, de rază R = 1 şi a, b, c, d, e afixele punctelor A, B, C, D, E.
ab a  c  d 3a  b  2c
Atunci d  , e  .
2 3 6
cd cd cd
OE  CD   iR   0.
e e e
2 2
Cum a a  bb  cc  1  a c  ac  ab  ab  a  b  ac  AB  AC .

4. Pe laturile AB, AC ale triunghiului ABC construim în exterior pătratele ABEF şi ACGH de centre O
şi Q. Dacă M este mijlocul lui BC, arătaţi că triunghiul OMQ este dreptunghic isoscel.
Soluţie: Fie a, b, c afixele punctelor A, B, C faţă de un reper oarecare.
Atunci h – a = (c – a)i; b – a = (f – a)i.
a (1  i )  c(1  i ) a (1  i )  b(1  i ) bc
Rezultă q  , o , m .
2 2 2
om
Cum q  m  i rezultă că triunghiul OMQ este dreptunghic (în M) isoscel.
5. Triunghiul ABC înscris în cercul C(O; R) este dreptunghic dacă şi numai dacă |a + b + c| = R, unde
a, b, c sunt afixele punctelor A, B, C.
Soluţie: Triunghiul ABC este dreptunghic în A implică B, C opuse, de unde rezultă că b + c = 0, deci
|a + b + c| = |a| = R.

2
 2  R2 R2 R2 
a  b  c  R  a  b  c  R 2  (a  b  c )(a  b  c)  R 2  (a  b  c)     R 2 
Reciproc,  a b c 
 (a  b)(b  c)(c  a )  0.

6. Afixele z1 , z 2 , z 3 ale vârfurilor A1 , A2 , A3 ale triunghiului A1 A2 A3 verifică z1  z 2  z 3  1 şi

2
 3 . Arătaţi că triunghiul A1 A2 A3 este echilateral.
2 2
z z
1 2  z z 2  z z
3 3 1

 z1  z 2 
Soluţie: Fie M   mijlocul lui (AB). Atunci avem:
 2 
2
z1  z 2 2  c2 
OM 2   z1  z 2
 4OM 2  4 R 2    4 R (1  sin C )  4 R cos C 
2 2 2 2

2  4 
3 3
cos 2 A  cos 2 B  cos 2 C   cos 2 A  cos 2 B  cos 2C   0 
4 2
3
2 cos( A  B ) cos( A  B )  2 cos 2 C  1   0 
2
4 cos C  4 cos C cos( A  B )  1  0  (2 cos C  cos( A  B )) 2  sin 2 ( A  B )  0  A  B  C  60
2

7. Fie ABCD un dreptunghi înscris în cercul C(O ; R) şi M un punct de pe cerc, iar H 1 , H 2

ortocentrele triunghiurilor MAB, MCD. Arătaţi că M este mijlocul lui ( H 1 H 2 ) .
Soluţie: Fie reperul cu originea în O şi axele paralele cu laturile dreptunghiului. Atunci A(a), B(b),
z H1  z H 2
C(-a), D(-b) şi M(m), z H  m  a  b, z H  m  a  b  min H 1 H 2 are afixul
1 2
 m , deci
2
mijlocul lui ( H 1 H 2 ) este M.

8. Fie A(a), B(b), C(c) în raport cu un sistem arbitrar de axe. Arătaţi că afixul ortocentrului H este
h = a + b + c – 2o.
Soluţie: Fie A’(a’) simetricul lui A faţă de O. Cum BHCA’ este paralelogram, avem:
h = b + c – a’ = b + c + a – 2o.

9. Fie O centrul pătratului ABCD, M mijlocul lui BO, N mijlocul lui CD. Demonstraţi că triunghiul
AMN este dreptunghic isoscel.
1
Soluţie: Fie D originea sistemului de axe DC şi DA. Avem: D(0), C(1), B(1 + i), A(i), N   ,
2
 3(1  i ) 
M  . Cum n – m = (a – m)i, rezultă concluzia.
 4 

10. Pe laturile BC, CA ale triunghiului ABC construim în exterior pătratele BCKL şi ACMN. Fie P
1
mijlocul lui KM. Arătaţi că CP  AB şi CP  AB .
2
ba
Soluţie: Faţă de un reper oarecare, m – c = (a – c) (-i), k – c = (b – c)i, p  c  i.
2
c p 1 1
Din  i  iR*  CP  AB şi CP  AB.
ab 2 2
3
11. Fie H ortocentrul triunghiului ABC, M, N, P mijloacele laturilor BC, CA, respectiv AB, iar
A1 H BH CH
A1  ( AH ), B1  ( BH ), C1  (CH ) astfel încât  1  1 . Să se arate că dreptele
AA1 BB1 CC1
A1 M ; B1 N ; C1 P sunt concurente.
Soluţie: Considerăm un reper cu originea în O, centrul cercului circumscris triunghiului ABC. Fie A(a),
bc A1 H h  ka a  b  c  ka
B(b), C(c), H(h), h = a + b + c, M(m), m  . Din  k  a1   .
2 AA1 1 k 1 k
Căutăm un punct Q pe A1 M astfel încât q să se exprime simetric în funcţie de a, b, c.
A1Q a  lm 1  l 1  l 1   l 1 2k
lq 1   a  b    c  . Alegem  1 l  .
QM 1 l l 1   2 k 1  2 k 1  2 k 1 k 1
k 1
Rezultă q  (a  b  c) , deducem Q  ( B1 N ), (C1 P ) . Dreptele sunt concurente în Q.
3k  1

12. Fie ABCD un paralelogram şi M un punct în planul său. Să se arate că

MA  MC  MB  MD  AB  BC .
Soluţie: Fie a, b, c, d afixele vârfurilor A, B, C, D faţă de un reper arbitrar, a + c = b + d.
Avem: MA · MC + MB · MD = |m – a| · |m – c| + |m – b| · |m – d|  |(m – a)(m – c) – (m – b)(m – d)|
= |ac – bd| = |a – b| · |c – b| = AB · BC.

13. Fie z1 , z 2, z 3 distincte de acelaşi modul R.

1 1 1 1
Arătaţi că z  z z  z  z  z z  z  z  z z  z  R 2 .
1 2 1 3 2 1 2 3 3 1 3 2

Soluţie: Considerăm triunghiul ABC cu vârfurile de afixe z1 , z 2, z 3 cu originea în O, centrul cercului

circumscris.
1 1 1 1 abc 4 RS
Inegalitatea devine:    2  a b  c  2  2p  etc.
ab ac bc R 4R 4R 2

14. Rezolvaţi ecuaţiile:

a) |z – a| + |z – b| = b – a, z număr complex, a, b numere reale fixate, b > a.
b) |z| + |z – 1| + |z – 2| + |z – 3| = 4, z număr complex.
Soluţie: Alegem un reper XOY, A, B pe OX şi M(z), A(a), B(b).
a) ecuaţia este echivalentă cu MA + MB = AB, de unde rezultă că M se află pe [AB], deci z este număr
real, z  [a, b]
b) 4 = |z| + |z – 1| + |z – 2| + |z – 3|  |z – (z – 3)| + |z – 1 – (z – 2)| = 4, de unde rezultă |z| + |z – 3| = 3

şi |z – 1| + |z – 2| = 1  z  [0,4], z  [1,2]  z  [1,2] .

15. Considerăm triunghiul ABC înscris în cercul C(O; R), A’, B’, C’ punctele diametral opuse vârfurilor
A, B, C, iar M, N, P mijloacele segmentelor BA’, CB’, AC’. Arătaţi că O este centrul de greutate al
triunghiului MNP.
Soluţie: Considerăm un reper de centru O. Avem: A(a), B(b), C(c), A’(-a), B’(-b), C’(-c),
ba cb ac
M , N  , P .
 2   2   2 

4
 zM  zN  zP
Centrul de greutate al triunghiului MNP are afixul  0  zO .
2

16. Considerăm în plan triunghiurile echilaterale OAB, OCD şi OEF la fel orientate. Să se arate că
triunghiul ACE este echilateral dacă şi numai dacă triunghiul BDF este echilateral.
Soluţie: Considerăm triunghiurile orientate pozitiv. Deci A(a), B(a  ), C(c), D(c  ), E(e), F(e  ),
 
  cos  i sin .
3 3
Triunghiul ACE este echilateral dacă şi numai dacă e – a = (c – a)  , iar triunghiul BDF este echilateral
dacă şi numai dacă e  - a  = (c  - a  )  .

17. Fie triunghiul ABC. În semiplanul mărginit de AC care conţine B, construim triunghiurile
dreptunghice isoscele DAB, BCE, AFC cu unghiurile drepte în A, C, F. Să se arate că D, F, E sunt
coliniare.
Soluţie:

Faţă de un reper arbitrar, considerăm A(a), B(b), C(c).

1
Atunci d – a = (b – a)(-i); e – c = (b – c)i; a – f = (c – f)i  f  (a  ai  ci  c) .
2
d f
Din e  f  1  D, E, F coliniare şi F mijlocul lui (DE).

Cap.3 Probleme

18. Fie z A , z B , z C afixele vârfurilor triunghiului ABC înscris în cercul unitate.

Dacă z B z C (b  c)  z C z A (a  c)  z B z A (a  b)  0 , atunci triunghiul ABC este echilateral.
Soluţie: Conjugând relaţia dată, avem:
bc
 ...  0  z A (b  c)  ...  0   z A  z B  z C  a  b  c   az A  bz B  cz C  z H  z I  H  I  triunghiul
z B zC
ABC echilateral.
5
19. Fie z1 , z 2 , z 3 trei numere complexe de acelaşi modul R. Să se demonstreze că:
z1  z 2  z1  z 3  z 2  z1  z 2  z 3  z 3  z1  z 3  z 2  9R 2 .
Soluţie: Fie A, B, C de afixe z1 , z 2 , z 3 şi reperul XOY, O centrul cercului circumscris triunghiului
ABC. Atunci punctele A, B, C aparţin cercului şi inegalitatea devine ab  bc  ca  9R 2 , care este
adevarată deoarece ab  ac  bc  a 2  b 2  c 2  9R 2 (din OH 2  9 R 2  a 2  b 2  c 2  0 ).

20. Fie A1 A2 A3 un triunghi, M un punct pe cercul C(O, R) circumscris triunghiului şi H 1 H 2 , H 3

ortocentrele triunghiurilor MA2 A3 , MA3 A1 , MA1 A2 . Să se arate că A1 H 1 , A2 H 2 , A3 H 3 sunt
concurente.
Soluţie: Fie O originea sistemului de axe şi Ai (a i ) . Atunci h1  m  a 2  a3 , m afixul lui M, de unde
1
rezultă că mijlocul lui A1 H 1 este (m  a1  a 2  a3 ) , afixul lui MH, H ortocentrul triunghiului
2
A1 A2 A3 , deci A1 H 1 , A2 H 2 , A3 H 3 sunt concurente.

21. Să se arate că nu există trei numere complexe z1 , z 2 , z 3 cu modulele egale cu 1, care să verifice:
  
z13  z 23  z 33  3 2  2i  z1  z 2  z 3 .
Soluţie: Fie z1  cos  i sin  , z 2  cos   i sin  , z 3  cos   i sin  . După calcule, obţinem:
cos 3  cos 3  cos 3  6  3(cos   cos   cos  ) şi
3
sin 3  sin 3  sin 3  6  3(sin   sin   sin  ) , de unde sin 3   sin 3   sin 3   ;
2
3
cos 3   cos 3   cos 3   .
2
     
Rezultă: sin 3   cos 3   sin 3   cos 3 B  sin 3   cos 3   3 .
Cum sin 3 x  cos 3 x  sin 2 x  cos 2 x  1 (egalităţile pentru sinx = 0, cosx = 1 sau sinx = 1, cosx = 0),
3
rezultă sin  , sin  ,..., cos  , cos  ,...  {0;1}  sin   sin   sin   , fals.
3 3 3

22. Fie numerele complexe a, b, c distincte două câte două, astfel încât |a| = |b| = |c| =1 şi
a  b  b  c  c  a  8 . Să se arate că |(a + b)(b + c)(c + a)|  1 .
2 2 2

Soluţie:
(a  b)(a  b)  (b  c )(b  c)  (c  a )(c  a )  8   (ab  ab)  2  (a  b  c)(a  b  c)  1 
|a + b + c| < 1.
Alegând un reper de centru O, centrul cercului circumscris triunghiului ABC şi A(a), B(b), C(c) rezultă
OH < 1, deci H este interior triunghiului ABC, deci triunghiul ABC este ascuţitunghic. Dacă M este
mijlocul laturii BC, atunci |b + c| = 2OM = 2RcosA = 2cosA. Inegalitatea se reduce la
1
cosAcosBcosC  , adevarată.
8

23. Dacă z este un număr complex şi m, n numere naturale nenule, z m  1 şi (1  z ) n  1 , arătaţi că

z 3  1 şi m = M3, iar n = M6.
1 3
Soluţie: Fie z = a + bi. Atunci |z| = 1 şi |z + 1| = 1  z    i  z 3  1 . Deducem m = M3 şi n
2 2
= M6.
6
24. Fie ABCD un patrulater convex. Construim triunghiurile ABM, CDP, BCN, ADQ echilaterale
(primele două în exterior, iar celelalte două în interior). Arătaţi că MNPQ este paralelogram (eventual
degenerat).
Soluţie:

În raport cu un sistem arbitrar, notăm X(x) punctul de afix m – b = (a – b)ε, p – d = (c – d)ε;

 
n – b = (c – b)ε, q – d = (a – d)ε,   cos  i sin .
3 3
Se verifică uşor că n + q = p + m, deci MNPQ este paralelogram.

25. Pe diagonalele unui paralelogram se construiesc triunghiurile echilaterale ACM, BDN ca în figură.
Să se arate că dreptele MN şi AB sunt perpendiculare.
Soluţie:

Notăm x afixul punctului X faţă de un reper oarecare. Avem: a + c = b + d şi m – a = (c – a)ε,

  mn 3
n – b = (d – b)ε,   cos  i sin . Rezultă i  MN  AB .
3 3 ab 2

26. Fie z1 , z 2 , z 3 numere complexe, z1  z 2  z 3  R, z 2  z 3 .

1
Arătaţi că min az 2  (1  a) z 3  z1  z1  z 2 z1  z 3 , pentru a real.
2R
Soluţie: Fie triunghiul ABC cu vârfurile de afixe z1 , z 2 , z 3 . Cum D(az 2  (1  a ) z 3 )  BC rezultă că
2S 2abc bc 1
min az 2  (1  a) z 3  z1  min AD  AD     z1  z 2 z1  z 3 (am ţinut cont că D
a 4 Ra 2R 2R
aparţine lui BC şi AD este perpendiculară pe BC).

7
27. Fie ABC un triunghi şi M un punct în planul său, A1 , B1 , C1 mijloacele laturilor BC, CA, AB şi
MA1 MB1 MC1
A2 , B2 , C 2 , A2  ( MA1 ), B2  ( MB1 , C 2  ( MC1 ,    k . Arătaţi că AA2 , BB2 , CC 2
A1 A2 B1 B2 C1C 2
sunt concurente.
Soluţie: Faţă de un reper oarecare, notăm x, afixul punctului X.
b  c m  ka 2 (1  k )(b  c) m
a1    a2   .
2 1 k 2k k
Căutăm un punct Q  AA 2 astfel încât afixul său, q să se exprime simetric în funcţie de a, b, c.

 (1  k )(b  c) m  1 k
Cum q  xa  (1  x) a 2  xa  (1  x)   , alegem x astfel încât x  1  x  , deci
 2k k 2k
k 1 k 1
x . Pentru acest x, q   a  b  c  . Rezultă că dreptele date sunt concurente în Q.
2k 3k  1

28. Fie ABC un triunghi cu unghiul A ascuţit. În exteriorul triunghiului ABC se consideră D şi E, DA =
DB, EA = EC şi m( AD ˆ B )  m( AE ˆ ) . Demonstraţi că simetricul lui A faţă de mijlocul lui
ˆ C )  2 m( A
DE este centrul cercului circumscris triunghiului ABC.
Soluţie: Faţă de un reper arbitrar, notăm x, afixul punctului X. Notăm cos 2 A  i sin 2 A   . Rezultă:
a  c b  a
c  e  ( a  e) ; a  d  (b  d ) , deci e  ;d  . Rezultă: c  o   (b  o), o  d  e  a
 1  1
Astfel, triunghiurile OBC şi ABC au aceeaşi orientare, OB = OC şi m( BOˆ C )  2m( A ˆ ) . Rezultă că O
este centrul cercului circumscris triunghiului ABC.

29. Fie ABCDE un pentagon convex şi M, N, P, Q, X, Y mijloacele segmentelor BC, CD, DE, EA, MP,
NQ. Arătaţi că XY || AB.
x y 1
Soluţie: Notăm t afixul punctului T faţă de un reper oarecare. Deducem:   , deci XY || AB.
ab 4

30. Se construiesc pătrate în exteriorul unui patrulater. Dacă centrele pătratelor sunt X, Y, Z, U, atunci
dreptele XZ şi YU sunt perpendiculare şi XZ = YU.
Soluţie: Fie a, b, c, d afixele vârfurilor patrulaterului şi x, y, z, u afixele punctelor X, Y, Z, U. Atunci:
ab ab bc bc cd cd d a d a
x  i; y   i; z   i; u   i.
2 2 2 2 2 2 2 2
uy
Rezultă  i  XZ  YU şi XZ = YU.
zx
31. Se consideră triunghiurile echilaterale ABC şi BDE la fel orientate. Fie M şi N mijloacele laturilor
AC şi respectiv DE. Arătaţi că triunghiurile MBN şi CBD sunt asemenea.
Soluţie: Alegem un reper cu originea în B. Notăm cu x afixul punctului X.
b  b a  a  
Avem: z B  0; z D  a; z E  a ; z C  b; z A  b ; m  ;x  ;   cos  i sin .
2 2 3 3
bm bc
Triunghiurile MBN şi CBD sunt asemenea dacă  , care se verifică uşor.
nm d c

32. Fie OAB şi OA’B’ două triunghiuri echilaterale cu aceeaşi orientare, S centrul de greutate al
triunghiului OAB şi M, N mijloacele laturilor A’B, respectiv AB’. Să se arate că triunghiurile SMB’ şi
SNA’ sunt asemenea.
8
Soluţie: Alegem reperul cu originea în O. Avem: O(o), A(a), B(a  ), A’(b), B’(b  ),
 b  a   a  b   a  a 
M , N  , S   . Triunghiurile SMB’ şi SNA’ sunt invers orientate şi sunt asemenea
 2   2   3 
ms ns
dacă   .

b' s  a ' s 
b  a a  a

ms
 2 3  3b  a  2a  1  n  s    1
Dar şi  a ' s    2   2 .
b' s a  a 2(3b  a  a ) 2    
b 
3

33. Pe laturile AB şi AC ale triunghiului ABC se construiesc triunghiurile asemenea AMB şi ANC. Să se
arate că MN este perpendiculară pe mediana din A dacă şi numai dacă unghiurile MAB şi NAC sunt
drepte sau AB = AC.
bc
Soluţie: Notăm cu x afixul punctului X faţă de un reper oarecare. Avem A(a), B(b), C(c), P  -
 2 
mijlocul lui BC. Triunghiurile AMB şi ANC sunt invers asemenea, deci
ma na mn
    t  m  a  t (b  a ), n  a  t (c  a ).MN  AP 
  iR 
ba ca pa
mn mn t (b  a )  t (c  a ) t (b  a )  t (c  a )
 0  0
p  a  p  a  baca baca

(t  t ) (b  a )(b  a )  (c  a )(c  a )  0 

 (t  t ) b  a
2
 ca 2
  0  t  iR
sau AC = AB, ceea ce este echivalent cu faptul că unghiurile MAB şi NAC sunt drepte sau AB = AC.

34. Fie CD înălţime în triunghiul ABC dreptunghic, cu C unghiul drept. Să se arate că medianele AM şi
CN ale triunghiurilor ADC şi BCD sunt perpendiculare.
Soluţie: Considerăm reperul cu originea în C şi axe CB, CA. Avem: C(0), A(a), B(b), a  iR*, b  R .
ca bc
Din triunghiul ACD direct asemenea cu triunghiul CBD, rezultă că  .
d a d c
ab ma a
Dar c  0  d  . Din    iR*  AM  CN .
ab nc b

35. Pe laturile (BC), (CD) ale patrulaterului ABCD se consideră punctele M şi N astfel încât
BM CN AP BP 4
 2,  3 . Fie P punctul de intersecţie a dreptelor AM şi BN. Dacă  2,  , arătaţi că
MC ND PM PN 5
ABCD este paralelogram.
Soluţie: Notăm cu x afixul unui punct X faţă de un reper oarecare.
b  2c c  3d 3a  2b  4c 5b  c  3d
Găsim: m  ,n  ,p ,p  3a  2b  4c  5b  c  3d ,
3 4 9 9
de unde a + c = b + d şi de aici concluzia.

36. Fie ABCDE pentagon convex şi M, N, P, Q, R mijloacele laturilor AB, BC, CD, DE şi EF. Dacă AP,
BQ, CR şi DM sunt concurente, arătaţi că punctul lor de concurenţă aparţine dreptei EN.

9
Soluţie: Alegem reperul cu originea în O. Punctele A, O, P sunt coliniare, de unde rezultă că
a a a
R    a (c  d )  a (c  d ).
p p p
La fel, b(e  d )  b(e  d ), c( a  e)  c( a  e), d (b  a)  d (b  a)  e(b  c)  e(b  c)  O  EN .

37. Fie A1 A2 A3 si B1 B2 B3 două triunghiuri echilaterale la fel orientate şi C i mijlocul laturii Ai Bi

. Să se arate că triunghiul C1C 2 C 3 este echilateral.
Soluţie: Din a3  a1  (a 2  a1 ) ; b3  b1  (b2  b1 ) (am considerat triunghiul A1 A2 A3 orientat
 
trigonometric),   cos  i sin  c3  c1  (c 2  c1 ) , deci triunghiul C1C 2 C 3 este echilateral.
3 3

DB EC FA
38. Fie ABC un triunghi oarecare şi D  ( AB), E  ( BC ), F  ( AC ) astfel încât   . Să
DA EB FC
se arate că dreapta AE este paralelă cu dreapta determinată de mijloacele segmentelor (BC) şi (DF).
AD EB FC a  kb b  kc c  ka
Soluţie: Dacă    k , atunci d  ,e  ,f  , iar M mijlocul lui BC, N
DB EC FA 1 k 1 k 1 k
ae 1
mijlocul lui DF, avem  2  R  MN || AE (şi MN  EA) .
nm 2

39. Pe laturile unui paralelogram se construiesc în exterior pătrate. Demonstraţi că centrele acestor
pătrate sunt vârfurile unui pătrat.
Soluţie:

10
Fie a, b, c, d afixele punctelor A, B, C, D, a + c = b + d. Deducem n – a = (d – a)i, deci
a  d  (d  a )i a  b  (a  b)i b  c  (b  c )i c  d  (c  d )i
o1  . La fel, o2  , o3  , o4  .
2 2 2 2
Deducem: o1  o3  o2  o4 , deci O1O2 O3 O4 este paralelogram.
o 2  o1
Din  i  O1O2  O1O4 , O1O2  O1O4 . Concluzia se impune.
o 4  o1

AD AE
40. Pe laturile AB şi AC ale triunghiului ABC se consideră punctele D şi E astfel încât  k.
DB EC
Se prelungesc segmentele BE şi CD dincolo de E şi D cu EE’ = kEB, DD’ = kDC. Să se arate că:
a) punctele D’, A, E’ sunt coliniare;
b) Segmentele AD’ şi AE’ sunt congruente.
e' a
Soluţie: Faţă de un reper arbitrar, e’ = a + k(c – b), d’ = a + k(b – c). Din  1 rezultă
d ' a
concluzia.

AM BN
41. Fie ABCD un patrulater, M  ( AD ), N  ( BC ) astfel încât   1 . Să se arate că mijlocul
AD BC
lui (MN) aparţine segmentului determinat de mijloacele diagonalelor.
AM BN
Soluţie: Notăm  k;  1 k .
AD BC
ac bd
Rezultă: m = a(1 – k) + bd; n = bk + (1 – k)c, e  ,f  .
2 2
e p k
Din f  p  k  1 , rezultă concluzia.

11
42. Se consideră triunghiul ABC şi punctele M  ( BC ), N  ( AC ), P  ( AB) astfel încât
AP BM CN
  . Să se arate că dacă triunghiul MNP este echilateral, atunci triunghiul ABC este
PB MC NA
echilateral.
(Olimpiada Judeţeană, 2006)
AP BM CN
Soluţie: Fie    k , alegem reperul în M şi N să aiba afixul 1. Rezultă P ( ),
PB MC NA
  a  kb c  ka
  cos  i sin . Deducem:   ; b  kc  0;  1.
3 3 1 k 1 k
k2  k 2  k 1  k
De aici: a  ; b  ;c  .
1 k  k 2
1 k  k 2
1 k  k 2
Se verifică uşor că a  b  (c  b) , deci triunghiul ABC este echilateral.

43. Fie u, v, w trei numere complexe de modul 1. Arătaţi că exista o alegere a semnelor + şi – astfel
încât  u  v  w  1 .
(Olimpiada Judeţeană, 2007)
Soluţie: Fie u, v, w afixele vârfurilor triunghiului UVW. Atunci u + v + w este afixul ortocentrului
(raportat la un sistem cu originea O – centrul cercului circumscris triunghiului UVW).
Dacă triunghiul UVW este ascuţitunghic, alegem toate semnele + (H interior triunghiului UVW). Dacă
un unghi este obtuz, de exemplu W, atunci pentru w’ = -w, obţinem triunghiul UVW’ ascuţitunghic şi
ortocentrul H’, h’ = u + v – w.

BD CE AF
44. Fie triunghiul ABC şi D  ( BC ), E  (CA), F  ( AB) astfel încât   . Demonstraţi
DC EA FB
că, dacă centrele cercurilor circumscrise triunghiurilor DEF şi ABC coincid, atunci triunghiul ABC este
echilateral.
(Olimpiada Naţională, 2008)
Soluţie: Considerăm un reper cu originea în O – centrul cercului circumscris triunghiului ABC. Dacă
BD b  kc
 k , atunci d  şi analoagele. Triunghiul DEF are acelaşi centru cu triunghiul ABC dacă
DC 1 k
|d| = |e| = |f|, deci d d  ee  f f . Cum a a  bb  c c , obţinem ab  ab  a c  ac  bc  bc , de unde
2 2 2
rezultă că a  b  b  c  c  a .

45. Fie a, b, c trei numere complexe, astfel încât a bc  b ca  c ab  0 . Demonstraţi că

( a  b)(b  c )(c  a )  3 3 abc .
(Olimpiada Naţională, 2008)
Soluţie: Dacă unul dintre numere este nul, concluzia este evidentă.
a b c
În caz contrar, fie   a ;   b ;   c , deci       0 şi       1 . În acest caz,
2
diferenţele dintre argumentele numerelor  ,  ,  sunt egale cu . Rezultă, din teorema cosinusului,
3
2 2 2
că ab  a  b şi analoagele. Prin înmulţirea acestor relaţii, rezultă concluzia.
 ab  3 ab

46. Fie a, b, c numere complexe. Demonstraţi că: 1  ab  a  b  a  1 b  1 2 2

(Olimpiada Judeţeană, 2008)

Soluţie: 1  ab  a  b  1  ab  a  b  (1  a )(1  b ) , iar
1  ab  a  b  1  ab  a  b  (1  a )(1  b) . Prin înmulţire, rezultă concluzia.

12
 2 2
47. Fie n un număr întreg, n3 şi z  cos  i sin . Considerăm mulţimile
n n
 
A  1, z , z 2 ,..., z n 1 şi
B  1,1  z ,1  z  z 2 ,...,1  z  ...  z n 1  . Să se determine A  B .
(Olimpiada Judeţeană, 2008)
Soluţie: Avem: 1  A  B .
k 1
1 z
Fie w  A  B, w  1 . Există k  N ,1  k  n  1 astfel încât w  1  z  z 2  ...  z k  . Cum
1 z
(k  1)  (k  1) 
w  A  w  1  1  z k 1  1  z  sin  sin      k  n  2,
n n n n
1
1
w z  1
1 z z
Din w  A  w n  1 , deci n este par. Astfel, pentru n impar, A  B ={1}, iar pentru n par A  B
 1
 1,  .
 z

48. Să se determine z1 , z 2 , z 3 de acelaşi modul, dacă z1  z 2  z 3  z1 z 2 z 3  1 .

(Olimpiada Judeţeană, 2009)
z 
Soluţie: Din 1 2 3 z  z  1 , 1 z  z 2  z 3  1  z z
1 2  z z
2 3  z z
3 1  1 . Deci z1 , z 2 , z 3 sunt rădăcinile
ecuaţiei z  z  z  1  0   z1 , z 2 , z 3   1, i,i .
3 2

49. a) Fie z1 , z 2 , z 3 numere complexe nenule de acelaşi modul astfel încât z1  z 2  z 3  0 . Să se arate
că A( z1 ), B ( z 2 ), C ( z 3 ) sunt vârfurile unui triunghi echilateral.
b) Fie n  3 un număr natural şi U n   z  C | z  1 . Să se determine numărul maxim de elemente ale
n

unei mulţimi A  U n cu proprietatea z1  z 2  z 3  0 , pentru orice z1 , z 2 , z 3  A .

(Olimpiada Judeţeană, 2009)
Soluţie: a) O = H, de unde rezultă că triunghiul este echilateral.
b) Dacă n nu este multiplu de 3, nu există triunghiuri echilaterale, maximul cerut este n.
Dacă n = 3k, atunci există k triunghiuri echilaterale cu vârfurile în U n ; putem alege cel mult câte două
vârfuri din fiecare, adică cel mult 2k elemente.

50. În exteriorul triunghiului neechilateral ABC se consideră triunghiurile asemenea ABM, BCN şi CAP
astfel încât MNP să fie echilateral. Să se determine măsurile unghiurilor triunghiurilor ABM, BCN şi
CAP.
(Olimpiada Naţională, 2010)
mb nc pa
Soluţie: Fie triunghiul ABC direct orientat. Din ipoteză, avem:   k.
ab bc ca
Rezultă: m = ka + (1 – k)b; n = kb + (1 – k)c; p = kc + (1 – k)a.
2 2
Din MNP triunghi echilateral, rezultă: m  n   2 p  0,   cos  i sin .
3 3

13
 1 k
Rezultă: k (a  b  c 2 )  (1  k )(b  c  a 2 )  0 sau k (a  b  c 2 )  (a  b  c 2 )  0 , de unde

1 k 

k 

 
 a  b  c  0 . Deoarece triunghiul ABC nu este echilateral, deducem că
2

 
1
a  b  c 2  0  k  , iar din m = ka + (1 – k)b, rezultă m  a   (m  b) , de unde triunghiul AMB
1 
2 
este isoscel cu un unghi de măsură . Celelalte două unghiuri au .
3 6

14
Contents
CAP.1 NOŢIUNI TEORETICE.............................................................................................................................................. 1
CAP.2 PROBLEME........................................................................................................................................................... 2
Cap.3 Probleme...........................................................................................................................................................................6

15