(Capitolul VI/1 din bibliografie)

1. Cerintele legale pentru a putea mosteni:

- capacitatea succesorală;
- nedemnitatea succesorală.

Cerintele legale pentru a putea mosteni

.Capacitatea succesorala.
Conditii pentru a putea mosteni.
Care sunt persoanele care au capacitate succesorala

Pt a putea succede trebuie neaparat ca persoana care succede sa existe in

momentul deschiderii succesiunii. Rezulta ca orice persoana care exista in
momentul deschiderii mostenirii are capacitate succesorala ,adica are
capacitatea de a mostenii ,de a culege o succesiune .
Dovada existentei in mom. deschiderii mostenirii incumba aceluia care
pretinde dr asupra mostenirii si care poate sa fie mostenitorul in cauza dar si
succesorii sai in drepturi in cazul in care mostenitorul a fost in viata la data
deschiderii mostenirii si ulterior a decedat Dovada vizeza nu numai si nu atat
existenta persoanei ,ci mai ales corelatia ei cu momentul mortii celui care
lasa mostenirea .

Persoanele care au capacitate succesorala sunt:

a.Persoanele fizice in viata la data deschiderii succesiunii au capacitate
succesorala fara deosebire de rasa ,nationalitate,origine etnica ,limba
,religie,sex,opinie,de apartenenta politica .de avere sau de origine sociala..
Dovada se face cu:
- actele de stare civila ,pt. moştenitorul în viaţǎ
-iar in caz de deces al mostenitorului care a fost in viata la data deschiderii
mostenirii cu certificatul sau actul de deces sau hot jud definitiva
declarativa de moarte din care rezulta ca moartea mostenitorului a
intervenit dupa deschiderea succesiunii

b.Persoanele disparute au de asemenea cap succesorala

-cel disparut este socotit a fi in viata daca nu a intervenit o hotǎrâre
judecatoreasca declarativa de moarte ramasa definitiva .Persoana are cap
succesorala fiind prezumata de lege a fi in viata ,indiferent ca a intervenit
sau nu o hot jud declarativa a disparitiei si indiferent de timpul care ar fi
trecut de la disparitia persoanei .Insa capacitatea sa succesorala este numai

1
provizorie ,definitiv andu-se prin reaparitia lui sau prin constantarea fizica a
mortii lui ,intervenita dupa deschiderea mostenirii .Capacitatea sa
succesorala se desfiinteaza daca se constata ca la data mortii celui
care a lasat mostenirea nu mai exista ,astfel tot ce a primit va fi redestribuit
mostenitorilor inlaturatii de la mostenire prin prezenta sa .

c.Persoane concepute dar nenascute la data deschiderii succesiunii-cu toate

ca existenta persoanei incepe din ziua nasterii, C.Civil recunoaste copilul din
ziua conceperii lui .Rezulta ca legea ,in interesul copilului ,consacra expres
capacitatea lui succesorala de la conceptiune cu conditia sa se nasca viu .Cel
care pretinde mostenirea in numele copilului trebuie sa dovedeasaca cu orice
mijloace de proba admise de lege data conceptiei copilului ,situarea acestei
date inainte de deschiderea succesiunii si ca el sa nascut viu ,dasca aceste
date sunt dovedite copilul se va putea bucura de dreptul la mostenire

d.Persoanele juridice au capacitate de a dobandi -in virtutea testamentului

lasat de defunct -bunurile mostenite de la data dobandirii personalitatii
juridice in conditiile legii ,adica de la data inregistrarii sau actului de
dispozitie care le infiinteaza sau de la data recunoasterii ori a autorizarii
infiintarii lor sau de la data indeplinirii oricarei alte cerinte prevazute de lege
.Insa legea recunoaste si persoanele juridice o capacitate de folosinta
anticipata deci si capacitate succesorala anticipata ,de la data actului de
infiintare in masura in care bunurile sunt necesare pt ca persoana juridica sa
ia fiinta in mod valabil. Mentionam ca in cazul persoanelor juridice
capacitatea succesorala nu depinde de durata existentei persoanei juridice
dupa data deschiderii succesiunii .

.Care sunt persoanele care nu au capacitate succesorala

a.Persoanele fizice predecedate si persoanele juridice care au incetat sa
aiba fiinta -deoarece au capacitate succesorala numai persoanele care au
exista la data deschiderii succesiunii. Persoanele fizice predecedate si
persoanele juridice care au incetat sa aiba fiinta mai inainte de data
deschiderii succesiunii nu mai au capacitate succesorala si deci nu vor putea
mosteni.In cazul persoanei fizice insa partea din mostenire care s-ar fi
cuvenit persoanei predecedate va putea fi culeasa -in cadrul mostenirii
legale- de descendentii sai in conditiile prev de lege pt reprezentare
succesorala

b.Comorientii -in cazul in care mai multe persoane au murit in aceeasi

imprejurare ,fara sa poata stabili daca una a supravietuit alteia,ele sunt

2
socotite ca au murit deodata .Comorientii sunt persoanele care au decedat in
aceeasi imprejurare si in astfel de conditii incat nu se poate stabili daca una a
supravietuit alteia .Daca comorientii au mostenitori diferitii problema
prezinta importanta ,ei nu au vocatie succesorala reciproca ,ci unilaterala .

c.Persoanele decedate in acelasi timp(codecedatii)-singura solutie posibila

este tot aceea a prezumtiei mortii concomitente ,cu consecinta lipsei
capacitatii succesorale reciproce sau unilaterale ,legale sau testamentare .
Top of the Document
.Vocatia la mostenire
Pentru ca o persoana fizica sau juridica ori statul sa aibã dreptul de a culege,
In tot sau in parte, mostenirea lãsata de o persoanã fizicä decedata. nu este
suficient ca persoana ce pretinde mostenirea sá aibã capacitate succesoralã ci
rnai este necesar ca ea sã aibã chemare la mostenire, fie In virtutea legii, fie
In virtutea testamentului lãsat de defunct.
Vocatia succesoralã generala si concretã.
Notiunea de vocatie (chemare) Ia rnostenire are un dublu Inteles.
In sensul ei general ea desemneazã vocatia potentialã (eventualä) a unor
persoane de a culege mostenirea làsatã de o altá persoanã.
Dar notiunea de vocatie succesorala are si un sens concret (vocatie efectivä,
utilã), determinatã prin devolutiunea succesoralã, cu ajutorul cãreia se
selecteazã, dintre persoanele cu vocatie succesoralã generala, acele persoane
care vor culege efectiv mostenirea lãsatã de defunct.
Deci vocatia succesoralã concretã presupune douã conditii: una pozitivã.
vocatia succesoralã generala una negativa, persoana in cauzã sà nu fie
Inláturatã de Ia mostenire de un alt succesibil. chemat de lege In rang
preferabil sau de un legatar.
-mostenirea este legalã In cazul In care transmiterea mostenirii are loc in
temeiul legii Ia persoanele. In ordinea si In cotele determinate de lege.

Mostenirea legala intervine in toate cazurile in care defunctul nu a lãsat

testament.

Enumerarea condiiilor. Pentru ca o persoanã sä poatä venli Ia mostenire in

temeiul Iegii trebuie sa aibã – in afara capacitãtii succesorale; ca o conditie
generalã a dreptului Ia mostenire
- vocatie succesoralã legala,
- sã nu fie nedemnã
- si sã nu tie inlãturatã de Ia mostenire (direct sau indirect) prin vointa
testatorului

3
Prin urmare, pentru ca o persoanã sa poata mosteni In temeiul Iegii trebuie
sã Indeplineascã :
- o conditie pozitiva (vocatie succesoralã legala)
- si doua conditii negative (sa nu fie nedemnä si sa nu fie
dezmostenitâ).
In prezenta acestor conditii transrniterea mostenirii opereaza In virtutea Iegii
din. Momentul deschiderii mostenirii.
Vocatia legala generala institutia mostenirii este conceputa ca o mostenire de
familie si numai in cazul mostenirii vacante masa succesorala este culeasa de
stat.
Sunt chemate la mostenire persoanele care sunt in legatura de familie cu
defunctul ,pana la gradul al patrulea inclusiv si sotul supravietuitor.
De aici avem principiul reciprocitatii vocatiei legale generale la mostenire
=nu vizeaza statul ci materia mosteniri legale intre persoanele fizice .daca o
persoana are vocatie succesorala legala generala la mostenirea lasata de o
persoana ,at si aceasta din urma persoana are vocatie in raport cu prima.
Acest principiu are si un aspect negativ daca o persoana nu are vocatie la
mostenirea unei alte persosoane ,nici aceasta din urma nu are vocatie la
mostenirea ei.
Vocatia legalä concretá (efectivä, utilã). Dupä cum am vãzut, rudele cu
vocatie succesoralã legala generala nu sunt chemate toaté impreunä si
deodatã Ia motenire. Daca toate rudele cu vocatie generala ar fi chemate
impreunã si deodata Ia mostenire, "averile succesorale s-ar fàrâmita In pãrti
de o valoare neInsemnatà, iar institutia mostenirii nu. ar mai putea Indeplini
rosturile ei social-economic"
Pentru a se. evita asemenea consecinte, in cadrul devolutiunii legale a
mostenirii, legiuitorul a instituit o anumitä ordine de chemare concretã la
mostenire a rudelor defunctului. Prin urrnare, pentru ca o persoanã sã fie
chemata efectiv Ia mostenire in temeiul Iegii, deci sa aibã vocatie legala
concreta, nu este suficient sã facã parte din categoria mostenitorilor legali,
cu vocatie generala, ci trebuie sã mai fie Indeplinitã si o conditie negativã, si
anume,sã nu fie Inlaturatã de Ia mostenire de o alta persoanã, cu vocatie
generalã, dar chematà de lege in rang preferabil; deci care are si vocaie
concretä, utila.
Pentru stabilirea ordinii de preferinta Intre rudele defunctului cu vocatie
generala, legea foIosete doua criterii tehnico-juridice: clasa de mostenitori si
gradul de rudenie, Cu ajutorul acestor criterii lega determinã vocatia
concreta Ia mostenire a rudelor defunctului,
Top of the Document

4
.Nedemnitatea succesoralã.
Caracterizare. definitie. trasaturi. Efecte
Pentru ca o persoanà sa poatä veni la mostenire In temeiul Iegii, nu este
suficient sã aibà vocatie succesorala, generala si concreta, fiind necesar sa
indeplineasca si o conditie negativã si anume, sa nu fie nedemnä de a
rnosteni.
Nedemnitatea (nevrednicia) succesoralã este decaderea de drept a
mostenitorului legal din dréptul de a culege o mostenire determinata,
inclusiv rezerva Ia care ar fi avut dreptul din aceastã mostenire,. deoãrece s-a
facut vinovat de o fapta grava fatã de eel care lasã mostenirea sau fata de
memoria acestuia, .Nedemnitatea succesoralã, ca sanctiune civila, se
caracterizeazã prin urmãtoarele:.
-a) se aplica numai in cazul sãvârsirii faptelor expres si limitativ prevãzute
de lege si numai In domeniul mostenirii legale,
-b) opereaza de drept, cel care lasã mostenirea neputãnd Inlãtura efectele ei
prin iertarea nedemnului pentru fapta sa.
-c) fiind o sanctiune se aplicã si produce efecte doar in privinta autorului
faptei. Fatá de alte persoane chemate de lege Ia
rnostenirea defunctului in nume propriu sau prin reprezentre ea poate
produce efecte numai in mod exceptional.
d) dorneniul de aplicare a sanctiunii nu poate fi extins Ia alte mosteniri,
nedemnul fiind Inlaturat numai de Ia mostenirea persoanei fata de care a
sävárit faptele, e) sanctiunea nédemnitätii find preväzutä pentru fapte
sàvârite cu vinovatie, mostenitorul trebuie sa fi actionat cu discernãmânt, in
lipsa discernãinântului neputându-se vorbi de vinovãtie.

EFECTE
A.Efectele nedemnitãtii fatá de nedemn.
Deoarece titlul de mostenitor al nedemnului este desfiintat de Ia data
deschiderii mostenirii. el nu va putea reclarna partea de mostenire ce i s-ar fi
cuvenit ca mostenitor legal, nici macar rezerva. Partea sa va fi culeasa de cei
care ar fi venit Ia mostenire impreunä cu el sau pe care il reprézenta. Prin
urmare, Inlãturarea de la mostenire a nedemnului va profita comostenitoriIor
legali sau mostenitorilor legali subsecventi. Daca Inainte de constatarea
nedemnitatii nedemnul a intrat in posesia bunurilor mostenirii, va fi obligat
sä le restituie (Impreuna cu productele dacã este cazul) persoanelor
Indreptatite, neavând nici un ternei pentru a le retine.
Restituira se face, in principiu, in naturã, iar daca restituirea In naturä nu este
posibilã pentru ca bunul supus restituirii a pierit - fie si fortuit, inclusiv din
cauzä de fortã majorã - sau pentru cä a fost instrainat (in tot sau in parte) ori

5
pentru cã a fost expropriat pentru cauzã de utilitate publicà (art.41, alin.3 din
Constitutie), nedemnul, considerat posesor de rea-credintä si de drept pus in
Intârziere de Ia data intràrii sale in folosinta bunurilor mostenirii va fi
obligat sa plateasca despagubiri, respectiv indemnizatia de expropriere.
In privinta fructelor - naturale. industriale sau civile (venituri) - nedemnul
este privit, de asemenea, ca un posesor de rea-credinlâ de la data
deschiderii succesiunii (art.657 C.civ), indiferent de data constatarii
nedemnitatii si, in consecintà, este obligat sa le restituie de Ia data folosirii
bunurilor mostenirii.
Restituirea fructelor se face In natura, iar dacã nedemnul Ie-a consumat sau a
neglijat sã le perceapã, va restitui valoarea lor.
Pentru sumele Incasate de nedemn de Ia- debitorii mostenirii va fi obligat sã
plateascä dobânzi din ziua Incasanii Pe de alta parte Insa, si nedemnul va
avea dreptul sã i se Inapoieze sumele ce a platit pentru achitarea datoriilor
mostenirii (cu dobânzi potrivit art.1088 C.civ.) si cheltuielile necesare si
utile facute cu privire Ia bunurile din mostenire. inclusiv cheltuielile fàcute
sau munca depusä pentru perceperea fructelor.
In sfãrsit, subliniem ca nedemnitatea produce efecte nurnai in privinta
drepturilor succesorale.

B.Efectele nedemnitátii fata de descendentii nedemnului.

Având In vedere dispozitiile art.658 C.civ, considerarn util sa distingem
Intre efectele nedemnitatii fata de copiii nedernnului si fata de alti
descendenti (nepoti, stranepoti etc).
B1. Efectele nedemnitatii fatà de copiii nedemnului.
Potrivit art.658 C.civ., "copiii nedemnului viind Ia succesiune, In virtutea
dreptului lor propriu, farã ajutorul reprezentarii, nu sunt departati pentru
greseaIa tatalui lor". Cu alte cuvinte, copiii nedemnului pot veni la
mostenirea defunctului (bunicului lor) In nume propriu, dat nu si prin
reprezentarea tatalui lor nedemn. Astlel, de exemplu, daca unicul fiu al
defunctului este nedemn, copilul sau va putea culege In nume propriu
mostenirea lasata de bunic, intrucât In lipsa de mostenitori de un grad mai
apropiat, el este chemat Ia mostenire fara ajutorul reprezentarii cu inlaturarea
de Ia mostenire a altor rude ale defunctului, In schimb, daca defunctul a avut
doi copiii dintre care unul nedemn, copiii nedemnului nu vor putea mosteni
dupa bunicul lor
Dar nedemnitatea poate influenta si impartirea mostenirii in cazul
pluralittatii de mostenitori nedemni si are au un numar inegal de copiii. De
exempIu, daca ambii copii ai defunctului sunt nedemni si decedati la data
deschiderii succesiunui, iar unul dintre ei a lasat un copil, celalalt doi copii,

6
mostenirea se va imparti In trei parti egale B2. Efectele nedemnitatii fata de
descendentii nedemnului care nu sunt copiii lui (nepoti, stranepoti etc.).
Solutia adoptata de Codul civil In privinta copiilor nedemnului este, desigur,
nedreapta, fiindca sanctiunea nedemnitatii ar trebui sã producà efecte nurnai
In privinta autorului sau autorilor faptei, nu si in privinta copiilor lor
nevinovati.

C.Efectele nedemnitàtii fata de terti : Teoria mostenitoru1ui aparent.

Este posibil ca nedemnul, In perioada dintre deschiderea succesiunii si
constatarea nedemnitãtii.sã fi incheiat acte junidice cu terte persoane
referitoare Ia bunurile mostenirii (acte de conservare, de administrare sau
chiar de dispoziie).
Care va fi soarta acestor acte? lntrucãt nedemnitatea desfiinteazã titlul de
rnostenitor al nedemnului cu efect retroactiv, de Ia data deschiderii
succesiunii, iar legea nu prevede nici o derogare in privinta actelor Incheiate
de nedemn cu tertii, aceste acte vor fi desfiintate si ele cu efect retroactiv, De
aceea, rigoarea principiului desfiintãrii retroactive a actelor Incheiate de
nedemn trebuie sa fie mult atenuatã prin aplicarea altor principii, prevzute de
lege sau recunoscute in literatura de specialitate si aplicate In practica
judecàtoreascã.
Top of the Document