Sunteți pe pagina 1din 17

MaterialePentruCMPA

Structura proiectului la disciplina PI:


1. O propunere de invenție (circa 4 pagini);
3. O cerere de înregistrare a mărcii (logo-ului) corespunzătoare echipei (2 pagini);
4. 3-4 slide-uri (schițe) corespunzătoare prezentării orale a propunerii de invenție (2 pagini);
5. Schița unui poster de prezentare a soluției din propunerea de invenție (1 pagină);
6. O lucrare științifică derivată din soluția abordată în propunerea de invenție sau aferentă
unei teme alese de către masterand (4-6 pagini).

Anexa 2. Șablon pentru elaborarea unei descrieri de invenție

Se recomandă folosirea șablonului pentru elaborarea propunerii de invenție de către autorul respectivei
propuneri, prin utilizarea variantelor de text sugerate și apoi ștergerea textului înscris prin folosirea
caracterelor italice (a literelor înclinate). În locul cuvântului „Dispozitiv”, se va avea în vedere un termen
adecvat problemei tehnice din propunerea de invenție. Atunci când se întâmpină probleme în elaborarea
propunerii, se recomandă consultarea informațiilor mai amănunțite existente pe pagina web a OSIM
sau în alte lucrări).

DISPOZITIV PENTRU …/ PROCEDEU, INSTALAȚIE ȘI PRODUS PENTRU …


(titlul invenției trebuie să fie o formulare succintă și clară a obiectului propunerii de invenție. Se începe
scrierea textului propunerii lăsându-se un spațiu liber de 80 mm față de marginea de sus a paginii)
Prezenta invenție se referă la un dispozitiv de …, destinat să permită ...
(în fraza anterioară se prezintă domeniul tehnic la care se referă invenția)
Este cunoscut un dispozitiv pentru … alcătuit din … Acest dispozitiv prezintă dezavantajul
că …
Este cunoscut încă un dispozitiv pentru … alcătuit din … Acest dispozitiv prezintă
dezavantajul că …
(în paragrafele anterioare, se prezintă așa-numitul stadiu anterior al tehnicii, prin descrierea foarte sumară
a unul sau a mai multor soluții cunoscute, cu menționarea acelor dezavantaje ce vor fi înlăturate sau
diminuate prin soluția propusă de către autorul propunerii de invenției. Sursele bibliografice folosite pentru
descrierea soluțiilor cunoscute se vor înscrie imediat după menționarea unei soluții cunoscute sau într-o
notă de referințe, în conformitate cu cerințele obișnuite de notare a unei referințe bibliografice într-o listă
de asemenea referințe)
Problema pe care o rezolvă invenția este aceea a …
(se menționează pe scurt problema tehnică pe care autorul propunerii de invenție dorește să o rezolve).
Dispozitivul conform invenției înlătură dezavantajele de mai sus prin aceea că, în scopul
…, este prevăzut cu un …(sau alcătuit din ...) , în timp ce pentru a se obține …. este dotat cu …,
iar pentru a fi posibilă … dispozitivul este prevăzut cu …. (avem de-a face aici cu o prezentare
sintetică a invenției, adică a soluției tehnice propuse pentru rezolvarea problemei tehnice asumate. Se
descriu detaliat NUMAI acele elemente care conferă noutate soluției propuse și care contribuie la
înlăturarea sau diminuarea unor dezavantaje ale soluțiilor cunoscute. Se recomandă precizarea mai întâi
a scopului urmărit și apoi a elementelor care permit îndeplinirea respectivului scop. Atunci când există
scopuri diferite îndeplinite de elemente distincte ale soluției, se va prefera menționarea lor distinctă, pentru
a fi posibilă, ulterior, elaborarea unor revendicări distincte. S-a preferat ca acest capitol să fie elaborat
într-o singură frază, dar, în prezent, se acceptă și folosirea mai multor fraze distincte).
Dispozitivul conform invenției prezintă următoarele avantaje:
- reglare simplă în vederea …
- construcție simplă și robustă.
- …
(avem de-a face, aici, cu o prezentare succintă a avantajelor invenției în mod enumerativ, atunci când
există mai mult de un avantaj, fără menționarea unor valori).
Se dă mai jos un exemplu de realizare a invenției, în legătură cu figurile 1, 2 și 3, care
reprezintă:
- fig. 1, o vedere din față a dispozitivului, pentru evidențierea …;
- fig. 2, o vedere de sus a …;
- fig. 3, o vedere din …;
(se prezintă în această secțiune a propunerii figurile din desenele explicative. Se pot utiliza ca figuri
vederi sau proiecții în diverse planuri, secțiuni, detalii, proiecții axonometrice, reprezentări grafice, scheme
electrice, scheme bloc, scheme cinematice etc., executate la o scară dorită de autor, dar aleasă astfel încât
desenul să rămână clar și la eventuală reducere cu 20 % în procesul de tipărire.. Atenție: se realizează mai
întâi figurile dorite, fără ca la început să se includă pe desene numerele reperelor; vor primi numere numai
acele repere care se folosesc pentru descrierea detaliată a aspectelor de noutate ale soluției! Desenele
explicative se vor elabora pe pagini distincte de cele ale textului descrierii. Nu se acceptă, de obicei,
înscrierea unor texte pe desene. Sub fiecare figură se va înscrie doar numărul figurii, sub forma: „Fig. 1”,
„Fig. 2” etc. Fiecare proiecție, vedre, secțiune, detaliu etc. constituie figură separată. )
Dispozitivul conform invenției are ca piesă de bază un suport 1, de susținere a unui
arbore 2, ce primește o mișcare de rotație de la un mecanism ce include o bielă 3 – manivelă 4,
pentru transformarea mișcării rectilinii obișnuite a unui cap de lucru 5 al mașinii de prelucrat
prin electroeroziune cu electrod masiv într-o mișcare a unui electrod sculă 6 în lungul unui arc
de cerc.
Biela 3 este fixată la celălalt capăt printr-un șurub 7 de capătul inferior al unei bride 8
ce poate fi deplasată vertical, datorită existenței, în brida 8, a unei degajări rectilinii a. În această
degajare rectilinie a se află două șuruburi 9 și 10, la rotirea cărora brida 8 poate fi imobilizată
într-o poziție care să permită inițierea ulterioară a procesului de prelucrare.

(în această secțiune a propunerii, se descriu cu precădere elementele de noutate ale soluției propuse și
modul de utilizare/funcționare a lor, astfel încât un specialist să înțeleagă soluția în cauză. Reperele
primesc numere în ordine crescătoare pe măsura utilizării lor în text. Detaliile de formă se notează cu
litere mici ale alfabetului latin, în ordine alfabetică, iar subansamblurile sau ansamblurile se
simbolizează folosind literele mari ale alfabetului latin, de asemenea în ordine alfabetică. Se începe
descrierea soluției propuse prin prezentarea elementelor de bază).

Referințe
1. Miulescu, M. Studii și cercetări privind prelucrarea prin eroziune electrică a orificiilor
cu axe curbilinii. Teză de doctorat. Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, 2009, p. 104, fig.
4.9
2. Ionescu, V. Dispozitiv de prelucrat prin electroeroziune. Brevet Romania, nr.
201396/2007
3. …
(se înscriu aici acele lucrări utilizate pentru elaborarea secțiunii în care se descrie stadiul anterior al
tehnicii din domeniul soluției propuse. În măsura în care mai există spațiu pe ultima pagină a
descrierii, aceste referințe pot fi înscrise în continuare, altfel fiind necesară înscrierea lor pe o pagina
distinctă)

Revendicări
1. Dispozitiv pentru …, caracterizat prin aceea că, în scopul …, este prevăzut cu o
piesă (30), de forma literei T, o latură a piesei (30), de forma literei T, servind pentru orientarea
și fixarea în suportul portelectrod obișnuit de pe capul de lucru (5) al mașinii de prelucrat prin
electroeroziune;
2. Dispozitiv conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, pentru a se obține o
…, manivela (4) este de asemenea prevăzută cu o degajare rectilinie (i), în lungul căreia poate
fi deplasat și fixat un bolț (29), corespunzător articulației dintre biela (3) și manivela (4);
3. Dispozitiv conform revendicărilor 1 și 2, caracterizat prin aceea că, pentru a permite
…, este prevăzut cu o placă portelectrod (12), ce este antrenată în mișcare de rotație prin
intermediul unui arbore (2) ce primește mișcarea de rotație de la ….
(se înscriu în acest capitol revendicările, care conțin un preambul – elaborat prin luarea în considerare
a titlului invenției și respectiv partea caracteristică, ce trebuie să include elementele de noutate ale
propunerii de invenție. Este posibil ca a doua parte a unei revendicări să înceapă prin menționarea
succintă a scopului urmărit, pentru ca ulterior să fie evidențiate acele elemente care permit îndeplinirea
respectivului scop. Elaborarea revendicărilor se realizează mai ușor prin luarea în considerare a
textului corespunzător secțiunii din propunere care se referă la prezentarea sintetică a soluției propuse.
Numerele de reper se înscriu între paranteze rotunde. Se începe scrierea revendicărilor pe o pagină
nouă.).
DISPOZITIV PENTRU PRELUCRAREA PRIN ELECTROEROZIUNE
A GĂURILOR CU AXĂ ȊN FORMĂ DE ARC DE CERC

Rezumat

Invenția se referă la un dispozitiv pentru …, destinat să permită … Dispozitivul este


alcătuit un suport (1), de susținere a unui arbore (2), ce primește o mișcare de rotație de la un
mecanism bielă manivelă …

Se publică figura 2.

(rezumatul trebuie să conțină, în câteva fraze, o prezentare succintă a soluției propuse. Se va indica
figura din descrierea de invenție ce se va publica împreună cu textul rezumatului.

Anexa 1. Recomandări pentru elaborarea unui articol științific

TITLUL ARTICOLULUI: TREBUIE SA FIE O ILUSTRARE SUCCINTĂ


Și CLARĂ A PROBLEMEI ȘI EVENTUAL A SOLUȚIEI ABORDATE;
TITLUL NU VA DEPĂȘI, DE OBICEI,2 SAU 3 RÂNDURI

Prenume NUME (autor 1)1, a *, Prenume NUME (autor 2)2,b și Prenume NUME
(ultimul autor)3,c
Adresa completă de la serviciu a primului autor, inclusiv țara
1
2
Adresa completă de la serviciu a celui de-al autor, inclusiv țara
3
Adresa completă de la serviciu a ultimului autor, inclusiv țara
a
email, b*email, cemail
(* se va utiliza un asterisc pentru a indica autorul ce va coresponda cu editorul; de obicei, autorii se
înscriu în ordinea contribuțiilor lor la efectuarea cercetării ale cărei rezultate se prezintă în articol;
există însă și domenii în care autorii se înscriu în ordine alfabetică)
.
Abstract. În forma sa cea mai restrânsă, rezumatul unui articol științific trebuie să prezinte
problema abordată în cadrul cercetării întreprinse, metoda de cercetare utilizată și rezultatele
cercetării. Rezumatele pot avea o întindere de 100-250 de cuvinte. In calitate de subiecte ale
lucrărilor elaborate la disciplina de Bazele cercetării științifice, se pot utiliza rezultate obținute
în cazul lucrărilor de licență, rezultate ale documentării pentru elaborarea disertației, rezultate
obținute la vreun cerc științific sau orice alt subiect apreciat ca fiind de interes pentru
dezvoltarea unui articol științific; lucrarea trebuie să aibă minimum 4 pagini. Elaborarea
articolului se poate realiza folosind prezentul text în calitate de șablon, prin înscrierea
informațiilor specifice fiecărei părți a unui articol științific și apoi ștergând informațiile care nu
sunt necesare. În cazul așa-numitului rezumat extins, în afară de informațiile referitoare la
problema, metoda și rezultatele cercetării, se mai pot include informații referitoare la scopul
lucrării, limitele metodei utilizate sau propuse, posibilele implicații practice, posibilele
implicații sociale, originalitatea/valoarea rezultatelor obținute etc.
Cuvinte cheie: articol științific, structură, recomandări de elaborare, introducere, partea de
fond a lucrării, referințe (cuvintele cheie trebuie să ofere o imagine asupra conținutului
articolului științific, ele urmând a fi utilizate în primul rând pentru includerea (indexarea)
articolului în diferite baze de date).

1. Introducere
Se obișnuiește ca în Introducere să se prezinte succint problema ce va fi abordată în cadrul
articolului și să se evidențieze, argumentat, actualitatea și importanța acestei probleme. Pot fi
incluse în Introducere definiții, clasificări și utilizări ale principalelor concepte utilizate în
articol.
Pentru evidențierea stadiului atins de cercetarea în domeniul temei abordate (a ceea ce au
realizat alți cercetători în domeniul temei abordate în articol), vor fi comentate, în câte 2-3 fraze,
câteva articole ce au fost publicate anterior, în mod deosebit de către alți cercetători. Pentru
fiecare dintre aceste articole, ar putea fi subliniată o concluzie importantă la care au ajuns autorii
acestuia. Atât în Introducere, cât și în alte capitole ale lucrării, atunci când se prezintă/ se
comentează idei, relații de calcul, figuri etc., existente în alte lucrări, se va indica referința
bibliografică folosită, fiind preferat, în prezent, modul (stilul) de citare propus prin manualul
Vancouver. Ȋn conformitate cu recomandările din manualul Vancouver, o referință bibliografică
se include în textul articolului prin amplasarea, între paranteze rotunde, a numelui de familie al
autorului, urmat de o virgulă și de anul publicării lucrării citate, de exemplu sub forma
„(Schulman, 1996)”. Dacă sunt doi autori, se poate folosi o formulare ce include numele de
familie ale ambilor autori „(Carcea și Cantemir, 1998)”, iar dacă sunt mai mult de doi autori,
se va utiliza o formulare de tipul „(Raidal et al., 2004)”, în aceasta formulare „et al.” fiind o
abreviere de la conceptul din limba latină „et alii” și însemnând „și alții”. Dacă sunt citate mai
multe lucrări ce abordează aspecte comune, se poate folosi un separator de tip punct și virgulă
între trimiterile bibliografice respective, incluse între aceleași paranteze, de exemplu sub forma
„(Gherghel, 1996; Carcea și Cantemir, 1998; Raidal et al., 2004)”.
Un exemplu de citare ar putea fi următorul:
„Există lucrări ce conțin informații utile pentru elaborarea unor lucrări științifice (Gherghel,
1996; Brăteanu și Vasilache, 2008).”
In partea finală a Introducerii, ar putea fi relevată necesitatea cercetării întreprinse de
autorul/autorii articolului și obiectivul urmărit prin conținutul acestuia sau ar putea fi
evidențiate aspecte care să se refere la soluțiile/interpretările noi / originale propuse prin
lucrarea destinată comunicării sau publicării. Se consideră că Introducerea nu trebuie să aibă o
pondere mai mare de 25 % din volumul articolului.
Caracterele italice pot fi folosite pentru evidențierea unor concepte apreciate ca importante
pentru subiectul abordat în articol.

2. Partea de fond a lucrării


În acest capitol al lucrării și eventual în alte două sau mai multe capitole, purtând
titluri/subtitluri adecvate (de exemplu: 2. Ipoteze luate în considerare; 2. Soluție constructivă
propusă pentru … ; 3. Condiții experimentale; 4. Prelucrarea, analiza și interpretarea
rezultatelor experimentale; 5. Recomandări pentru practica industrială etc.), se vor
descrie aspectele considerate de interes și care conțin cel puțin unele elemente caracterizate prin
originalitate.
Într-o formă considerată ca fiind mai amplă, într-un articol științific ar putea exista capitole
distincte, destinate evidențierii și analizei situației curente a informațiilor științifice și tehnice
din domeniul mai restrâns al subiectului articolului, considerații (ipoteze) teoretice formulate
de autorii articolului, elementele de bază materială utilizabile pentru verificarea ipotezelor
formulate anterior, modul de concepere și proiectare a cercetării experimentale, modul de
desfășurare a cercetării experimentale, rezultatele
experimentale obținute, analiza, prelucrarea și
interpretarea rezultatelor experimentale,
recomandări formulate pentru utilizarea
rezultatelor cercetării etc. Este necesar să reținem
că pot exista și articole științifice care prezintă
doar una sau două dintre problemele menționate
anterior în calitate de posibile capitole ale unui
articol științific.
Pot fi descrise în capitolele distincte etapele
cercetării, metodele de cercetare utilizate,
rezultatele cercetării.
Prezentarea poate fi completată / ilustrata prin
figuri, relații, tabele etc.
Reamintim că dacă se reproduc tabele, figuri,
relații, extrase din alte lucrări, este necesară
evidențierea referințelor bibliografice utilizate.
Fig. 1. Rotirea matriței în jurul a două axe reciproc Expunerea conținutului lucrării se poate
perpendiculare cu vitezele unghiulare de rotație realiza folosind verbele la persoana I singular sau
ωy and ωz plural, o asemenea prezentare fiind apreciată
uneori ca fiind mai atractivă și caracterizată
printr-o notă mai personală. Se acceptă însă și expunerea prin folosirea verbelor la persoana a
III-a singular și a formei reflexive a verbelor („S-au executat experimentări privind ... S-au
stabilit modele matematice, plecând de la ...”).
Este util și eficient ca după conturarea subiectului unui articol, să se elaboreze un plan al
lucrării, după care să se dezvolte o primă versiune, ce va fi supusă ulterior unor analize și
îmbunătățiri, până la obținerea unei versiuni considerate ca finale.

3. Figurile din articol


Sunt considerate ca figuri organigramele, diagramele, secțiunile prin piese sau prin
ansambluri/subansambluri, schemele cinematice etc. Se recomandă includerea figurii într-un
cadru (fig. 1) în care să se afle și legenda figurii, dar fără evidențierea liniilor cadrului; prin
folosirea cadrului (ca mijloc de editare), devine posibilă deplasarea relativ ușoară a figurii,
împreună cu legenda sa. Legenda figurii se va înscrie centrat, prin folosirea caracterelor TNR
10. Simbolurile și textele înscrise pe figură trebuie să fie de mărimi apropiate de cele ale textului
lucrării (TNR12) sau de cele folosite în scrierea legendei (TNR10). Pentru toate figurile trebuie
să existe trimiteri la ele în textul articolului.

4. Relațiile matematice
Relațiile matematice vor fi înscrise folosindu-se caractere italice TN12, apelându-se, de
exemplu, la modul ecuație din procesorul de texte Word.
Toate simbolurile din relațiile matematice trebuie să aibă explicații amplasate imediat după
relații, dacă nu cumva aceste simboluri au fost folosite și explicate anterior, în textul lucrării.
Relațiile vor fi numerotate folosind numere crescătoare, începând de la 1; numerele relațiilor
vor fi înscrise la capătul din dreapta al liniei în care au fost înscrise relațiile. Este posibilă
utilizarea, pentru scrierea relațiilor, a unui tabel conținând o singură linie și doar două coloane
(una fiind destinată scrierii relației, iar cealaltă, mai îngustă, înscrierii numărului de ordine al
relației, între paranteze) și ale cărui linii au fost făcute invizibile prin mijloacele specifice
procesorului Word. Un exemplu de includere în textul articolului a unor relații matematice ar
putea fi următorul:
„La contactul cu cei doi electrozi, atât electronii, cât și ionii dispun de o energie cinetică (EeșiEi):

Table 1. Exemplu de tabel. Valori ale factorilor de intrare și ale parametrilor de ieșire
în cazul obținerii găurilor de diametre mici prin electroeroziune (durata procesului: 40 min,
probă realizată din oțel rapid HS14-0-1-4)
Factori de intrare Descreșterea Micșorarea
Diametrul masei lungimii
Durata pauzei
electrodului - Durata impulsului electrodului- electrodului-
Nr. exp. dintre impulsuri sculă,
sculă sculă, ΔmES,
Valoare dTE, Valoare tp, s Valoare tb, s g ΔlES,mm
codificată mm codificată codificată
1 0 0,6 0 0,11 0 0,03 0,011166 4,4286
2 0 0,6 0 0,11 1 0,06 0,01279 5,1254
3 0 0,6 1 0,22 0 0,03 0,013808 5,5242
4 0 0,6 1 0,22 1 0,06 0,015344 6,0772
5 1 2,6 0 0,11 0 0,03 0,00096 0,6588
6 1 2,6 0 0,11 1 0,06 0,001134 0,4525
7 1 2,6 1 0,22 0 0,03 0,000082 1,1619
8 1 2,6 1 0,22 1 0,06 0,000274 0,7717

1 (2.10)
Ee 
2
∑ 2
me v e ,

∑m v
1 2 (2.11)
Ei = i ,
2 i

în care me și mi sunt masele electronului și ionului, iar ve și vi – vitezele electronului și ionului.”.

5. Tabele
În susținerea, completarea sau ilustrarea unor afirmații din textul lucrării, se pot folosi tabele
elaborate prin folosirea caracterelor de tip TNR 10. Tabelele vor avea titluri (tab. 1), înscrise
centrat și prin folosirea, de asemenea, a caracterelor de tip TNR 10. Pentru toate tabelele trebuie
să existe trimiteri la ele în textul lucrării.

6. Concluzii
Poate fi înscrisă cel puțin câte o concluzie pentru fiecare dintre capitolele lucrării. Detalii
mai numeroase (având caracter de concluzie!) pot fi oferite în legătură cu rezultatele cercetării.
O ultimă frază din capitolul destinat prezentării concluziilor s-ar putea referi la posibilitățile de
dezvoltare în viitor a cercetărilor prezentate în cadrul articolului.

8. Recunoașteri
În acest succint capitol (care poate să lipsească uneori) se recunoaște contribuția unor
persoane sau structuri care au ajutat la desfășurarea cercetării.
Exemplu de recunoaștere:
"Autorii recunosc sprijinul financiar primit din partea proiectului „Stimularea creativității
tehnice în domeniul ingineriei industriale", Contract nr 345 / 10.06.2014, Programul
Operațional Sectorial pentru Creșterea Competitivității Economice și respectiv din partea
Universității Tehnice "Gheorghe Asachi" din Iași".

Referințe bibliografice
Se recomandă utilizarea denumirii de „Referințe bibliografice” și nu a celei de
„Bibliografie”, dat fiind numărul relativ mic al lucrărilor bibliografice care trebuie să ofere o
imagine asupra cunoașterii, de către autorul/ autorii articolului, a lucrărilor apropiate ca subiect
de cel abordat în cadrul prezentei lucrări. Toate lucrările incluse în lista de referințe
bibliografice trebuie să fie citate în textul articolului.
Se recomandă înscrierea lucrărilor în lista de referințe bibliografice prin luarea în considerare
a ordinii alfabetice corespunzătoare primei litere a numelui de familie al primului autor al
fiecărei lucrări din listă. Câteva exemple de înscriere într-o listă de referințe bibliografice a unor
categorii distincte de lucrări sunt cele prezentate în continuare.

1. Andriahin, V.M. Proțessâ lazernoi svarki. Moskva: Nauka, 1988


2. Beveridge, W.I. Arta cercetării științifice (traducere din limba engleză). București:
Editura Științifică, 1968
3. Carcea, M., Cantemir, L. Bazele creației tehnice. Psihologia creativității. Iași:
Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, 1998
4. Galantucci, L.M. Excimer laser cutting: experimental characterization and 3D numerical
modelling for polyester resins. Annals of the CIRP, vol. 47, nr. 1, 1998, 141-144
5. Glenn, R.C. Procedeu și instalație pentru prelucrarea chimică a pieselor cave. Descrierea
invenției 65034, România, 1974
6. Gherghel, N. Cum să scriem un articol științific. București: Editura Științifică, 1996
7. Gutkin, B.G. et al. Sposob elektroabrazivnoi obrabotki valov tipa torsionnâh. Opisanie
izobretenia 519311, U.R.S.S., 1974
8. Meyer, S.A. Process and apparatus for the production of fuel gas and the enhanced
release of thermal energy from such gas. US Patent 5149407 A, 1987
9. Popescu, N. Evaluarea științifică prin peer review, 2007, disponibil la:
http://www.amfiteatrueconomic.ase.ro/arhiva/pdf/no21/articol_fulltext_pag191.pdf, accesat:
22.10.2007
10. Motoare pas cu pas. Carte tehnică, IPRS Băneasa, 1998
11. Raidal, S.R., Jaensch, S.M. și Stephens, F., Writing a scientific paper, 2004, disponibil
la
http://dns2.asia.edu.tw/~jclth/research%20writing/suggestions%20for%20writing%20a%20re
search%20paper%202.pdf, accesat: 9.06.2015
12. Schulman, E.R., How to Write a Scientific Paper, Annals of Improbable Research, vol.
2, nr. 5, 2007, 8-10
13. Slătineanu, L. Bazele cercetării științifice. 2014. Manuscris
14. SR EN 15085-4:2008. Aplicații feroviare. Sudarea vehiculelor și a componentelor
feroviare. Partea 4:Cerințe pentru producție
Conținutul unora dintre imaginile
corespunzătoare prezentării orale a unei lucrări
Exemplu de poster pentru prezentarea unei invenții
Exemplu de poster pentru prezentarea unei lucrări științifice
Formular necompletat al cererii pentru înregistrarea la OSIM a unei mărci (conform
http://www.osim.ro/formulare/form_marci.htm, accesat la 20.08.2014)