MII.

IAITEODORESCU CON$TANTINBUDAN

I SHNOLOGIA LUCRARILOR" DE
INTRETINERE,
q.EPARATII SI CONSOLIDARI

UNIVERSITATEA
TEHNICADE CONSTRUCTII
BIJCURESTI
 CUPRINS

."......,.......,................... pas.1
calit{ii lucr6rilordeconstruclii
Cap.1.Verificarea
1.1. Conceptul de caliu,te pec.7
1.2. Organizareageneroltra verific&ii calit{ii pag.1
1.3.Verificnri pe calegoriide lucrtrri.............. pag.l0
1.3.1.Tcrasamenle pag.l0
1.3.2.Funda(ii. pag.ll
l.l].3. Bel,oanecu Bgregalenaturale lnntru corLstructii
civile, industriale gi apicole pag.l2
1.3.4.Ziddrii diD clrnmizi gi blocuri ceranice .................-....... pag.14
1.3-5.Constnrcfiidin otel pag.l6
1.4. Scule, diryozirive gi aparatepenru veriticarea calidlii "-......... pag.19
1.4.1.Scule p4c.19
1.4.2.Diqpozitive.............-...... pag.19
le
{/\ 1.4.3.Aparate pag.22
Cap.2.Durlbilitatoa ccruslrucfilor .. pag.34
2.1. Noliuni genernle..................".... pag.34
2.2.Acliuniexterioare.............. ............:................."
pag.34
2.3.Lucr{rile derepamlii paC.36
2.4.Cauz.c
aitipurialedctcrior{rilor............ pag.38
Cap.3.Telmologialucririlor deprutecliea elementelor de construclii..-.".. pag.40
3.1.Generalit6li.... pag.40
3.2. Clasihcareaprutectiilor... .....-.........,-..-........-.... paC.4l
3.2.1.Traramentede zuprafali.... pag.4l
3.2.2. Pelicule de potecgie pag-41
3.2.3.Masedegpaclu p8c..42
ln gedinla de cate{ra din t6 lanuarie 1996 s'a discutat lucrarea 3.2.4.Folii psg.43

"Tehnologialucrtrrilor de tnheSnere,Ieparalii qi consolidtrri"C s-a&probat 3.2.5.Inzidiri Ephcnti ..-.-...................-..-...--.-- pag.43

mulspllcareapc planlocal. 3.3. Tehnologia de realizare a prutecliilor ... p C.44

3.3.1.Progirireazuprafeleielomentului.................... pag.44
Nu con$nedatesecretcsaubrevetablle.
3.3.2. Tehnologia de aplicare a p'rotecliilor ... pag.45
3.3,:1.Controlul, ftum[iaorea gi rcparareaproteqiilor pag.47

-7-
 5-4.6. Consolidareaelenrentelordin zidilrie de ctrr{mid{,

Cap.4. Tehnologia lucrfuiktr de intrelincre qi reparalii cutento pag.49 prin injectare cu moriar de ciment pag-l0l
4.1. Generah{i pag-49 5.4.7. Coasolidareaperqilor din ziddrie de c{rirnidl cu

4.2.Vopsirodi pag.49 tiraoli rnetalici paS.f04

4"3. Trotoare pag.50 5.4.8. Consolidareaperelilor din zid{rie de cdr{midit cu

4.4" Hidroizolalii la pere{i Fag.-q2 elemeotrgdin beton armat pag.ll0

4.5. Stimularca ventilirii perelilor subsolurilor pag.60 5,4"9. ConsolidareazidAriilor avariate la nivelul

X4.6. Elcmentede lerur pag.60 planqeuluidin lemn ............-...-.... pag.f17

4.?. Elemente de zid[rie pag.66 5.4.10.Consolidareaperelilor din cardrnidi neportanli-........... pag.I18
4-ll- Elementemetalice-.........."..--... pag.66 5.5. Elemeute din beton armat ..... pag.120
4.9. Elementede belon .,,..-......... pag.66 5.5.1-Cauzplecareconducla degradorcaelcmentelor............, paC.l20
410. lnvclitori p g.7l 5"5.2. Remediereafrsurilor elernentelordin beton 9i

Cap.5. Tehnologia lucrdrilor de consolidate pag.14 betoa annaL folosind amestecuri

5.1. Generalitili pag.14 pe bazi de ciment pag.l21

5.2.Elerneffc din lomn ..."..,.................................. pa,5.76 5.5.3. Remediereafisurilor elementelordin beton qi

5.2.1.Cauzelecareconducla degradareaelementekr ..'....... pag.76 beton afinat folosind amestecuri

5.2,2. Iichimbareacalatelor putlozite nle grinzilor png.17 pe bazl de rAqini epoxidice pag.126
5.2.3.Coosolidareagriozilor ?ncfunp -..-..'.......- pag-79 5.5.4. Remedierengolurilor din elementelede beton armat

5.2.4. Mltirea capaciti$i portante a grinzilor pag.8l prinbetonarc pag-132

5.3. Elemenl,emetalice pag.t3 5.5,5. Consolidareapllcilor din beton armat ..... pag.135
5.3,1,Cauzclecareconducla degradarea
elementelor.......... pag.83 5.5.6. Conrolidarca grinzilor din beton afinat ,.,,. pag.140
5.3-2. inttirea secliunilor ....... pag.84 5.5.7. Consolidarcastlilpilor din beton armat..... pag.15l
5"3.3.Modificareaschemeistatice..... pag.E5 5.5.E. Consolidareadiaftagmelor dir beton armal pag.156
lrubinArilor......
5.3.4.C,onsolidarea pag.87 Crp.6. OrganizarcalucrArilor de tntrefinere, reparafii gi consolidiri .... pag.l6t
pag.87 6.1.Aspectedeprincipiu pag.l6l
$ 5.4. Elernentedin zidtuie de clrnmidd...-.......
5.4.1,Cauzelecareconducla degmdareaelementelor.'."..'. pag.87 6.2.Organizarca
loculuidornmc{ pag.l63
deschideriifisurilor ..--.--.--.
5.4-2-MA.surarea pag"Stt 6.3.Strdiul metodelordemuncdpi obiecnrlmuncii pag.166
5.4.3. Consolidareaperetrilordin ziddrie de cirarnidA Ctp.7.Analizdtchnicd-economicd
a rmorsolulii dc consolidare
.-.,-----. pag.169
cu agrafcdin olol-bclon............. pag.94 Ancxa 1. Toleraole admisela trasarreape nerena c<rnslrucfiilor pag.l75
5.4.4" Consolidareapetetilot din zidtuie de c{rftnid{ A0exaa Abaferilimirl ls fimdatiidirccre...."........"......., pag.l7t5
cu plombedin betoD...................... pag.96 Anoxa3. Abaterilimiti alccofrajclorgi aleolomentclor
5.4.5. Consolidareaelementelordin zidfuio do cdrdmidi debetougi betonarmat............... Pa8'.177
cu plare din ofet-betoo gi lencuialtr cu mortar pry-l'19
do r:imem pag-99

-+-
Anexa 5. Defecte admisibile
pag.180 CAPITOLUL1
Anexa 6- Abaleri limitn h suptafelelede rezemare
als elerentelor Prefabricare
pag.18l
pag.182
VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR
Ancxa 7" Abateri limit{ alo lucrtuilu dc ziditic
Anexa 8. Abateri de foron 9i dimensiuni
pag.l86 DE CONSTRUCTII
pae.lE?
Anexa 9. Abahri limitifu zonairnbinArilorcu $mrburi
Anoxa 10. Normo pentru planifioarea reparaliilor capitale la 1.1. CONCEPTUL DE CALTTATE
clldiri gi constructii sPeciale
pag.193
Elaborarea qi aplicarea ln construcfii a conceptului de calitate presupune
pag.196
Auexa 11. Repte de materiale..------...-..'----
stabilirea caracteristicilor tehnice qi de calitate at6t penhu inheaga conshucfie cat $i
p4g.20t
Bibliogralie ..'..;..........----..'.-
pentru subansamblele acestsia (dwtzats p6nd la nivel de element sau material), a
limitelor admisibile in care trebuie s[ se incadreze acestea, a metodelor gi
tehnologiilor de rcahzue a lor gi respectiv a modalitifilor de verificare gi a
frecveniei acestora, asfel incdt consfructia si r{spundl corect tuturor exigenfelor
stabilioepentru utilizarea ei.
Un factor deosebit de important in obfinerea calitifii il reprezintd lucrtrrile de
verificare a ei.

1.2. ORGANIZAREA GENERALA A VERIFICARII CALITATII

Verificarea caliti$i lucririlor este absolut, obligatorie qi se face in scopul
prevenhii, depistfuii sau indepirtirii unor defecte sau greqeli de execugie care se
pot transmite sau s-au transmis constructiei in curs de realizare. Ea consti. ln

stabilirea corespondentei lucrlrilor cu proiectul qi cu prescripfiile tehnice specifice,

ln limitele indicatoriilor de calitate qi a abaterilor admisibile previzute in actele
normative in vigoare.
Verificarea calitdfii consfructiilor este necesar s6 fie continuatd qi dupl darea
in exploatare a acestora, ?n vederea prevenirii gi depist[rii din timp a unor
eventuale avarii sau deteriorlri, in scopul remedierii acestora pentru asigurarea
durabilit{ii corespunzltoare.

-6 - -7-
 cu avizul scris al proiectantului). Dupd executarea lucrdrilor de remediere se,va

De asemenea,verificarea calititii este necesara qi in ;azul expertizarii cfectua o noud verificare a lucririlor.

tehnice a construcfiei respective, atunci cdnd acesteia i se schimbi destinafia' Rezultatele verificirilor se consemneazr intr-un "Registru de procese-
p('l'r:'r' '
conditiile de exploataresaui se mdreqtecapacilat-ea verbale penfu verificarea calitdfii lucrtrrilor ce devin ascunse" (regishul estg

Verificarea caliti{ii se poate face ; paginat, gnuruit gi parafat qi se completeazf, numai cu ceqnealdsau past6) ;

- preventiv - inainte de inc'' ',;rc,ri:lcr[rii; b). la terminarea unei faze de lucru (lucr6ri de terasanrente,

- pe parcursul executirii lucrarii; infrastructura, suprastructura etc). verificarea se executd numai daci ea a fost

- duPl terminarea lucririi; prevfuuti de cdhe proiectant sau la cererea uneia di" pftr (proiectant, executant

- intermediar - la anumite faze de execufie. sau beneficiar). Verificdrile se efectueaztrca in cazul poz. a) ;

Verificarea calitdfii lucririlor, in sensul respectirii condiliilor tehnice de c). la recepfia preliminarl (la predarea consrrucfiei cdtre

calitate, se executd permanent de catre qefii forma{iilor dc lucru qi de cltre beneficiar). verificirile se executi de cihe o comisie in care sunt reprezentanli din

personalultehnic insircinat cu conducereaacestorlucrArr partea proiectanhrlui, executantului qi beneficiarului. Ele constau in constararea

Suplimentar, se mai efeclueazd verificiri in urmitouelc faze de rcahzare a cxecugiei gi examinarea documentafiei tehnice, a certifi.catelor de calitate a

construcfiei: materialelor, a registrului cu procese verbale pentru verificarea calit{ii lucrdrilor ce

a). pe parcursul execu{iei, pentru toate categon-ilede lucrdri dcvin ascunse, a dispozifiilor de gantier date de citre proiectant gi a tuturor

care condilioneazd rezisten(a stabilitatea, durabilitatea qi func[ionalitatea documentelor lncheiate pe parcursul execufiei in examinarea vizualf, qi prin

construcfiei, inainte ca ele si devini ascunseprin inglobare sau prin acoperire' lildsurare a unor elenente (din punct de vedere a pozt{el formelor, dimensiunilor

Verificarea se executl de citre conducitorul tehnic al lucrdrii impreund cu d a celorlalte condifu de calitaie, inclusiv incadrarea in limitele admisibile) qi daci

reprezentantul benefi.ciarului, iar tn cazul lucririlor de tehnicitate ridicati gi de 9$c necesar in executarea unor incercdri. ln cazul ftr care verificarea se face nrin

cltre proiectant, de reguli cu maximum 7 zde inunte de inceperea operaliilor de Dndaj, se va proceda astfel:

inglobare sau de acoPerire. - se stabilegtenumarul de sondaje;

Ea consti in constatarea existenlei documentafiei tehnice qi a certificatelor - dacl un singur rezultat este necorespunzator, se mai efectueazd inci o

de calitate a materialelor folosite, examinareaacestora,exarr'inareavizuald 9i prin serie alctrtuittr dintr-un numir egal de sondaje;

m4surars a lucrdrilor respective (pozifie, formi, dimensiuni, condigii de calitate, - dac{ un singur rczultat din noua serie de sondaje este necorespunz[tor,

incadrarea in limitele abaterilor admisibile). Dacd este cazul se fac incerciri pentru toate verificf,rile previzute ln prescripfiile tehnice a se efectua pe parcurc

stabilirea cafttigi materialelor folosite. se vor reface.

in cazurile in care ss constatl abateri peste limitele admise sau neincadrarea Rezultatele verificirilor se consernneazdinh-un proces-verbal, iar dacr este
in prevederile proiectelor sau a prescrip(iilor tehnice urmeazd a se proceda la otzul executtrrii unor lucriri de remediere, comisia se va inhuni din nou dupi

remedieri (dac6 aceste abateri sunt de naturi sd afecteze tezrstenla, stabilitatea,

-3-
durabilitatea sau funcfionalitatea construcfiei, remediile se vor putea efectua numai
*B-
 \

executarea acestora qi va efecfua o verificare a lor, dupi care se va intocmi

procesul-verbal al recepfiei provizorii. - celelalte umpluturi:
- calitatea materialului utrTnat;
1.3. VERIFICARI PE CATEGORI DE LUCRU - tehnologia de compactare;
1.3.1.Terasamente - gradul de compactare (penhu fiecare strat elementar in parte gi la
Lucrdrile de:terasament vor ?ncepe numai dup[ verificarea lucririlor de fiecare 50 ... 100 m'pamdnt compactat).Abaterile admisibile sunt:
trasare gi a reperilor cotei + 0.00, stabilindu-se daci se incadreaztr in toleranfele - pentru sistematizdri verticale: mediu - 5 Vo,rinnknum - g Vo;
prevAzub in anexa l. Dacd aceste abateri sunt depiqile, pentru continuarea in jurul fundafiilor qi subsolurilor, sub pardoseli: mediu _ 5Zo,
lucrdrilor este necesar acordul scris al proiectantului. Dupi efectuarea verificirilor minimum - 8 7o.
se efectueazd operafia de predare-primire a amplasamentului, consemnati printr-un - in cazul pimnnturilor sensibile la inmuiere sau a celor contractile se
proces-verbal incheiat intre reprezentanfii executantului, beneficiarului qi vor mai veffica gi condifiile previzute in normele tehnice specifice.
proiectantului. Duptr efectuareaverificirilor, constatdrile se trec intr-un proces-verbal.
Dupd executarea lucrarilor de terasamente la construcfiile civile, industriale
qi agricole se vor efectua, in principal, urmitoarele verificiri: 1.3.2.Fundafii.
- dimensiuni in plan orizontal; Lucririle de fundafii vor incepe numai dupi verificarea qi recepgionarea
- dimensiuni ln plan vertical; lucrtrrilor de terasamente(inclusiv a naturii terenului de fundare).
- pante (unghiuri); Dat fiind variatia maxe a procedeelor de fundare qi timpul redus acordat
- cota + 0.00; acestui curs, ne vom limita numai [a fundaliils directe.
- natura terenului de fundare (determinati prin probe de laborator sau prin Principalele verificiri sunt:

penetrare statictr sau dinamicI, ninimum una la fiecare 200 mp suprafafl - pozifionare;
sdplturl qi minimum 3 pentru inheaga construcfie); - dimensiuni geometrice (ven anexa2);
- umpluturile pentru realizarea pemelor sau cele compactate cu maiul greu: - cote de nivel:
- calTtateamaterialului utilizat pentru umpluturi (abateri. de t 5 Vo - mustifi gi piesetnglobate (dacdestecazul);

pentru componentele pe sorturi a curbei de granulozitate); - rosturi de tasaresau de dilatare (dac6 estecazul);
- tehnologia de compactare; toate verificirile prevdzute la punctul 1.2.3. legate de
- gradul de compactare (determintrrile se vor face minimum una rcahzarea elementelor de beton qi beton armat;
pentru fiecare strat elementar previzut gi pentru maximum 20 m' - tn cazul fundafiilor executate in ap4, se va verifica in mod

material compactat, abatereaadmisibilI fiind de - 2 7o pentru mediu special ci nu s-au produs afuieri, ebulmente sau prdbuqiri.

gi - 5 Vopentru valoarea minimd ); Rezultatele verificf,rilor se consemneazi futr-un proces-verbal.

-{0 - -11-

L
 1.3.3. Betoanecu agregatenaturalepentru construcfii - in cursul betonirii:
civile,
industriale qi agricole - clasa betonului (examinarea documentului
de transport);
Principalereverificdri, Iegate de fazele procesurui - nedepiqirea duraiei maxime
de execufie a lucrdrilor de de transport;
beton qi beton armat, sunt:
- condifiile de punere in lucrare qi
de compactare a betonului;
- la ierminarealucrdrilor de cofrare: - menginerea poziliei armdturilor qi a dimensiunilor
qi formelor
- dimensiuni in plan orizontal (vezi anexa cofrajelor;
3);
- dimensiuni in plan vertical; respectarea frecvenfei de efectuare
a incirciiturilor (lucrabilitatea -
- pozifionare; prin tasare - o probtr pentru fiecare
tip de beton qi schimb de lucru
- cota de nivel; r qi
pentu maximum 20 m, de beton)
qi prelevdrilor de probe (rezisrcnla
- etangeitate; la compresiune Ia vdrsta de 2g
zrte _ o probd pentru fiecare
- elementele de susfinere qi sprijinire; tip de
beton gi parte de shucturd _
fundatie, nivel, tronson _ qi
- pozi[iagolurilor; pentru
maximum 300 m. la betoanele
de clasd Bc 3,5 ... Bc 7,5,100
- curdfire; m,
penhu Bc 10 ... Bc 20 qi 50
m, pentru clase mai mari de
- la temrinarea lucririlor de armare; Bc Z0).
Atunci c6nd este cazul se determini
qi gradur de impermeabititate
- tipul qi diametrul ofelului; (o probd la maximum 300
mr, dar minimum doui probe
- distanfa dintre bare (vezi anexa 4); pentru
fiecare obiect) gi gradul de gelivitate
(o probd la maximum 1OOO
- pozifionareabarelor; - protecfia _.;
suprafefelorribere arebetonului
proaspit (daci estecazul);
- fasonareabarelor; - la decofrare:
- legiturile dintre bare; - aspectul elementelor (segreg6ri,
beton necompactat, goluri,
- pozrfia inddirilor qi lungimile de petrecere beton
a barelor; anffenat,planeitatesuprafefe,
muchii _ vezi anexa5):
- dispozitivele de susfinere a ponlieiarmd.turilor: - poafla elementelor;
- existenfa qi pozifionarea distanfierilor; - dimensiunile elementelor (vezi
anexa 3);
- pozifia, modul de fixare gi dimensiunile pieselor - pieselelnglobate gi mustifile;
inglobate;
- pozi[ta gi dimensiunea musttrfilor; - golurile de trecere;
- inainte de inceperea betond.rii: . Ia terminarea
lucrdrilor de montare a elementelor
pref.abricate:
- indep,rtarea stoatului de lapte de ciment qi - pozifia in plan a axelor elementelor
curdfirea cu peria de (vezi anexa 6);
s'rmi a suprafe[ei betonului tumat anterior - cotele de nivel;
in zona rosturui
tehnologic de tumare; - verticalitateagi orizontalitatea;
- saturareacu api a acesteisuprafe{e; - lungimile de rezemare:

-12 - _,1, _

- dimctrsiunilespatiuluipentrumonolitizatr.
Rczultateleveriflc&rlor seconsemn€aziln Foc$€-verbatre.
1.3.4.Zddrii din c&dmizi d blocud ceramice
Pdncipalelcvedficari, executatepe bazadocumentelmcate atrstd calitatea
matedalelorqi carc le lnso!€scla litare (certificat€de calitatc' fite de t affPofi)'
vizual, Fin ftrcercfi sauPdn masurdtod,sunt
- anintc d€ lrrceP€tear€dizdrii zidfiei:
- dimersiudle. matca" cla.sa$ calitateacarAmizilorti a blocurilor
(stara suFafetelor,fiind interzilI folosheac€lor acopcritccu praf'
impudti$ saugheaii, planeiiat a fclelor, frsuri gi crAparuri,Ptoc€nl
' d€ fracti!tri dc c{Jlmizi saudc blocui f4i dc c€lelntregi maximu!
15 %)i
- marDa,consi|tenta,gi temPefifrrr motarelor;
',- clasa, lucrabilifa@8, dimcosrunea haximA a egr€garelor $
(&cI estccaa );
tempe€orrabetoatrelor
- ghernclcle (forma,dimensiuniie$ proteqia nDpotrivrumiditl$i);
- arm{hnilc (dac{ est' cazul)
- ln mon€nttll execut{lii zididei:
- udareacnrinizilor Sia blocudloi ccf,amicetuainle dc pmeroalor in
luciu;
- stateasuFafclrlor;
- coniiltcnts mortafllui (cu conul etalonacestatEbuind si sefulscdt
fi limitele 8 ... 13 cm la zidlria din ciiimizi pline' 7 ... 8 cn li
zidlda din caf,Amizisi blocuri cu golud gi l0 ... 11 cm la zidftia din
blocuri de B.C.A);
- pozilionar€aSidimensiurdlczidihiei (vczi anexa8);
- tssereamsbriloi
- grositrlcar$tudlor;
-,1{-
- orizontalitatcadndudlor dc zidtri€:
- venicalitatead ptamilste{ suprafctclorlderole alc zidtdei;
- pozitionaEagi dirbcnsftmilegoluritor;
dupatcrmiaareaexecutirii zidiriei :
,-
- pozitionarca d dimensiunilezidirici {i a goludlor (meatiaa tiei
rDj$rltori - vczi anexa7) i
- puimea metlfilor (mcdian luririi a 5 ... 20 rostu i ta ficcar€ zid
cu pf€ciziade l mm);
- umpl€rEacofcctl cu mortar a meturilot
- nodul de re.liz3'€ a zidrriei la ir$crscqiil
- grosirnErzidariei (ncdia mt$llnrii cu prccizie de r mm a atistirlei
pc orizotrt U dinte dou{ drcptare aplicare pc anbele fele ale
zidului,la tseihrllimi saupunctedifefte ste zidului);
- v€rticalibtca suFafetslor{i muchiilor (cu ajutorul firului cu plunb
ti a &€pEnrlui cu lungimesde 25 m. saucu ajutorrrl&eptarului cu
buli d€ aer cu lungimo. de 25 m. ln Eei Fmcte pc tna{imer
zi&lui);
- plarcitalEa suF"fetelor
d K.tiliniaritatea muchidor (miswarea
dst ntsi dintc srPrafat! sau rnuchia respeitiv! g un &€ptar cu
ftngimea de 2,5 m aplicatpe acc$ea);
- orizont litare! dnlu.ils dc zidtuie (cu ajutonl d€ptarului g a
furornuluide nivel saua &tptadui cu buli dc a€r);
- h caanl zidnriei sllr|alc grosirncamsturilor odzontal€ (minimum
slma diametrclora doui bareplus 4 mm) g acoperireacu rnortara
aimnnrdi(minimum20 Dr!):
- fo cazul zidariei complexepozitionafta Si dimensiunileelementelo,
dc beton amul alms€a, coftarc4 beionarra qi compacraEa
(erclusiv n nuah) a ac€stora(rczi punctul 1,2.3),
lrrultarale verificdrilG seftlrcriu iI procesc-\rrbafe.
_
-$
 naf I lr ''
1.3.5. Construclii din ofel ;'J I f ,/ {;'.:
Verificdrile prezentate la acest punct se referl la construcfiile din olel - premontafea la sol pentru clasele de calitate c1 ... c3 (dach este

folosite in domeniul construcfiilor civile, indushiale gi agricole, av0nd modul de cazul):

reqlizare, qi condifiile de exploatare normale, ele putdnd fi completate in func1ie de - existenla proiectului tehnologic pentru montare qi dotarea cu

cerinfele previzute ln caietele de sarcini intocmite de proiectant sau ln functie de sculele, dispozitivete qi materialele previzute ln acesta, respectiv
efectuarea operafiilor pregititoare men{ionate (trasarea axelor
prevederile instrucliunilor tehnice specifice.

in principal, ele sunt legate de fazele proceselor de executie qi anume: principale, m[surarea distanlelor dintre acestea, mdsurarea cotelor

- la scoatereadin depozit: de montaj, stabilirealungimilor de rezemareetc');

- tipul ofelului; - dupd montare:

- dimensiunile elementelor; - distanla dintre reazeme (vezi anexa 8);

- aspectul general al elementelor (deformiri, deterioriri, lovire, - eventualeledezaxiri ale stdlpilor labazd qi la capitul superior fa{i

corodiri etc.); de verticali;

- inaintea fiecirei faze de executie: - eventualele abateri de nivel qi axialitate;

- dimensiunile elementelor: -sdgel i l egri nzilor pent r udeschider im aim ar ide24m lahalele

- aspectul general al elementelor; parter qi respectivla 12 m la halele etajate;

* prelucrarea elementelor (vezi anexa 8); - verificarea irnbinirilor se face pe suprafelele curitite de vopsea, la

- dupd asamblare: toate irnbinirile.

- dimensiunile gi forma elementului asamblat (vezi anexa 8); a). Sudate:

- lungimea qi grosimeacordoanelorde sudur6;
- aspectul general'al elementului;
- tipul sudurii;
- imbin[rile (vezi verificare imbin[ri);
- indepdrtareazgwii;
- protecfia anticorozivi;
- defecte de suPrafafi;
- comportareasub inc[rciri (daci estecazul);
- controlul ultrasonic, cu radia{ii pemanente, cu lichide penetrante
- la qantier inainte de montare:
sau cu pulberi magnetice (daci este cazul);
documentafia de atestarea calitdtii intocmitd de uzini;
- in cazul in care la recepfia din uzind nu a participat delegatul
- aspectul general al elementului;
intreprinderii de montaj, la qantier, inainte de montare, se vor
- materialele pentru asarnblare;
executa verificari ale irnbinarilor prin sondaj cu procentul de l0 vo
- protectia anticorozivl;
pentru clasele de calitate cl qi c2 qi 5 7o pentru clasele de calitate
- irnbinirile;
C3 gi C4.
- m[surarea dislantelor dinhe imbindri;
b). Cu quruburi:
-16- - 11-
 zencuireagtrurii dinspre capul qurubului pe o ldgimede | ...2 rwn,
- vizual dacl existd qaibele,piulilele, contrapiulifele, dacd capete
debavurarea giurii dinspre piuh{[. Dacd la cel pu(in unul din
quruburilor sau piulifele se sprijind cu toatd suprafala pe piese sir
guruburi se constati nereguli, se vor controla toate quruburile
qaibe qi daci partea filetati a qurubului dep[qeqte piulileie ir afa
irnbinlrii;
cu 5 ... 10 mm, dar minimum doui pasuri de filet;
- alte verificf,ri prevdzute in instruc[iunile tehnice speci.fice.
- pozigionarea quruburilor fali de axele lmbinlrii, distanga int

guruburi qi pozr{ia imbintuii fa![ de axele elementului (vezi anet

1.4. SCULE, DTSPOZMIVE 9I APARATE PENTRU VERIFTCAREA
e);
CALITATll
- grosimeatotall a qaibelorsi nu depdqeasci70 Vo 'Jin diatrctt
1.4.1.Scule
qurubului;
ln func1ie de scopul in care sunt folosite, sculele se pot irnpa4i in
- spionulde 0,2 mm si pltrunddintre piesemaximum20 mm;
*lnAtoarele categorii:
- daci existd guruburi oblice acestea trebuie sd aibl o oblicitate ,
a). pentru misurarea distanfelor: metrul articulat, ruleta, ruleta
maximum 4 4o din gtosimea pachetului de piese strdnse, i
EbCtsonicd' qublerul (cu precizia 0'1 mm)' lupa micromehictr (cu precizia 0'05
numdrul lor si fie de maximum 15 % drnnumdrul total de qurubr
ffit), fisurometrul (cu precizia 0,1 mm - fig. 1.1.), micrometrul (cu precizia 0,01
al imbinArii resPective;
ldn)' lcra (spionul - cu precizia 0'05 mm);
- strangereacu cheia obiqnuiti a cel pulin unui qurub qi la minimu
b). pentru verificarea unghiurilor: echerul, raportorul metalig
5Vo dnnumirul suruburilor din fiecare imbinare' Dacd la cel pul
t{dvorsal;
unul din guruburi se constatd o strdngere insuficienti, st t
c). pentru verificarea orizontalit4lii qi verticalitlfii: firul cu,
controla toate guruburile lrnbindrii;
pbnb, nivela, furtunul de nivel, dreptarulcu buld de aer;'
c). Cu quruburi Pretensionate:
a gurubul d). pentru verificarea muchiilor sau planeitatea suprafe{elor:
- vizua| daci existi qaibele qi dacl partea filetati i
futu de lemn sau metalic'
depiqeqtepiulila in afarl cu 3 ... 10 mm;
distanla in 1'4'2' Dispozitive
- pozifionarea quruburilor fa[i de axele inclin4rii,
Dispozitivele' ln general' se lmpart in doul mari categorii:
quruburi qi pozrlia imbinnrii fa[[ de axele elementului (vezi ane
a). $abloanele - care au rolul fie de a susfine qi men{ine la
9);
piese (ex. buloanele de ancoraj din fundafii, mustifile de armiturd
_ grosirnea totali a qaibelor sl nu dep[qeasci 70 vo drn dtamcrFtEl$o anumite
il), ffc de a reproduce forma gi dimensiunile unor elemente (ex. gablonul care
qurubului;
ifloduce stalpul prefabricatpenfu verificarea funda[iei pahar, qablonulpentru
- spionri de 0,1 mm sl pitrund6 intre piesemaximum20 mm;
- desfacerea &arca grinzilor cu zibrele metaliceetc');
cel pulin a unui qurubqi a minimum 5 Vodn qurubur
fiecirei imbinari qi verificareadiamefiului qurubului qi al glu - 43 -

-18-
q05oJ 0.203 0.105 0.6 07 0.809 1 11 13 1,31,41's
tl|'f F i s urometru
Fisutometru

fup6 microoetricd
@
0 1 2 3 1 t6 7 8 9 to

Flg. 1.3, Dlspozltlve pentru mlsurarea abaterllor

dlnens l-onal_e.

Flg. L.LScu]-e pentru ndsurarea deschLderll' flsur11or.

T. = t oler an t a =2 4
L-

a = abat e r e a l i r n i t d corespunzAtoare

Flg. 1.4. M eto d a a m p r e n te l .

Flg . 1. 2. Cal- 1br u.
-2t -
-20 -
 It
b). Dispozitivele speciale pentru mlsurarea qi verificarei

abaterilor: dimensionale, pentru verificarea paralelismului qi inclinarea muchiilor

calibre limitative etc. - fig. 1.2. qi fig. 1.3. .

.A
,/r!1.4.3. AParate
in funcgie de scopul in care sunt folosite se pot impirfi in urmdtoarel
categorii:
a) pentru misurarea unghiurilor, orizontalitd{ii qi verticalitdfii: nivela
teodolitul, goniometrul cu laser (cu eroarede 1 mm la 100 m);
b) pentru mAsurat grosimi: microscopul; S c lerornet ru

c) pentru determinareanedistructivd a rezisten{ei la compresiune

betonului:
- metoda amprentei (fig. 1.4.) consti in proiectareaunei terminafii sferio

de ofel pe suprafa{a elementului de beton qi apoi mdsurarea diametrulu

amprentei obfinute, cu ajutorul unei lupe micrometrice. Fiecare tip d
aparat are stabiliti alura curbei cueleagd diamehul amprentei de duritato
Brinell qi respectiv tabelul in care sunt date valorile rezistenlei betonului I
28 zldlein functie de diametrul amprentei;
- metoda reculului (fig. 1.5.) sebazeazlca gi in cazul metodei amprenteip

lagtrtura lntre duritatea suprafefei betonului (exprimati in acest caz c

ajutorul indicelui de duritate care condigioneazd indicele de recul) r
rezisienfa acestuia la compresiune. Principiul de funcfionare constl I
misurarea reculului unui dispozitiv mobil, ac[ionat de un sistem d
resorturi, in urma ciocnirii acestuiacu suprafafa elementului de beton.
- Pentru fiecare tip de aparat (care poarti denumirea de scleromeffu) sut

trasate curbele de transformare a indicelui de recul in rezistenla I Flg. 1.5. M e to d a r e cu l u l u l o

compresiune (existd mai multe curbe trasate in funcAie de unghiul d

-27 -
?nlaturarea aparatuluifa[d de orizontal6).
-22.-
 - Pentru obfinereaunor rezultate cdt
mai exacte este necesarsi se respectc
urmatoarelecondifii; r'urrrprosiunea betonului se exprimtr rn func{ie de viteza
de propagarecu
- suprafafaelementului si fie plani qi netedd; Hrrrrrur unei relafii exponen[iare(?n funcfie de mai mulfi parametrii
care
- fatrade incercare s{ nu coincidd cu cea degrirrdde date care constituiebiografia betonurui ca: pdstrare,
de fumare a betonului sau cu compozrfie,
fafa opusii acesteia; prel)ru.arc,
maturitate,condifii de intirire etc.).

- punctele de incercare se vor stabiri Irr'ert'ndlc se pot executa prin a$ezaxeaemifdtorului gi

astfer incdt sd se evite agregatere a receptorului pe
cu dimensiunea mai mare de 7 mm; rlir;l verticnlil dar pe fefele opuse ale elementului (cdnd grosimea elementului

- pentru incercd.ri se va fclosi tipul de * n*l rrrnrcdc 300 mm), prin agezareadecalatda lor gi incrina{i
sclerometru ales in func{ie de ra un unghi de
tipur betonurui (uqor sau greu), crasaacestuia I .,. -ttt " lulll de oizontalirin cazul elementelorcu grosimi mai mici
qi grosimeaelementului; de 300 rnm
- rezurtatur reprezintd media a minimum pattru evitareaarmiturilor qi aqezafipe aceiagifafd a elementului
ll
5 mdsurdtori efectuate pe o gi inclinali la
zon6 cu dimensiunile de minimum 100 x 100 t lhght de 20 ... 30 " fati de orizontald c6nd nu esre accesibild decdt o fafi
mm qi de maximum 200 a
x 200 mm; t5arrutui. Penhu obfinerea unor rezultate c6t mai exacte este necasar
sa se
- rezurtatelesunt reprezentativepentru o grosime fiIpte unuiloarele condilii:
a shaturui de beton de
cca 30 mm de la suprafafaincercati; evitarea armiturilor;
'' evitarea
Precaia determinir'or se face cu o eroare de efectului de perete, datorat frecdrii betonului de pere{ii
t(25 ... 40)vo.Screrometrele
modeme sunt prevdzute cu microprocesoare Iaterari ai cofrajurui, prin aregereapunctelor de incercare
care inregistreazd,, prelucreazd, la o
stocheazdgi editeaz4-automatdatele. distanlA de g0 ... 100 mm fafi de suprafefele laterale
ale
'{::::":-(.1._1r:t3" elementului;
Su ultrasunete - fig. 1.6.) consr{ in mdsurarea
caracteristic'or de propaqareale unor impursuri diminuarea efecturui de suprafafi qi de fund care constd
constituite din vibrafii cu in separarea
frecven(e variab'e (15 unui sffat cu grosimea de 20 ... 30 mm bogat in frac[iuni
'.. 20 KHz). Aparatere cere mai uzuale mdsoard mici qi
timpul de propagare(in microsecundeqi cu respectiv mari, adapt'nd o distanf[ mare intre emifr[tor qi
o eroare de maximum t lzo). receptor
Aparatul are 3 pdrfi principale: emifitorul piezoerechic (mintunum 400 mm);
(care hansformd
energia unui c6mp magnetic sau erectric altemativ - se vor rcariza minimum 10 incerc{ri in puncte diferite
in oscilafifle elastice pentru
are unui mediu materiar), receptorur (de aceragi obfinerea unei indicafii generale asupra calitifii betonului.
tip cu emi([torul numai cd
lucreazd'prin efecte complimentare) qi aparatul Fler:lsludetermintrrilorse face cu o eroarede t (15 ... 2l)voin cazul existen{ei
penhu md,surareatimpilor
de propagare" Dupi fixarea emifitorurui qi € clc rc.le din biografia betonului gi a unor cuburi de contraprobi, de (20
receptorului se masoara t ...
distanfa dintre aceqtia("1" in mm) cu precizia fl etnrt cxist[ date reale biografice dar nu exist[ cuburi de contraprobi
de I mm. Dup{ pomuea qi de
aparatului, se m6soar6timpur de propagare a vibrafiei I R ,,, 40)Voln cazul lipsei oricdror date desprebeton.
("t" in 10-6s)si se
calculeazd, viteza de propagarc a acesteia,,v,, Aparatele modeme sunt prevdzute cu microprocesoare care
(r/s). Rezistenta la
GFglrtrcnztt, prclucreazd,stocheazdqi editeazdautomatedatele.
-2+-
-zv-
 H€todu microcaroteLor constAin extragereaunor carote cilindrice (d =

trt rnm gi I = 100 mm) cu ajutorul unei foreze prevazuti cu o coroand

tllrunnntattr,care dupi ce se prelucreazdlacele doud capete,se incearci la

€omprcsiunecu ajutorul unei preseportabile de 55 KN;

d) pentru determinarearezistentei la intindere a betonului:

fietulu microcarotelor (tig. 1.7.) consti itt tdiereaunei carote (d = 50 mm

$ | - 100 mm) cu ajutorul unei foreze previ.zutd.cu o coroand diamantatd.

Pe auprafafacaroiei (neextrase)se lipeqte cu rigind epoxidicd o pastili
moialicA cu d = 50 mm. Dupi intdrirea riqinii, pastila este prinsi in
clrd nr.r'tste*rcsibil; &dl adsntotut,ri Eparatulextractor (o presi) qi este trasi spre exterior pdnl la smulgerea
gerotci din elementul de beton. Cunoscdndforfa de smulgere?ruegishatd
.[
{
& un dinamometru,se calculeaztrrezistenfala intindere a betonului (R, =

qq T/A) cu o precizie de t2 7o;

j) ncnno determinarea defectelor in beton (goluri, fisuri, rosturi

detumare cuiburi de segregare,betoane poroase, straturi de beton
degradatdatorit4ingheplui incendiilor sau ac{iunilor agresive):
ultrasunetelor (fig. 1.8.) foloseqteacelagi aparatca la punctul d)

3U care se misoari timpul de propagare a vibrafiei, iar cu ajutorul unor

btrnule empirice se stabilesc dimensiunile aproximative ale defectelor.

;Ltoda radiometriei (fig. 1.9.) consti in dirijarea unui fascicul de raze

t Ailpra elementului de beton, inregistrareaacestoracu un contor Geiger-

Mtlller qi respectiv determinarca vltezei de numdrare a impulsurilor
frue{culului atenuat cu ajutorul unui radiometru (numdritor de particule);
aetodd radiograftei (fig. 1.10.) constdin dirijarea unui fascicul de nze y

Atupra elementului de beton (cu grosimea de maximum 400 mm), care

dupA parcurgereaacestuiaradiazd,,o peliculd fotosensibilf,,imprim6nd pe
geerltt structura intemd a elementului de beton. in spatele peliculei

fotorcnsibile se previd folii inttrritoare (de plumb). Dupd"impresionareaei,

F 19. 1. 5. M et oda a c u s tl c 6 .
-L7 -
-26 -
 il ill

?-
$r T 2-
t*- +m/

yw v
F 1 g . 1 .7 . liletoda nlorocarotelor. Flg. 1.9. lletoda radlometrlel.

+f ,_*

D et er m inar ea addnc im i i Det errninsrea grosimi i bet o-

fis ur ii nului degradat "q{

llg. 1.1o. Metoda radlograflel.

R lll
Mogretoscop
Stqbi lir ea pozi! i e i Dererrninarea sdttneini i
8o ] ul ui fi suri i
Flg. 1. B. Flg. 1.11. Metoda radloscoplel.
Metoda ultrasunetelor.
-28 - -29 -

' :it.
 f

pericura fotosensibili se prerucreazd(se { lra

developeazd), iula cerere se pot
executacopii pe hdrtie confrast;
- metoda radioscopiei (fig. 1.11.) este ddattia annitur;
cea mai modemd, exact{ qi comod{. -,-rcrti
punctuol6(ocop< 4iO n^)
Ea forosesteruzex care dupd ce
shdbat elementur de beton sunt captare prof unzime locop.!oo.
-7-!o6al
de un receptor, datere sunt prerucrate
de un microprocesor gi apoi
imaginea este afigati pe un monitor
TV de unde, ta dorintd poate fi
zero bolong
inregishati cu un magnetoscop;

f) pentru determinarea pozifiei

armiturilor, diametrur acestora
si t
J
grosimea stratului de acoperire cu
beton:
-
metoda radiografiei _ vezi punctul e);
metoda radioscopiei _ vezi punctul
e);
-
metoda tnchiderii rini,or de
forld are unui circuit magnetic deschis (ftg.
1.12.) pnn armitura din beton.
Aparatul poate determina pozi[ia
armiitur'or situate ra maximum 220
mm de fa[a betonurui. in zonere cu
armaturi aglomerate(noduri de cadru)
rezurtaterenusunt concludente,iar
in cazul dispunerii armd.furilor pe
mai multe r.nduri in aceraqi pran,
aparatul aftqeazd,suma diametreror
acestora. Sondere pot fi punctiforme
(penku o grosime a stratului
de acoperire de maximum 110 mm) qi
de
profunzime (pentru grosimi ale
stratului de acoperire de 100 ...220
mm).
Pentru cercetareaarmd.tur'or, sonda (care
se aseamdndcu un receDbr
telefonic) se ageazi pe suprafa{a
elementului, in pozifie paraleld cu
lungimea barei. pentru obfinerea unor
rezultate c6t mai exacte este necesar
ca din cere doui necunoscute (diametrul
armdturii qi grosimea strafurui de
acoperire) si se cunoascduna qi
astfel sd se determine cea de-a doua.
Modul de lucru cu aparatul:
-
determinarea poziliei armiiturilor - din
butonur de barans se
aduce acul indicator in pozifia 0, apoi
se aplic{ sonda pe
suprafafa elementului gi se deplase
aza, trmdnnd miqcarea

-t0- I 'l g . 1.12. p a h o r n e tr u l .

 aerului. C0nd acestaajunge in pozifia maximd
inseamni ca
sondase afli in dreptul unei armdturi;
vi rl cl qy.6.ra
- cdnd
cunoa$temgrosimea shafului de acoperire
qi vrem sa
aflim diametrul armdturii se ageazdsonda
deasupra armdturii
gi se rotegte butonul de diametre p6nd
cdnd acul indicii
grosimea shatului de acoperire.se citeqte
la buton cafe este
marimea diametrului;
- cOnd cunoaqtem diametrul armiturii
qi vrem sd aflam
grosimea stratului de acoperire se aqeazd
sonda de_asupra
armtrturii, se fixeazd butonul de diamehe
in dreptul
diametrului dorit qi se citeqte grosimea stratului .'1."
de acoperire
indicati de ac;
Flg,1.1). Metoda opticS.
g) pentru verificarea locurilor greu accesibile:
- metoda opticd (fig.r.13.) consti in cercetarea
vizualrr a zoneror greu til
accesibile cu ajutorul unui v6rf de vedere regat
cu un tub flexib' de un til
receptor care permite reglarea qi mdrirea imaginii; A
h) pentru detectarea vibrafi'or gi ,go*ot"lffiaparate
fixe care depisteazd, mdsoard, analizeazl,
informagiile privind vibrafiile qi zgomotul.
mobi]e sau
stocheazi qi editeazd
in cazur utilizdrii
aparaterorfixe, atunci cdnd sunt depiqite varor'e
maxime stabilite,
6ffiH fel
l*

r'^
,tl

H-*[ d-l

Flg. 1.14. .Aparate pentru rnesurarea''zgomotulut.

se declanqeazisistemelede avertjzarc(fig.
1.1a.);
i) pentru misurarea transmitanfei tehnice (fig.1.15.)
- aparatura
con{ine doui tensiometre cu care se misoard
temperatura interioara
(Tl) qi cea exterioard (T2) in limitele oc
- 40 qi + 60 0c, o sondd
electronicd care se aplicd pe suprafafa interioard
a elementului
cercetat qi un microprocesor. Determindndu_se
diferen{a de
temperaturd A T qi fluxul caloric <D se calculeazi
coeficientul U
(Kcal/hm, oc; care ingrobeazd, cei
hei factori: conductivitatea.
radiafia qi convecfia.
- /a _
F le. l .l,r. Mdsurarea transrnitdnlel tertnlce.
-7r-
 - incircirile utile (datorate circulalici cu oameni, utilajelor,
CAPITOLUL2
materialelor depozitate sau care se transportd, hansportului
etc.);
DURABILITATEACONSTRUCTIILOR
- incdrcirile climatice (ziryadi, chiciurd, vdnt);
- precomprimarea;
2.1. NOTTUNTGENERALE
* tasirile qi deplasdrile neuniforme ale funda{iilor;
Durabilitatea rcprezintd capacitatsa construcliilor
de a satisface cenngere - seismele;
pentru care au fost proiectele qi executate perioadi
o indelungatd de timp sub - exploziile;
acfiunea solicitiirilor normare de exproatare qi
a agresivitdfilor fizico-chimice - bombardamentele;
datorate mediului inconjurdtor.
- gocurileproduseprin lovire etc.
in func1ie de durata de serviciu stbiliti (normatd), conshucfiile se pot - incendiul;
b1,llzicc:
- cu durabilitareridicard (gradul I) _ peste 100
ani; - insorirea directd;
- cu durabilitate mijlocie (gradul II) _ inrre 50 qi
100 ani; - variafia de temperaturd;
- cu durabilitate obiqnuiti (gradul II! _ inhe 20 qi
50 ani; - inghe(-dezgheful;
- cu durabilitate redusd(gradul IV) _ sub Z0
afi. - umiditatea;
Durabilitatea depinde,in principal, de urmtrtorii factori:
- presiuneamediului;
{t . ,
- calitatsa materialeror qi a elementeror
din care este rcartzat,, - focul;
q$?1

g),ehlmice:
e,
- calitateaexecufiei;
- natura qi concentra{ia agresivitilii (dezalcaltnizarc, carbonicd,
- acfiunile *
exterioare fizico_chimice_mecanice care sulfatictr,magneziand,siruri de armoniu, bazici etc.):
construcfia; *
- acliuneabiologicd a bacteriilor gi insectelor.
- intrefinereaconstruc(iei. #
ry lntrucit ac[iunea focului asupra construcfiei are o influen(d. foarte

2.2. ACTI.INrLE EXTERIOARE lF*' Erupr$acesteia(prin exercitareaunor solicitiri fizice, mecanice qi chiar
prczentatein continuare cdteva nofiuni generale legate de aceasti
Principalele acfiuni care pot solicita construcfiasunt:
Fpet, nill
} te;
rczistcn[ala foc - reprezinta capacitateaconstruc(iei de a rezista la
- greutatea proprie a elementelor:
solicitilrilc termice qi mecaniceprodusede incendii. Construcliile se
s
ir'l,,.rr in cinci grade de rezistenfd la foc (gradul 1 este cel mai

-?r-
 mare) in funcfie de categoriade combustibilitate
a materialelor di' Hctsriglelt' rlin care esterealizati construcfia,de condiliile
de exproatarea acesteia
care ele sunt realizate qi de limita rezisten{ei
le foc; $ de lipul qi irnportanfasa.
- categoriade combustibilitate- in funcfie
de ea materialerese imparr l,rrr'rrlrilode reparafii se?mpartin trei categorii:
?nurmatoarelecateqorii:
tr). rucrdri de tntrelinere - reprezinti lucrdri
de mictr amploare care se
incombustibiie (piatri, agregatele,betonul,
mortarul, ofelul, E**ure lrcriodic in scopul prevenirii unor degraddri prematufe
qi a menfinerii in
sficla, ziddria etc.) - care nu ard;
!H*r tle lu'c[ionare a diferiteror elemente componente ale
construcfiei. Ele
greu combustibile (sunt materialele
combustitrile care sc F€adcu' rrr rpcciar,in rucriiri de zugriveli, vopsitorii, reparafiiinvelitori,
protejeazi prin acoperire cu materiale curafffe de
incombustibile sau sc
s*eh*rr gr hurlzure,?nrocuiride geamuri, desfundatsifoane, schimbat gamituri
impregneazd cir substante incombustibile: ra
perefi din lemn |Fltur tle ilnr ulafiiloretc.;
protejafi pe ambele fe{e cu tencuiald,
panouri termizolatoarc rt). rucrdri de reparalii curente - sunt lucrdri
executateperiodic sau
tip "sandwich" cu fefele din tabli
de o1el, lemnul ignifugat ihFl ne.erlr.rc, constdndin remediereaunor degradiri,
inlocuirea parfiald a unor

::,".,*.i#';Jffi;:ffiTl;",an
va,i
dFlute rrzntc qi refacereaunor rucriri de protectie sau izorafii.

Flfll, tr lucrirri de repare gi inlocuire a elementeror

Ele constau, in
qarpantelor de lemn,
gi pdsli minerarrietc.) - care se aprind
uqor qi ard cu sau fdril li!&untut, jgheabur'or, burlanelor, tencuiel'or,
pardoselilor, trimpl.riilor,
flacird;
**ngl,,t *crrilor, instarafiilor etc., de repara{ii rocare ra
- rimita de rezisten{i la foc - teptezintitperioada ildiLrli,de demontat gi
de timp mdsuratd in Rlt*t robe etc.;
ore in care construcfiarezistii la temperaturile
inalte (la foc). Ea estc 1:)' rucrdri de reparalii capitare consoriddri
si - rcprezrntir lucrd"ri de
stabiliti prin actele normative specifice.
tF mpku'c care se executi periodic sau dupa necesitate,
in scopur readucerii
*:netur rle construcfii cat mai aproapede capacitatea
2.3. LUCRARILE DE REPARATII portantd inifial. a ror sau
t giru a .c:csteia. De reguri, cu aceasti ocazie se
Reparafia reprezintd diferitere categorii executd gi rucririle de
de lucriri care se executd in vederea
illFilrare n c:'nstruc(iei (mirirea conforturui termic, modemizarea
preintimpinirii sau/qi remedieni degradtrritor instalatiilor.
construc(iei in vederea mentinerii in
IFenre* rlenscensoare
etc.).
funcfiune a acesteiape toatd durata
de serviciu normata. ii i
liprlr*'rp*r ele constau in reparafii sau aflocuiri
orice rucrare de reparafie hebuie rearizatd totale sau par{iale de
astfer ?nc't sd nu se afectezc perefl. rc:ilri,garpante,invelitori, elemente
rezisten{a,stabilitatea,durabilitatea din beton qi beton armat, izorafii
sau func[ionalitateaconshucfiei.
I kghl|r, ln c:rnsoridareaterenului de fundare, a tunda{iilor
Pentru prevenirea gi depistarea qi a erementelor
din timp a degradriril0r, construcliilc -F,
lkt tie reeislen(il. construc(iei,in refacereafinisajelor
trebuiesc controlate permanent vizual etc.
de citre beneficiar qi periodic de cdhe
u. ln sn.^n l(l sunt prezentate duratele der scrvlulu
serviciu nofinarc,
nonnate, numi,rul
cadru tehnic de specialitate. Aceasti perioadi numarul de
este stabilitri prin norme in funcfie dc tinlil;tlt' rii t:itrlul de funcfionare al reparafiei
tFF capitale pentru difente tiouri

-7C- -r7-
declidiriinfuncliedematerialeledincareacesteasuntrealizateqidecondiliilede dc teren, agresivitali chimice datorate cauze extraordinare.
'nor
exploatare.
de serviciu qi ciclul de funclionare al
Se poate menfiona c[ durata normati e)' cele naturalecare apar datoritd uzurii normale ra construcfiile
gi a unot
cazul unei intrelineri foarte riguroase
reparaliei capitale se pot mlri ln Ploiectate,executateqi exploatate(incrusiv prin efectuarealucririlor de
consffuctie'
condilii de exploatareoptime pentru gi reparare a lor), fie datoritd modificarilor fizico-chimico-mecanice
sau
datorate ?mbitranhii lor, uzurii mecanice etc.
2.4. CATJZESI TIPURI ALE DETERIONANNON 00ca ce privegte degraddrile care pot apare, acestea sunt de multe
tipuri.
deteriordrilor sunt:
Principalele cauze care conduc la aparilia le putemgrupa?nurmdtoarelecategorii:
- alegerea unor materialc
a). cele legate de proiectare - fisuri:
necolespunzatoare'necunoaqtereasauinsuficienlacunoa$teleacond{iilorde - shiviri sau dislociri;
ex ploat a re ,s ta b i l i re a i n c o re c tl a s c h emel orstati cedecal cul ,acondi gi i l ordo - dezagregdi;
a lot,
gi a modului de distribuire gi aclionare
Iezemale, a evalulrii incarcirilor - goluri incluse;
calculeincorectesauincomplete,nelespectareaactelornormativeinvigoareetc.; - modific{ri ale formei;
- folosirea unor
b). cele tegate de execulle - modificiri fizico-chimico-mecanice;
necorespunzf,toarecalitativsauaaltormaterialedecdtceleprevdzuteinproi - modificdri ale aspectului.
utt|tzueaunortehnologiineadecvate,nerespectareatntotalitatea
legate de confecfionarea' transportul'
nerespectareainstrucliunilor tehnice
in lucrare a materialelor' neefectuarea
in lucrare qi tratarea ulterioari punerii
a lucririlor de verificare a
efectuarea incompletl sau necorespunzltoare
etc';
nerespectareaactelor normative ln vigoare
inctrrcf,rilor (in general
c). cele legate de exploatare - mdrirea
de noi solicitlri' fizico-chimico-
schimbarea destinaliei), introducerea
modificarea' introducerea suplimentartr
modi-ficarea condigiilor de exploatare'
compartimentare sau structurale' lntreli
desfiinlarea unor elemente de .mdepaflr
timp a unor degradiri apf,rute'
nscorespunzatoarel.rlercpilTea la
-degradlri'
neefectuareaperiodicl a unui control
cauzelor care pot p,onoci
calitate etc';
explozii, bombard
d). cele accidentale - seisme' in cendii,
tasiri datorate unor cauze extraordi
inunda{ii, furhrni foarte putemice'
-76- -,9-
 CAPITOLUL 3 = t[ nu afectez.e(in sensnegativ)funcfionalitatea
acestuia;
- ttr prezinteun aspectesteticcorespunzdtor(dacitestecazul).
A
TEHNoLocIA LUCRAnu,onDEPRoTECTTE
1.2, CLASTFTCAREA
PROTECTTTLOR
ELEMENTELOR DECONSTRUCTII
3.2.1.Tratamentede suprafafA
conetauinrealizarcauneiprotecfii de suprafald
prin aplicareaunor materiale
3.1. GENERALITATI
;ii adecvate care si asigure prin reac{ii chimice
lnnucit pro0eclia elementelor de conshucfii reprezintd lucrtrri care se sau tratamen@ faice
ale shucturii, compactitatea sau eliminarea
componentelor nerezistente
regtrsescla multe din lucrtrrile de intefinere, reparare sau consolidare a acestora s-a
r.n agengiloragresiviale erementuluide
cons&ucfie (de regurdIa niverul
considerat necestlr tratarea intr-un capitol separata tehnologiei de realizare a lor'
ruperficialal acestuia).
Alegerea materialului de protecfie cdt qi a tehnologiei de aplicare a acestuia
t.,'b'elemente de beton ele constauin s'icatizare
(siticafi alcarini sau de
trebuie si aibtr labazdpe de o parte cunoaqtereateoretici a fenomenelor caxe pot
potasiu) sau fluosilicatizarea (fluosilic
ales pentru protecfie' a a[i de nnc sau magneziu), care
produce degradarea, a proprieti!ilor materialului se
prin aplicarea pe suprafafa betonului
a substanfelor mai sus menfionate.
comportdrii sale in mediul agresiv qi a influenlei protecfiei asupra elementului
elemen0eremetalice ele constau
in fosfatare (acid fosforic sau
protejat, iar pe de alta experienfa dobAnditi pebaza practicii ln ceea ce priveqte sdruri
cu metale ca manganul) care
const4 ?n aplicarea pe
tehnologia de aplicare a materialului de protecfie gi comportarea in timp a acestuia' suprafala
A acestor substanfe sau in hatamente
termice sau alte procedee (ex.
Pentru realizarea unei alegeri optime a tipului de proteclie gi a tehnologiei de
prin care se urm{reqte schimbarea
sfructurii metalului Ia suprafa(a
realiz.ue a ei este necdsar str se cunoasca: lui.

- catzele carc pot s[ produc[ degradarea;

3.2.2. Pehculede protecfie
- fenomenele fizico-chimice cale se dezvolt[ ln materialul din care este
in aplicareape suprafafaerementului
a unei pericureizoratoare(uni
rcahzatelementul de construcfie qi ce modificiri fizico-chimice-mecanice
se pot Produce ln acesta;
de proteclie se realizeaz{ din:
- factorii care influen[eaz[ procesul de degradare - natula qi intensitatea
Fltmelementele de beton:
agresivitilii, temperatura, umiditatea gi presiunea mediului inconjurtrtor, '- Iacuri gi vopsele pebazd,de
ulei sau de bitum;
razele solare, qocurile termice, natura, sFucfura, dimensiunile, forma 9i
- Iacuri gi emailuri alchidice sau pe
bazd de rdgini de polimerizare
natura suprafefei elementului de construcaie, timpul de aclionare a (email copolimer, email perclorvinilic);
agentului agresiv etc.
- lacuri pe bazd de rriqini de policondensare
(epoxidice, siliconice,
Realizarea unei protecfli hebuie si satisfacl minimum, urmdtoarele cerinte: poliuretanice);
- sd protejeze elementul de construcfie de agresivitatea respectivi;

-4! -
-+1 -
 tlc rnorlilioare a produselor _ chituri (pebazd,de
- lacuri qi emailuri pe bazd de r[qini humd, cretd sauipsos).
de rniniu dc plumb' bronzul dc
naturale (clorcauciucul' grundurile
3.2.4.Folid
aluminiu);
alchidice emulsionatc): Pot fi nelipite sau lipite cu adezivi
- vopseleemulsionate(emailurile adecvagiqi respectiv netratate sau
tratate
de r[gini clc polimcrizare (vopselc Frmlc (in special ?n cazul elementeror
- vopsele pe bazlt de emulsii metarice, tratarea iermici realiz.ndu_se
in
Ftrplosre)dupi aplicareape suprafafa
PVA); elementului.
Ele se realize azd dtn:
- Pentru elementele metalice:
de beton; -t
- aceleaqipelicule ca pentru elementele
de cauciuc pe suprafa[rr _ cauciuc (natural
- cauciucare (aplicarea unei solufii sau sintetic);
- polierilend;
e l e me n tu l u i q i a p o i a p l i c a re aunortratl i l nentetermi cepentrtt
_ policlorurd de vinil
ob(inerea unor structuri solide); (pVC);
care se realizeazd in bai dr: - folii din materiale speciale;
- metalizifir (zncim' cuprdri' alumindri)
sau in metalizare cu pistoalc - metalice (tabld de plumb, zinc, cupru,
galvamzare,acoperiri in pat fluidizat aluminiu);

sPeciale; - penhu elementele de lemn:

_ carton asfaltat;
- Pentru elementele de lemn :
- rmpdslitur{ bihrmata (ipite cu bitum
- ignifugare; sau prinse cu agrafe metalice).

- voPseleantiinsecticide:
3.2.5. inzidtn gi plactrri
- voPsele antibactericide'
deosebire de cerelalte tipuri de proteclii
fpr
ere pot aiigu.a qi o protecfie la
fr*mccantce.
3.2.3.Mase de qPaclu
|l pot reatira din:
Potfiarmatesauneafinate.ArmareaSepoatercdru;adirijat[(Fsefuri(||{
= Ell@ilemqrtele de beton $i de metal:
f ibr [ des t ic l 6 ,d i n re l o n s a u frb re v e g e ta l e)saunedi ri j ati (fi bredesti cl d,fi l l n
- inzidiri (cu grosimi mari) _
sintetice,azbest). ceramice, sticltr, bazalt tumat
sau piahd naturalA.Liantul -ut"riul"
gi chitul penhu umplerea rosturilor
Materialele utilizate sunt: se
prepard cu materiale anorganice,
- pentru elementele de beton sau de metal: bitum sau rigini (epoxidice,
- pasta de ciment; ir fenolice, furanice, poliesterice, fenol
formaldehidice) :
- materialebituminoase; * - placriri (cu grosimi micO - plici
din gresie, din sticld sau ceramice
perclowinilice; pozate gi chituite
- rlqini epoxidice, poliesterice, poliuretanice' a""lSi materiale ca la inzidire, fie din pldci
"u
- pentru elementele din lemn:
-42-- -4' _

4-_
 arma[i' Iipite cu adezivi
dure din PVC, polistiren qoc sau poliesteri b). elementemetalice:
antiacide;
adecvali qi cu rosturile chituite cu materiale _ suprafafa elementului
hebuie curdfdti de impuritd{i
qi
- pentru elementele de lemn: rugini, degresat. qi prerucratd
rezistente la pentru asigurareaunei
cu mortare care conlin materialele
- tencuire rugozitifi corespunzdtoare.
Aceste operafii se pot
agresivitatea resPectivi' rcalaa prin frecare cu peria
de s6rmd, sablare, ardere
cu flacdrd, decapare sau deruginire
chimicd (de reguld
PROTECTIILOR
3.3. TEHNOLOGIA DE REALZARE A este cea mai recomandabili
inkucdt in unele cazun
-
3.3.1. Pregitirea suprafefeielementului' ex. fosfatarea _ asigurd
atat deruginirea cdt qi
a). elemente de beton: degresarea, rugozitatea necesard
gi chiar o protecfie
- vArstabetonului minimum 14 zile; catodicdsub stratul de vopsea);
protectia
- supmfafa elementului, pe care se aplicl c). elementede lemn:
goluri sau
ffebuie s[ fie plan6, fArA segregiri' _ se decojesc;
defecte' se
discontinuitd$i. in cazulin care existl aceste _ se indeprirte
azd,plrliJe degradate;
de mortare'
remediaz[ suprafafa prin chituri' apliclri _ se indepirteazi
impuritdlite de pe suprafaga
betonlri' sau torcretiri; elementuluiprin rdzuireacu qpaclul
qi frecareacu peria
pe mai multe
- in cazul in care proteclia se prevede de s6rmd;
' rotunjite cu
suprafefe, muchiile elementului trebuie _ se astupdgolurile
gi crdpdfurite cu chit;
raza miniml de 5 mm; _ se asigurd
usciuea suprafefelor (umiditatea
peria de sirmf, sau maximd
- suprafelele de beton se cur{4 cu admisii fiind de 1g%).
rugoziti$
prin sablare (pentru asigurarea unei
comprimat sau
corespunzltoare) qi apoi se sufll cu aer 3.3.2.Tehnologiade aplicare protecfiei.
a
se sPali cu jet de aPi; a;. protectie cu materialeoeliculogene:
-s e i a u md s u ri l e n e c e sare' astfel i ncdt' l nai ntede - se pregAte$tematerialul peliculogen
in sensulasiguririi
s[ fie perfect
' aplicarea protecfiei suprafelele de beton omogenit'fii (se ?ndepirteazdpojghifere
gi mareriarele
fiind de 4 Vo)' in
uscate (umiditatea maximl adm:isl solide gi se amestecdp6nd la
obfinerea unei culori
materiale pebazd
cazul cdnd s-au efectuat reparalii cu uniforme) qi viscozitigii dorite
(stabilite ?n funcfie de
pentru
de ciment, uscarea for{atl nu este rccomandatl tehnologia aplicdrii qi obfinutd
prin adiiugarea de
din confracfie;
ci poate conduce la aparilia fisurilor diluant);

-4+- -+, -
 uscattr supltt'ir{a clementului'
- se cur[!6 cu o cirpd
qi a irltor irnpuritl$;
pentru indepartareaprafului
(folosind
- se aplicd proteclia pelicularil urauual
mecanizat (cu ajutorul
pensula, bidrneaua sau rola)'
sau cu presiune) sau
pistoanelorcu aer comprimat
sau de licuire
automatizat (instalalii electrostatice
electroforetic[,pistoalecuplasm6'robolidevopsire)'
de
Grosimea peliculei se stabileqte func[ie
peliculei' rtgozitatea
continuitatea qi omogenitatea
agentul agresiv' umidiate'
suprafelei elementului'
temperatur[etc.Peliculadeprotecliesepoaterca|iza
regull in trei straturi' avAnd
unisffat sau multisffat' de
protec{ia propriu-zisi
roluri diferite gi anume: amorsa'
un strat 9i finisajul' Aplicarea
reafizatitdin minimum
numai dupi uscarea gi
unui shat se poarc realiza
fine) stratului aplicat
qlefuirea (cu materiale abrazive
suport)' in cazul utilizdrii
anterior (inclusiv a suprafelei
mediului arnbiant
de lacuri gi emailuri' temperatura
I
minimum + 18 "C (pentru
trebuie sI fie de regultr de
proteclie se vor respectirI
fiecare tip de pelicull de
de folosire)'
instrucfiunile tehnice specifice
b). proteclie cu mase de ;Paclu:
de protectie in scopuli IIh
- se pregArcqte materialul
viscozit[fii dorite;
asigurlrii omogenitlfli qi
il
se obline prin aplicarea
- realizarea protecliei
(mai fluid pentru rri
minimum trei straturi de amorsare
in porii suprafelcl
se putea asigura pltrunderea
(ll
(minimum un strat
elementului), de proteclie
de materialul folosit gi rle
grosimea variabil[ in func[ie
tehnologia de aplicare) qi de finisaj
(fluid, pentru
netezire). Aplicarea straturilor se face
cu ajutorul
gpaclului, mistriei sau a pistolului.
Un strat se poare
aprica numai dup{ respectareaintervarurui
de uscare
corespunzatorcompozitrieifolosite qi
a instrucfiunilor
tehnicespecificede folosire.
c). prslesge cu folii:
se conftoleazdgi se croiesc foliile
;
_ dacd folile se lipesc,
se pune adezivul pe suprafafa
suport gi pe suprafafa foliei, iar dupi
evaporarea
solventului se aplicd folia pe suprafafa
suport, s€
preseazi qi se netezeqtecu ajutorul unei
role. inaOirit"
foliilor se face prin suprapunerealor pe
minimum 20 ...
30 mm qi lipirea cu adeziv sau prin
sudarea lor cu
ajutorul unui aparat electric de lipit. Se
vor respecta
instrucfiunile tehnice specifice de folosire.
d). protecfia prin inzidiri gi placari :
_ se vor respecta
operagiile tehnologice specifice
lucrdrilor de zid4rie qi de placaje.
3.3.3. Conholul, intrefinerea gi reparareaprotecfiilor
Eonrolul protecfiilorse executtrpe baza unui pran
intocmit pe perioade
drnp,$i aredereguld.urmitoareafrecvenfd:
tilnir, prin aspectare,
t- de citre qefulde echipi gi qefuldeinstala{ie;
#b ccl puFn o dati pe siptim'nd, aminunfit,
de cifte geful de echipd qi geful
de instalafie;
lunar de qeful de secfie;
tslmeshialde organeinsdrcinatecu acestcontrol.
La conholul comportirii protecfiilor se va
urmdri:

-4G- -47 -
 pori' desprinderi' forma'
- continuitatea protecfiei (dac[ au apirut fisuri' CAPITOLUL 4
dimensiunileqidensitatealor,dacf,existlleglturainffedegradarietc.);
(prin aspectare qi ciocinire se
- aderenla protectiei la suprafa{a suport TEHNOLOGTA
LUCRAnrron DEINTRETTNERE
constativaloareaqifrecvenfadesprinderilor'curbiri'burduqiri'deniveldri'
$TREPARATIICURENTE
ex pulz i ri e tc .z o n e l e u n d e a c e s te a S-auconstatat,cauzel ecarel e-au
generatetc.);
4.1. GENERALTTATT
(vizual prin urmirirea schimbirii
- gradul de funbdtrinire a materialului
Pentru asigurarea durabilitafii conshucfiei (respectiv
a duratei sale normate
culorii, de reguf[ prin ?nchidereaei)'
* funcfionare)estenecesardintrefinereacontinui a ei.
bun[ de funcgionare este necesar ca
Pentru menlinerea protecliei intr-o stare
Lucrdrile de intrelinere se impun fie datoritd unor
constAndin: cauze normale care conduc
ea sd fie intrelinuti periodic qi regulat' acfiunea
acestora' h lmuamanirea materiarerorgi respectivIa diminuarea sau chiar pierderea
-indepirtarea substanlelor stagnante (asigurarea scurgerii anumitor
etc'); toprict{gi ale acestora, fie datoritd unor cauze accidentale (tasdri ale terenului
mdturare, absorbfie, dizolvare' periere' radere de
fudare, modificarea niverurui apei freiatice, seisme, incendii,
cu solutii diluante pentru
- spdlarea suprafelei protecfiei cu api sau exprozii, loviri,
$tlt]' acfiuni fizico-chimice etc.) care pot provoca deteriordri
fizico-chimice are
neutralizare.
Istora.
incondiliileaparilieiunordegraddrisevorluaimediatmlsuriderepararea
ln cazul degraddrilorprodusede cauzeleaccidentare,
de reguli, estenecesara
acestora.Acesteoperagiivorfiexecutatedecdtreechipespecializateinexecutarea
I efoctuarea unor lucrIri de reparafii. Din acestmotiv in acest capitol s-au tratat
acestor genuri de lucrlri'
*nuu lucrdrile de inhefinere qi cele de repara(ii la c0,eva
oi' ete-"nt"le unei
EtEucgii civile.

4.2.VOPSITORII
Relacereavopsitoriei apare necesardatunci c0nd
aceasta iqi modificd
llpaa (de reguli aceastase inchide),cdndprezintd fisuri, cojiri, umfldturi sau
IFnnt lipsd.Refacerea sepoatefacerocalsaupe toatdsuprafa{a elementurui,
de
Fl tblosindvopsea de acelagitip cu cel al vopseleiexistente.Avdndin vedere

iFl f,rt" variata a acesrormareriarelvezi capitorur3), chiar daca in cazul

tor apar operarii tehnologicespecificefiecdrei
.pttt tip, refacereapres.rlpune
hternu urmdtoareloroperafiitehnologiceprincipalecomune:

-40- -49 -
 acesteia. pasta de ciment se va aplica numai
dupl zvAntarca
- lndepartarea peliculei degradate qi daci este cazul 9i a shatului
suprafefelor de beton;
suport al acesteiacu ajutorul qpaclului,periei de sdrmtretc.;
b). crdpituri in trotuarele de beton:
- curifirea suprafe[ei decopertate cu materiale de qlefuit (pietre de bri
- cioplirea betonurui (cu darta gi ciocanur)
adiacent fisurii pentru
frecat, hirtie sau p0nzd de qlefuit) qi chituirea ei; {ti- t
tealizareaformei de pan6 a secfiunii acesteia;
- spilarea lntregii suprafefe(cu carbonatde sodiu, sodtrcausticl etc.)
- indepirtarea impurit'gilor din fisur' gi
spdlarea acesteia cu jet de
pentru indepirtarea petelor qi a degresirii sale qi apoi cu apI pentru
apd;
indeplrtarea acestora;
- dupd zvlntareasuprafefelor de beton, umplerea
fisurii de beton (de
- curilirea cu h0rtia sau ptnza de glefuit (granula[ia abrazivului se
clasd minimd Bc 7,5 preparat cu agregat miirunt,
av0nd dimensiunea
stabileqte in func[ie de numdrul shaturilor care se aplici, inainte de
maximi de { din dimensiunea minima a fisurii
qi rucrabilitatea L,
aplicarea ultimului strat, curllirea flcdndu-se cu o granulatie fini a
saul/L.) bine compactatprin indesarecu mistria:
abrazivului);
c).
- gtergereasuprafefei cu o cdrpi moale qi curati;
- indepdrtarea trotuarului;
- aplicareapeliculei de protecfie.
- scoaterea umpluturii qi refacerea ei in
sraturi cu grosimea de
maximum 200 mm bine compactate cu maiul
4.3. TROTUARE de lemn;
- refacerea trotuarului;
Principalele cauze carepot genera degradlri ale trotuarelor sunt:
d). rosturi de dilatare lipsi la trotuarele de beton:
- tasf,rile (datorate compactirii necorespunzitoare ale umpluturii de
- trasarea pozifiei rostur'or (acestea este
sub trotuar, infiltrafiilor de ap6,inclrc[rilor peste lirnita normali); bine sd se amplaseze la o
distanfdde maximum 1,5 m);
- inexistenla sau amplasarea rosturilor de dilatare la distanfe
- crearea rostului (cu grosimea de
necorespunzitoare la trotuarele din beton. 15 _ 20 mm) prin spargerea
betonului cu dalta qi ciocanul sau cu pickhammerul:
Frepararea consti in executarea urmatoarelor operalii tehnologice, in
- curdlirea zonei sparte qi spilarea ei cu jet de apa;
func1iede tipul degraddrii:
- dac{ estecazul, completareacu beton a zonelor
a). fisuriin trotuarelede beton: de$adate;
- dupi uscareacompletd a suprafefelorde
curf,lirea fisurii in lungul ei cu un jet de aer comprimat; beton, umplerea in exces a
rosturilor cu mastic de bitum:
udarea cu apa a suprafefelor de beton adiacente fisurii, pdnd la
l), enatul de uzuri din asfalt deteriorat:
saturare lor;
- lndepdrtarea shatului de uzurd (cu dalta qi ciocanul)
inchiderea fisurii cu pasti fluidi de ciment (ciment + ap6), aplicatd ;
- cur{firea cu peria de sdrmi a suprafefei betonului;
cu pensula in mai multe rdnduri pdnl la umplerea completd a

-5! -
-r0 -
 cazul existenfei a doutr shaturi de carton, inddirile
se vor
dar numai pe suprafala perfect
- aplicarea noului strat de uzurf,' decalala o distan{dde minimum 500 mm;
uscatf,de beton' - se aplici un nou sffat de mastic de bitum qi
1'0 m' din aqamai departe.
realizeze cu l[(imea de minimum
Trotuarele este indicat si se - rigide (mortar de ciment cu grosimea de cca. 25
mm rcatu,atrtdn
t iet ondec lasl m i n i m u m Bc T ,5 d e p re fe ra ta fl natcuopl as[deol el d= 6...8/200 ffei srraturi - fig. 4.1.):
de clldire'
3 % pentru indepf,rtarea apelor
mm gi avdnd o pant[ de minimum - se pregiteqte suprafa(a suport care hebuie si
fie netedd qi
curatA;
4.4. HIDROIZOLATII LA PERETI
- se udd cu api suprafafabetonului p6nd la saturare;
hidroizola[iilor'
necorespunzitoare sau lipsoi
in cazul deteriordrii, execuliei - dupi ce suprafa{as-a zv0ntat, se aplici pe
ea prin aruncare
acesteasevorreface,avOndu-seinvedereciatuncic6ndsefoloseqtebitumultopit, putemicd cu mistria, mortarul de cirnent (compozifia
in
pe suprafele peffect uscirte'
aplicarea lui se realizeazd numai volume cirnent: nisip 0 ... 1 mm, ap6 fiind de I
: 1 : 0,6) cu
incontinuareseprezint[cdtevadintipurilecelemaifolositelaconstrucliile grosimeade2...4mm;
civile: - dupi cca. 3 ore de Ia aplicarea amorsajului (mnimum
75 Vo
a). hidroizolatii orizontale: din timpul de prizi) se aplicd primul strat de grund
de realizat
bitumat qi doui straturi de mastic
- elastice(un strat de carton din mortar de ciment (compozitia in volume ciment
de : nisip 0
bitumat gi trei straturi de mastic
bitum sau doui straturi de carton ... 3 mm: apd fiind de 1: 1 : 0,5) cu grosimea de
6 ... 7 mm ;
bitum - fig. 4.1.): care se indeasdputemic qi se netezeqtecu mistria;
care trebuie si fie netedd qi *"
- se prcgateqte supmfata suport a

curati (daci este cazul se lndepirteazi

de pe ea vechea tF - dupi cca. 3 ore de la aplicareastratului de grund
doilea shat de grund in aceleaqicondifii cu primul;
se aplici al
q
hidroizolatie); ,a - dup{ 6... 8 ore.de la aplicarea ultimului
dorit[; strat de grund se
- se taie cartonul bitumat la 16!imea
aplictr al treilea strat de mortar (compozilia in volume
uscatl un sffat de amorsirl i ciment:
- se aplicd pe suprafala perfect
rea|izatdinbitumt6iat(40...70%obitumgi60...307ope'Jlti # nisip 0... 3 mm : apdfiind 1 : l,g : 0,6) cu grosimea
mm, ?ndesat, netezitcu mistria gi drigcuit;
de 6... 7

saubenzini);

- se aplic[ un strat de mastic

de bitum (temperatura de 150 ' FT * peste ultimul strat, incd
umed, se executA o scliviseald
tr obfinuttr prin presdrarea a cca. 250 gr. ciment
la lmp qi
160'C) cu grosimeade 1'5,mm;
tf
* frecarea energici. cu mistria;
- se aqeazl primul sffat de
carton bituminos qi se preseaza
cu C.
T - se protejeazi hidroizolafia impotriva insoririi qi
se face prin suprapunerel Fi se menfine
un rulou metalic. inadirea benzilor .$i

ln fri umed4timp de minimum 7 zile.

qi lipirea cu mastic de bitum'
lor pe cca. 100 - 150 mm
-r5 *
 - impermeab,izarea - folosind un matenai de
impermeab'izare de tip
A'ASTO*. Se executd.un qrif orizontal nivelur Ia care hebuie
executati hidroizolatia oruontard. 'a
$i fu acesta se introduce
APASTOP- ul. Aceastd tehnologie se foloseqte
qi penhu
impermeabilizarea gdurilor, fisurilor, rosturilor
din zidirie etc.
Tehnologiade aplicareesteurmdtoarea:
t,,
- inh_un vas cu apd se introduce APASTOP_
i,: ul (praf) qi se
g.7,7trg_8,/Zoo
amestecdpOndla oblinereaunei pasteomogene;
- daci suprafefeleelementului sunt uscate,ele se udi
cu api in
prealabil. Dac{ suprafefele prezinti igrasie (sunt
umede) este
bine ca ele str fie frecate cu ApASTOp praf;
- c0ndpastapreparatdincepe si se intdreascd,ea se
r f 5. Detal-iu fundatle zid exterlor. aplici qi se
preseazdbine;
- cantitifile de pasti preparati hebuie sd fie
mici (cca. doi
pumni de APASTOP la o qarjl) intrucdt ea se
intiregre rapid;
* este de preferat ca hidroizolafia
sd se rcalizezedin minimum
doui shaturi de pasti cu ApASTOp;
o altd tehnologie este aceeacare foroseqteca materiar
de impermeabilizare
silicic (vezi hidroizolafii verticale - impermeabilizarea perefilor).
b). hidroizolafii verticale:

- erastice (un strat de carton bifumat qi doui straturi

de mastic de
bitum, sau dou6 sfraturi de carton bitumat gi trei
&, bi\unat straturi de mastic
EidErie de bitum) se pot aplica pe peretele subsolului (ftg.
[atl de rg,Foomrn a.2.) sau pe
' peretele de protecfie rcaljzat din zid{rie de cdrimidd
ie vertica\i (fig. 4.3.) sau
Hidrol
din beton (in cazul alipirii de o construcfie existenti):
Tencuir\i c\r mo*ar
- pe suprafafa suport se aplicd o tencuiali din
mortar M 100 T
pentru rcalizffes unei suprafe{eplane gi netede;
oriontatE
- duptr uscareaperfecti a suprafefei suport (umiditatea
maximd
2,5 Vo)se aplicd un shat de mastic de bitum gi primul
shar de

F ie . Hidroizolatie vertlcaLE reallzatd duPd -7' -

executarea zidului.
 - se prepard mortarul de ciment (se
amestecd cimenful cu
dimertsiunile dorite
carton bitumat (se taie foile de carton la apastopul - cantitaiea acestuialudndu_se
3 Vo dincantitatea de
Se pune primul
qi apoi se ruleaz[ din nou in suluri separate' ciment - apoi compozt[iarczultatlse
amestecacu nisipul, iar
de acestaqi apoi se
sul la baza suprafe[ei suport' se line presat dupd obfinerea omogenitdfii dorite
- cca. l minut in cazul
toamacucarrcioculmasticfierbintepesuprafatadedeasupra prepard.ii mecanizate- se adaugd
apa gi se anestecd timp de
din lemn gi se
sulului. Se preseazi cartonul cu o spatultr .; 3 minute);
continuu mastic in
deruleazi sulul de jos in sus' tumdndu-se l:j - se aplic{ shatul de amorsaj prin
aruncarea putemicd cu
de in'idire' f0qiile
fala sulului finut presat pe perete' in zonele mistria a mortarului de ciment (compozifia
in volume ciment:
mastic de bitum
se petrec p" 79 "' 100 mm qi se lipesc cu ni si p 0. . . 1m m ; apdf iindde 1: 1
: 0, 6) cugr osim eade2. . .
1'5 kg/mp
Straturile de carton bitumat se lipesc cu minimum 5 mm;
' mastic de bitum; - dupd cca 3 ore de ta aplicarea
amorsajului se aplicd primul
aplicarea celui de al
- dacd este cazul se reiau operaEiilepentru shat de grund realizat din mortar
cu apastitp (compozifa in
fiind identice cu cele
doilea strat de carton bitumat (operaliile volume ciment: nisip 0... 3 mm
: api fiind de I : 1 : 0,5) cu
prezentate la aplicarea prirmrlui strat); grosimede 7... g mm;
aplicf, prin tumare cu
- peste ultimut strat de carton bitumat se - dupd cca. 3 ore de la realizarea
sftatului de grund se aplici al
canciocul un shat de mastic de bitum' doilea strat de grund;
de racordare cu
- se va da o atenfie deosebiti zonelor - dupd cca. 6 ... 8 ore de la rcalizareaultimului
strat de grund
ternrinalie de la
hidroizolalia orizontali qi respectiv zonei de se aplicd ultimul shat (compozitia
iir volume ciment: nisip 0
Partea suPerioarl' ... 3 mm apd fiind de I : l,g : 0,6)
cu grosimea de cca. 3 mm
de impermeabilizare' avind
rigide (mortatde ciment cu sau firi adaosuri gi frecat bine cu drigca metalicd:
y4'3'):
grosimeade minimum 20 mm - fig' 4'1', 4'2' perefilor (cu substangede impermeabilizare
pe bazFtde
materialele
- ln cazul folosirii mortarului de ciment flrd adaosuri' rflicic fig. 4.4.). Operafiile tehnologice
pen&u executarea
cele prczentate la
utihzateqi tehnrstogiade realizare sunt aceleagicu se rcalaeazd, din interior qi constau
in:
hidroizolalia orizontall rigidi; or(ecutareacu ajutorul unei bormaqini
rotopercutante a unor giuri
tehnologia dc
- in cazul folosirii adaosurilor impermeabilizatoare, Oblice,avdnd diametrul de 20... 25
mm, dispusela distanfede 200
inffucat unul
realizue difer[ in funclie de tipul adaosului utilizat. ,., 300 mm pe onzontald,gi de cca.
150 mm pe verticalii qi cu
se prezinti in
dintre cei mai utilizali adaogi este apastopul' td0ncimea de cca. gO Vo dingrosimea
elementului:
care continc
continuare tehnologia de realizare a unei hidroizolatii lc prepari solufia de impermeabilizate
care poate fi rearizatFtcu
aPastoP: lcid silicic pur (in cazul in care giurile
nu sunt foarte absorbante),
- se udd cu api pdnl la saturafie suprafafa supod;
-r7 -
-16 -
 sau cu qlam fluid realizat din o parte
de volum acid silicic, patru
pdrlt de volum ap{ gi ciment in
funcfie de fluiditatea doriti (in
cazul
in care gdurile sunt putemic absorbante,
ll
pentru a f.aceeconomie de
acid silicic), amesteculfiind bine
omogenizat prin amestecare;
- se inhoduce solufia de impermeabilizare
kt in gAuri, cu ajutorul unor
pdlnii qi se completeaznpdni
t.
la anularea capacitdfi de absorblie.
umplerea g{urilor se face de jos in
sus gi de un capdt al rdndurui
tat6 de-p loonrn la celdlalt; 'a

- se astupi giurile cu mortar de cirnent

bine matat:
- dupd cca. 24 ore de la aplicarea
mortarului, pe fafa interioard
a
peretelui estelecomandabilsi
se aplice dou{ shaturi de ApASTop
(se buciardeazdsuprafafaperetelui
apoi daca ea este uscatd se
umezeqte, iar dacd este foarte
umedi se freacd cu praf
de
APASTOP. Se prepard o pastd
din APASTOP praf qi apd _
bine
omogenizati prin ames0eczue_
care se aplicii pe perete qi
se
preseazi bine, atunci c0nd
incepe si se intareascd. Cantitdfile
preparate vor fi mici intruc't
intdrirea este rapidd. Dupri
verticald realizatd lnalnte ?ntdrirea
Fig. 4.3. Hldrbizolatie primului strat se aplici cel
zidului.
de_aldoilea sftat):
de execulia
dundintdrireaceruide-aldoileashat
; de pasrd.
creApASTop, sevor
aplica doud shaturi de uscdtor
de perete cu ajutorul unei bidinete
o oo gau a unei pensule (uscdtorul
de perete se prepard astfel:
intr_o
o oo gdleati de plastic se pune apa in
funcgie de cantitatea doritd, apoi
in
o0 tceasta se adaugii uscdtorul de perete
praf qi se amestecabine cu
r) oo o
gipcd de lemn, p6ni la obfinerea
o Oo unui amestec asemanAtor cu
o
menmnd subfire).
ln cazul in care se doregte rcalizueaunei
impermeabiliziiri locale
(Italizarea unei bariere penhu
impiedicarea infilhfuii apei prin
Fig. 4.4. ImperrneabilLzarea prin injectare' ascensionali) se foreaztr minimum
'apilaritatea hei r.nduri de eiuri
-tB - oarese hateazdca mai sus.

- t9 -
 4.5.STIMULAREAVENTILARIIPERETILORSUBSOLURILOR
lncazulaparifieiigrasieiinzidurileexterioarealesubsolului,combaterea
galerii de aerisire'Acesteapot fi:
acesteiase poate realiza folosind s:.
liberl de minimum 600 mm (intrucAt -t'
a). - exterioare (fig'a'5') - au lilimea
au o placi in pant[ care asigurl scrugerea
sunt vizitabile), iar la partea inferioarf,
2 4o pentrt"r
prevf,zutf, cu o pant[ de minimum
apelor spre o rigoll' Rigola este
sd se afle
laljanalujarc' Cota acesteiplici trebuie
evacuareaapelorintr-o baqtrsau
subcotapardoseliisubsolului'Laparteasuperioari'galeriileauprevizute'local'
pipe sau canalede ventilare;
atemuredus4 qi se aplic[ atunci cdnd
b). - interioare (fig' 4'6') - au o eficacit
mm' dar Ia
Se rca\ueazlcu'li[imi de 150 - 200
nu esteposibil accesuldin exterior'
cu pipe sau canale de ventilatie;
partea superioard sunt previzute' local' Flg. 4o5, Canal exberior de ventilalie.

4.6. ELEMENTE DE LEMN danrl \ma\de .renti

Elementedelemncaresereg[sesccurentlaclldirilecivilesunttimpllriilc
(acestea din urmd vor fi abordate in
(ferestre qi uqi) qarpantele,sc[rile qi planqeele

capitolul 5).
deteriorate ;i
ln cazul tdmplfiei, reparafiile constau in decuparea zonei
identic cu cea ini[ial[)'
inlocuirea ei cu una noui (prelucrati
previd co\are metalice pentru int{rirot
cu aceast' oc'ie,la cercevele se s'
cJ
o
imbinlrii. \<
se reparl sunt: A\
in cazul qarpantelor,elementele care
poate rupe datoriti putrezirii sau/$
a)' astereala(fig' a'7') - care se
gi consta
poate executa numai din interior
supraincircfii. Repararea so
urmdtoarele operalii tehnologice:
"1";
- se mlsoari distanfadintre cipriori
existente' la lungtn
- se taie o scfindur[ la lilimea asterelei Flg. 4.5, Canal interlor de bentilatte.
cea a astereleiexistentc;
"1" qi la grosimeacel pulin egall cu
-61 -
-60 -
 sub asterealadeteriorattr;
- se aducescdnduraqi se amplaseaz[ =:=-.-.-|
_ s e rn o n te a z f,u n c ri c c u careseacfi oneazl (dej osi nsus) tereold veche

astereala veche esto adusi la

stereol d no ud
asupra asterelei noi' pdni cflnd

Pon[iainifial6;
gi
egali cu ldlimea astereleinoi
- se taie doud qipci la lungimea
adiacenli;
se prind cu cuie de cei doi cdpriori

- se tndePirteazi cricul;
de 3
in care sunt deteriorali mai nrult
b) capnorii (fig' a'8') - tn cazul Repararea asterelel unel garpante ,dJ.n Lenn.

caprioriallturaliesteindicats[seindeplrtezelnvelitoareapeporliunearespectivd
maximum
unii noi' ln cazul in care sunt deteriorati
gi si se inlocuiascf, cipriorii cu
repararea acestoraastfel:
3 clpriori alltwali, se preferl
din lemn sau metalice;
- se confecfi oneazldoul eclise
cu ajutorul unui cric;
- se aduce clpriorul la pozitia iniliala
de o parte qi de alta a
- se pozifioneaz[ cele doud eclise
cu cuie;
cf,priorului gi se prind de acesta

- se indeParteazl cicul;
lor presupuneexecutareaumf,toarelol 4.8. Repararea cdprioruLui
c). panele (fig'4'9') - inlocuirea 1a o garpantd din lemno

opera[ii tehnologice: u u
din lemn sau metal'
- se confecfioneaz[ o pani ajutitoare
amplaseazl in imediata apropiere
cele dou[ capets Pe cflte un cric;
se desfac leglturile dintre pana
teazemL,precum gi ?ntre aceasta
a celei noi gi se sprijind

veche gi popii pe care

qi clpriorii care reirzema
ffi
eai
ridicl pana ajutf,toare pintr c
- se aclioneazl cricurile gi se
veche;
clpriorii sunt ridicali de pe pana
qi se inlocuiegte cu
- se scoate pana veche deteriorat[
a. 4.9" Schlmbarea unel pane la o garpantd d.in 1emn.
noui;
_67 _
-61,-
 - se refac legdturile intre pana noui qi popii pe care aceasta
reazemi;
- se aclioneazi cricurile qi se coboarl pana ajut[toare pdni
cdnd c[priorii reazemi pe pana nouf,;
- se refac leg[turile intre pana noul qi cipriori;

- se lndeptrrteaz[ pana ajutf,toare qi cricurile;

d).cosoroabele(fig.4.10')-deregulIputrezescdatoritauneirezemlri
iar rezemarea pe
necorespunzf,toare (ele trebuiesc ventilate la partea inferioari'
bitumat). operaliile
zidbrte si se facd prin intermediul unui strat de carton
deteriorate sunt
tohnologice cafe se reahrzeazl pentru inlocuirea unei cosoloabe
este cazul se Flg. 4 . 1o .
identice cu cele ale unei pane (punctul c) cu men$iunea ctr daci
D e ta l i u r e ze m a r e co so r o a b d .

pe nd;
executi cu aceastl ocazie qi o rezemare corectA a cosoroabei
flarnbarea
e). popii (fig. a.11.) - deteriorareacea mai des intilnittr este

loi. Repararea constl in readucerea tor in pozigia initiala gi mlrirea

rigidititii lor in tr
fete opuse
planul incovoierii, folosind niqte eclise fixate pe una din fe!e' pe doui

saupepatfufeteopuse(dispuseirrdou[planurinormale).operatiiletehnologice
necesareexecutirii remedierii sunt: '
-semSsoariirrlllimeapopuluigiseconfeclioneaztreclisele;
- cu bormaqina se practicl fu eclise glurile prin care urmeazl

Sa tre a c a b u l o a n e l e d e fixare(l rrcazul ecl i sel orperechi ,

acesteaseaqeazdlnpachet,suprapus'gdurileexecutindu-se
simultan in amAndoufl);
- se aqeazl eclisele la pozilie qi se insemneazl pe Pop pozlga
g[urilor;
- se monteazi un pop ajutitor, de siguran!tr, l0ngi cel existent;
- se practici gdurile in cel existent;

- se aduc eclisele la pozifie, se infoduc buloanele gi se

lJ,g. 4.J.L. Repararegpop,ulul
lnqurubeaz[ Piulitele cu m0na; 1a o garpantd din 1emn.

-64 -
-6t -
 cu ajutorul unei chei fixa'
- se incepe sffangerea piulilelor Lucrdrile de reparafii, stabilite ln funcfie de
dpul deteriordrii gi al
(cca. 2 paqi la o strdngere)qi ciclid
Strfingerease face treptat i folosit, sunt:
buloanelor)' pltll
(intr-un ciclu fiind sffdnse piulilele tuturor
a). repararea munchiilor criipate sau rupte:
initial[;
cdnd popul este readusin pozilia
- cu un ciocan metalic se ciocdneqte betonul
pentru
- se indepirteazd popul de siguranfl'
depistarea zonelor degradate (sunetul trebuie
sd fie
G plin; atunci c6.ndsun{ a gol inseamna ci
betonul este
4.7. ELEMENTE DE ZIDARIE desprinsin zona respectivd) qi apoi se indepi,rteazd
zidarii de cirlmidl constau m
Principalele deterioriri ale unei betonuldin acestezone;
:
fisuri'
(datoriti unei umectlri indelungate)'
cdrlmizilor sau a mofiarutui - se curdfi cu peria de s6rmi suprafafa
zonei decopertati de
constau in demolarea qi refacerea
dislocari. Lucrlrile de reparaEii beton gi armitura din aceastd zondi
beton (tehno
ciment' placareacu plase de olel ,
injectareafisurilor cu pastfl de o tn cazul utilizdrii materialelor pe
bazd di.ciment:
calesunttratatelncapitolul5)refacereahidroizolaliilorsauimpermeabili - se spald cu apd pdnd la saturare suprafa(a
punctele 4' de beton
elementului (tehnologii tratate la
elementului, asigurareaventillrii decopertata;
4.5.). _ se monteazd un cofraj pe
una din laturile muchiei (fig.
4.12.):
4.8.ELEMENTEMETALICE - duptr zvilntarea suprafefei de beton, se
constau in aplicd prin
Principalele operafii de remediere aruncarecu misbia qi presare (p6nd cnnd apa
sau dimensiunii iese la
insuficiente gi completarealungimii suprafafd) mortarul .(vezi anexa 1l), in
shaturi de
cordoanelor de sudurf,(vezicapitolul5)'
maximum 15 mm grosime;

2 - dupi 24 de orc se scoate cofrajul qi

apoi se men[ine
4.9.ELEMENTEDEBETON umedd zonarcpuatd,minimum 3 zile:
elementelor de beton gi beton armitt
Deterioririle cele mai frecvente ale o tn cazul utilizdrii materialelor pe
gol bazd de rdsini epoxidice:
fisuri' armlturi neacoperite' segreglri'
criparea qi ruperea muchiilor'
- se sufltr cu jet de aer suprafafa decopertata;
beton etc.
de - se monteaz4 un cofraj pe una din laturile
materiale pe bazi de ciment sau muchiei,
Pentru repararea lor se pot folosi
av6nd grijd ca aceasta sd aiba protejatd fala
utiliza decdt penffu repararea betoanelor dinspre
epoxidice (acestea nu se pot
u reparalie cu o folie de pVC (in caz conhar rigina
poate face decit pe suprafele perfect aderd
intrucdt aplicarea rlginiror nu se
supot Ia cofraj gi acestanu se mai poate scoate);
asigurl aderenll rlginii la suprafafa
cazul apariliei umidit$i nu se mai
- se aplicd mortarul (vezi anexa 11) in
shaturi cu
-6 6 -
grosimea de maximum 30 mm fiecare
qi se preseaza
_"67_
 (Pentru - se ciocineqte cu ajutorul unui ciocan metalic,
pinl cdnd suPrafall lui devine lucioasf, betonul
o mistrie Perfect adiacent golului gi daci se constati degraddri,
aplicare qi comPactarese foloseqte se
fudepdrteazi betonul din acestezone;
curatl qi uscata);
- securdfi cu peria de sdrmd suprafafa betonului;
* dup[ minimum 30 minute se scoate cofrajul'
o tn cazulutilizdrii materialului pe bazd
qtirbihri: de ciment ffig. 4.13.):
b). segreglri superficiale sau
- sespali cu apd,p6n6 la saturare,suprafe{ele
-c u u n c i o c a n me ta l i c s eci oci neqtebetonul pentru de beton;
se indepfuteazl; - dup6 zydntare se aplici cu pensula doui shaturi
depistareazonelor degradatecare de
suprafafa betonului; amorsaj rcalaate cu pasta de ciment (de preferat
- se curd![ cu peria de sdrmi cu
poliacetatde vinil _ vezi anexa11), la interval
ctncazulutitizdriimaterialelorpebazd'deciment: de cca.
de beton; 15...20 minu0e;
cu apt pdn6 [a saturare suprafala
- se spali
se aplicl cu mistria sau cu - seexecuti cofrajul pe fafa exterioari;
- dupl zvdntarea suprafefei'
pasta de ciment (vezi - se toami in exces betonul (preparat cu agregate
qpaclul, prin aplsare energicd' av6.nd
douf, straturi' fiecare cu dimensiuneamaximi 16 mm). Daci grosimea
anexa 11)' De regull' se aplicl stratului
mm' al doilea strat' de beton este de maximum 50 mm, acesta
grosirnea de maximum 3 se va
compacta prin presare, iar daci grosimea
re a l i z l n d u -s e d u p [ mi ni mum3otedel aapl i carea este mai
mare de 50 mm el se va compacta prin
vibrare
Primului strat;
minimum 3 zile; interioari;
- se men{ine.umedl zona reparatl
- duptr minimum 12 ore, dar maximum 24
de rd'giniepoxidice: de ore. se
o tn cazul utilizdrii materialelor pe bazd
?ndepirtezi cofrajul;
betonulul
- se sufli cu jet de aer suprafala
(vezi anexa 11)' - se ciopleqte betonul tumat in exces;
- se aplictr doua straturi de chit epoxidic
- ln zona de contact dintre betonul vechi qi
1'5 mm' prin apisare cel nou, se
fieeare cu grosimea de maximum
aplicd cu pensula doui straturi de pasti de ciment
gpaclul' Al doilea strat se cu
energicl cu mistria sau cu
poliacetat de vinil (la interval de cca.
15 minute),
rca|lzeoaitdupicca.l0minuledelaaplicareaprimului
avAnd griji ca shaturile si acopere atdt
suprafafa
shat:
betonului vechi c6t qi cea a betonului nou pe
minirnum
15 mm;
- se menfine umedi suprafafa betonului nou
minimum 3
zrle;
c). comPletdri cu beton: o fn cazul utilizdrii rutterialelor pe
bazd de rdgind epoxidicd:
-68 -
- 69 -
 - se cur4fdsuprafafabetonului cu jet de aer comprimat;
- se aplica pe suprafafade beton, adiacentdgolului,
un
strat de chit epoxidic cu grosimea de maximum
1.5
rnm;
- dupd cca.15 minute de la aplicareastratului
de chit, se
aplicd betonul epoxidic (vezi anexa 11), ?n
straturi
succesivecu grosimea de maximum 50 mm, fiecare
strat fiind compactat prin presare cu qipca de
lemn
Ref ac er e strat acoPerlre cu beton"
FLg. 4. L2. protejata cu o folie de pVC, pdni c6nd
suprafa{a
Pastide
Beton
tqmat betonului devine sticloasi;
Vlf 2,1 - duptr cca. 30 minute de la aplicareaultimului
ffi sffat de
beton (care se aduce exact la fafa elementului),
se
aplicd un strat de chit epoxidic in zona de contact
dintre betonul vechi qi cel nou, astfel incdt acesra
sa
acopere atdt suprafafa betonului vechi c6t qi cea
a
betonului nou pe minimum tS nn(fg.A&).

=-l-

UmPl-erea gol-urllor cu beton de ciroento

Fig. 4.13" vedere cd atat tipurile de inveritori c6t gi deterior4rile
acestora sunt
lucririle de reparare prezentate in continuare
se referi la
mai frecvente pentru tipurile uzuale de invelitori qi anume:

"m zincatd:
irea - se datoreazd desprinderii stratului de zrnc in
special la
(fal!'ri, incheieturi etc.). Remedierea constd
in curitirea
i ruginiie cu peria de sdrmtr p6nd la indepirtarea
totald a
de rugind, $tergerea cu o c6rpd uscati a suprafafei
curi{ati
nplicarea a douii straturi de grund (pe bazi de miniu
de plumb),
|Vtttd grijd ca primul shat si se aplice paralel cu jgheabul, iar al
Flg. 4,14. Unplerea golurilor cu beton epoxidlco perpendicularpe acesta;

- 70 - _74 _
 pcstecel din aval)pe 20 ... 25mm, strseprindi intre ele cu z - 3 nituri cu d
acelagitip cu lnvelitoarea
- Sdurirea- se aplici un petic din tabll de fl strse lipeasclcu cositor.
care se lipeqte cu cositor de aceasta; imea totali a jgheabului se limiteazd la 20 m, pentru lungimi mai mari
_ fn l o c u i re a fo i l o r-c d n d e s te n ecesari i rrl ocui reafoi l or,sedesfac lgcsar si se rcalizeze rosturi intre tronsoane (de 5 mm daci se realizeaaa
1
se cur6[6 falfurile foilor
falgurile, se scoate foaia de tabll deteriorati, Cr 30 mm dacii se realizeazitiama);
\
tabl6 rcaluatt' din acelaqi
adiacente, se agoaz[ noua foaie de f, burlane (fig. a.16.) - honsoanelese inddesc prin suprapuneresimpli (cel \.
materialcuceainifiall,seunglairrcheieturifoiledetablicuulei lnb6nd in cel inferior), honsonul de la partea inferioari montdndu-se la

mineral qi alb de zinc gi se refac lncheieturile; 150 mm qi la maximum300 mm fafd de trotuar. pentru prindereade
hebuiesc vopsite' pe arnbele fefe' cu
b). tabln neagra - initial foile de tabld ftlosesc brdfnri dispusela distanlade maximum2,0 m pe care burlanul
(pe bazl de miniu de plumb). Deteriorlrile carc inlermediul unui guler de rezemare sau prin implnarea lui cu ajutorur
minimum doul straturi de vopsea
celc
reparare a acestora sunt similare cu temn (br{arile se realueazii din doud jumit{i articulate pentru a se
pot sd apara, precum gi lucrdrile de i

prezentatnlalnvelitoareadetabllzincata'suplimentar'penfiulnfrefinere'h lnlocuirea tronsoanelordeteriorate). I

l

maximum 2 ani hqbuie reflcuti vopsitoria

la fafa exberioara;
sau lipstr se inlocuiesc cu altel€ noi
I
c). !igl[ qi olane - elementele sparte i
qi gotur l
sI fie prinse cu sOrmi' iar spatiile j
acelaqi tip, avind gnjlt caliglete noi
argi
cu mortar de ciment cu adaos de var sau i
dintre elemente s[ fie umplute bine
Vo dtn suprafala lnvelitorii' este I
Dac[ reparali a tepreztntil peste 50 l
' I
refacereaintegrali a acesteia; Il
d). terase necirculabile - la maximum
6 luni trebuie verificate 9i
gi lipirea parafrunzarelor, ri
i
eventualele lucrlri de reparare: curilirea
i
l
I
i
l

l
I
I
l
I
I
sau cu bitum cald' refacerea acestor I
atic, coquri, pereli) cu pastl de ciment I
,l
qi refacerea glafurilor de tabla'
in zonele unde acesteas-au desprins, reparrrrea I
tn ciubucul lol a unor vel lI
e). igheaburi - i$dtzuea prin inhoducerea
,)
comier 20 x 20 x 3 mm (fig' 4'
din olel-beton cu d = 8 mm sau a unui I
i1
-7' _ il
irrlocuirealorcualtelenoiav0ndgrijlcaftonsoaneles[sesuprapuni(cel
,l
-vz - ,tI
',.,
..,..,1;
',i
i
 de minimum + 5"c, iar suprafefele acestor materiale aplicate trebuie
men[inute
CAPITOLUL5 umede (prin stropirea periodici cu api) minimum 3 zrle (valorile
mai sus
menfionate reprezintd un minimum, ele putdnd fi majorate ?n funcfie
de tehnologia
TEHNoLoGIALUCRAnruonDE coNSoLIDARE aplicatd).

in cazul in care se folosesc materiale pe bazd,de rtrgini epoxidice (riqini,

chitud, mortare sau betoane)trebuie respectateurmatoarele condigii:
5.1. cENERALITATI
presupune parcurgerea obligatorie a - temperatura mediului ambiant qi a elementului care se remediazr
trebuie
Realizarea unei lucrlri de consolidare
sd fie de minimum + 15"c in perioada execufiei remedierii qi minimum
mai multor etaPe qi anume: 7
realizeazd'de cltre un specialist zile dupi executareaacesteia;
- expertizarea construcliei - cariese
tehnictr in care este - umiditatea relativtr a aerului si fie de maximum 60 vo in perioada
autorizat qi se finalizeazi fuitr-o expertizl
execufiei remedierii;
necesarafistabilitecauz'eledegrad[rii'degrad[rileexistente'
- temperatura materialelor utilizate sd fie de minimum + 15"c
calcululcapacit[fiiportanteqieventualstabilireasolufiilorde qi de
maximum + 30"C:
consolidare;
- prin care se stabilesc - temperaturamaximd pe parcursulexploatdrii sd fie de maximum
- tntocmireq proiectului de consolidare + 50"c;
de execulie - DDE) ftt - suprafefele de beton cu care vin in contact amestecurile pe baz6
solufiile de consolidare (la nivelul detaliilor de rAqini
din care sunt realizate epoxidice sd fie uscate;
funclie de tipul avariilor' materialele
qi durabilitatea care - uneltele cu care se lucreazdsi fie perfect uscate;
elementele de construcfii' capacitatea Portantl
ale executantului etc'; - injectarea fi.surilor se efectueazi duptr minimum 6 ore de la executarea
trebuie asigurate' posibilitifile tehnologice
- catrePresupunelntocmirea operafiilor pregdtitoare, dac6 temperatura mediului ambiant este mai
mare
- executarea lucrdrilor de consolidare
de + 20"c qi dupi minimum 12 ore dacdtemperatura es,e mai micd
proiectuluitehnologicpentrurealizarealucrlrilordeconsolidare, de +
a execuliei qi respectiv 20"C ( insd de minimum + 15"C);
pregf,tirea tehnico-organizatoricf,-materiali
- vasele qi celelalte unelte de lucru se vor sptrla cu acetoni tehnica imediat
realizare ei'
dupr stabilizarea proceselor dupi terminarea lucrului;
Lucririle de consolidare se vor incepe numai
- darea in exploatare a elementelor de beton remediate se va face dupd
elementul descircat'
de degradare qi dacl este posibil pentru
minimum 3 zrle de la executarea remedierii daci temperatura mediului
incazullncaresuntnecesafesprijiniri,acesteasevorrealizaastfellncitstr
ambiant a fost de minimum + 20'c qi de minimum 7 zile oentru
nuproducideteriordrielementuluipecarereaz'em6"Esteindicatcasprijinirileslsc
temperaturicuprinseintre + l5"C qi + 20"C.
respectiv' pOni la nivelul solului'
execute pe aceiaqi verticalf,, de la nivelul
incazulincarepentrurealizareaconsolidfiisefolosescmaterialepebaz,i -7' -
mediului ambiant trebuie si fie
de ciment (paste, mortare sau betoane)' temperatura

-7 1 -
 5.2.2. Schimbareacapetelorputrezite ale grinzilor

5.2.ELEMENTEDIN LEMN ipala deterioruuecare conduce la schim,baroa,,capetelorL

grinzilor de
clctlrentelor
careconducla degradarea putrezirea. Acest fenomen se datoreazd acfiunii unor tipuri de ciuperci,
5.2.I. Cauzele
elementelordin lemn se
clegradarea
Principalelecauzecareconducla -se cu fibra lemnoasi, distrug structura celulard a lemnului.
simptome ale putrezirii sunt decolorarea lemnului, aparifia aspectului
datora:
a) Proiectdrii - in sensul: a acestuia qi aparifia de excrescen{eavdnd forma de ciuperci.
a tncdcdirilor;
- stabilirii necorespunzdtoare de putrezire depinde de esen{alemnului, tipul ciupercii qi condigiile

- alegerii necorespunzitoare a materialelor; ale elementului.

exploatare;
- stabilidi ilcorecte a condiliilor de procesului de putrezire, presupune asigurarea urmItoarelor
elementelor;
- dimensiondrii insuficiente a
etc';
- neasigurdriiunei proteclii corespunzAtoare' - umidita0eaminimi de207o;

b) execuliei - in sensul: - temperatura mediului ambiant cuprinsd intre +5'C qi +50"C (cele

-p u n e ri i i n l u c ra re a u n o rm ateri al ei nsufi ci entuscate(l emtt mari favorabile fiind cuprinseintre +10"C qi +30"C);
calitate necorespunz[toare
umiditate mai mare de 20Vo)' de - oxigen (aerisire obiligatorie).
un numar mare de
prezinti fisuri, defecte locale' cI sporii ciupercilor pot sd hibemeze ani de zile qi sd
prev6zuti in proiect etc )'
nerespectarea speciei lemnului atunci c0nd condigiile redevin favorabile.
(sub4imensionate)etc'; procesului de puffezire se poate obtine, acliondnd asupra
dimensiuni necorespunzetoare
tratflrii insuficiente cu substanle antibactericide' menfionatimai sus.
ignituge;
inchise;
- neasiguririi aerisirii spafiilor Egigurareaunei umidititi de maximum 20Vo;
-
capelor grinzilor;
- tratdrii necotespunzltoare a tpalizareaunei irnbrdctrminlietanqepentru impiedicareaaccesului
- pozilionirii incorecte a elementelor; Frului (oxigenului)la lemn (aplicareade shaturi de bitum qi carton
c) exploatdrii: tau p0nzdbitumati);
_ n o rm a l e .i rrs e n s u l me nfi nel i i unei umi di tl l i excesi ve, tsatarealemnului (la presiuneaafrnosferici, prin presiune, prin
proiect'
lncircirilor peste valoarea stabiliti in hmuiere fu bdi sau prin injecfie) cu substanle antibactericide
de exploatare)' o
destinafiei (gi respectiv a condigiilor (rolutii apoase-clorura
de zinc, sd,rurilearsenioasede nnc etc.,
necoresPunzatoaxeetc' ; grele - pentaclorfenoluletc., solufii de creuzot etc.)

-' exceptionqle - datorate seismelor' incendiilor' 5.1. este prezentat modul corect de prelucrare, tratare qi
chimice etc';
bombardamentelor, agresivitllilor unei grinzi de lemn, in dreptul unui zid exterior.

d) uzurii normale. -7V -

-76 -
 ' schimbarea caprtului puhezit al unei gfmzi presup'ne
rearaarca
ltmltoarelor opera{iitehnologice
(fig. 5.2.):
- mtrsurarea gi insemnarea zonei degradate care
uflnetvd sd fie
indepirtate;
- desfacereapardoselii deasuprazonei care urmeazd
sd fi indepartate
(dacd estecazul);

rcalizarca sprijinirii Crrrzn(cu popi sau vinciuri);

- indepartarea tencuielii adiacente captrturui gnnzn
qi respectiv a
mortarului de lnchidere a locagului de rezemare:
- desprindereaqi scoatereaancorei(dacd aceastaexistd):
- tAierea capitului grnzdqi indepartarea lui;
* prelucrarealocaquluide rezemare
(dac{ estecazul);
dtlr aenh;
Ffg . 5 .1 ; D e ta l i u r' e2enixe c-af girnaa
- refacerea cap[tului grinzii (cu eclise laterale,
inferioare sau
superioare sau cu grinzi cu zibrele spafiale). ln
cazul in care se
folosescbuloanepenhu imbinare, acestease vor
strAngep6ni cdnd
qaibeleincep si pdhundi in lemn;

- fixarea cu ancore a gdrnzri de lzrd,(in cazul in care

ancora nu a
existat sau nu mai poate fi folositi, se preved una sau
dou6 ancore
noi, dispuse la partea superioari sau pe lateralele gnnzi
qi care
haverseazi zidul, fiind fixate la fafa exterioar{ a
acestuia _ vezi si
ftg.5.24.);
- scoatereareazemelor:

- inchidetea cu mortar a rocaqurui de rezemare gi refacerea tencuierii

' in zona decopertattr;
3-3 - refacerea pardoselii.

5.2.3. Consolidareagrinzilor in cdmp

A

[t figura 5.3. sunt prezentate

toeisorufii.deconsolidare:cu ecliselaterare.
lup€rioariqi cu grindi cu zdbrele.
gririzilor de lemn !l cdmp.
'Fig. 5.J. Consolidarea
-78 -
 operafiile tehnologice sunt asemdnrtoare cu cere
prezentate ra punctele
J-- cu men{iunea cd inainte de inceperearucririlor de consorid.are
f v' este necesarsd
)y 2 rezemarea de o parte qi de arta a zonei consoridate,
iar daci este cazur
4 c6nd au apr[rut sdgefi mari), grinda si fie readusdla pozilia
iniliali.

5.2.4. Mlrbea capacitifii portante a grinzilor

4-,1 2-2 Mdrirea capacitifii portante (in special la moment
incovoietor) se poate
flc prin schimbarea schemei statice, fie prin mdrirea
sec{iunii transversale
inhoducereade tfuanfi.
figura 5.4. sunt prezentatetrei sorufii de consolidare,
cea de la punctur
aplicatd,de reguli, rn cazurtransformdriipodurilor in
lat er ale Cu ecfis6 infet' mansarderocuibile
Cu ec lis e
metalic 6 nrcinilor datorate?ncdrcdrilorutile qi a zidurilor despirfitoare
conducera
consolidirii grinzilor de planqeu, care in acest caz
s_a realizai prin
dcschiderii grnzn datoriH inhoducerii unui reazem
suprimentar in c6mp).
e clisd su p e r io o r 6 cele mai multe din solufiile de consolidare
folosesc tiranti sau
ahage atenfia ci piulila de ra capitur ror trebuie
si rezemepe o piesd de
cirei suprafafi si fie perpendiculard pe tija tirantului
sau a bulonului. in
in tiji se introduce numai un efort de intindere,
evit6.ndu-seo forfecare
de rezemare.

3-3 tiranfilor pretensionafi, shangereapiulilelor se

va execura numai cu
Cu ec lis I s uPer ioat S dinamometrice. Ahmci cOndse prevdd doi tiranfi
dispuqi de o parte
lfrnzii, intinderea ror se va tearaain mai mul,e trepte qi succesiv inhe
I tc evita introducerea de momente incovoietoare pe direcgia
r grinzii qi respectiv pentru a se proteja piesele
de reazem de la
C u gri nzi
rnetali,ce se prezint{ operafiile tehnologice penfru realizarea
solutiei

lnf er ioar 6 ee degajeazdgrinda Ia cele doui capete la partea

Cr r ec lis d superioard(dacd
estiecazul);
capetel-or grlnzilor din lemn' - 81 -
FIg. 5.2" inlocuirea
-8 0 -
 ,.f
- se ftaseaz{ pozrlia de aqezarea pieselor
de rezemare qi se cherteazA
grinda corespunzitor;

- se ageazdpiesele de rezemare qi se fixeazd provizoriu

cu minimum
2 cuie fi.ecare, apoi se gtrureqtegrinda cu ajutorul
unei bormaqine
previzuttr cu spiral lung pentru creerea
canalului de toecere a
tirantului;
- se pozifioneaza gi se fixeazi distanlierul previzut
la panta inferioara
a gnnzrt,la mijlocul deschiderii ei;
- se monteazdtirantul (previzut cu filet la ambele
capete);
- se pun qaibeleqi piulilele;
- se lncepe intinderea tirantului, rcahzati, ir mai multe trep0e, prin
strangereaartemativi a piuli[el0r de ra cere dou.
capete (de reguld
cu 1 - 2 pagi de filet pentru fiecare treaptd).

rA 5.3. ELEMENTEMETALICE

5.3.1. Cauzelecare conduc la degradareaelementelor.

Principalele cavze cate conduc la degradarea elementelor
metalice se pot

r) proiectdrii - in sensul:
- stabilirii incorecte a incdrcirilor:
- alegerii necorespunzitoare a materialelor;
- stabilirii incorecte a condiliilor de exploatare;

A-A - dimensiondrii necorespunzdtnarca elementelor;

. - neasiguririi unei protecfii corespunzltoare etc.;

c oxecufiei- in sensul: ,I
I

ConsoLldarea Srinztl-or dt'n Lemn prln -8?-

Flg. 5.4.
schlmbarea schemel statlce'
-BZ -
 - punerii in lucrare a unor materiale cu dimensiuni sau calitate (ti1{
- la punctul "c" suprimentarealegiturii
dinne inimi gi talpd, Ia o
ofelului, fisuri, deformiri locale, flambAri, insuficientd curilttl
grindd cu inimd plind, folosind
table groase sudateatdt de inimd
ruginiri etc.) necoresPunzitoare; c't
$i de ralpd;
- imbindrilor necorespunzitoare(vezi punctul 1.3.5.);
- Ia punctur "d" suprimentarea secfiunii transversale
- montajului necorespunzitor; a Hlpii
superioarea unei grinzi cu zibrele,
prin addugareaunei table groase
- protec{iei insuficiente etc.;
saua unorcomiere.
c) exploatdrii:
ln cazul consoliddrii barelor comprimate
nu este necesar ca elementelp
- norm.ole - in sensul maririi incdrcirilor peste valoaiea stabilitn
suplimentare de consoridaresi se
sudeze de guseu. in cazul in care
proiect, schimbarea destinafiei (qsi respectiv a conditiilot elementele
suplimentare hebuie prinse de guseu,
iar acesta nu are dimensiun'e
exploatare), menfinerea unei umidit6li excesive, a
corespunzdtoare,este necesari, in prealabil,
m{rirea suprafbfei lui.
etc.;
necorespunzatoare
- ra punctur "e" suplimentarearegdturii
dinhe tarpa qi diagonale la o
- exceptionale - datorute seismelor, incendiilor,
grindi cu zdbrele reahzatd,din
{eavri;
agresivititrilorchimice' exploziilor, tasdrilor etc';
- la punctur "f' suprimentarea secliunii hansversale a unui st.lp
d) uzurii normale. prin
adi4ugareade noi elemente (table groase
sau profiIuri);
- la punctul "g" suplimentareapldcii
debazita unui stdlp.
5.3.2. intarirea secliunilor
Atunci cdnd degradareaeste extinsi pe o zon6 mare a element
5.3.3. Modificarea schemeistatice
preferi (dacf, este posibil) Ailocuirea acestuia.
Modificarea schemei statice se poatercaTaapdn
introducere,aunor re*eme
in general, consolidarea elementelor metalice se rcaltzeazh'prin apl
introducerea unor tiran{i (orizontali,
macaz sau combinafi), eventual
unor table sau profituri metalice noi pe suprafelele deteriorate, re
l*nsronaF foansformarea*nor reazeme
mob'e in reazeme fixe, a unor
principiut simetriei penffu a se evita aparilia de noi eforturi in elemenl afticulalii
lcgeturi rigide, inhoducerea unor contravdnturi
sau contrafiqe etc.
irnbinare. ln figura 5.6. s-auprezentatcdteva
sorufii de consolidarecu modificrrea
in figura 5.5. s-au prezentat cAteva din solufiile cele mai uz'rr
i statice prin inhoducerea unor rezLzeme
suprimentar$i a unor tiranti.
consolidare:
5e atrage atenfla ci modificarea
schemei statice poate sd conduc{
- la punctul "a" consolidareat[lpii superioarea unei grinzi c:tt la
:a qi rnodificarea eforfur'or\
oin bare, drept pen'u care ere
plini, cu ajutorul unei table groase; trebuie
in acestsens.
- la punctul "b" rcalizareaunei rigidiziri transversalea initttil
ginzi cuinimd ptini, cu ajutorul unor table groase;
\
-84 - - 82 -
 5.3.4. Consolidareaimbinirilor
ln cazul rcaliziri unei imbinirii intre o piesi veche gi una
noud, ffebure
a$gurat4 compatibilitatea deformafiflor
acestor piese (penhu ca fiecare
sd poatii prelua o parte din incircare). Acest
lucru se poate reariza p'n
urmitoarelor condifii;
- la un mod existent la care imbinarea
a fost realizattr cu nituri sau
buloane, ranforsarea se poate rcaliza cu
nituri sau buloane care sii
lucreze prin frecare sausudurd;
- Ia un nod existent la care imbinarea
a fost realizatd cu sudurd.
ranforsarea se poate rcalizanumai cu sudurii;

- la un nod existent ra care imbinarea a fost realizati

cu buloane nu
este permisa ranforsarea cu nituri, ci numai
cu buloane de acelaqi
tip sau cu suduri;
- se va evita pe c0t posibil sudareape fafa inferioar{
a pieselor;
- sudura se va executa prin puncte sau in pas
de balerin penhu a se
preveni flambarea locali a pltrcilor de
ranforsare subfiri;

f - este indicati qarnfrenareaextremitiifilor pieselor

sau sudurilor;
- cdnd imbin{rile cu buloane au joc, se pot
netallce' shlnge buloanele cu
FLg. 5.5. Consolidarea elementelor
excepfia cel0r de inarti rezistenfa care trebuie
inlocuite.

ELBMENMDIN ZIDARIEDE CARAMIDA

4 iealem$dimedq'r.
z-------n3-
.
J-L

._ cauze care conduc la degradarea elementelor

o din ziddrie de
pot datora:

re
- stabilirii incorecte a incdrcirilor:
- alegeriinecorespunzdtoare a materialelor;
- etabilfuiiincorectea condifiilor de exploatare;
d - dirnensiontrriinecorespunzdtoare
a elementeloretc.:
-87 -
Cons olldar ea gr inz llo r metallce Prln schlm-
FLg . 5. 6.
barea schem"ld|tt""'
 b) execuliei - in sensul:
calitate sau dimensiuni
- purieliiif in ' liret'are' a unor materiale de
necoresPunz[toare;
de execulie (vezi
- nerespectirii regulilor tehnice qi a tehnologiei

Punctul 1.3'4') etc;

c) exPlotarii:
peste valoarea stabilittr in Pacrctrii tr'ii r o( duschi&r.alisuviiJ_adim;rnca
- normale - prin mirirea inclrcirilor - i {irum I 1_ lun ima fttgrii
;
a condifiilor de
proiect, schimbarea destinaliei gi respectiv
umidit{i excesive' intreginerea
exploatare, menlinerea unei
etc';
necoresPunzdtoare
- exceplionale - datorate seismelor' incendiilor'
tasdnlor etc';
exploziilor'

- ll
1
agresivitifii chimice' bombordamenielor' ts
€l
ol
d) uzurii normale' c.li
Principalele tipuri de degradlri ale unei
zidirii sunt:
deas[' neregulatl;
nl
- fisuri cu deschideremicl intr-o relea
- fisuri importante, uolate' cu sau firl
ctu6min;
dislociri sau expulzlri de
I ao Zoomm ,-
I lupi rnirornetrici

lucru;
- avarierea zLdbnella nivelul planqeului de
- avarierea perelilor neportanfi' FLg. 5i.7. Masurarea dlrectd a deschlderll
' " flsurllor.
i
) / ' /-"-*-
n .-
\'.
nsurilor irsura
',;3+l*.r*:1.1:'trd:Y
(o )
A' Pentru mdsurareadeschiderii fisurii

Principiulgeneralpentrutoatgprocedeeleesteacelacideschidereafisrrriise

rBisoari pe o direclie normal[ pe lungimea

(taseul) acesteia' n--tr-=_=_-=-
a. Prin mdsuraredirectd (fig' 5'7'): \ irTPU-..L{'i=rr
fefele elemenhrlui pe o urU
/ - se indepirteazi t9ncuiala pe una din
+q
zonlde cca:200 x 200 mm;
$ubler
j' - se curi!f, cu peria de sdrml suprafaladecopertati;
pe traseulfisurii ;
- se ftaseazi cu vopseao linie sublire normal[
"r,
Ftg. 5.8. Metoda cu repere.
-88 -
a\
_Bg _

. ..ti
 /' ffasate ctt materiale polimerice, suprafefele pe care acestea
- *" m[soarI deschiderea fisurii pe direclia liniei se aplicd
hebuie sii fie perfectuscate;
vopsea,folosind fisurometrul saulupa micrometric4'
iar rezultatele sc - dund ?ntirirea adezivului, se traseazd cu vopsea,
Mlsuritorile se executd periodic (la cca. o saptimani), 1 pe ambele
repere marcaje de tip cruce, pozifionarea acestora
inregisfieazi infi -un caiet. ftrcdndu_se
din material plastic pe care surtl asfel incdt linia careuneqtecenhele lor s6 fie normald pe
Fisuromehul esterealizat dinh-o placi tremsparenti haseul
fisurii:
hasate(cuprecizie)liniidediferitegrosimi(deregullirrtre0,05mmqi1,5mtt)
h- se misoari cu qublerul(cu precizia de 0,1 mm) distanta
Moduldelucrucuflsurometrulesteurmitorul:seamplaseazdparalelcutinia,lej I

pAni cdnd linia frasati pe el se suprapune pcrl€ dinhe centrelecelor douii marcaje.
vopsea fiasati qi se deplaseazi
pe fisurometru a cdrei grosimc
fisurd. Deschidereafisurii va fi dati de linia de
dreptul liniei trasatecu vopsea c. Cu geam dublu (fig.5.9.):
suprapuneexact peste ea. citirea se face strict in
1- se indep{rteazd tencuialape una din fefele elementului
suprafa{azidului. pe o
metalic prevlzut cu una sau zonddecca.300x150mm:
/- l-opamicrometricl esie realizatd dint-un cilindru
existi un decupaj la care se 1 1 - se curdfd cu peria de sdrmdsuprafafadecopertati;
multe lentile. La capitul care se aqeaztrpe fisuri
- se confec$oneazd,2 reperedin sticld de geam
adaptaolantemipentruasigurareailumindrii.SistemuldelentileestoplevazutCu crr grosimea de 2
pe suprafala decopertatd sau 3 mm gi cu dimensiunile de cca.
scal[ mobila cu marcaje de 0,1 mm. Lupa se aplici J!
x_Jl0 nim;
pe suprafala zidului' Apoi - pe reperul inferior se fraseazl cu vopsea
incdt scala sI fie parateli cu linia hasatl cu vopsea o linie normald oe
lungimea lui;
deplaseazl scala9i se citeqtedeschidereafisurii'
.. - se lipesc reperelepe suprafafadecopertati de o parte qi de alta a

b. Cu repere(fig. 5.8.): fuurii cu ajuiorul unei paste de ipsos sau de preferat

cu adeziv
I - se indepnrteaz[tencuialape una din felele elementului
polimeric de reguld mastic siliconic
- (vezi procedeul cu
zonide*".
triill--o}""t repere). Pozifionarea reperilor se face asfel lncat
\-..__.''--',, ei sd. fie
suprafatadecopertata; amplasali normal pe haseul fisurii, str fie suprapuqi qi
) - securlftr cuperiadesirml sd se
, - seconfeclioneaz62rcpereai" stictlge{am,cu Srosimeit permiti deplasarealor firrd,casd se stAnjeneascd
reciproc;
,
sau3 mm qi cu dimensiuneade cc(' 30 x 30 rrim; 4 - dupd intirirea adezivului, se traseazd cu vopsea pe reperul
decopertatide o parteqi dc superior o linie in coincidenfi (perfect suprapusi) cu cea
i, - s lipescreperelepe suprafa[a trasati
cu '
fisurii cu ajutorul unei paste de ipsos sau de preferat pereperulinferior;
cru€ \, ,,
polimeric (de reguli mastic siliconic)' in cazul in | -
penoorc se mdsoartr cu ajutoml lupei micrometrice
distanta
cu I
foloseqtepasti de ipsos, suprafafaelementului se udi ldr"uluiul) "d" dinffe cele doui marcaje.

-90 - -3,1 -
 fefele elementului Pe o
I\

zon[ de cca'Q00x 150mm;-r)

decopertati;
i - ." cru[fa cu p"itMt"ptaf-a1a
-'i, deg"u{" grosimeade 2
. - se confeclioneazl un reper din sticltr
cca' lQ x150-9)n;
sau3 mm qi cu dimensiunilede
cu ajutorul unei paste
reperul pe suprafaladecopertatl
'l - se lipegte
(de regul[ mastic siliconic)
de ipsos sau a unui adeziv polimeric
reperului se face asdel
- vezi procedeul cu reperc' Pozilionarea
pe taseul fisurii'
inc0t el sd fie amplasatnormal
se produce
in momentul maririi deschiderii ei
in condiliile in care fisura este activ['
Acest.procedeu nu
fie desprinderealui de adeziv'
fie ruperea reperului de sticll
numai pentru
fisurii ln timp' el f,ind folosit
permite m[rirea exacti a deschiderii
(activl saustabilizati)'
stabilireacaracterului fisurii

e. Cu ac (fig'5'10):
una din feple elementului
/ - seindepnrteazi tengialqle pe
/\
r x50Ytn;
Peozonl'deccar'50
peria de sirmd;
- se cur4[i suprafa(a-#penatAcu
astfellncdt el strsteafixat' Flg. 5.1o. M e to d a cu a c.
- seintroduce un ac in fisuri
-
/' _incond{iileincarefisurasedeschide,aculvafi.eliberatgivacldea.Acestprocedeu
numai penru
de fisurare in timp' el folosind
nu permite urmirirea procesului
deschiderealor semf,regte'
deoistareaunor fisuri active la care

sauin adAncime(fig' 5'11')'

B. Pentru extensiafisurii in lungirne
in
tencuiala de pe fala elemenbrlul
1 - se indepirteazi
de cca' 50 x 50 m1;
dreptul capitului fisurii' pe o zonf,
de Cruceastfel
' - 56 llawazlrcu vopseaun marcaj in formi
cu capltul fi'surii'
incdt centrul acestuiasf, coincidl Flg. !.1.1. Metoda cu marcal pe eLernenti
q2r
-92' -
 "d" infe
avarlseaz6,va apare un decali'j
in condi$ile in care fisura

marcajului gi caPitul eL
lot
sunt active (cel pulin deschiderea
inrucdt Practic toate fisurile
i
influenfatIdevarialiadetemperaturi,varialialnclrcirilor,etc.),distincliainffel|
fisurat"['
J
dati de amplitudineamigcarii elementului .{I
active qi cele stabilizate este
timp, deregurdcel 1'r{ --f
il;;";"r** sefacepe o perioadrsuficient[de
l
6ltruaeztle. I
-.1

tlin ziddrie de cir[midi cu agrafe I

5.4.3. Consolidareaperelilor
l
olel-beton
I
se aplic[ in general pentru 1
Aceastl solulie de consolidare

perelilor din ziddrie de cirdmidl

cateprezintdo'fisuri izolat6' cu
deschidctc
I
firi dislocdri (fie. 5'1'2')'
OPeraliile tehnolo gice sunt:
pe ambele fele ale peretelui' pe toatd
1. Se indepdrteazatencuiala de
mm de arnbelep[r!i ale ei'
fisurii qi pe o ldlime de cca' 500 -600
saucu creionul Poz$a glurilor'
2. Se insemneazitpe zrdcu creta
fisurii la o distanfl de 400 - 500
amplasade o parte qi de alta a
dt25;50mm
lor si fie normalf, (perpendiculari)
incOt axa care fece prin cennul
a$;
vor amplasala o distanlade600-
fisurii. in lungolfiso'ii, giurile se d) 6* m
capetealefisurii'
avdndcapozilieobligatorieceledoul
se dau giurile in zidlrie'
3. Cu bormagina lotopercutant[
de minimum 100 mm'
diametrul de25 -30 mm gi addncimea Flg" 5.12. Consolldarea zl.dd-
sau a unei scoabe metalict: r111or cu agrafe dj.n o{pL-beton.
4. Cu ajutorul qpitului gi a ciocanului
mortarului din ele pc tt
rosturile dinre clrlmizi, prin indepartarea
mo.ta.
de 10 - 15 mm'
tla T1'OT
curifi prin periere cu peria de sdrmA'
5. Suprafeleledecopertatese
furtunul)'Glurile sespaldt:tt
qi apoiseqpali cu apl (depreferatcu
-94 -
_9' _
 (scoabele)din o[el beton' av6nd diametrul minium
O. Se confecgoneazl agrafele
de 6 mm.
doui ore ftIainte de montareaagrafelor'
7. Zidinase menline umedi minimum
T bine
qi acestease mateazi cu mortar M 50
8. Se monteazi agrafelein g[uri
cu diamenql de 8 mrn Intoducerea
indesat qu ajutorul unei vergele metalice
numai dupf, ce suprafala glurilor este
mortaJului in gluri se poate incepe
mai existi ap[ vizibil[ la zuprafalaei)'
zvinta(A(zid4riaesteumed[ dar nu
T'
decopertate' folosind mortar M 50
9. Se reface tencuiala pe suprafelele :6 c )S i te
energic[ a mortarului pe
ia se execut4 manual dar cu proiectarea
Operatia
;4'*-*
suprafefeirespective'
qipoateincepenumaidupdzvdntarea
,-li*-*"
^t",
de cdrlmidi cu plombedin
s3T€onsolidarea perelilsr din zidlrie r6 asi:e

beton
consolidarea perelilor din zidlrie de
Aceasti solufie se aplic[ pentru ;4 asi26'

cdrimid4careprezintiofisurf,izo|at|dedeschideremare(>5mm),cusauf[r[
(fig' 5'13)'
dislocdri sauexpulzlri ale cirlmizilor
OPeraliile tehnologice sunt:
fe[e ate peretelui' pe toatA lungimea
1. Se indepdrteazl tencuiala de pe arnbele
mm de arnbelepdr$iale ei'
fisurii qi pe o ldlime de minimum 500

2.Seirrdepirteazdcfrinttzt|edegradatedindreptulfisruiipeirrl[imeaprimelor
lensor
3-4asundelaparteainferioariazidirtet,felelelateraleldsandu-sesub
formd de qtrePi' FLg. 5.r7. consolldarea z1d6_
creat gi
pe suprafalanddmei adiacentl golului rltlor cu plombe d.in beton.
3. Se indeparteazambrtarut de
apoi acestase cur6lI cu peria de sdrml'
cu
fep' pe una din ele' el realizindu-se
4. Se execut[ cofrajul pe arnbele
golului cq cca' 100 mm pe toate
buzunar. Cofrajul va depaqi marginea de
.i piinscl
direcliile. cotraj
acesteia
crea! iar dup[ zvfuitarea suprafelei
5. Se ud6 ndinaadiacentl golului
se
Bc 7'5 dar de preferat Bc 10' Acesta
se toami un beton de clasi miniml
-96- -92 -
\1
 5.4.5. Consolidareaelementelordin zidiie
de cdrdmidd cu plase din
indesare cu vergeaua meta[c[ cu
bami in exces qi se compacteazi prin ofel-betonqi tencuiali cu mortar de cirnent_
din lemn (este interzisl baterea
diametrul de 10 ... 12 min sau cu qipca Solufia.se aplicd pentru consoridareaperefilor
din ziddrie de cdrimidd care
vibrdrii)'
cofrajelor cu ciocanul din lemn saufolosirea prezinti fisuri izolate cu deschideri
medii
betonului se reiau operaliile de la :T:gXg'ng$sJ.14.).
6. Dup[ minimum 12 ore de la tumarea @@ffirologice sunr:
amplasati cu 5 - 6 asizemat zus
punctul 2 pentru realizweaunei plombe noi' 1' Se indepdrteazd tencuiara
de pe arnbere&fe_-arg
pereterui.Dacdfisura
fald de cea Precedent4' haverseazigi o inrersec(ie
o" *iffi
se face decofrareaqi se cioplegte
gi di;agmere
7. Dup6 cca.24ore de la turrarea betonului, adiacentepe o ld{ime "**^
de minimum 9CI mm.
porfiunea de beton in exces' 2' cu aju,orul unei scoabdmelalice sau
a unui $pt $i a unui ciocan, se deschid
ultimei plombe (cea zuperioarl) se
8. Dup[ minimum 24 orc de la rcahzuea rostruile dinhe c[rnmizi, prin indepdrtarea
mortarului din ere pe o addncime
fecelairrdepdrtareacdrlmizilordegradatedindreptulfisuriipeirrilfimea de 10 - 15 mm.
c elor 5- 6a s u e d i n tre p ri m e l e d o u i p l o mbei nferi oare' fel el el ateral e 3' Daci existd cdrdmizi degradate,acestea
se scot gi se inrocuiesc cu artele noi,
l6sAndu-sesub form[ de qtrePi' av&rd acereagidimensiuni
ldupa scoaterea c'nio,izrT0t, perefii gorului
se
g.SeirrdepirteazlmortaruldepezuprafalaAd^ne|adiacentlgotrrluicreatgi curi{i de mortar, se perie cu peria de
s6rmd, se spald bine cu api qi
dupa ce
qi se spali cu ap['
apoi acestase cwf,fl cu peria de sdrml suprafafase zv'ntd se inhoduc no'e cir{mizi,
av6nd griji ca rosh'ile s6 fie
griji sI se foloseasci sffict acelagi
l0.Golul creat se zidegtedin nou' avdndu-se bine matatecu mortar M 50 Z).
gi marci) gi si se realiizpzno foarte
tip de cdrlmidi (cu aceleaqidimensiuni +' ln funcfeo" oi-*..Foffi plaseidearmdt*ri,seinsemneazii
cucre.u
bun[legitrrricubetonuldinplombeqicuzidiriaadiacentd(ltrsatisubformd sau cu creionul poaria giur'or care urmeazd sd fie practicate
in perete.
respective' Mortarul folosit este
de qtrepi) prin matareamortarului in roshrile Pozifia golurilor se stabileqteasfel
incdt ele si fie annntccarp.-u- *..,
de marc[M 50 Z. nod arplasei sis{nedispuse
inqah
ra o***T,Hit:ffi J:H:
1l.Se trece apoi la refacereazidiriei dintre
urm[toarele plombe g'a'rnd' direclii (circa3 -
" '...
4 bucifi pe mp) ---:::,-
l2.Dupdterminaleatutuorlucrdrilordeconsolidareserefactencuielilepc 5. Cu bormaqinarctopercutantd se dau gdurile
cu diamehul de,25_:O *in p"
T'
suprafeleledecopertatecu mortar M 50 0oat{grosimeazidului. \*.'"'
plomb[ gi respectiv dintre doul plomtt
l3.Numirul de asize cuprinse inft-o 6. Suprafefelezidului se cur{d prin periere
qi sus in jos qi
numirul total de asize pe nivel "u %4gj@L_d"
consecutive se stabileqtein fturclie de *-gltggrL-l: preferat
cututunut).cl*1" sespat6
_ ^*" cujet deapd.
respectAndu-secondiliacalaarnbelecapetealefi.surii(respectivaleperetelui) 7. seinftoducin giuri agrafedinofel- betoncu
diamehul
d" n ioi_;m;
si se prevad[ cdte o plomb6 din beton' apoi giurile se mateazd cu mortar
M 50 Z bine indesat cu ajutorul
unei
l4. lnc ond i l i i l e tn c a re p ri n p ro i e c tu l d e c onsol i dareseprevedeal mal cl l vergele metarice cu diamehul a" s
ffi* de inceperea operafiei de
lnainte de rcalizarea cofrajului' i;u
plombelor, armaturile se vor pozigoi.a mataxeests necesar ca (adiacentri gdurii) sd fie menfinuti
'"dirta umedd
10'
betonul utilizat va fi de clasl minim[ Bc - 99 -
-98 -
 minimum doutr ore, iar inftoducerea mortarului
si se facA rrwrrq
numai dupi
uup4

zvantarea suprafepi' Agrafele se fasoneazr cu cioc numai

tLa:5 la un capat pentru
iilei:beto^ ca si poatl€ inftodusein giuri.
DupA'2a-ore-)e la milarca giurilor, se aduc plasole
de ofel - beton, se
monbaza la pozigiegi sereagi cu sdrmdde agraferedin perete
(ra capdturfari
cioc, agrafe se fasoneazi ra pozifie, rearizdndu-seciocul
carg se hece peste
nodul plasei gi se leagi de acestacu sdrmi).
Se menginendinaumedii pe toatd suprafa(aminimum dou[;;;j
ce suprafa{a zidimei s-a zvdntat, se realizeazd.
shatul de tencuiala
numai mecanic. Dacd se folosegte
ar, mortarul va
de marci
Y_50lsuu M_-l0QJ.iardacdsefolosegte
aparatulde rorcretare

Lasolu(ie se aplici pentru consolidareaelementelor

din ziddrie de
prezintLojS&p*& isri. in nrncgede prevederile
din proiectulde
aceastdbhnologie de consolidare se poate combina gi
cu alte
: c{maquirea cu mortar sau betqn armal tiranli metalici,
refacerea
avariate etc. in cazul in care zidtnaprezrntAdislocari
sau expulzdri,
nu se aplicf, dec6t daci esteposibiltr refacereain prealabil
a zonelor
rczidire).
telnologicesunr(fig.5.15.):
tencuialad"-p"jgb"!"
tgt" aleelementului.
zone cu disloclri sau expulziri de cirimizi, ele se remediazdprin
c{r{m:izilor qi rezidirea lor (dupd scoaterea cdrimizilor,
peretii
lo curifi de mortar,,se perie cu peria de sdrmd, se spaldbine
cu apd qi

- {.01-
cu pl-ase dln otel-be
Flg. 5.14. Consolidarea ziddrtllor
sl tencuiile dln nortar de clment'
-4 00- i
 dupr ce suprafafase zv0ntdse incepe rez,idirea,un;,r, r
,grijd ca roshrrile sd fie
bine matate cu mortar M 50 Z).
3. cu ajutorul unei scoabemetarice sau a unui gpif gi a ulmi ciocan,
se deschid
rosturile dinfte cirdmizi, prin indepdrtareamortarului din ele pe
o adancime
de l0 - 15 mm.
- 7m 4. Se cur[trasuprafeple zidiriei cu peria de sdrmd,de sus?njos.
5. se insemneazdcu cretasau cu creion'r pe una din supraf,e{olezitldriei
poa[ia
g{urilor. Acestea se vor amplasape traseul fiecdrei fisuri, otriligatoriu
ra cere
doud capeteqi intermediarla distanfade 500 ... 1500 rnm.
6. ln locurile tnsemnateseintroduc in fisuri gi se fixeazi niqte nlartori
realaati tl
din cupoanede o(el-beton.
7. Se curi{i fisurile de praf cu un jet de ae,rcornprimet gi apoi se
spaldcrrjet de
apd, infteaga suprafafi azidimei"

cu
lencuialE
s{pihunddcca 50mm}r zidtrrie.
Lentula[a e.
.ln gaurue dab-se monteazd $tufuri din PVC cu lungimea de
cca. 200 mrn
cat€ so fixeazii cu mortar de ciment.

cca. VI ore se verificd fiecare fisurd astfel : la qtu[ut cel mai clejos
5.*-*-:*- se
Flg. 5. -19. InJectarea
un furtun de ap{. Se inhoduceapd zub presiuneap6ni c6nd
lor dln ztddrltle de lccasta refirleazi prin qt*gulurmitor. se decupleazi firrhrnur de la primur ghr1,
ou rnorlar de cinent'
seastupicu un dop de lemn,secupleazdfirtunul la qtufulurmdtorqi
reiau operafiilep0ndcdnd aparefuleaztrprin ultimut qtut.Se scortoat€
ile de lemn gi se evacueazi apa din fiswtr. Daci la un moment dat
aoa
30..40mm tpfuleazd ?n qtuful urmdtor, inseamnd ci fisura este obhratd.
.ft Se mdreste
10.,*0mm apei (la ma;rirnum 3 bari) y dac6 nici atwrci apa nu refi.rleazi,
se
- {0}-
-toZ-
 indepdrteazd tencuiala de pe arnbele fefe
doud qi se reiau operafiile' ale peretelui, de_a luneul
monteazi un qtut suplimentar intre cele
lui tiranqilor, pe o ldgimede cca. 100 mm (cca.
a zidlriei adiacentefisurii 50 mm de o parte qi de
operaliede verilicare arerolul qi de umezire
a lui).
l2 .D u p i c c a .1 5 mi n u t,e d e l i re vacuareaapei tl i nfi suri i (pentruasercli t| rg]
lndepirteazd tencuiala de pe suprafagazidului pe
-":':::":':;::)
la injectarea fi'surii cu moftar de cirrrdl care yarezemaplaca de
zvAntareasupr*191 zidariei), se ffece
(de rezemare), avdnd grijd ca zona
speclalese recomandafo[()\rf, decopertati si depaqeascdcu
fluid marcaft ,;b in anurnitesiruagii
imum 50 mm suprafa{apllciipe tot conturulacesteia.
morl
cimenturilor sau a a,lausurilor expansive la prepararea
".n*rrt" o"u' esle cazul (pentru tirantii ingrobagiin zidirie) se vor
fie cu o creea ldcaqurile
Injectarease rcahzsml fie cu o Ttuga T*Yg -PSTa
tle firglobarea tirangilor.pentru realizarea acestoraesterecomandabil si se
prev[zute * Tgw$-' Se cupleazdse ga sau pompa la $uful
maqina de t{iat cu disc rotativ qi numai in caz exftem dalta
presiunea p0ni la maximum 3 si
capltul inferior uf n.*ii gi se mdreqte
(fis.5.17.).
(semncd mortarul plftunde in fisurl)
Apoi se aqteaptdsciderea presiunii
unor scoabe metalice se deschid rosturile dintre
urmitor' ln acest momclll
I
caramizi. in
cAnd mortarul refirleaz[ prin Ctutul I
decopertate, prin indepdrtareamortarului pe o adAncime
pdn[ la atingerea valorii zcnt de l0 ... 15
depresurizrazi seringa sau pompa
pompa qi qtutul se astupi cu un
I
manometru, se decupleazl seringasau
bormagineirotiopercutantsse vor pracfica gdurile
prin care a refulat de traversarea
lemn. Se cupleazi seringa sau pompa la $tutul
dispuse normal pe zidul care se consolideazd.
mortarul refuleazd prin ultirr Giurile se vor executa
se reiau opera$ile de injectare pdnl cind
mai mare cu cca. 10 mm ca cel al tirantului.
(cel amptasatla capitul superioral fisurii)'
directe la fafa locului se va stabili lungimea tiranfilor.
de fixare a $tulurilor qi
13.Dup[ cca.2!-:: se lndepdrteazl mortarul t
decopertategi peretii qlifruilor se vor curdta cu ,i l
peria de sdrmd qi
taie la nivelut suprafeleitrencuielii'
de 10 mm penfiu injectarc
prih suflare cu aer comprimat (inclusiv gdurile practicate). #{
l4,in cann fisurilor cu deschideremai mici
confecfona tirangii metarici conform detari'or
din proiectur de
, ,*

4N
folosi Pastade ciment'

"FH{F
Se menfioneazi ci aceqtiase executi din o{el_beton
cu diametrul i,
16 mm sau din o(et pahat. La capdtul unde
dl fdrric degryi!44l:sg9ti
per4iror se prevede placd de
I [ ]li t,g::::li-d-"3 rezemare) tirantul se executd cu filet, iar la
' metalici cap4tul unde se

Aceasti solulie se aplicl ln general pentru

consolidarea peretilor din

izolate' dar caxe nu formeazil

lnh-o cenfuri de beton armat, el se fasoneaz{
penhu realizarea
& ancoraj. ln situa$ile in care lungimea tiranfilor
esre marc sau
i'
rl
de cirdmidl cate pteztntl' fisuri importante

',1
structurii nu permite o manipulare qi o montare
generalf,. uqoari a
Pontu a evita ?ndoirealor qi pentru un montaj u$or se preferi
OPeraliiletehnologicesunt:
tlranlilordin doud(de regul6)saumai multe honsoane.
pozifiatiran$lor(fig' 5'16')'
1. Senaseazd lmbinarea
t poat€ reahza cu eclise sudate, cu pani
sau cu dispozitive tip
-{04-
- 4ot-

J
 'ilril
[.]i
t\

rtdem
f1,tooT
ci mel
capit

ELr. 5.I7. Detaltt poz!.llonare 91 ancorare tlrant.

pentru consolldarea -to7-

Flg. 5.15. Anocrarea tlrantllor q

zhderttlor d'e cdrSrnldS' (-

- {06- '- !L
 colivie sau tip mangon, aceste dispozitive servind
de reguli qi pentru
l,
',',;,!il,''',1 intindereatirantului(fig. 5.Ig.).
10.1n cazul in care existdplac6 de capdt (de rezemare)
cu sudurl se uda zidaria din zona
decopertatdaplicii de capdt cu cca. 2 ore inainte de montarea
acesieia.
11.Se aplici pe zona decopertatrun shat de mortaq-M ioo
''---/ Du," se driqcureqre
(la aplicarea sfrahrlui de mortar suprafafa zidariei
nebuie sd fie zv6ntata).
Apoi peste acestase aplici placa de capdt (de rezemare
fig. 5.19.), care se
preseazi bine avdnd grijd ca gaurile practicate ?n zid qi
cere din placi sd fie
coaxiare. Pracaasfer montati se susfinecu un dispozifiv
la'pozifie. placa de
capdt, are mai multe roluri, dinfte care cele mai importante
s'nt aceleade a
asigura o anhenarea zidd-er de rezemarepe o suprafafa
' cat dlai mare, de a
tu pan' exercita o presiune cat mai micd pe suprafafa acesteia qi
de a fi estetica
(intrucdt de regul{ r{mAne aparenttr).Ea se rcaljzeaz{.din
tabld groasd,din
profiluri sau din piese de diferite forme din ofel. La
realiz4lsvei frebuie sa se
aibr fu vedere ca deformata in exploatare sd fie limitatd
la varorile maxime
admise (placa comportindu-se, de reguli aproximativ ca
o consoli).
12'De preferat, dupi minimum 24 de orc, se aduc
qi se monteazd ra pozifie
\u manlon
tirant', se prind provizoriu la capeteqi se executd
irnbinarile din cdmp (dacri
estecazul).
Flg. 5.18. Detaltt lmblnare tlrantl'
l3'Se incepe tensionareatiranfilor (in cazur in care
acesharim6n ingrobafl la
unul din capete in cenfuri de beton armat, tensionarea
ror se poate incepe
numai dupi cg betonur din centuri atinge gradur
de maturizare
r-----l corespunzdior),utiriz6nd, de preferat, o cheie dinamometrici.
Efortul unitar
lol din tirangi se limiteazd, de obicei, ra 50 vo din rezistenfa
convenfionari de
ll cnrgere "Rp 0,2" a ote\din care este realiz1ltfuantul (gi care are valoarea
. 4oo+5oDmm,
L- 3oo-1ooomn {-r de260 N/rnmp pennu otreiLirr e oB 37,360 N/rnmp pentru ofelurile pC 52 qi
420 N/nunp pentru ofelur'e pc 60). in cazul in care
sunt prevdzufi tiranfi pe
arnbele fele ale peretelui, acegtia se vor tensiona
in hepte succesive qi
Flg. 5. 19. Pl6c l de capdt tlranll. -,tog-
-408-
 efectul excentricitilii for[elor dc
altemativ, p-entru a teduce la minimum
lntindere din tiranfi.
tiranli' la capetele cu placd de captll
14.Dup[ atingereaefortului unitar dorit in
se monteazi contraPiulilele'
vopsesc plIcile de capdt (de rezemarc)'
15.Se curd![ cu peria de sdrm[ gi se
piuti[ele, tiranlii qi piesele de irnbinare'
cu mortar M 100 T (dacd esle
16.Se reface tencuiala in zonele decopertate'
mortar M 100 Saurilc ']in zid'
cazul seumplu qi qlifurile) gi semateaz[ cu
,1
\2),,*din ..Jf,

cirdmidf, cu elemente
5.4.8. Consolidareapere$lor din zidtrrie de
" beton armat
perelilor care prezint[ fisuri r o b
Aceasti solufle se aplicl penfiu consolidarea
capacitigii portante a unor structuri carc
deschidere mare sau/;i pentru mdrirea t[9. !.2o. Detallu centurl dln beton armat.
prezintl degraddri'
Principalele elementedin beton armat sunt:
A. Centuri din beton armat ($g' 5'20')'
dimensiunile secliunii
Centurile din beton armat se executl cu
pe o fali sau pe arnbele felc
de minimum 150 x 150 mm, putand fi amplasate
z idului. De p re fe ra te l e s e a mp l a s e a z d lrrgl obattotal l rrgrosi meazi dul ui '
creat sA nu depiqeascd un sfert
respectdnd condilia ca addncimea ;ligului
grosimea zidului.
1. Se traseazl Poz41aqlitului'
qlitului qi pe o lf,lime cu ccit'
2. Se indepirteazl tencuiala pe lungimea
mmmaimalecairrdllimeaacestuia(cca.50mmdeasupragr
acestuia)..
de tiiat cu disc rotativ'
3. Se executl qlifol fotosind, de preferat magina
dintre cirtrmizi'
4. Cu ajutorul unei scoabemetalice se deschidrosturile
de 10 "' 15 mm'
lndepdrtarea mortarului din ele pe o ad6ncime

- t{o- , 5.2L. RealLzarea centurilor dln betonarmat foloslnd

cofraJe cu buzunar.
- 411-
 prh periere cu peria de sdrmd gi spilare 3' Se curdf. de pdm'nt suprafa{a
5. Suprafelele decopertate se curdli fundafiei existenre gi apoi se buciardeazii
sau se spifuie$tepentru rcarizuea unei
cu jet de aPa. suprafefec6t mai rugoasecare
sd
griji s6 se prevadd distanlieri la asigureo bunii aderen(da betonuruiproaspdr
6. Se introduce carcasade armituri' avdnd ta cet ugg{ oacd este cazul
qlilului (minimum 1 buc/ml)' se execut. si alte rucrdri in vederea
partea inferiord gi pe fala dinspre fundul rcarizrrriunei mai bune conlucrdri
a
exterioarA(fig' 5'21')' fundafiei noi cu cea veche existent6 (infroducerea
7. Se execut[ cofiajul cu buzunar la fafa de armd.turi,creerea
zidiri.Lasd se menlinl umedd minimum unor ldcaquriin formi de coadi de
8. Se toam[ beionul, avAndgriji ca rdndunicaetc.).
iar suprafe[ele qlitului s[ fie zvdntate 4' se cur6(dcu peria de s'rmri suprafafa
dou6 ore inainte de tumarea acestuia, fundafiei existente qi se spald.cu.;et
betonul (de clasd minim4 Bcb) se de apd.
?n momentul tumirii' Dupd tumare' r
cu ciocanul de lemn de 2 kg 5. Se executdcofrajul laterat alfundafiei
cornpactealdmanual prin baterea cofrajului noi.
6. Se monteazd armitura din infrastructurd.
sau mecanizat cu pervibratorul cu lance'
24 orc de la tumarea betonului se 7' se toamd betonul qi se compacteazir
9. Dup6 minimum 12 ore du maximum cupervibratorul (inainte de tumarea
cioplegte cu dalta qi ciocanul betonul betonului, suprafetrelefundafiei existente
face decofrarea fefei exterioare gi se se menfin umede minimum
2
ore' avdnfl grij{ ca ele si fie zvdntate
in exces. in momentul punerii in lucrare
a
T' uetonllg[lln cazul in care fundafia
10.Sereface tencuiala cu mortar M 50 este de riput bloc din beton simptu
qi
cuzinet din beton armat, se va executa
la inceput blocur qi apoi cuzinetul
in care se vor ingloba armlturile
B. Diafragme din beton armat (frg' 5'22')' din infrashucturd. l
de reguli pe o singurl fati a 8' Dup{ minimum 24 0re de la
Diafragmele din beton amat se previd tumarea betonurui se vor scoate
cofrajele
Ia8erale.
beton amat presupune inceperea lucrarilor
zidului. Realizarea unor diafragme din
poate 9. Se executi umplutura cu p{m6nt,
Betonul, de clasl minima Bc 15, se avdnd grijd sii se realizeze
de consolidare de la nivelul fundaliilor. o buna
compactare a acesteiaprin ba0erea
diafragmele realizdndu-se cu grosimea ei cu maiul de lemn.
pune in lucrare prin torcretare (de preferat)'
l0'se indepirteazd tencuiala de pe perete
gi se deschid rosturile dintre
mi nim dde60r nm,s a u p ri n tu ma l e d i re c t[i n c o fr aj ,di afragmanecesi ti ndo
se cirimizi, prin indep{rtarea mortarurui
preferat 100 mm)' in acest caz' cofrajele din ere pe o addncime de 10
grosime minim[ de 80 mm (gi de ... 15
qi tnm, cu ajutorul unei scoabemetalice.
m pentru a se putea controla tumarea
executA pe o inillime de cca' 1'0
ll'se raseaz{ gi se practicd in perete niqte
pervibratorul prevdeutcu lance)' ldcaguri in formd de coadd
compactareabetonului (de preferat cu de
rtndunic{ (minimum4 buc/mp).
l.Daciproiectuldeconsolidareprevedereahzareaunorlucriridesprijinire'
date' suprafafaperetelui de zidirie (pentru
acestease vor executaconform detaliilor fpifuie$e asigurareaunei bune
contucrdri
pOn[ la cota prevlzutl in proiectul dc intre diafragma
lucr4ri intre dizfrna^o qiAx;^ ^: ^-, a ]
Aa ziddi.re
de gi cea de beton).
2. Se executd sdpf,turain p[mdnt
cur6f{ cu peria de s6rmd gi se
spald cu jet de apa suprafata
consolidare. ziddtrei
J

-,112- - 117-
 14.Se monteazd in rdcaquri agrafele metalice. Dupi zvdntarea
suprafe{elor
lor, licagurile se umplu cu mortar M 200 bine matat.
dte,t",rg!s--q+9!-l=
3r.15torcretotl ormor
l5.Dupi mininium 24 ore se.ont"ar-ur-aturile diafragmei qi se ancoreazi
.!stqJ1l&r!Ig
'de agrafele metarice existente pe suprafafa peietelui. se fixeazd
af'
distanfierii, minimum 3 buc/mp.
RI
4 16.se pune in lucrare betonul prin torffetare, av0nd griji
ca inainte de
inceperea torcretirii, suprafafa peretelui de cirimidrl si se mentini
umedd
minimum 2 ore, iw Ia inceperea punerii in lucrare a betonului
ea sd fie
'mrditatd: i

l7.Dupi punerea in lucrare a betonului se vor lua toate mtrsurile pentru

a
asigura timp de minimum 7 .zle o temperatur{ a mediului
beton armatn ambiant de
ELgo 5'?2n D€tallu dlafragmd 'lln
minimum + 5"c precum qi o umectare a suprafefei de beton
torcretat pnn
shopiiea cu ap[ a aeesteia.suprafafa torcretului proasptrt este
interzis sd
fie'prelucratd (cu mistria, dreptarur etc.) pentru a se evita
deranjarea.
+'' sftulturii qi a aderenlei'de suprafafa suport.
l8.Se refacetencuiala.

C. St6lpi din beton armat (fig.5.23.).

.id.i.end6
Btalpii din betonarmatseprevid de reguli la intersecfiaa doui diafragmeqi
motot6
urd&40mm
unor goluri mari existente in diafragmele de nddme. Realizarea
lor
lnceperealucr[rilor de]ionsolidarede la nivelul fundagiilor.Betonul
de clasd minim{ Bc 15; se poate pune ftr lucrare prin torcrdtare (de
'ln acest cia2elementurav6nd grosimeaminima de?Dnun,
sau prin
in cofraj, elementulnecesitAndo grosirneminimi de g0 mm (de
100mm). tn acestcaz, cofrajelese executi pe o ?ndtfmede cca. r;0 m
gc putea controla tumarba qi compactarea
betonului (de preferat cu
prevdzut cu lance).
proiectul de consolidareprevedercarizneaunor rucrdride sprijinire,
se vor executa conform detaliilor date.
Detallu*t3lP dln beton ar'!$at'
E'!g* 9.21. -t{t -
 in proiectul de
2. Se execut{r'sppitura tn pim0nt pdnd la cota prevdzuti
I'ii

consolidarii.' ' l3'Se curifi cu peria de sdrmd qi se spala cu jet

de apd supraf'e{ele
se buciardeazi
3. Se curlfi de p[m0nt suprafala fundaliei existente si apoi / decopertate.
rugoase care si
sau se qpiguieqtepentru realizwea unei suprafele cit mai 14'Se monteaz' armiturile rongitudinale qi
hansversare qi se fixeaza
Daci este cazul
asigureo buni aderen[i a betonului proasp[t la cel vechi' distafierii (rninirnum 1 buc/mr pe fiecare laturi).
Ehierii se rearizeazd din
seexecutdqialtelucrdriinvederearealiziriiuneimaibuneconlucrdria doud bucrifi in formd de "L", prevdzutecu cioc
la un singur capit. Ramura
creerea unor
fundafiei noi ca cea existenti (inmoducerea de armdturi' cuue nu este prev.zuti cu cioc va ffQversa
diaftagma de zidirie, frind
ldcaguriln.formd de coadl de r0ndunicl etc')' inhodusi in gaura d = 20 mm creatd?n aceasta.
Dupd montareaetrierilor.
gi se spali cu jet
4. Se curi![ cu Pe,1ade sdrml suprafafa fundafiei existente la pozilie, se fasoneazdciocul la ramurile care
nu l_au avut prevdzut.
de ap6. t... 15.Se udi bine gt$€ 20 mm qi dupd zvilntareasuprafefei acestea
j.,= se
\
5. Se executi cofrajul lateral al fundaliei noi' umplu cu mortar M 200 bine matat.

6. Se ms$eazd armtrtura din infrastructuri' 16.Duptrminimum'24ote se executdcofrajul

pe o indlfime de cca. 1,0 m.
(inainte de tumarea 17'Se toam{ betonul, av6nd grijd ca suprafelele
7. Se toaml betonul 9i se compacteazd cu pervibratorul perelilor de cdrimidd sa se
cu minimum 2
betonului, suprafefele funda{iei existente se mentin umede menfind umede minimum 2 ore inain0e de turnare,
iar la punerea in opera
punerii ln lucrare a
ore, avAnd g.liiit ca ele s[ fie zvdntate in momentul a acestuiaele si fie zvdntate.
bloc din beton
betonului). in cazul in care fundafia noui este de tipul 18'Se compacteazd.
betonul, fie manual prin batereacofrajului
cu ciocanur de i

I
blocul gi apoi
simplu gi cuzinet din beton armat, se va executa la inceput lemn de Zkg,fre de preferat cu pervibratorul prcvazut
cu lance.
armlturile din infrastructura' l9'se inarfd cofrajur pe o indrlime de cca
-cuzinetul, in care se vor ingloba 1,0 m gi se reiau operafiile de
punere in lucrare a betonului, aceste
8. Dup6m i n i mu m2 4 o re d e l a tu m a re a b e tonul ui sevorscoatecofraj el e operagii repetdndu_se pdnd la
teahz4lsa stdlpului la cota doriti. ,$
Iaterale. r
griji s[ se realizeze o bund 20.Dupi minimum 24 ore de la punerea .l
9. Se executl umplutura de pimdnt, avdnd in lucrare a betonului se pot
de lemn' indepirta cofrajele, lu'ndu-se toate mdsurile {I
. cofirpactare a acesteiaprin baterea ei cu maiul pentru a asigura timp de

i
(depiqindu-se cu minimum 7 ztle o temperaturi a mediului
10.Se indepdrteaz[ tencuiala de pe suprafelele pere!ilor ambiant de minimum + 5" c ,
qi se deschid precum qi o umectare a suprafefelor de beton
minimum 100 mm de o parte qi de alta laturile st0lpului) prin stropirea cu apd a lor.

rosturile dintre cirlmizi, pnn indgpirtarea mortarului din ele pe o .Sereface tencuiala.
tl
adincime de 10 - 15 mm, cu ajutorul unei scoabe'metalice'-'''
5'4'9' consqlidarea zidiriilor avariatela niverurplanqeurui
11.Seqpifuiescsuprafe{eleperetilor' de lemn
= (prin care urmeaza si\ ln cazul ziddriilor ae c/ramiae avariatera niverur pranqeurui,

j
12.Setraseazltpoziliaqi se dau gtrurile cu d 20 mm cdnd acesra
lcmn (avariile dator6'riu-se in mod deosebitlipsei
treacf, etrierii), cu ajutorul unei bormaqini rotopercutante' unor cenfuri, rezemdrii

-11C- -n7-
 cu zidrtl
locale a grinziilor pe ziduri qi lipsei ancorelor de legdtur[ a gunzrTor
care acesteareazemi), solufiile de consolidare constau fu:
- refacerea zidffiet degradate;
_ creeareaunor centuri de beton armat sau inffoducerea unor lil

metalici:

- prevedereade ancore metalice (fig. 5.2a') intre grinzi gi zi

exterioare pe care acestea reazem6, sau intre gnnztle
doutr camere aliturate qi care reazeml pe acelagi zid interior'

operafiilor tehnologice sunt aseminatoarecu cele descrise la solu(iilc

consolidareprezentateanterior.
Z i d e xte r i o r
Zi d i n te r i o r ,t
i

5.4.10. Consolidareapere[ilor de cirdmidd neportanfi

Operagiile tehnologice sunt:
1. Se indepirteaztr tencuiala pe arnbele fe[e ale zidului in dreptul
D.Lg. 5.24. Detalll ancorare grlnzl d.e lenn.
degradate, la partea superioar[ a zidului gi lateral, la arnbele capclo'
lilime de cca. 0,90 m. i

2. Se ftrlocuiesc c{rlmizile degradate cu altele noi, care se

respectSndu-seoperafiile tehnologice corespunzatoare'

3. Se indep[rteaz[ mortarul existent intre capitul superior al zi
planqeu, se udi p6ni la saturalie suprafelele adiacente acestui rosl,
,fi
I
fl
{i
*l
pene metalice in rost pentru funpanareazidului qi apoi rostul se
r ,l
tl
mortar M 50 T bine matat prin indesare cu o vergea metalictl 'l
qipc[ din lemn.

4. Se deschid rosturile din zonele decopertate, de la capetele

zidului, pe o ad6ncimede cca. 15 mm cu ajutorul unei scoabeditt
5. Se introduc in rosturile orizontale (pe ambele fele ale zidului) trilte
cu d = 6 mm. Aceste bare se ancoreazdcu ajutorul unor bolfuri i

sau a unor ancore speciale (fixate ln giuri date cu

5.25. D eta llu ancorare zldlrle l-a peretll desp5r{ltor1.
-{18-
-{19-
 - zone de beton degradat (datoritd"
elementeleialdturate zidului, la cele doul capeteaie lui. Pe verticald,,barele inghegului,;;incendiilor sau
. j , ,l jrl i,;,. . 1 \
1 agresiviti!ilor chimice);
se dispun ta o distanli de 5 ... 6 ascize(fig' 5.25.).
- betoaneporoase;
6. Se reface tencuialacu mortar M 50 T.
- rosturi de fumareprost realizateetc.;

5.5.ELEMENTE DIN BETON ARMA'T

elementelor 5.5.2. Remediereafisurilor elementelorde beton qi beton
5.5.1.Cauzelecareconducla degradarea armat,
folosind amestecuripebazd de ciment
Frincipalele cavze aare conduc la degradarea elementelor dih beton armat
Amestecurile pe bazd de ciment se folosesc penfu ,remedierea
se pot datora: fisurilor
de beton armat, apdruteulterior decofrdrii.
a) proiectirii - in sensul:
ln nrnclie de deschidereafisurii (a) Se aplicri mai
- stabilirii incorecte a incircirilor; multe tehnologii de
- alegerii necorespunzdtoarea materialelor;
A. Fisuri cu deschidereasub 0.5 mm.
- stabilirii incorecte a condiJiilor de exploatarei
/ Remediereafisurilor cu deschidereamai mici de 0,5 mm
- dimensiondrii necorespunzatoarca elementelor etc'; se rearizeazdpnn
pestefisuri a unei pastede ciment.
b) execu{iei - ?n sensul:
r'.
tehnologicesunt urmitoarele:
- punerii in lucrare a unor materiale de calitate sau dimensiuni
. Se indepirteazdtencuiara de pe ambele fefe are erementurui
necoresPunzitoare; de beton pe
toatii'lungimea traseuluifisurii qi pe o rdfime de cca.
- nerespectdrii regulilor tehnice $i a tehnologiei de executie (vezi 100 mm (cca. 50 mm
de o parte qi de altala fisurii).
punctul 1.3.4')etc;
se perie cu peria de sdrmdsuprafefelebetonurui gi apoi
c) explotarii: acestease sufld cu
peste valoarea stabilite in un jet de aer comprimat.
- norm.ale - prin marirea incirc4rilor
Se umezescsuprafefeledecopertateastfel incdt ele strfie saturate
pr o i e c t,s c h i m b a re a d e s ti n a l i e i qi respecti vacondi fi i l orde cu api.
excesive, lntrefinerea Dupd zv0ntarea grprafelelor de beton, se apricr dou6 shaturi de pastd de
exploatare, men[inerea unei umidita$
Ciment,fiecare cu grosimeade cca. 1,5 ...2,0 mm, prin apisarea
etc.;
necoresPunzf,toare energicd
seismelor, incendiilor, exploziilor, I acesteiacu mistria sau cu gpaclul.
- exceplionale - datorate
Suprafaga remediatd se menfine in stare umedi minimum 7
agresivitilii chimice, bombordamentelor, tasdrilor etc'; zrle, pitn
irea periodici cu api (la interval de 2 ... 6 ore).
d) uzurii normale.
refacetencuialacu mortarM 50 T.
Principalele tipuri de degra{lri ale unui element de beton sunt:
- segregiri sau goluri de profunzime;
- ti?,|-
- fisuri:
- {zo-
 B. Fisuri cu deschidereamai mare de 2 fiun'
realizeazi prttt
Remediarea fisurilor cu deschiderea mai mare de 2 mm se

injectarealor cu pastf,de ciment (fig' 5'26)'

Opetaliile tehnologice sunt urmltoarele :
l.Seirrdepirteaziltenclia|adepeambelefeFaleelementuluidebetonpc
t oa tl l u n g i m e a tra s e u l u i fi s u ri i g i peol l l i medecca.l 00mm(cca.50mrtt
de o Parteqi de alta a acesteia)'
(cu diametrul 10 '
2. Se stabilesc poziliile de aplicare a gtulurilor din PVC
marcheazi pe trascttl
20 mm gi lungimea cca. 100 mm) gi acestease
fisurii.PelungimeauneifisurineintreruptetrebuiesSexisteminimrrttt
inferior al acesteia' i
doui qtufuri, unul din ele fiind amplasat la cap[tul
posibilitafi in cart: t€
htermediar la distanfe stabilite in funclie de cele trei
poate situa elementul de beton:
qi cdnd
a).cdnd grosimea sa este de maximum 200 mm d'10i20rr'rn
aplici numai pc
posibil accesul pe arnbele fefe fisurate - gtufurile se
fafi a acestuiafisurrt
singurd fa{f, a elementului, urmdnd ca pe cealalti

If
d i re c t i o d e i n l e c i o re - / . --
acesteia'
se inchidl prin aplicarea unei tencuieli de-a lungul 'ro-_--'e------o-_-4 e ',
,{" '1 z3+
dintre dou6 qtufuri este de (1,2..' 1,5) x grosimeaelementului;
qi cdnd
b). c0nd grosimea sa este de maximum 200 mm
se aplicil lt
posibil accesul pe o singuri fa[4 a elementului - qtufurile
urmind ca intre T
distan!6 de (1,2... 1,5) x grosimeaelementului'
tl
invecinate, aproximativ la jumf,tatea distanlei dintre
ele' sf, se reirl rl
cdte un ori{iciu pentru verificarea injectlrii;
200 "' 40(l
c). cdnd grosimeaelernentuluieste mai mare de
gtufurile se aplicl
qi cdnd accesul este posibil pe arnbele fele fisurate -
ele de (0'5 "' 0'
ambele fele ale elementului ta o distanfi intre
de pe cele doui felc r
srosimea elementului. Punctele de aplicare
fisurii se prevcde
trebuie decalate intre ele. La capitul superior al
aerului' 5.26. I n j ecta r e a
orificiu cu diametrul de cca. 10 mm pentru refularea amestecurL pe
fl su r l l o r foloslnd
bazd de
- "t":l;,r_
^w,-
 cap:iiul rnlbrior al aeesreil se poatc.r.caliza
de 10 "' 2(l {i cu ilitrtorul seringii sau a
3. Cu bormaqinarotopercutanti se executl glurile cu diametrul
l l or i pt":t.
mm' in cazrrl
mm penmt monrarea qtu{urilor, pe o acldncimede cca' 50
;r).i n cuzur ser ir gii. ccast irse; r lim e't eaza
giuriie pentttt 't r r iz; ir ii cu plr st udc
elementelor de beton de tipul "b" (vczi ptinctul 2), ciment, apoi se introduce capul siu
in prirnul qtuf (arnplasat la
verificareainjectirii(amplasateintredouiqtuluriadiacente)sevortealizlr
extremitateafisurii) qi se inrsurubeazii lent pistonul pdnd cdnd se constata
treimi tlttt
cu diametrul de cca. 10 mm gi pe o adincime de cca' dou6
aparilia pasteide ciment in qtu(uldeschis,
invecinat.se scoateseringadin
grosimeaelementului.
$tuf' acestase astupacu un dop de cauciuc sau de lemn, se
se spal6 cu rrtt mut{ seringain
4. Se perie suprafeleledecopertatecu peria de sdrmd qi apoi guful al doilea, se desfunddal treilea
gtuf qi se reia operafia de injectare.
jet de api (inclusiv gdurile create)'
se procedeazriastfer p6ni la injectarea completi
control in clzrtl a fisurii. La terminarea
5. Se amplaseazi qtulurile in gduri, iar giurile de
injectarii toate gtufuriletrebuie si fie astupate.
elementelor de tipul "b" se astupi cu dopuri de lemn'
b). in cazul utilizAriipompeiaceastase
ciment M 100 't alimenteazdcu pastdde
6. Se tencuiesc suprafelele decopertate cu mortar de crment (trecuti printr-o sitd cu ochiuri
sc vl de I ... 2 mm pentru indepirtarea
Tencuiala va avea o grosime de minumum 15 mm' iar mortarul
oventualelor impuritdfi existentein amestec),
guler de mortat se pome$te p0nd la aparilia
aplica in trei straturi. in jurul Stufurilor se'rcalizeazd'un
de
Pastei ciment la capul de injectare ar ei, se opferte pompa,
"a" ( se introduce
grosimea de 30 rnm.ln cazul elementelor de beton de tipul
tenctt
I de injectare in primul orificiu (amprasat
ra exffemitateafisurii) gi se I
punctul 2), pe fagape care nu s-au prevuut gtufuri, se lasd in
piuli{a de etanqare.Se pomeqtepompa
gi am gi se urmaregtepermanent
orificii de control a injectirii, av0nd diametrul de cca' 3 mm
I acesteia,astfel incit sd.nu se depdqeasci
presiuneade 20 bari.
ta o distan{i de cca. 500 mm intre ele' Pentru o fisuri se
ln care se opre$tefuncfionareaei. Dacd
dup6 oprirea pompei presiunea
minimum un orificiu de control'
atunci injectareadecurge?n bune condifiuni.
de contl'(rl C6nd presiuneaatinge
7. Dupi cca. 3 ore de la tencuire se scot dopurile din orificiile
se pomeqtedin nou pompa. Dacd la inceperea
gtufurtle operafreide iniectare
cazul elementelor de tiput "b" (vezi punctul 2) qi respectiv
cre$temstantaneu,atingindu_se20 bari, gi
dupd oprirea pompei
cazul injectdrii cu Pompa.
constatd sciderea presiunii, rezult| cd
(in functie de s-a format un dop de ciment
8. Dupi 3 ... 7 zrle de la tencuirea suprafelelor
iu de injectare. Acesta se indepirteazi prin
spdlarea cu apa sub
mediului ambiant) se verific[ comunicarea dintre qtufud' introduclt
r a orificiului (dupd scoatereain prealabil
a pompei), dupd care se
pe rAnd in fiecare qtu( apd sub presiune (maximum 20 bari) qi
Injectarea' cdnd pasta de ciment incepe
sd ref'uleze prin orificiul
se ca aceastas[ refuleze in cele doul qtufuri invecinate'
invecinat, se depresurizeazipompa, se
gtufurile ilt t sldbegtepiulifa de etan$are,
9. Se astupi cu dopuri de cauciuc sau de lemn toate
pompa din primul orificiu, se mut6 pompa
in al doilea orificiu.
in j e c ta ri i c u s e ri n g a q i re s p e c t i vtoateori fi ci i l ei ncazul i nj ecttl t| l
primul orificiu cu un dop de cauciuc
i sau de remn, se desfunddal
pompa, mai pulin primele doul care se lin deschise' Operagiade
orificiu qi se reiau operafiile de injectare.
se incepe de la una din extremitigle,fisurii, dar in mod obligatorirr
tf
- tL r -
Se procedeazdastfel pdnd
ii
-{24 - I
 .J

' , r1 toate
' ' " alfisurii, avdnd grij[ ca la terminareainjectdrii
la injeotareacof$Ptera 4. Dupi minimum 6 ore de la apricaea ultr.rnului strat de chit
se reface
qtutwile s[ fie astuPate' rencuiala,utilizdndmortarM 50 T.
injectare prin
cazul) gi se varific[ lucr[rile de
10.Setaie gtuturile (dacd este

@r
acord cu
alte procedee stabilite de comun
incercdri cu ultrasunete sau cu B. Fisuri cu deschidereaintre 0.5 $i 2 mrri.
proiectantul. Remediereafisurilor cu deschidereacuprinsd intre 0,5 gi 2 mm
pin
in stare umed[ minimum 7 zrle' se rearaeazir,
ll.Suprafala temediati se menline prin injectarealor cu rdqindepoxidici.
(la interval de 2 "' 6 ore)'
stropireaperiodicd a ei cu api Operaliiletehnologicesunturmdtoarele:
l. se indepirteazi tencuiarade pe ambcrefele ale elementurui
de beton armat' folosind de beton pe
5'5.3' Remediereafisurilor elementelor toati lungimea traseului fisurii qi pe o lifime de cca. 100 mm (cca.
50 mm
amestecuripe bazl der[qini epoxidice
de o parte qi de alta a fisurii).
Amgstecuri]epebazitderiginiepoxidicesefolosesclaremediereafisurilor 2' se perie suprafefelebetonurui cu o perie de sdrmi qi apoi
acestease sufli
ulterior decofririi'
elementelor de beton armat' apirute cu un jet de aer comprimat pentru indepdrtarea prafului rezultat.
intuncliededeschidereafisuriiseaplic[maimultetehnologiideremediere 3. se stabiiescpoziliile de aplicare a qtufurilor metalice pentru
injectare gi
-
(tte. 5.27.). acestea se marcheazi pe traseur fisurii. pe rungimea unei fisuri
mm'
A' Fisuri cu deschidere sub 0'5 neintrerupte trebuie si existe minimum doud gtufuri, unul
prin din ele fiind
mai micl de 0'5 mm se realizeazA
Remedierea fisurilor cu deschidere amplasatla capdtul inferior al acestuia,iar intermediar la distanfe
stabilite
aplicareapestefisuriaunuichitepoxidic.operaliiletehnologicesunturmitoarele: in funcfie de ceretrei posibilitdli in care se poate situa elementur
de beton de beton:
de pe ambele fele ale elementului
1. Se indeparteazir tpncuiala a). cdnd grosimea sa este de maximum 200 mm qi c6nd
la
plangeelor in cazul in care accesul este
(exceptdnd ir unele situalii plicile posibil accesur pe ambere fe{e fisurate -
$fufurile se aplicd numai pe o
unadinf-e!enuesteposibilderealizat)petoatllungimeatraseuluifisurii singurdfafd a elementului, urm0nd ca pe cealartafafd a acestuia,
fisura sd
(cca' 50 mm de o parle gi de alta a fisurii)'
qi pe o l[fime de cca' 100 mm se inchidi prin aplicareaunui chit epoxidic de-a lungul acesteia.Distanta
se suflil
cu o perie de sArml qi apoi acestea
2. Se perie suprafefele betonului dintre doui qtufuriestede (1,2... 1,5)x grosimeaelementului;
lndep[rtarea prafului rezultat'
cu un jet de aer comprimat pentru b). cdnd grosimea sa este de maximum 200 mm gi pdnd este
cur[[it)' pe
cu gpaclul (perfect "]"* Ut
3,Se aplici prin apdsareeyELciL posibil accesul numai pe o singurd fafd a elementului (de reguli
de o parte qi cazul
cca' 30 mm (minimum 15 mm
traseul fisurii, pe o tblime de pliicilor de planqeula care accesulesteposibil numai la partea inferoard
ii; '; l a
dealtaafisurii)doulstraturidechitepoxidic'fiecareavdndgtosimeatlo acestora),gtufurile se aprici ra o distan{ii de (r,2... r,5) x grosirnea
un intervnl
intre cele doul apliclri succesive
cca. l'Smm' asigurdndu-se elementului,urmdnd ca inhe $tufurileinvecinate, aproximativ la jumatatea
anffenillcs
' celui de al doilea strat f[r4
* ,*O care sa permiti aplicarea distanfei dintre ele, sd se realizeze cite un orificiu pentru veriticarea
l
celui anterior' injectdrii; \
- 126-
./ * 1247-
 c). cdnd grosimeasa este de 200 ... zl00 mm qi cdnd esteposibil
accesul pe ambele fefe fisurate, qtufurile se aplici pe ambele fele ale
elementului la o distan![ lnhe ele de (0,5 ... 0,7) x grosimea elementului.
Punctele de aplicare de pe cele dou6 fefe opuse hebuie decalate inhe ele.
La capitul superior al fisurii se prevede un orificiu cu diametul de cca. 10
mm penhu refulareaaerului.
4. se executi orificiile pentru verificarea injectirii in cazul elementelor de
beton de tip"b" (vezi punctul 3), gdurile cu diametrul de cca. 10 mm qi cu

adtncimea de cca. doui treimi din grosimea elementului, realizdndu-se cu

;_L=_zlur;
b ajutorul unei bormagini rotopercutante. in aceste gduri se inhoduc tuburi
din PVC.
5. se pozigioneazi gtufurile metalice pe traseul fisurii, in punctele stabilite qi
se fixeaztr provizoriu pe contur in doui, trei puncte, cu plastilind sau cu
ipsos, avdnd grijtr ca ele str fie amplasatesimetric fa$ de fisuri. Inainte de
aplicare, suprafata pirculari a gtufului (care urmeazi si se aplice pe
suprafafa elementului de beton) se acoperi cu un strat de plastilini.

6. se ftrchide fisura la exterior cu un strat de chit epoxidic cu grosimea de

t 36mm t
?--------r- cca 1,5 mm, aplicat de-alungul acesteiaprin apisare energicd cu gpaclul,
pe o lifime de cca 30 mm (minimum 15 mm de o parre qi de alta a fisurii).

Cu acelagi chit se fixeazi definitiv gi gtufurile metalice.

tn cazulelemenielorde betonde tip "a" (vezi punctul 3) pe fafa pe carenu
ro amplaseazd$tu[uri, se lasf, ln stratul de chit, orificii de control al
lqiectf,rii, avdnddiametrulde cca. 3 mm gi amplasatela o distanlr de cca.
500mm inte ele. Penfu fiecarefisurf, seprevedeminimumun orificiu de
oontrol.
Dupi furtirirea chitului (la cca. 6 ore de la apheare)-s9 verificd
dinte gtuguriprecnmqi indepirtareaprafului din filsuri astfel
oomunicarea

,j
! rc infroduce aer comprimatpe rend in fiecare qtuf qi se urhlre$te ca
folosind amestecurl Pe
FLg. 5.2'1 . InJectarea flsurllor $olta br refulezein cele doui qtufwi tnvecinate.orificiile prin care nu,
bazd de rdglnl ePoxldlce'
- 128- - 123-
 :

zona respectiv[ qi in acest

refuleazf, aerul indicd o intrerupere a fisurii in astfel pdntrla injectarea completi a fisurii. La te;ininarea injectdrii toate
asigurarea comunictrrii
caz se amplaseazi gtuluri suplimentare pentru qtulurile trebuie sf, fie astupate.in cazul elementelor de beton de tipul "a,'

(dupiceirrprealabilchitulepoxidicafostirrdepirtatinzonarespectivicu (vezi punctul 3), in timpul injectdrii r6gina trebuie sd refuleze prin
kg')
ajutorul unei dalte qi a unui ciocan din olel de 0'5 orificiile de control amplasate pe fafa opusd celei pe care sunt fixate
pregf,titoare dacd
8. Dup[ minimum 6 ore de la executarea operaliilor $tufurile metalice,iar in cazul elementelorde beton de tipul "b", in timpul
+ 20"C qi respectiv dupi
temperatura mediului ambiant este de minirnum injectirii, rtrqina trebuie sd refuleze prin tuburile de control din pvc,
+ 15"C gi + 20'c se poate
minimum 12 ore dacd aceastaeste cuprinsdfuite refularea riqinii indicdnd pitrunderea acestuia pe toatd grosimea

incepeoperaliadeinjectaredelaunadinextremitdlilefisuriiqiinmod elementului la tipul "a" gi respectivpe minimum doud heimi din srosimea
Se astupl cu dopuri de
obligatoriu de la capltul inferior al acesteia' lui la tipul "b".
mai pulin primele doud
plastilind sau de cauciuc toate gtufurile metalice 9. Dupd cca. 2 ore de la terminarea injectdrii, qtufurile metalice se scot qi se
riqind epoxidicl se Poate
care se {in deschise. Injectarea fisurilor cu curifi de chitul epoxidic prin spilarea lor cu acetondsauprin ardere.
pistolului acfionat cu aer
realu,a cu ajutorul pistonului manual sau a lO.Dupi cca.36 ore de la injectare se executi verificarea aplicdrii corecte a

comprimat: procedeului de injectare. La fiecare a cincea fisuri. injectatd se va

alimenteazAcu
a). in cazul utilizarii pistonului manual acesta se desprindepe o lungime de cca. 150 mm, cu dalta qi ciocanul, stratul de
(amplasat la extremitatea
rigin[, apoi se introduce capul sdu in primul $tu! chit epoxidic aplicat pentru inchiderea exterioard a fisurii, la extremitatea
p6n[ la aparilia rdginii
fisurii) qi se incepe inqurubarea lenttr a pistonului la care s-a incheiat operagiade injectare. Shatul de chit epoxidic se va
metalic' acesta sc
in gtugul deschis invecinat' Se scoate pistolul din $tuful indeparta de pe ambele fele ale elementelor de tipul qi de pe o
mutA pistonul in al doilea
astupf,cu un dop de plastilini sau de cauciuc' se singuri fafi a elementelorde tipul "b" (vezi punctul 3). in cazul injectdrii

treilea $tu! $i se reia operalia de injectare' Sc corecte se constati prezenta riqinii in fisurd (culoarea ei fiind mai inchisd
Stut, se desfund4 al
a fi'surii' La terminareit decdt cea a betonului). Daci nu se consata prezenfa riqinii in fisuri, se
procedeazi astfel pini la injectarea completl
b). in procedeazi la lndepdrtarea completi a chitului de pe fala respectivd. a
injectarii toaie qtufurile trebuie sf, fie astupate;
se alimenteaz[ cu r[qini\'
cazuluttlizittipistolului cu aer comprimat acesta elementului gi se stabilesc zonele neinjectate. in fiecare din acestezone se
cu presiuneapdni la 6 ban' nionteazi cdte un $tu!, se acoperi fisura cu chit epoxidic lds0ndu-secdte o
apoi se racordeazf,la o sursi de aer comprimat
frrherupere de control cu diametrul de cca. 3 mm la exffemitatea zonei de
Sefixeazlpistolulinprimulqfutmetalic(amplasatlaextremitateafisurii).
qi se men[ine pistolul irt injectat qi se executdreinjectarea.innucit in acestcaz existd dubii in ceea
se deschide lent robinetul de aer comprimat
deschis invecinat' Se ce privegte calitatea injectdrii qi la celelalte fisuri, se face verificarea
aceastf, pofllie pdn[ la aparilia r[qinii ln Stuful
se mut[ pistolul itt tuturor fisurilor injectate prin indepartarea chifului epoxidic pe lungimea
lnchide robinetul de aer comprimat, se depresurizeazf,'
de plastilini sau de caucittt" trheguluitraseual acestora.
al doilea qtut, se astupaprimul gtu[ cu un dop
de injectare' Se plocedottril ll,Se refacetencuialacu mortarM 50 T.
se desfundd al ffeilea qtu! qi se reiau operafiile ,,-'"i\:,
*-, { \ t.,i
-LW* -tA-
 til

mm'
C' Fisuri cu deschidereamai mare de 2
mai mare de 2 mm (de regull iutre 2
Remedierea fisurilor cu deschiderea

mm qi 5 mm) se face prin injectarea cu chit epoxidic'

qi de verificare sunt identice cu cele
Toate lucririle pregltitoare, de injectare
lntre 0'5 mm gi 2 mm)'
pfezentate la punctul "8" ffisuri cu deschiderea

de beton armat pnn

5.5.4. Remedierea golurilor din elementele
betonare
beton arrnat se poate realiza cu
Remedierea golurilor din elementele de
dupi decofrare' sau cu beton
beton de ciment dacl betonarea se executl imediat l'
epoxidic ln restul cazurilor (fig' 5'28')'
A. Betonare cu beton de ciment'
betonului pe care urmeazd sd
1. Se indepdrteazd tencuiala de pe suprafelele
se monteze coftajele'
degradat4' folosind un ciocan de
2. Se ciocinegte suprafala betonului ln zona
porliunile de beton
0,5 kg, pentru a depista gi a desprinde
gi ciocanului se corecteazl forma
necorespunzabr' Cu ajutorul unui qpi! a
golului,astfelirrcdtstrseasigureposibilitateauneicorectecompletlricu
beton nou.

3. S ec ur i l i b i n e c u p e ri a d e s d rm [s u p rafel el ebetonul ui ,sesufl l cuaer

saturare'
comprimat gi se spall cu jet de apl pdnn la
aplicl Pe aceastaun amorsaj din
4. Dup[ zvdntweasuprafefei betonului se
pastddecimentcupoliacetatdevinil,rea|izatdindou4strahrriaplicato
inhe ele'
prin pensulare, la un interval de 10 "' 20 minute

5.Semonteazicofrajul,asigurhndu-seetanqeitatea(cuajutorulqnururilorc|0
cauciucsaudehffie)qiposibilitateadepltrundereapervibratorului(prin
lui de latura elementului de
depf,rtarea cofrajului la partea superioard a
beton cu minimum 100 mm)'
-M2"- llt. 5.28. Coqpletarea golurlLor cu beton pe baz6 de clment.
-l7r-
 Se indepirteazi tencuiala de pe suprafefele betonului pe care urmeazd si
distanli mai micl tlc
superioral golului se afl[ la o
6. in cazul in carenivelul se monteze cofrajul.
pe la partcil
a pl[cii' betonul trebuie tumat
500 mm de partea inferioarl Se ciocdneqtesuprafalabetonului in zona degradat[, folosind un ciocan de
pllcii ;t
caz este necesari spargerea
superioard a pl6cii' in acest 0,5 kg, pentru a depista qi a desprinde po4iunile de beton
acssteiar'll
sub ptacd qi respectiv deasupra
prelungirea cofrajului pdn[ necorespunzitor. Cu ajutorul unui qpif qi a ciocanului se corecteazd forma
minimum200mm' golului, astfel lncdt sd se asigureposibilitatea unei corecte completiri cu
... 150 flrm' apol iie
7. Se toaml betonur in straturi cu grosimea de 100
beton nou.
compacteaza cu llr
indeasd eu ajutorul unei gipci din lemn qi se
Se curif4 bine cu peria de s0rmi suprafefele betonului qi se sufltr cu jet de
in exerl'
dacl estecazul)' Betonul se tomi
pewibrator (ptevizut cu lance aer comprimat.
200 tttttl
indicat s[ deplgeasc[ cu minumum
nivelul betonului tumat fiind monteazi cofrajul, lis0nd pe una din laturi un spafiu suficient, pentru
este
urmeaz[ si fie pLombat' Dacd
nivelul superior al golului cate qi compactarea betonului. in cazul unor goluri mari este
expansive G' 35) cu stricta respee
se recornandl folosirea cimenturilor fndicat ca pe aceastdlaturi cofrajul sd se rcalweze pe o intrlfime de cca
utilizare'
a instrucliunilor tehnice de 150 mm, urmdnd ca el sd se inalle succesiv (tot cu cca. 150 mm) pe
aceastdoperatlc
decofrarea' iar imediat dupi
8. Dupi 24 ore se face punerii in lucrare a betonului.Cofrajul se protejeazi la partea care
(cu gpiful stttt
prin qpifuirea uqoar[ a lui
lndeplrteazl betonul in exces in contactcu betonul cu o folie din PVC.
dalta qi ciocanul de 0'5 kg)' se aplici in straturi cu grosimea de 30 ,.. 50 mm, compactarea
se aplici\
betonul vechi gi ce1 proasplt
9.in zona de contact intre i strat realizdndu-se cu o vergea metalicd sau cu o qipcd din lemn
vinil (lr
de ciment cu poliacetat de
pensulare doul straturi de pastl jate cu o folie din PVC. Compactareaconsti in presareabetonului
s[ atrul
ele)' Straturile aplicate trebuie
intewal de 10 ... 20 minute intre c6nd suprafagaacestuia devine sticloastr. Avdnd in vedere ctr operafia
l5 "i
cdt gi a celui proasplt pe minimum
at0t suprafala betonului vechi Compactareeste dificil derealizat, ei i se va acorda o mare aten[ie.
rnm. cca.24 ore se face decofrarea.
7 zilc'
menginein stare umedi minimum
l0.Suprafala remediati se lona de contact intre betonul vechi gi cel poasp[t se aplicd un strat de
stropireaPeriodic[ cu aPi' opoxidic (cu grosimea de cca. 1,5 mm), prin apisarea energicd cu
cu ultrasunete' iat tn cazul in
ll.Se verific[ operalia de remediere sau cu gpaclul. Stratul aplicat hebuie sd acopere atdt suprafala
se e
intre betonul vechi qi cel nou'
depisteazi lipsuri de continuitate i vechi cdt qi a celui proaspit pe minimum 15 ... 20 mm.
pastf, dc r'
de preferinll prin injectare cu
un supliment de remediere, lefacetenbuialacu mortarM 50 T.
M 50 T'
12.Sereface tencuiala cu mortar

pl[cilor de betonarmat
t,5.5. Consolidarea
B. Betonare cu beton ePoxidic'
A, Cu suprabetonare
(ttg.5.29.). tl
il,
- i5+- I
-r?f - l
 ,i

superioarl a plicii existente'

1. Se indepdrteaz[ pardosealade la partea
pentru pozigionarea conectorilor (cu
2. Se pozilioneazl gi se creazl g[urile
dimensiunile in plan de cca. 100 x 100
mm). Se menfioneazr cr aceste

gluriestebines[fieamplasatelrrdreptularmlturilorexistenleinplacl'
to
N\

ln acestecondigii, amplasatea
astfelinc6t conectorul str se ancorezede ele.
a armlturilor cu ajutotul
gf,urilor ffebuie precedatf, de o detectare
pahometrului.
la partea superioarl a plicii'
3. Se spifuieqte sau se buciardeazl betonul
suprafafi qi se spald pdni la saturare
4. Se cur{i cu peria de sdrmi aceasti
\
cu jet de aP4'
minimum 4 buc/mp)' t
5. Se monteazi armlturile (inclusiv conectorii'
a golurilor 9i se suspendl cu s0rm[ FLg. 5.29.
6. Se executf, cofrajul laparteainferioarl Co n so l l d a r e a pl dc l 1or dl n beton annat c u s upra_
betonare.
de armitrnile Ptlcii.
(de ctasdminime Bc l5)'
7. Se toami qi se compacteazf,betonul

8. Dupi minimum 24 ore se scot cofrajele' Ptxi

""iste,nt5

partea inferioarl (fig' 5'30')'

B. Prin suplimentarea armtrturilor de la
inferioarl a pltrcii'
1. Se indepdrte-a,"n",,iulu de la partea
poa$a armlturilor din placl qi F
2. Cu ajutorut patrometrului se debermini
marcheazl cu creta Pe aceasta'

3. Se decoperteazl local armitrurile'

betonului 9i se curifi cu podl
4. Se buciardeua sau se spifuieqte suprafala
ls = BJ + eomm og3V
de sArmi.

5. Se sudeazi distanlierii de armitura

pl6cii'
tod + Zona fcSZ
Saa
B
de distan[ieri qi se realizeazi 4JtZonn 0837
6. Se sudeazl barele suplimentare
6d+ Zonn Pc52
suplimentarb(se dispun barele pe direc$a perpendicualri qi se leagl f-&+ | /s L
sdrmi de barelesudate)'
aceasta se mengine
7. Se spall cu jet de apl suprafala betonului $i
.,\
betonului nou prin tr'rmare'
minimum 24 oreinaintede aplicarea Flg. Consr:tiOjrea pldcllor
5.Jo. dln beton armat prln
-4i6' supllmentarea armdturllor dln camp.
-
^r7-
 PLaci uistenG

8. Du p l z v a n ta re a s u p ra fe l c i ' s e a p l i ci stratr" rl debel ontcrcretat' caresr' ro

menlineumedminimum]ztle.prinudaneaperiodic[cuapl(launintelvlt|
de 2 .' .6 o re )'

,.f
(fig' 5'31')' Grinda
C. Cu grinzi metalicela tarts4idenlad
Pani netalici
1' s e m a rc h e a z l q i s e p ra c ti c i g l u ril epenffutfecefeabul oanel orpri npl l rt,r A.A
bormagini rotopercutante'
existenti de beton, cu ajutorul unei
rlrtt
metalice gi se indepdrteazii icncuiala
2. Se marcheazit poztlia panelor
acestezone'
zonelede rezemarea profilelor U'
3. Se ?ndepdrteazipardosealain
4. Se Pozilioneaz[ Profilele U'
5.Seaducegrindametalicitrca|tzatitdintr-unprofillqisesuspendideplttrl
p ri n i n te rme d i u l c e l o r4 b u l o a n edel acapete(i ntregri ndaqi pt
liber de 10 "' 15 mm;'
inferioard a ptlcii s[ r[mdn[ un spa[iu Consolldarea pl5ctlor dln beton amat cu pro-
fllurl metallce.
' 6. S" monteazl gi se bat penelemetalice'
pun qi contrapiulife'
7. Se mai strdng piulilele 9i eventual se

reTfrmatpe cele patru laturi

S-a considerat un panou mare de planqeu
,..1.
,i

(fie.5.32.).
1. Se traseazf, qi se practic[ in placa
de beton gaurile pentru tret
i
I
buloanelor de ancoraj, cu ajutorul unei
bormaqini rotopercutante' ll
2. Se indepirteaz[ tencuiala,la partea
inferioar[ a plicii de beton' in li
li
de pozilionare a pllcilor de ancorare
a tiranlilor'
qi se string piuli{ele de la e
I
lt
3. Se monteazir plkciLe de ancorare
I
superioare ale buloanelor' i
l

4.Se a d u c c e i 4 ti ra n l i (re a l i z a fidi nofel -beton)qi sepri ndcu

iii
tl
pldcile de ancorare'
-47b- )r12. Consolldar:ea pL5cllor prefabrJ,cate cln beton .l i l l i i
arrnat cu t{i'angl nreiarj.{ij.,
-,f ,t9-
lli
I
j
 .., ,|,',

qi intirrtl tiranlii prinil l;t oirltrliri'i

5. Se fixeazi clispozitivulde tensionare se

etbrtului unit ar dorit.

,+-4

armat(fig. 5.33.).

l. S es parg n e rv u ri l e s e c u n d a re d e l a c apetel echesoanel or,pentfuaasi guri t

trecereapLatbandelormetalice de clmiqui ali'
a reazemului
2.Se realneazi camaquiala, cate reprezinti o suplimentare
pentruchesonare,prinsudareaplatbandelormetaliceqiacomieruluiintrtl

ele.
3. S eint ro d u c e p l a c a d e re z e m a re i n treari pasuperi oar[acomi erul ui r;i
fixeazl cu sudura dc FIg. 5,15. Supllmentarea reazemelor eLementel_or prefa_
newura principalI (longitudinald) a chesonului gi se
brlcate.
comier.
4.Serefacspirturiledirrnervurilesecundareprincompletarealorcubeton.

5.5.6. Consolidareagrinzilor din beton armat

(fig' 5'34')'
A. Prin suplimentareaarm[turilor din cdmp
gtlu:,zii'
1. Se indepirteazi tencuiala de la parteainferioatd a
de la parten
2. Cu ajutorul pahometrului se determini pozi{ia armd'turilor
care se marcheazdcu creta'
inferioard a glJrnziJ. DETA
a grinzij'
3. Se decoperteazitlocal armiturile de la parteainferioari
qi se curili cu pt'tiit
4. Se buciardeazdsau se qpi[uieqtesuprafalabetonului
de s0rma.

5. Se sudeazi distan[ierii de armitura ginzn'

6. Se aducearmaturasuplimentarf,qi se sudeazi
de distantieri'
+6+ ArnEtur5

7. Se spald cu jet de api suprafela betonului

gi acesta se mentine ulllctll

nou prin torcrerare'

+4 |l'+
minimum 24 oteinunte de aplicarebetonului
Rnbu liguraI.30
betonul prin torcertare' piinit ll "Ls'rci
8. Dupd zvdntarca suprafelei, se aplici
atingereagrosimii dorite'
Flg. !r 1;,
- '140- fonsoli<larea
grlnzil-or dln beton arrnat prln
\
Pupllrnenta:?;lft""i1or din c6mp.
 7. Se monteazi armiturile longitudinale gi. lrqpgygrsale (inclusiv etrierii
tororetat minimum 7 ztle prrn
9. Se menfine umedi suprafa(a betonului prevdzuli cu filet la capete, care traverseazd placa prin giurile create in
6 ore)'
udareaperiodicda strap1(la intervalde 2 "' aceasta).
8. se sudeazdconectoriide armiturile longitudinale existenteqi de cele noi.

B. Cu clmdsuiald din beton arnial 9. Se monteazi distanfierii, minimum I buc/ml pe fiecare laturd.

a\ Consolidareacu cdmdguicilti pe n"eilaturi (fig' 5'35') l0.Se monteazi platbandelede la parteasuperioarI a ginzi (avOndgrosimea
laterale' de pe fundul grinztt'
1. Se indepirte azd tencuiala de pe feple minimA de 8 mm qi lifimea minim4 de 80 mm) qi se prind provizoriu
pe cca' 200 mm allrttrratgrinzir
precum qi de la parteainferioirri a pticii piulifele la capeteleetrierilor care traverseazdplaca. se face reglajul din
acesteia'
de o parte qi de alta a ei qi pe toati lungimea piulife astfel incdt carcasa de armd.turi sd ocupe pozilra prevdzutd in
tencuiala etc') de Ia partt:it
2. Se indepirteazd finisajul (pardoseala' proiect.
mm mai mare ca cea a grinztt
superioaria gf.rnzlipeo li$me cu cca' 200 I l.se spali cu jet de api suprafefelede beton decopertateale felelor laterale l

acestelit'
(cca. 100 mm de o parte qi de alta a gfnz|d) qi pe toati lungimea
I
gi fundului gnnzii, acestea menfindndu-seumede (cca. 2 ore) pdnd la
(d = 25 "' 30 mm la distan{atle
3. Cu bormaginarotopercutantl se dau gduri safurareacu aptra lor.

cca. 500 mm) in Placd' pd zvdntuea suprafefelor de beton udate, se realizeazd cdmiguiala,
ale f'elelorlaterale qi fundulttl
4. Se qpiluiescsuprafe[elede beton decopertate utilizdnd beton cu clasa minimd Bc 15, aplicat prin torcretare gi avand

srlnzi. grosimea minimi de 30 mm (cimdquiala se rcalizeazd,din cel pu(in dou6

armlturilor longitudinale dc ll l
5. Se indepirteazd betonul de acoperire a ohaturi, primul reprezent6nd O amorsi, iar celelalte av0nd o grosime de
pahometrului)pe lungitttel
parteainferio at6'a gfnzi(depistate cu ajutorul 20 ... 50 mm, ?n func1ie de lndem0narea torcretistului qi a condiliilor
prinderii conectoriluh
qi la poziliile peYazute in proiect, in vederea tchnologice locale). Pentru realizarea grosimii prescrise in proiect este
qi intermediar la d
Aceqtia se previd obligatoriu la capetele gnnzn lndi"at, ca inainte de ?ncepereaoperafiei de torcretare, sd se fixeze pe
funclie de lu
de cca. 1,0 m. Lungimea decopertirii se stabileqte fofcle laterale gi pe fundul gi'nzif^, niqte martori ng.',i (real.u,ali din mdral
+ 20 mm pentru
cordonului de suduri, "1"" care se adopti de 8d llu beton, fixafi cu adeziv gi amplasafila distanla de cca. 750 mm).
dacf, sudura se realizeazil1te
OB37 qi 10d + 20 rnm pentru olelul PC52 terminarea torcretdrii se iau toate misurile pentru asigurarea unei
pentru olelul OB37 gi 5d +
singuri parte gi respectiv de 4d + 20 mm aturi a mediului ambiant de minimum + 10"C, iar supra{a{a
pe doud pir{i'
rnm pentru oletul PC52 daci sudura se executi
si fie amplasali intrc
conectorilor se va stabili astfel inc0t aceqtia

etrieri consecutivi. ccot piulilele qi se indepirteazd platbandelede Ia partea superioaraa

beton decopertate'apot
6. Se curili cu peria de sOrmtrsuprafelelede seudi cu aptrsuprafegele
de betonale giurilor, iar dupi zvilntarea
se sufld cu jet de aer comPrimat'
L+t
- 142,-
 , ., i ' '
' ,'1,| ' r
' , i""1 acestora se inffoduce un mortar de ciment M 200 bine matat cu
", , , o vergea
ELEVATiE din metal. Apoi se monteazi platbandele gi se strang definitiv piurilele.
l'5.se reface tencuiala cu mortar M 50 T qi respectiv finisajur
de la partea
superioari a grjnz,i (pardoseala,tencuiala etc.).

b) Consotidareacu cdmdEuielipe patru taturi (ftg. 5.36)

De reguld aceast[ solufie se adopti atunci c0nd se executd qi
consoridarea

1. se indepdrteazd, tencuiara de pe felele raterale, de pe

fundur grinzii,
precum gi de la partea inferioari a pldcii pe cca. 200 mm
aldturat gro'zii,
de o parte gi de atta a ei gi pe toati lungimea acesteia.
2. Se indeptrrteazl finisajut (pardoseala, tencuiara etc.)
de la partea ,I

superioard a gnnzipe o l{ime cu cca. 200 mm mai mare ca eea ginzn .!

a ;. I
(cca. 100 de o parte qi de alta a gfnzn) gi pe toattr lungimea I
acesteia.
3. cu spiful qi ciocanul sau cu pickhammerur se sparge praca I
de beton E se,
qe'eazd nigte goluri sfripunse, av6nd
I
dimensiunile in pran de cca. 100 x t'
I

250 mm, arnplasatede o parte qi de arta a gr.inzilor gi ra distanfa

interax, in
\
lungul grinzii, de cca. 600 mm.
PLATBANOA
4. Se gpiguiescsuprafetele de beton decopertate ale grinzii.
$gx$r(1116)66
5, se cur{a zuprafelere de beton decopertate cu peria de s6rmd gi
+FIJ cu un jet

FlI lFl
| 1 }IhJl de aer comprimat.

L-J
Etrierid'6..,t0/,t00mrn| 001\
Etrierid.{{..10/soo
6, Se monteaztr armdturile longitudinale qi hansversale.
7. se fixeazi distanfierii pe fefele laterale qi fundul grinzii (minimum
1
I
lI l
L]
buc/mlpe fiecarelaturd).
il tl
$c monteazicofrajelepe fefeleraterale,la fundul qi la parteasuperioari ll
a
grinzii (daoAestecazul). l

Sospaldcu jet de aptrsuprafefelpde betondecopertategi semenlin umede rl

Congolldarea grlnzlIor dln beton arrnat cu od-
FLg. 5.15.
l-aturl.
pln[ la saturarealor. --i
, nAguial-A Pe trei * t)
- 7++- -l+t- I
,i
*'ll
 lO.Dupr zvdntuea acestora, se toami betonul pe la partea superioari a
grinzii. Betonul de clasi minimum Bc 15 se introduce prin g{urile
strtrpunse din placi gi se indeastr cu o vergea metalicd,. compactarea se
realizeazl. prin ciocinirea cofrajelor cu ciocanul de lemn de 2 kg qi
respecfiv prin vibrare, folosind pervibratorul prevdzut cu lance. Betonul se
prepard cu agregate avdnd dimensiunea maximi de 16 mm qi o bund
lucrabilitate realizatl, de preferat, prin folosirea aditivilor superplastifiangi.
Este indicatd de asemeneautilizarea cimenturilor expansive (E35, cu
respectareaprescripfiilor tehnice specifice). Grosimea stratului de beton a
PLAN
cimdguielii hebuie sd fie de minimum 80 mm.
l l.Dupd atingereagradului de maturizare dorit se face decofrarea.
l2.se reface tencuiala pe fefele laterale qi pe fundul gnnzncu mortar
M50T.

l3.Se reface finisajul de la parteasuperioarda gnnz'i^.

ii
I

c. cu ttuanrimetalici (fig. 5.37.). i

sEcriuNEA,\-1 SECTiUNEAI.-2
l. se indepirteazd tencuiala sau pardosealade la capetele gnnzi,in zona de
amplasare a pieselor de rezemare (prindere) a tiranfilor.
2, se aduc tirangii, se prind in piesele de rezemare qi se monteazi
anhetoazele de la partea inferioari a g/rnzi/^.
sc strdng piulilele de la capeiele tiranfilor pentru intinderea primari a
ace$ora.
9c monteazi dispozitivele de shdngere (de intindere) a tiranfilor qi aceqtia
|o t€nsioneazdpdnl la atingerea efortului unitar dorit.

Etrieri d=t0.-tt/,lU0rm
LJ
Etr\erid- t.,.10/tmmm
Cu comiere metalice (fig.5.3S.)

8o lndeparteaztrtencuiala in dreptul celor doui muchii de la partea

Utferioarla gfnzii.
ELg. 5.36. Consolldarea grlnzlLor din beton arsrat cu ot. - 1+7-
n69ula16 pe patru Laturi.
- 444-
 2. se indepdrtezi, local, betonur de acoperire
din dreptur celor doud armatud
dispuse la partea inferioara a ginzi, spre exterior.
3. Se sudeazdfururile de distanfare de aceste
armituri.
4. Se sudeazdplatbandele de fururi.
5. Se aduc cele doui comiere qi seprind cu suduri
de platbande.
6. Se refacetencuiala.

A.A Nntn't"i6
E. Cu un reazemelastic suplimentar(fig. 5.39.)
1. Se creeaz{cele doua consolenoi de rezemare.
2. Se aduce grinda metalici, se rcazem' gi
se fixarea pe consolele de I
' rezemare.
I

3. Se sudeazdpiesele de fixare locale de grinda

metalictr.
Consolid.anea grlnzi'lor din beton armat cu tl- 4. se inhoduc prin batere cu ciocanul (dup{ ce ,
F!g. 5.37, in prealabil a fost indeprirtatd
rantl rnetallcl. tencuiala din zonele respective) fururile metalice.
5. Se reface tencuiala. I
q+I !
F. Cu etrieri ffansversali. locali (fig. 5.40.)
1' se indepdrteazi tencuiara de pe toate fetere
ginz,-., in zonere de
consolidare.

2' se ageazd la partea superioari comierele hansversale

(care constituie
piesele de rezemare penhu ehieri)

3' se ageaztrIa pozifie cele doui comiere de la parteainferioara

furure a ginzi.
dzufi la caperecu filet) qi se
Csrnier r[6ng provizoriu piulifele.
!, Sc sn&rgdefinitiv piulifele.
Serefacetencuiala.
A-A DET,A

FLg. 5.18. Consolldarea grlnzllor d1n beton armat cu

- 143 -
. cornlere metal-lce.
-
-,14E
 5.5.7.CONSOLIDAREA STALPILOR Dfu\ BETON ARMAT
Penerneta\ice
A. Cu cimI$uieli din beton armat (fig. 5.a1.)
intrucat portiunea din infrastructuri a unui stdlp (inclusiv fundalia sa)
prezintd numeroase particularitnfi qi detalii diferite, fiind practic imposibil si se
giseasctrun caz unic reprezentativ,s-a consideratnecesarsr se descrie operaliile
0ehnologice,in cazul consolidirii unui s€lp pe toate cele patru laturi ale sale, ?n
po4iunea sa din suprastructuri. se menfioneazd. insd ci pentru consolidarea
po4iunii din infrastructuri cele mai multe din operagiile tehnologice sunt
asemanatoare (din punct de vedere al condifiilor tehnice gi al succesiunii sau
i) cu cele executate in porfiunea din suprastrucfurd.
1. Se realizeaz[ lucrtrrile de sprijinire daci estecazul.
2. Se executl consolidareala nivelul infrastructurii st0lpului.

FIg. 5.79, Consolldarea grlnzllor
cr€eJEa unor reazene
F;re.i
d1n beton anoat Drln 3. se lndeptrrteazi tencuiala de pe toate suprafefelelaterale ale stdlpului, de
eLastlce supllnentare'
la partea inferioari a pldcii qi de pe fefele laterale qi fundul grinzilor
concurente pe o distanfi de cca. 300 mm faftr de st6lp.
4. in dreptul colfurilor st6lpului se practicd goluri in pracd, av0nd forma
aproximativ pahati cu latura de cca. 150 ... 200 mm.
5. Se gpifuiesc suprafefele de beton decopertateale stdlpului.
6. cu pahometrul se determin[ pozifia armdturilor, din st6lp qi de la capetele
grinzilor, care se marcheazi cu creti pe suprafafa betonului.

A.A
J-
s{
7. se marcheazl pozllta conectorilor (care leagi barele longitudinale ale

cimiquielii de barele longitudinate ale st6lpului), avdnd grij6 ca aceqtia sd

a\ fie pozilionali in dreptul errierilor din st6tp qi si fie decalafi pe inil{ime
pentu barele de pe aceagilaturi a st0lpului.

8. se indepdrteaztr stratul de acoperire cu beton, in dreptul marcajelor pentru

pozitionarea conectorilor, pdn6 la dezvelirea armrturii longitudinale din

stilp.

9, se aduc conectorii (cu diamehul minimum de 14 mm) gi se sudeazi de

armitura longitudinald a stdlpului (lungimea cordonului de sudurd este de
dln beton - t1 -
Flg. 5.4o. ConsoLldarea 1oca16 a grlnzllor
armat cu etrJ"erl.
-4 t0 -
 se4iunraB-B

ru'lQomrl
--l--+-

'r+-
t|I
<-a-- I
? ttF-

se4iunea
A-A
@Etrhri d mints/oo,
(tndveptulgrinzilor)

d rn.,tz- z.,,lLu.:ti
@Ebieri
(ca t auu.s.artgrinrite)'
tk*
--a-\-
|["| +Lf
d *n.,t+ - t b,rc/'L pentu *eon ["ri @ 0lrierdnm.
EAooizoo/DDtricrdmin.Effi;roo
@*tor - (F'e suhgrinzi) @Dtriw
Lc = [ungimetcoilonuluide sud,rri : (p: * Ernd)
(pau
- s*du.i pe o squrl parh @
DB37 !c -&l.rl,0mrn
Pc 52 Lc= 40dr2Dnm
- sudu"i oe a*bele oSrti
0937 L= 4d+ LOrnm
a Fl g.5.4l . Consolldarea stAlptlor dln
cfundgulald pe patru laturl.
beton armat
PC52 tc = 5d+20mrn - - " tlrT-
^7?,
 o singurd parte gi de 5d + 20
10 d + 20 mm cdnd sudura se realiznazdpe A.A
pir[i)'
mm c6nd sudurase tealizeazitpe arnbele

10.Cu dalta qi ciocanul sau cu pickhammerul

11.Cu bormaqinarohpercutanttr se
20 mm, ln funclie de diametrut etrierilor
se practicl golurile ln placi'

dau in ginzi g[uri cu diamenul de 15 "'

care uflneazf, sa traverseze
r
4

grinzile'
cur{i cu peria de sdrmi (de sus in
l2.Suprafelele de beton decopertate se
jet de ap6'
jos), se sufll cu aer comprimat qi se spal6cu
qi cele fransversale (etrierii se
13.Se monteaz| armaturrle longitudinale
lungimea cordonului de sudurl
prevf,d cu ciocuri drepte care se sudeazi' I
dintre ele'
stabilindu-se ca la punctul 9) qi se tealtzeazdprinderea
!
I

de mustl$ile armlturilor de la nivelul Flg. 5.48. ConsoLtdarea steLptlor

14.Se sudeazl barele tongitudinale dln beton arnat cu pro-
t-\
fllurt metallce.
inferior.
longitudinale ale ctrm[quielii'
15.Se sudeazi conectorii de armlturile FisurS
r l3ura
l6. Dac 6 b e to n u l s e p u n e i n l u c ra re p ri ntorcretare,seudl suratete]e0e
dupl zvdntare se inqePe torcretarea'
beton cu apn p0nn la saturare gi apoi
50 mm' se realizeazl din doul sau
Clmlquiala, cu grosimea de minimum
(in
cu grosimea de 20 "' 50 mm
mai multe straturi de beton, fiecare
qi de condi$ile tehnologice locale)'
func[ie de indemAnareatorcretistului
prin tumare' se fixeazl distanlierii
lT.DacL betonul se pune in lucru
cofrajul pe o lnlltimc
(minimum 1 buc/ml pe fiecare latur[)' se executi
betonului (pdn[ la satufare) $i alc
de 1,0 ... 1,5 m, se udtr suprafefele
betonului se toaml betonul proaspllt
cofrajului. Dupd zvdntarea suprafelei
500 mm gi se compacteazl cu
in straturi cu rntrrlimea de 300 ...
cu lance) qi prin baterea cofrajulul
pervibratorul (dacl este cazul prevlzut
cu ciocanul de lemn de2kg'
1'0 "' 1'5 m qi se reiau operagiile
Se ina$n cofrajul pe o intrlfime de cca
pAni la reahzareacimlquielii pe
de punere in lucrare a betonului
l l g. 5.40. Consolldarea dlafragmelor dln beton armat I

toatl indllimea stilPului' proflturl met1ffi.

_ 4r1-
 La parteasuperioari a plicii esteindicat ca betonul sd se toame in exces
pe o ini(ime de cca 200 mm, urmind ca parteain exces sl fie

indeplrtati cu dalta qi ciocanul imediat dup5 decofrare(dupi 24 ore

de la tumarea betonului).
18.Timp de 7 zrle semenfine umedi suprafafabetonului din cimlquiald +
prin stropirea periodicl cu apd (la interval de 2 '.. 6 orc). +
19.Sereface tencuialacu mortar M 50 T. t
A
^r
B. Cu profiluri metalice (ttg. 5.42.)
'rA
1. Se indepdrteazdtencuialade pe toate felele stdlpului. A
rv l 66 T rw t6g I
2. Se aqeazi cele patru comiere la muchiile stdlpului. I

3. Se sudeazi ptlculele metalice transversalede cele patru comiere.

4. Se reface tencuiala.

5.5.8. CONSOLIDAREA DIAI]fu\GMELOR DIN BETON ARMAT

A. Cu clmi$uiali din beton armat (fig. 5.a3.)
L Se reahzeazii lucririle de consolidare la nivelul infrastructurii diafragmei.
intrucat porfiunea din infrastructuri prezintd numeroase particularitili qi r
,
detalii diferite, fiind practic imposibil si se giseasci un caz unic
reprezentativ, s-a considerat necesar sA nu se descrie operaliile

tehnologice pentru aceastL zond.

2. Se indepdrteaz6 tencuiala de pe felele elementului qi a bulbilor (daci este
cazul).
3. Se qpiguiescsuprafelelede beton decopefiate.
4. Cu pahometrul se determintr poziliile armlturilor din diafragmi qi acesteit
se marcheazAcu cretA pe suprafata betonului.
5. Se marcheazl pozlya conectorilor (care leagi barele plaselor din
cimSquielile de pe cele doud fe{e), av6nd grijd s6 se respecteurmatoareltr
r__ln
$ Etrier d*i+{/4oo 6Etrierd.^in=42/toot *

condifii:
- {t6- FLB. 5.43. Consol-ldarea dlafragmelor dln beton armat cu
cdn6gulal6 din beton annat.
- 1r7-
/
 monteaza armatura bulbilor, inclusiv etrierii care haverseaza
- gaurapentru conector si evite armltura existentdin diafragmi;
diafragma prin giurile practicate in aceasta.
*
- conectorul si fie amplasatin dreptul unui nod al plaselor noi cu calc
Se monteazi distangierii(minimum 2 buc/mp).
atmeazitclm[quid,1a.Conectorii se vor dispune minimum 4 buc/mp'
ie monteaztrmartorungizi(din olel saudin betonfixali cu adeziv)pentru
6. Se practici in diafragmi giurile pentru conectori, acestea irvflttd
rcalizarea grosimii prescrisein proiect, minimum 2bwlmp.
diametrul de 25 ... 30 mrn qi fiind rcalizate cu ajutorul unei borrrrirqltll
sffopesc cu apd, pdni la saturare, perefii gdurilor din diafragme, iar
rotopercutante.
duptr zvdntarealor se umplu gtrurile cu mortar M 200 bine matat cu
7. Se marcheazl pozllta giurilor pentru etrierii din buh.:i care strrilttttq
ajutoruluneivergelemetalice.
diafragma qi se realueazd glurile cu ajutorul unei borrtrnllt
,Se ud5 cu api suprafefelede beton pdnd la saturarealor, iar dupi
rotopercutante(daci este cazul).
, se aplicd minimum doul straturi de beton cu ajutorul instala(iei
8. Se indeplrteazL local pardoseala gi se practici in placi golutl €l
torcretat. Grosimea ctrmiguielii hebuie sd fie de minimum 50 mm. iar
dimensiunile de nimimum 80 x 150 mm, dispusela distanli de ccir,flf
unui sftat de beton torcretat variazd,inf;e 20... 50 mm in func$e
mm interax. Frin acestegoluri urmeazd si heaci carcaselede arrrrAl{
lndemdnarea torcretistului gi a condiiiilor tehnologice locale (pentru
care fac legdtura intre armlturile diafragmelor de la doud ni
betoanelor prin torcretare vezi figa tehnologicd CB - 007).
lnvecinaie. Golurile se real;neazd cu dalta gi ciocanul silll
astupAgiurile din placd cu beton, bine compactat cu o vergea
pickhammerul. De asemenea, se dau ln placl glurile pentru
armIturilor din bulbi.
de 7 ztle se menfine umedi guprafafa betonului din cimdguiald prin
9. Suprafefele de beton decopertate se curif4 cu peria de sdrmi (de lS
periodicd cu apd (la interval &, Z ... 6 ore) qi se asiguri
jos), se sufli cu aer comprimat gi se spali cu jet de apl (inclusiv o
a mediului arnbiantde minimum+ 10"C.
pentru conectori gi golurile din placi). i.

refabe tencuiala cu mortar M 50T. ;

10.Semonteaztrconectorii (prevdzuli cu cioc numai Ia unul din capetc
a putea fi introduqi in gluri).
B. Cu profilur-i metalice (fig. 5.29.).
11.Semonteazl plaselepe cele doui fefe ale diafragmei gi se prind la
hdeptrrteazi tencuiala de pe ambele fe{e ale diafragmei in zona
de conectori, prin legare cu sdrm{ (in prealabil se realizeazi lrt
ciocul qi la captrtul conectorului care nu era prevAzut cu acesln),
ourfi{ diafragmacu periade sdrmtr.
monta.rentrebuie avut griji ca ciocul conectorilor sd heacl peste
t{ccteaza fisura cu materialepebazlde rdqiniepoxidice.
plasei.
hdcpnrteazi chitul epoxidic.
12.Semonteaztrcarcasele(de tip "scdriJd")care traverseazf,placa qi re
Errcaztrponlia g{urilor qi acesteasepractici ftr diafragml cu ajutorur
cu sdrmtrde armltura plasei inferioare.
bormaqinirotopercutante.
-lrE-
- 1F 3-
6. Se aduc profilurile metalice qi se fixeazi cu buloane.
7. Se strdng definitiv piulifele buloanelor.
CAPITOLUL 6
8. Se refacetencuiala.

ORGANTZAREA
tucRARrLoR DEiNrnnlrNERE,
REPARATII $I CONSOLIDARI

6.1. Aspecte de principiu

Principalul obiectiv al unei organiziri rnodeme
a rucririlor de consfrucfii ?r
asigurarea desfigurdrii normale a procesului
muncii qi a calitdlii
lor, in condigii de timp stabilite.
un aspect at desfiguririi normale a lucrdrilor
este acera legat de forta de
atdt din punctde vederear specializdriiirnpusede
specificurrucrdrii, c0t si
ui de muncitoriqi ar repartizirii acestuiala locur
de muncd.Trebuieruat
qi aspectul utrlizdru utilajelor, atdt penhu
miirirea productivitftii
c6t gi pentru faptul ci unele procese nu pot
fi executate decdt cu miioace
Nu ln ultimul rand, hebuie si se
' find seamaqi de aspecturreferitor ra
utiliz4ls.
nu va fi priviti doar cantitativ, ci qi din punct
de vedere al ritmului
qi natura materiarelor (aceastaimpricand
depozitdri qi manipuldri
special).
cadrul rucririlor de intrefineri, reparafii gi consolidrlri
II
a elementelor de
sau a construcfi'or in ansamblu, se va
acorda o aienfie sporitd II
mengionate mai sus, av0nd in vedere cd,
acest gen de lucrf,ri este II
dc celelalteqi prin faptur ci la execufiese pot intdrni q

mai multe sorutii

Ia acelaqi rczttrtat, fiind necesari optimizarea
i
''nduci alegerii uneia dintre I
tl
I
il
cadrul societ{filor de conshucfii este necesard I
exrstenfa unei fo4e de
pe anumite lucriri la acestgen. I
,l
-160- j

J
-{61-
 Utilajelefolosibehebuiesf,fiemenginutetnperfectistaredefunc[ionare'cu 6.2. Organizarealocului de munci

par am et r iiv e ri fi c a l i p e ri o d i c ,o d e fe c tu a s [funcl i onareaacestora' putdnd Avdnd fu vederespecificuracestorrucrdri,fiecareloc de munci presupune

o
compromile lucrlrile respective'
izarepropriegi unici, ln funcfie de:
acestor lucrf,ri necesitil
ln ceea ce priveqte materialele utilizate, specificul ' frontul pa4ial de rucru (care reprezint{ un spafiu restrdns din cadrul

r es pec t ar ea ri g u o a s a a re l e l e l o rS ta b i l i te(dozarea,al egereacomponenti l or' frontului total de lucru al gantierului, singurul disponibil
pentru
qi transportul qi punerea fu lucrarc desfigurarea execuliei din motive de ordin constructiv, tehnologic,
tehnologia qi durata de preparare) precum
corespunzAtoare. organizatoric s-au impus de Normele de Tehnica
secudt4lii
pot fi impuse lrotiritor de
La acest gen de lucrlri, duratele de execufie nu Muncii);
de caracteristicile fiecirui
factorii de productivitate, ele fiind stabilite ln func1ie - tehnologia adoptati;
de timpii de aqteptare necesitrl
material utiltzat, de lucrdrile pregititoare sau - mUloacelede munci;

finaiizirii unor procese fizico-chirnice obligatorii' - fo4a de munctr;

mai sus' precum qi de faptul ci multe ditt - materiale;

Tinand cont de cele menfionate
ca impetuos necesarA
procesele tehnologice se interfereazl qi se combinl' apare - condigiilede mediu.

proiectarea tehnologiei de execulie a acestorlucriri' otganizarea locului de munci se va concepe

findnd cont de urmItoarele
P r inc i p a l e l e o b i e c ti v e a l e o rg a n i z l ri i munci i i rrcadrul l ucrari l orr| 6

intrefineri, reparafii gi consolidiri sunt: - stabilirea dimensiunilor rocului de rnunci se face asfel
inc0t sd
formlllg
- asigurareacontinuit{ii proceselortehnologice' pe fiecare permiti lucrul nestingherit al oamenilor, al utilajelor
qi al
de lucru (funcfre de specificul lucririlor) sau in ansamblu; mijloacelor de transport gi depozitarea materialelor gi
uneltelor t,
-reduceteaduratelordeexecufie,culespectareanecesitililorlegnE neces.uelucrului:

despecificulmaterialelor,fenomeneledeint4rireqicondi$ilcd3 - amplasarea ma0erialelor, uneltelor, sculelor, dispozitivelor qi

desfiqurare a Proceselor; utilajelor se rcalizeazd, astfel incdt si se permiti manewarea
gi
- reducerea costurilor lucrlrilor, evitdnd alegerea soluliilor iell|il manipularea lor cu un consum minim de energie;

care Pot afecta caktateai - respectarea masurilor Normelor de Tehnica securititii Muncii gi
tehnologice auxil
- alegerea rnetodelor de munci gi a pioceselor Pazi gi Stingere n lnssnrfiiter;
(in funclie de specializarea muncitorilor qi de dotarea aferenti - asigurarea condigiilor adecvate de lucru (temperaturd, umiditate,

dispozitive, utilaje gi materiale); iluminat, confort fonic etc.), ?n funcfie de pozilia qi

specificul
.

- realizarcaunei eficienfe gi a unui profit corespunzltor' locului de munctr.

-{sz-
-rgl-
 = control (stadiul de examinare
| | al obiectului muncii din punct
6.3. Studiul metodelor de munc[ qi obiectul muncii de vederecalitativ sau cantitativ);
Studiul metodelor de muncd cuprinde urmatoarele etape:
a) alegerea obiectivului de studiat, in funclie de criteriile economict' -\ = transport(seconcretizeaztprn modificarea
pozifieiin spaliu
(costuri, consumuri, hansporturi etc.) $i criteriile tehnice (existenln a obiectuluimuncii);
blocajelor proceselor, complexitate tehnologici etc') qi criteriilrt
sociale (solicitarea executantului, condilii de lucru, relalii tle = aqteptare (stadiul fu care condigiile
D tehnologice sau
colaborare); organizatorice nu permit trecerea obiectului muncji
la stadiul
b)lnregistrarea datelor necesarestudiului, pebaza: schilei generale de urmdtor de producfie);
amplasare a elementglor, foii de observafie (aspecte organizatorice)
qi a exhasului de date suplimentare (date pentru irnbunittrlirer = a$t€ptare la depozitare (stadiul in
care obiectul muncii se
Proceselor); pisfteazd in scopul liw{rii sau reintroducerii lui
in circuitul de
c) examinarea criticl a situatiei existente care consta in evidenfictel producfie. I

deficienfelor, precum gi in stabilirea qi explicarea cauzelor care let

,
au determinat(folosindderegultrmetodainterogativi);
d)proiectareamttodei ftnbunati$ite, constind, pe baza e
I
critice a mlsurilor care hebuie luate; ea reprezintl varianta
aleas[dintremai multevariantelntocmite;
j
e) aplicarea metodei lmbunittrlile (constind ftt creerea
,]

tehnico-materiale, economice gi umane necesitre, punereu i

r
aplicare qi supraveghereaaplicdrii ei);
t
0 definitivarea, aprobareaqi urmlrirea aplictrrii metodei I
in ceea ce priveqte obiectul muncii (reprezentat Ar general de materii
qi materiale), acestase poate afla ln urmltoarele stadii:

a) = ffansformare(stadiulprin care obiectulmuncii este

prin acfiunifizice sauchimiceerc');

j
- {G6-
-ftP- T
i

I
 tl
4
o3
5u A

*
CJ

i=t
it
v
.i c+9
'c6
C #N

i CAPITOI,UI, T

!<
<e
.v (+ nNtLIzA rEHNrco-ECoNoIvIrci,q,
uNoR
95 o
nr
UU
> soLuTrIDECONSOLfDARE
#: .2-'a
.az
"A

ul
Hl g=
L'J !9 C
tE Y-
3l
ol Atingerea finarizdrii obiectivurui propus (lucrarea
zl de consolidare)trBbuie
ficuttr pe calea celor mai avantajoaserestrictriide
AF nafur{ economici gi rrm4qSn
. fl- pre[ul necesarprezent0ndu-sesub fonna unei
funqii economicecare [ebuie
tl optimizat{.
;l
UI e Latealizarcaunui proiecrde consolidarp,
cel care dhije*.aceasta
a
ol
l 9.-
va dori sd-girealizezeobiectivelede producaie
acgune
9a maximiz0ndfuncfiaeconomic{ce
tl 4i)
rcprczint{pmtirul sau.
JI 9r
aq

3l
ol
4-# Funcfiaeconomic{va fi evaluat{dupi caz,in timp,
in energie,in distan}e
'J,r1 de uansportgi ln final, ca un rezultatglobal, frr bani.

fil tn schemanumamr 1 se prczintd cazul unei operagiuni

de consoririare,
ffl-
.dl necesitandinterven[iara "k" obiective pentm care putem
aveala dispoei6ie,,n,,
fil
al ve -)) >
tchnologiide execugie,
toatecontluc0ndla acelagiscop.
Ei' schemanumdrurz oferto :rnariziefectuat,pe baza
1-,*.
lPt S s-
orit^ -zL EE
-*to a lactorilororganizatoricicareparticip{ Ia tresfagurarea
cercet{riiopera[ionale,
j,i proceser'rfehnorogice,
.-
1t"
! l-
?.-i
#^ao
E-.
ttf vedercaalegeriivarianteioptime de realizarea lucrdrilor.
?n
X.S
w";. vrq 4;a'i schemanumdrur3 se referi [4 6ariz6 ceror ,,n',
3y t tehnorogiide execufie
4 8 fi
;ci -
g,

$,#
(i .t
posibile, prin evaluareacriteriilor de seleetrie
a acestoragi adoptareasolugiei
\)'d'-
optime.
f\
ln vedera selectirii unci tehnologii dc execulic a unei
,r4, consoridtrri;e au ?n
ioZ vcdcreufin{toarelecosturi:
J.i:
- 169-
 tz,
SC+{Et,lA
ceior,,nu'tehnotoqri\ de conso\iJave
- costurile materiilor prime qi a materialelor necesareproceselor;
*u.rit"\ p.q6sc'\o.
- costul utilizarii fondurilor fixe care participi la rcaLtzarca
proceselor;

- costul manopereiplitite personaluluila execufie qi supraveghere.

Pentru stabilirea acestor cosfuri, este necesara parcurgerea urmitoarelor
etape:

, 1. studiul solufiilor tehnologice in funclie de resursele materiale gi umane;

2. realirlle4 programirii execufiei tehnologiei "i" utilizdnd metoda drumului
J ro,a.ia,r"eA e"ecuiiei ar*cn; zea* ve\;rl, ; i critic;
.l,Fte -lrr\orii de *ai srs
3. eqalonareacalendaristici a activitifilor graficului retea (8 ore de lucru);

Consr\t$.irea c{i 4. calcului costului legat de consumul de resurse materiale necesare unei
Soooii\ i

-: 1f - J'vat6 d. r.a\iz"'o tehnJoqte "

LnI tehnologii (KmT);
Mi'-nu*ar tehnctoqie' nL"1
""ecutanli De la graficul de eqalonare, se anal:n;eazdfiecare activitate, stabilindu=se
- K..ili-cost clnsr,r maivialepefitr.rlthntio{iia "i. i
'krTi
'FIi -cost
-*4 <ner-qie-
<nerqie- nentruoa\i=no: co.eo\ilar"li
p*'t* r"a\iz.rn:q"p"hla";i 0.i",{ef
p.i",{"hny{
x' ha0erialele funcfie de volumele de lucriri.
- KaTL-tost umo.tzureutilalg pertrutehnr.!cr1r6' ni
-KoTL-costmanoperdoe.i/u {.hno\v1ian i'\o 5. calculul costului fondurilor fixe (utilaje qi instalafii);
-KsTi, 6
-cost s.ru.iueqherci
Se evidenfiazi aici urmitoarele componente:

. - costul consumului de combustibil, carburanfi, lubrefianfi, energie

electrici, tennic{ (KcT);

- costul utilajului sau instalagiei (KaT, );
6. calculul costului manoperei plitite personalului productiv (Ko!) gi de
supravegheretehnici (Ksl ),
Personalul productiv va avea calificarea necesar{, iar personalul de
veghereva avea salariul stabilit la incadrare(negociat).

KsT. =Dcr,x ms KsT, - cost supraveghere;

Dcr, = durattr de realizare a

tehnologiei;
ms = cost orar supraveghere
r - t nlc r ile r ie\ 5 *\{i criterl"t i5

ggeiziE
v"rvtaqtq oB+!q!, de redlierYe a -t1z-
-177-
 S
ms=-- . S = salariu(eiAune)
nzxos ANEXA I
nz = numArzile lucritoareAuni
TOLERANTE ADMISE LA TRASARDA PE TEREN
ds = numtrtore lucrate/zi A
CONSTRUCTIILOR
7. costultransportuluimaterialelor(KtR)
K tR = P e x th Pe = parcursechivalent[km] l ' Toleranteleadmisela trasareaconstructiil0r
pe orizontardpentru lungimi
th = tarif auto fleilkm]
Pe- seexprimtrin funcfie de categoriade drum din Romdnia,decoefryientul
de drum conform STAS qi de sporurile specifice pentru circulalie in localititile
urbane exprimate in km/100 lsn.
8. calculul costului total al unei tehnologii "i" I
KtT, = 13o1,+ Kc! + KaT, + Kol + KsT' + Kt&
l'
qi
KtT = cost/UM
I\ - ;--------- K i

LIIMJ
UM = unitatea de misurl (mp
A: Pentru lungimi intermediare,toleranfele
se slabilescprin interpolare.
sau mc).
Tolerantele previzute in tabelul de mai
sus se majorcazl,funcjie de panta terenului,
cu sporuriledin tabelul2.

Obsemagie.
La costul total aI tehnologiei se adaugd gi cheltuielile indirecte, impozitele,
taxele etc.
l 0 < p <1 5

I
I
I
I
2. Pentruunghiuri, tolerantade trasare rj
este+1" .
3. Tolerantaadmisi la trasareareperului
de cota10,00 estede * I
i
I
I
-!7' - 'l
-17+-
I

ANEXA,'
ANEXA

ABATERILE LIMITA ALE COFRAJELOR SI ALE ELEMENTELOR

^ABATERI LIMITA I,A I'UNDAT'II DIRECTE
DE BETON SI BETON ARMAT
Cofraj Elemente dupi decofrare
si a cotei de nivel.
l. Abareri privind preciziaamplasamenlului
Abateri'mmm, pentru
- pozi{ia in plan orizontala axelor fundaliilor, . . . . . 10 mm.
Inclinarea suprafetei fatf de Foma Pozi{ia
-pozitiain plan vertical a cotei de nivel. . . . . .10 mm. il
1)
)i- Incli Dimen muchieisu element€lor
2. Abateri dimensionaleale elementelor. Ele- Dimen- \r
!
nen nare siune. supraf€lei I
- dimesiuniin plan orizontal. iiu- fata Verticali Orizontala- Poz.oblici p€ totsl Axe cote
i
* in altimip inilaZm . . . . . . ......120mm.
ill
€lennla
rc de
rl
1t1
din proiect. l m lung. m d€
pro- I
* in altimip es t e2m . ......* 30mm. sau sau plan nivel
l m lotal& l m .otala l m totala

- inclinareafatf de verticala-a muchiilor si suprafefelor.

tecl
sau sau sau 1m2 supr. l
ottiz .
+p en trulm liniar 3mm. lm2 lm2 ln'?
i
* pe toatainaltimea 16 mm. lun- Lmgime l5 3 +20 20 l6 LS3m
I
latii mm/fr ...* 10 ,il
- inclinareafala de orizontalf a muchiilor si suprafefelor.
* pe ntru lm liniar . 5mm. l0
3<L<9
+ pentru suprafetelibere . . 20 mm. Latime *6
m
3. Abateri dimensionaleale fundatiilorde masini. niltime +10 l5mm <2m..*20 J l6 5 16 4 .:.+ 12 l0
/bbl >2m..*30
- dimensiunilein plan orizontal.
* inaltimi pina la2 m. . . .. . llllpr .niltime rl0 3m..+l( l6 20 9<t<18 <6m...
l-6m...... m 110
* inaltimi peste2 m 130 mm.
*20 . . .+ 16 >6m...

- dimensiunilepirtilor intrinde sauie$indesi a golurilor '6m....... . *16

a25
interioare 20 mm.
Dim. iJ <5ocn...
- cote de nivel ale pi4ilor inlrdndesauiegindesi a go-
iectiunii +s
lurilo rint er ioar e. . . . . . . '. . l0mm.
'50cm....
- cota de nivel a pirtii superioarea fundafiei .+ 0,5 mm. +8

'. l0 mm. ,gruti .u!8rme

- deviereaaxelor dispozitivelorde ancorare <3 m. . . . . . .
, 116
L>18 m
*l C 3-6 m. . . . . .
r20 l6 gr. ru-
>6 m....... lare
naltime
r2S +{

- t76- -477-
I 4 5 6 7 8 9 l0 1l I l3 Ir l5
I J
ANEXA 4
irosim€ rl :lOcm

+3
'lOcm
ABATERI LI]VIITA LA ARMATURI
*5
Br.rulare
F 18m f5
'ereti niltim€ 40 ..,a20
Abateri'inrnru.
Elemenl
3riui ,ungrme r l0 :3m.... ) l0 l0 Distanta 3rosirne Lungimi partiale mu totale fafd de Lung. Pozilia
+ l( l0 lntre uele strat
L 5 f, 4 proiect perecere tnadfll Obs.
-6 m... barelor
md rcoperir€ la inidirea

m <lm 1... l 0m > l 0m prin sudare

'6 m,...
rundalii
* 10 :tl0
50 cn La
)imen- 'ereti i5 :t3
+5 tmbiniri
riunile
50 cn
itnlpi, r3 f3 siddiri
ectimii r5
r8 atir'r,t x20 + ?n 13d 50 sudate

llici +10 .3m.... 'lici f5 L2 confom

-ungrm€
sau :il( c 28-83
l0 l0 tlb€
l0
litime -6 m...
rtricri si
nm/ rl 0
r pasul
:otal '6 m....
xzl
ietelor.

Grosime l0cm..
+3
locm..

Abareri limiti pentru dimensiunile panourilor cofrajelor gata confectioo&te:

- la lungimi t 4 mm.
- ta titimi { 3 mm.

- 173-
-4 7 E-
 ANEXA 5 ANEXA 6

ABATERI LIMITA LA SUPRAFETELE DE REZEMARE

DEFECTE ADMISIBILE
ALE ELEMENTELOR PRBFABRICATE

l. Sunt admise urmaloareledefecteprivind aspectulsi integritateaelementelorde

betonsi beton armat.
Abaterile la lmgimea mu
- defecte de suprafati ( pori, segregiri superficialesau denivelaii lacale )ravind
litimea de rezemre , mm
adincimeade max. I cm, suprafatade max. 400 cm2/defect,iar totalitateadefectelorde acest
tip fiind limitate la max. l0 o%din suprafatafetei elemenlulu.ipe cale sunt situate.
- defecrein stratul de acoperirea armiturilor ( gtirbiri locale, segregiri ),avfind
adincimea pini la armatura,lungimeade max. 5 cm, iar totalitateadefectelorde acesttip
fiind limitati 1'r-max.SYodin lungimeamuchieirespeclive.
2. Defecte care se incadreazain limitele menlionatela punctul l. nu se lnscriu in
procesul verbal care seintocme.stela examinareaelementelordup[ decofrare.
Daci elementelein cauzi nu setencuiescele pot fi remediateprin prevederilestabilitc
conform C l4g- 87. Remedierealor este obligatoriein cazul elementelorsituatein medii
agresive.

- tBt-
- {.80-
 ANEXA I 2 J 4
z La goluri:
a/ pentru ziduri din cirimizirblocuri ceramices
r l0
din blocwi mici de betoncu agregateusoare:
- cu dimemiunea
golului 3t00 cn.

ABATERI I,IMITA AI.I1 LUCRARILOR DE ZIDARIE

'l
golului> 100cm.
- cu dimensiunea +20 l
- 10
I

:ii b'/ pentru ziduri din blocuri rnici, din plici s

fdsii de betoncelularautoclavizat:
l.20

il
l
i
observatii
li
* fi perelnor timita'
ll | l l ll
3 La dimensiunileln plan ale inciperilor:
- cu latruu lnciperii < 300 cm.
*15 lll
'ri'll
ll I lmml ii
lll+-l
rl l t3 | o - cu latura inci'perii > 300 cm. L20
'
zidurilor la grosimea de ' Ln ziduile cu
I
mlcr lrlrl 4 La dimensiunile partiale ln plan ( nise, gpaleri *20
ll
ll f I La dimensimile | I l
,]
din dcnrulftll €tc.) Cu conditia ca denivelarea
il I executieazidurilot, I 13 | Ptoncnite
ll I
aldrncirdmizisiblocuriceramice,
I I
abaterile limiti
majoracu 50 o/o
se r-tl unui planseu
depiseascf 15 rnrn.
d nu
il
{r
"t
ll | - zidui cu grosimea-<63 mm. | | l f, La dimensiunileln plan alelntregii clidiri. i50
.i l
l
ll l-ziduricugrosim*o.nod I

ill
La dimensiunilevedicale:
6
al pentru ziduri din caramizirdin blocur
ceramice si din blocuri mici din boton cr
lI
cugrosimi
-zidwi mm
der40 agre8ateusoare:
t20
I
I
lli l t l | i ]: - pentru un efaj.
l
I I

Il
i
I
- p€ntru lntreaga clidire ( cu maxrmum +50
niveluri ).
II
-20 II
ll I - ziduri cu grosimea> 240 mrn. |ttl + l0 | |
ll I

ll I b/ din blocuri mici, fdsii si pEci de beronl | |

b/ Pentru zidwi din blocuri mici si din plici d
I
beton celular autoclavizat:
r20 lI
- p€ntru etaj.

ll i:',;:ffiJ-.10.-o,u*n
l-l I i
il| - pentru 'rntreaga clidire (cu doui niveluri 130 I

II J executati din blocuri mici.

l.l
i
_ {B Z-
-18?-
 I 2 J 4
dintre La sttlpl Portaati
La dimensiunea rostuilor
9 Abateri fsta' de orizontala] a suprafetelo Cel mult 15 nlm pe toata
sau plici;
sectiunea 0,1 nf abaterilc
blocui
superioare ale fieclrui rdnd de cramizi sar lugimea ireiltrerupti a
limita- w micsoreazi cu 5(t
- roshrri orizodale.
o/o, blocuri, zidului.
Zmm/m
a./ penlru zidui din cirimizi, din blocur

ceramice si din blocuri rnici de beton ct

agregate usoere:

- pentru ziduri portante.

max. l0 nrm (l
La suprafot€ si muchii:
Pentru - pentru ziduri neportante. Smrn/m Cel mult 20 m pe toati
camera, suprafala neintrerupti a
a/ La planeitatea suPrafetelor:

- pentru zidwi Portante zidului.

b/ penftu ziduri din blocui mici si din plici d, C€l mult 15 lm p€ toata

beton celular autoclavizat: suprafata reintrerupti &

4mfr/rr
- p€ntru ziduri portante. zidului.

- pentru ziduri aparente,portantesi neportante

- pentru zidui neportanie. 6mn/m C€l mult 20 m pe toati

Cel mult 20 mm lungimea neintrerupti a

b/ La roctilinitatea rnuchiilor:
lungimea nelntreruPti zidului.
- pentru ziduri Portanls
zidului. l0 La coaxialitatea ziduilor suprapuse: r l0 Cel mult 30 mm dezaxare

- dezaxarea de la tm nivel la urmitorul. muimi cmulati pe toate

niveluile .

- mxirna peintreagaconstructie. a30

Cel mult 10 mm
pentru zidui aparent€,portanteli n€portant€'
lungimea nefntreruPti
zidului. ll La rosturile de dilatatie, de tasar€ +10
antiseisrnice:
-z v
- la inaltimea rostului.
Cel mult 10 rnm Pe eul
c/ La verticalitateasuprafe{elor,simuchiilor:
30 mrn pe lntreagafniltirr* pentru
- pentru ziduri Portant€. - la verticalitatea rnuchiilor rostuilor. zmmlm Cel muft 20 Im
s cl;dirii. intreaga iniltime a cladirii.

Cel mult l0 mm Pe etal

Cel mult 5 mm Pe eta1 8l I

- pentru zidui aparente,'portant€ si neporiante'
mult 20 mm Pe
tniltime a clidirii'

-${- - {Bt-
 ANEXA ANEXA

ABATERI DE IIOITMA SI DIMIiNSIUNI ABATERI LIMITA IN ZONA IMBINARII CU SURUBURI

conditiilgde calitate pe care trebuie s[ le indepliaeasc-aimbinirile cu surubu

Abateri limita la lndreptareasi lndoireapieselor. retensionate,precum gi metodele de stringereg guruburilor si de verificare

a caliral
- Abaterea limiti de la rectilinitate a profilelor lndreplate la rece sau la cald se cestora'ln toate fazelede montare, cit si dupa shangereasuruburilor pretensionate
sunt cel
exprima prin sigeata, a carei valoare nu trebuie sa fie mai mare de 1/1000 ..:rnlungimea revazuteln instructiuniletehnicec 133-82,carerrebuierespectateintegral.

piesei,dar lirh a depipi 10mm. In conformitalecu ace&sta, abaterilelimiti in zonalmbinarii vor fi conform tabelulu
si fig. l.

Abateri limita la trasare. Tabel

- Trasareapieselorse executacu o preciziede + I mm. ![r. Denumirea abaterilor Abateri admisefiirtr remedieri(mm)
,rt.
Abateri limit; la fuezueacapetelor. Abateri d€ la alinierea suprafefelor

- La capetelefrezatealeelementelorde constructiidin otel, abaterilelimitf admise uperioare respectiv inferioare, ale elementelor AH
I rrun*
are se lmbini, tAtpi.
sunt:
* de 0,3 mm pentrurostul dinte suprafatafrezatfsi o rigla de olel asezatipe 2 Abateri la alinierea suprafetelor stdnga,
€spectiv dreapta, elementelor care se'rmlini.
aceast[suprafatd,in orice directie. acr, I mmr
nima.
* de 1: 1500 pentrudeviereasuprafeteifrezilercalizat|fatd de ceaproiectati.
3 Abateri de la diametml giuilor A g - 0,5A dg + 0,5 nm

Abaterile limitd'admisela forma si dimensiunileelementeloruzinatedin categoriade 4 Abateri de 18distanrcledintre giui ( A tsy - 0,5A l s + 0,5 rm

executieA si B sunt conformtabelului l. 5 Abateri de la distantele dintre g-awile

narginale si marginile corespondent€ ale - 0,5A1m
+0,5 mm
)lementelor care se lmbini. ( A lm/

i/ Abaterile semasoarain axul primului

sir de suruburi.

Abateri limitd la pozi(ionareasuruburilor si a distanreidintre ele sunt:

-la maximum 30% din totalul suruburilorunei lmbiniri 0,5 mm.
-la maximum 15 Vo din totalul suruburiloruneifmbiniri 0,5...1,0mm.
:in total, abateri la cel mult 35 % din numirul
toral al suruburilor din element.
_-1
I

-186-
-{87-
l
 TABELIIL I
i Nr. DESCRIEREA ABATERII VALOAREAADMIS/
l. crt. rn mm

I I 2 J

t I Abaterile la lungimile elementelor si la distant€le lnhe imbiniril,

le montnj, pentru interualele de dirnensiuni:

pdna la 1,5 m

I de la 1,5m p?ni la 2,5m

de la 2,5 m pini la 4,5 m.

LA

+5
de la 4,5 rn pAnila 9,0 m
+7
de la 9,0 pdnala 15,0rn.
r l0 j
de la l5,o pini la 2t,0 m.
xtz
de la 21,0 pad la 27,0m.
+t 4 t'
pest€27,0 m.
I +1 5
2. Abateri la distanta lntre supral'etele frezate sau mbotate, pentn
+o 5
nterualele de dimensiuni:
peni h 1,5 m.

de la 1,5 pdni la 2,5 m.

1 1 ,0

i
i d
de la 2,5 pan; h 4,5 m.

de la 4,5 pini la 9,0 m.

+l{

+ ?n
i de la 9,0 pan; la 15,0m.
+? s
I
d€ la I5,0 pan; h 21,0m.
r 3,0

ND
de la 21,0pdni'la27,0rn.
+ 1S
peste27,0m
r 4,0
3. Abaterea distantei h dintre placa de baza a sBlpului si parrer
a plicii de rez€mare pentru gdnda de rulare:
'uperioara
r5
- pentru h< l0 m.

- pentru h > l0 m.
+0,0005h, darmax.*10
I -- {, Abaterea de la foma rectilinie a axei elementului (sdgeataA,fig. I
I 0,001 L, darrnax 15
.
n plan orizontal su vertical:
FXg. 1
L disian$ intre pmctele de prindere.

-,189-

M
-tlB -
 I

I 2 J

f:.-re:-T-'
ll S I lnclinareaA a tilpii grinzilorcu iniruaplini. a clcmcntclo,
tl 0.005 B
ll
lL
16.

17.
Distanra Ajntre elementele ce se prind de m guseu la fata plana'

rcestuia (fig, 8). a grosimea cusiturii sudate de col!.

0,2 a, darmax.2

Rostul I lntre elementul tip cheson si alt element care intr;in el 2

ll F'*"siastdlpilor(fig.2)filidePoziriaproiectatd: I ll
tnrbiririlor de montaj. fig. h).
ll | - in locwile --" I ll
ll t
ll I - pe re s tu l s ri n z i i . | 0,018 ll
18. Sdgeata barelor elementelor cu zibrele intre doui nodui: 0,001 I, darmax.5 ii
ll--- ll I distantalntre nodui.
e. hclinarea A a tilpii griuilor, a elenentelorT sudatepi a stilpilo{ lt,
ll I ll
19. Sigeata A a defomtiei locale a uui profil laminat (fig. 10 ). 0,01 I
ll F " d d e p o zitia p r o ie ctn ta ' ,p e p o r tiu n € a ie siti tnconsol ;fata-d€l A <0,01 C ll
ll ry.
fn-i rrig. I ll 20. Abster€a distantei intre nodui la elementelecu zibrele, pentn
ll demonuj.
I - in locuile?mbinirilor I ll
ll c
o,o5 i
listantaintre noduri:
"l
''l

Z nbot.t.u A a axei inimii tata'deaxa talpii, in aceeasiscctimel max' 5

- pdnala 6 m.
- pesle6 m.
+5
,,iI
ll I ll
2l
ll
tl-_--]
itru""""rsali (fig. 4) la imbiniri de montaj.

fl S. lfisucireu
5).1O,OOfL,drmax. l0
I acapetelorelementelor,unulfatidecelalalt(fig
I ll
tl

ll
Dezaxarea nodurilor

(fig. I l).
A fafi de a:ra tllpii la elementele cu:/rbrele +5
l'
I
lugimea elementului. 22.
ll F- I ll Abatereacontraslgetiigriuilor cu zibrele (fig. l2) uu cu inim, t 0 ,1yr I'
lffi- li \
n debazi,lanivelull0,05a,darnlax.8
RisucireaAaseclimiistdlpuluifalideplaca rlini y, contrasigeataprescrisi in nodul l.
ll I ll
\
ll l'.r.'"irii grinziiderulare. I ll

lt l
ll I - sdlpicuinimaplina'. I ll
!
I

L
!1

illl (slalpisu Ur*t

n
+8- {
,)
a'
l
, elemente
- O^r"compuse cu z-abrele t t
""1 0,01h, 0,01b
li
I l'*-.,
|_
I
ll
ll tlA
ll
ll
ll
,t
Lon, t-bin'6rii,

[.*o*i
Ia elementela carotllpile smt
de oricefel, cu eclisesi suduadecohsausudm
cu
?mbinate eclise

"aR
lnl
IAba t er ealaioilt im e"hs ilit inr eabas ec t i u i i t r a n s v e r s a l e ,
gil
tal
t0,1d
ll
ll
ll Fig. 1
l_- Fig. 2

ll l..o d grosimea tilpii celei

mai
subriri. I ll

lll <l
T n

Jt_
i l^'.
a saub , a panoului'intrerigidiziri.
l, dimcnsiuea minima'
ll
ll -T
ll
13
I
I
Deplanareaf a inimii grinzilor cu nenuri de rigidizarc,fn zonal 0,001 l, darmax. 4
ll
li
ll
iilill
tuul
5:)^-_>
il/i
ll inimii (fig. 6b).
lioantclor I ll
t-!-t L!*l J+a
lffi
tO Ileplanareafarigidizirilorlagrinzicuininuplin6(fig.6c). 0'001 l.darmax.4
ll "ill'
rI''..

Il I | ll Fig Fig. 4
ll rigidiarii.
|l lunginrea I ll
Irig. 5

ll-t* ll
tt (fig. 7). h inaltimeal
I a profilelorbarelorcolnpuse
f)eplasarea 0,01 h
ll I ll
ll I'ecliuniirransucrsaleabarei. L ll

- ,lgt-
- l9o-
 ANEXA IO

NORME PENTRU PLANIFICAREA REPARATIILOR CAPITALE

l|t t i/ LA CLADIRI SI CONSTRUCTII SPECIALE

T--T,-lFmrmrrtell )
I LI------JU
t___r"_J
DENUMIREAGRUPELORDE FONDURI
FIXE

al bl cl

Fig.6!, b, c.
CLADIRI INDUSTRIALE.
l. Pereliportanli din lem.

2. Per€Jiportanti din zidarie de cirainidi', fnlocuitori, piatri saubeton,plansee

din lernn.

Fig. 8

A=s- d 3. Pereti portanti din zidirie de cirlmidi, inlocuitori, piatri saubeton ,

din beton amt.

Fig. 0 Flg. 10

d. mediu cu temperatwi inelte

4. Schelet din beton armat.

Fig. 12

-
- 192- ^1r-
 I 2 J 4
b. mediu med. 90 4 l8
c. mediu coroziv.
z J 4
50 3 l3
a. rnediunomral.
d. mediu cu tempemtui inalte . 90 zt
70 3 l8
b. mediu umed.
5. Schelet metalic sau din beton annat si metal 90 J ZJ

6. schetetmetatic:
a. mediu normal. 90 3 23
a, mediu normal.
b. mediu med. 90 J z3
90 4 l8
b, mediu umed.
90 J z)
c. mediu coroziv. 50 4 l0
7. Alte structuri constructive:
d. mediu cu tentperatui fnalte. 70 3 l8
a. din mBteriale plastice.
6. AIle structuri constructive. l0 I 5
b. *helet metalic si pereti din rabhl
a. din materiale plastice.
l5 8
l0 I 5
b. schelet metalic si pereti din tabli ( barici demonrabile). l5 I 8
CLADIRI AGRICOLE

l. Pereti portanti din lemr

a. mediu normal. 30 l5
b. mediu umed. 20 I l0
2. Pereti portanti din paiantf,,chirpici, iirnint stabiliat sauscheletdin lemn:

a. mediu nomal. 30 2 l0
b. mediu umed. 15 I 8
3. Per€ti ponanti din zidarie de cirimida, fnlocuitori, piatra sau beton
tlansee, din lem:

a. mediu normal. 60 2 20
b. mediu umed, 50 2 t7
4. Pereti portanri din zidirie de cirimidi lnlocuitori, piatri saubeton,plansee
din bebn amut:

a. mediu noml. 90 3 23
b. mediu ured. 90 3 23
5. Scheletdin betoriarmat:
 - nisip 0 ... 3 mm (unttditata 2EoQi
ANEXA 1I densitateaaparentdde cca.
1220kg/mc) 1450kg/mc
A. RETETE DE MATERIALE - apa - orientativ 26OUmc
consistenfa (stabiliti cu conur etaron) trebuie si fie cuprinsi
1.MORTARM25T intre limitele:
Dozajorientativ: - pentru qprt 9cm
- ciment Pa35 162kglmc - pentru grund 7... 8 cm
sau M30 L7Lkglmc
sau F 25 180kg/mc MORTAR ll.d5OZ
- var pastl (calitateaI cu consistenta Dozajul uzual:
12 cm qi densitateaaparentdde - ciment Pa 35 208kg/mc l
1300 kg/mc) 26Okglmc sau M 30 2l9kg/mc
- nisip 0 ... 3 mm (tmrditate27o qi sau F 25
'i
'.1
230kg/mc '1
l
densitatea aparenti de cca. - var pastA(calita0ea
I cu consistenfi I
I
l
L220kglmc) 1500kg/mc 12 cm qi densitateaaparentide 'I

,l
- apf, - orientativ cca. 250llmc rl
1300kg/mc) 115kg/mc I

,1I
Consistenfa (stabiliH cu conul etalon) hebuie sd,fie cuprinsd - nislp0 ...7 mm (arrudrtate
ZVogi .l
,l

intre limitele; densita0ea

aparentidecca.
- pentruqpril 9cm 1350kg/mc) 1600 kg/mc
- pentrugrund 7... 8 cm - apd - orientativ cca. 310 Vmc
Consistenfa (stabilig cu conul etalon) bebuie sf, fie cuprinsi
2. MORTARM50T 13 cm.
Dozajuluzual:
- ciment Pa 35 262kglmc 4. MORTAR M 100T (aplicatcu pompade mortar)
sau M30 275kg/mc Dozajuluzual:
sau F 25 290kglmc - ciment pa 35 3l2kglmc
- var pastf,(calitateaI cu consistenta , sau M 30 370kg/mc
12 cm qi densitateaaparentide - var pasti (calitateaI cu consistenfa
1300kg/mc) 110kg/mc
- i37-
-{96-
 12cm qi densitateaaparent[de
1300kg/mc) 60 kg/mc 7. MORTAR M 200 (pentrutorcretare)
- nisip0 ...7 mm (umiditate27oqi Dozajuluzual:
densitateaaparenti de cca. - ciment P 40 400 kg/mc
1350 kg/mc) 1350 kg/mc sau Pa35 425kglmc
Consistenfa (stabilit{ cu conul etalon) trebuie s[ fie cuprins{ - agregat0 ... 5 mm L724kglmc
intre 8 ... 13 cm. sau 0...0,2mm 224kSmc
0,2,.. 1mm 690 kg/mc
5. MORTARM 100T (pentruumpleregluri) 1... 3 mm 431k{mc
Dozajuluzual: 3... 5 mm 379kglmc
- ciment Pa 35 348 kg/mc - api - orientativcca. 2O0llmc
sau M 30 385kg/mc
- nisip 0 ... 3 mm (umrditatea2VogI 8. MORTAR M 200 (pentruumpleregiuri)
densitateaaparentdcca. Dozajuluzual:
l25Okglmc) 1550kg/mc - ciment Pa 35 450 kg/mc

- api - orientativ cca. 260Umc - agregat0 ... 3 mm (ltmrdttate2To

Consistenfa (stabiliti cu conul etalon) ffebuie s[ fie cuprinsi gi densitateaaparentdcca.

int r e7. . . 8 c m . 1250 kg/mc) 1450 kg/mc

Consistenfa(stabiliH cu conul etalon) hebuie si fie de 7 cm.

6. MORTAR M 100 T (tencuit suprafe[e de beton)

Dozajul uzual: 9. MORTAR M 300 (pentru injectare fisuri zidirii de cdrimidi)

- ciment Pa 35 366 kg/mc Dozajul uzual:

- nisip 0 ... 3 mm (umidttateZVogi - ciment P 40 450kg/mc

densitate aparenH de cca. sau Pa 35 500kg/mc

1250 kg/mc) 1550kg/mc - nislp (umiditate 07o)

- apd- funcfie de consistenfi 0. . . 3 m m 1560kg/mc

sau 0 ... 0,2 mm 232kglmc
Consistenfa(stabiliti cu conul etalon)trebuie strfie cuprinsi 0, 2. . . 1m m 863kg/mc
intre limitele: 1. . . 3m m 465 kg/mc
- pentruqprif 9cm Consistenta(stabilitncu conul etalon)trebuie si fie cuprinsi
- pentrugrundqi tinci 7...8 cm
hhe limitele12 ... 14 cm.
-{sE-
- {93-
 10. PASTA DE CIMENT (pentru injectare fisuri zidirii de 14.BETONBc 10

cArlmidd) - ciment Pa35 275k{mc

. -aPa 2O4l/mc
- raport A,/C orientativ = 0,5
- fluiditate (detemfnati prin misurarea timpului de - lucrabilitateL, (consistenfa

scurgere a pastei de ciment prin pdlnia determinatiprin tasare,10 cm)

metalicdetalon)de 13 ... 15 sec. agregat0 ... 16mm 1847kg/mc

(umiditateOEo)

11. PASTA DE CIMENT (pentruchituire suprafefebeton) 0 ... 0,2mm 222kglmc

- ciment Pa 35 1 parte 0,2..,lmn 369kg/mc

- poliacetat de vinil D 50 0,3pittt 1... 3mm 369k9/mc I

- ap4 0,3... 0,4parfi 3... 5mm 407kg/mc

5... 7 mm 480kg/mc il

12. PASTA DE CIMENT (pentru injectare elementede beton)

- raport A/C - orientativ 0.5 15.BETON Bc 15 (tumat)

- fluiditate 13... 15 secunde - ciment Pa35 319kg/mc

- sedimentare - max. 15 ml - apAcca. 204Umc

- lucrabilitate L. (tasarea8 cm)

13. BETON Bc 7,5 - agregat0 ... 16 mm 1808kg/mc

- ciment Pa35 240kg/mc (umiditate07o)

- apa 187Vmc 0...0,2mm 108kg/mc

- lucrabilitate L, 0,2...l mm 325kglmc

- agregat0 ... 16 mm 1925kglmc 1... 3mm 362kglmc
(umiditate07o) 3... 7 mm 434kg/mc
0 ... 0,2mm 23t kg/mc 7 ... 16mm 579kg/mc
0,2...1mm 385kg/mc
1... 3mm 385kg/mc
3... 7 mm 424kglmc 16.BETOI{ Bc 15 (torcretat)

7 ... 16mm 500kg/mc - ciment Pa 35 360 kglmc

-2oo- -8n{-
 - aPecca. 160l/rnc 21. BETONEPOXDIC
- agregat0 ... 16mm 1876kgtnc - rlgini epoxidictr 1,0p
0...0,2mm 188kg/tnc - lnt{ritor ' 0,14p

0,2... l mm 375kglrr,, - agregate0 ... 16mm {,5 ;..5,0p

1... 3mm 375kglnrc, sau 0 ... 0,2mm 6Vo

3... 7mm 375kglmc 0,2...l mm lSVo

7 ... 16mm 563kghc 1... 3mm 20Vo

3... 7mm 247o
f
17.RA$IhiA EPOXDICA (pentu iniectarc) 7... l6mm 32Vo

- rfuiniepoxidici 1Op (200e) Observagie:

- lntititor 0,14p (25g) 1). pdryile reprezintd pdrli de volurn;

2). la rnortarele pe bazd de cirnent se poate adduga

18. CHru EFOXIDIC (pentnrinjectarc) poliacetat de vinil D 50 tn cantitate de 20Vodin volumul

- rdgin[epoxidicl 1,0p (200g) de ciment.

- inttrritor 0,14p (25g\

- cimentsaufiler de cuart 0,5p (100g) B. PREPARARE
l; Dozarea componentilor - se face numai gravimetric cu tolerante

19.CHIT EPOXIDIC (pbnaugplcluire) de XZVopentru ciment qi var, t3Vo penffu agrcgateSi tl,S%o pentru apa

- rigind epoxidici 1,0p (200g) la mortare qi de t l%o pnttu ciment, !2Vo pentru a$egate $i !1,5Eo

- lntlritor 0,14p (25g) pentru ap4 la be0oane.

- cimentsaufiler de cuul 0,75... 1,0p (200...250g) 2. Prepararea materialelor pe bazi de ciment - este indicat sd,se

rcalizezn prin procedee mecanice, iar punerea lor in lucrare si se faci in

20. MORTAREPOXIDIC maximum o ord de la prepararea1or.

1,0p 'Prepararease realizeazi astfel:
- riqin{ epoxidici
- lnt{ritor 0,14p - pasta de ciment pentru injectare:

-nislp-0...Imm 2p - se introduce cantitatea de api stabiliti in recipientul folosit

sau 0.'. 3 nrn 2,5...4p pentru preparare;

sau 0...7mm 3...4p - se inhoduce cimentul cOntirit in prealabil, prin presirare

lenttr;
- zoa- *205-
 - se malaxeazi timp de 7 minute;
- se verifici fluiditatea, corecfftdu-se apa sau cimentul astfel
incAt si se indeplineascl condifiile de fluiditate qi de
sedimentare;
- pasta se poate pAstra?n vasul de preparare maximum 60
minute cu condilia ca la fiecare interval de 10 minute sd se
procedezela o remalaxaretimp de cca. 6 minute;
pasta de ciment pentru chituire:
- se introduce in vasul de preparare jumatate din cantitatea
de apd stabiliti;
- se introduce cantitatea de poliacetat de vinil necesard gi se
omogenizeazdpdni la oblinerea unei emulsii uniforme;
- se adaugd in continuare restul candtAfii de api qi se
continud amestecarea pdni la oblinerea unei bune
omogenitdfi;
- plstrarea se face in aceleaqiconditii cu cele prezentatela
pasta de ciment pentru injectare;
mortare cu poliacetat de vinil:
- se introduce in vasul de preparare jumitate din cantitatea
de api stabiliti;
- se introduce cantitatea de poliacetat de vinil necesari qi se
omogemzeaai p0n[ la obfinerea unei emulsii uniforme;
- se introduce nisipul qi se amesteci pdn6 la obfinerea unei
bune omogenit5gi;
- se inhoduce cfunentul gi se amestecl pAnf la oblinere4 unei
bune omogenitlgi;
- se adaugi restul cantittrfi de api qi se continu{
amestecareapdnl la oblinerea omogentititii dori0e.
-20{-
3. Preparareamaterialelor pebazd de riqini epoxidice:
- se misoard volumetric sau gravimetric materialele
component€;
- inft-un recipient emailat, curat gi perfect uscat se introduce
rigina epoxidici qi apoi intlritorul;
- se amesteci lncet cu mistria (curattr gi perfect uscati) timp
de 2 ... 3 minute, evitindu-se scoaterea mishiei din
amestecpentru a nu se antrena aer in masa acestuia), pdni
la oblinerea unei culori omogene;
- in cazul in care se prepard chit, se adaugi" treptat cimentul
sau filerul de cuar! (perfect uscate) qi se continud
pdnd la o buni omogenizarea amestecului;
amestecarea
- in cazul in care se prepari mortar sau beton, se adaugd
treptat agregatele (perfect uscate) gi se continud
amestecareap0ni la oblinerea unei bune omogenitifi a
amestecului;
- se curifi vaseleqi sculelefolosite cu acetondtehnic6;
- cantitatea preparatd se limiteazd la maximum 0,5 kg
pentru r[gini de injectare gi chituri qi de maximum 10 kg
pentru mortare qi betoane;
- timpul qi punerea in lucrare a amestecurilor epoxidice,
mesurat din momentul inceperii preparirii, nu va depIqi
30 ... 12 minu0epentru temperatura mediului ambiant de +
oC
15 ... + 250C gi de 10 ... 8 minute penrru remperarwa
mediului ambiantde + 26 oC... + 30 oC.
c. coNDrTrIDEPUNERE
N r-UCRq,nB
1.ln cazulfolosiriiamestecurilor
pebazi decirnent:
-ZDt-
 dauealn exploatare a elementelor de beton remediate se va
face dupi minimum 3 zrle de la executarea remedierii
- temperaturamediului ambiant trebuie s[ fie de minimum +
oC, preferatminimum + 10 oC; daci temperatura mediului ambiant a fost de minimum +
5 de
20' C qi de minimum 7 zile penhu temperaturi cuprinse +
- suprafalabetonului vechi care unneazd sI vina in contact
15" C si + 20' C ;
cu amesteculproaspit este bine s[ se lini umedf, 24 orc
agregatele vor fi Perfect uscate;
inainte de punere in lucrare a acesteia;
cofrajele qi qipcile de lemn (folosite Pentru comPactare)
- duptr punerea ln lucrare a amestecurilor, suprafelele
vor fi protejate cu folii de polietilenl pe felele care vin in
acestuiase menlin umede minimum 3 zile (in f1'nr1ie de
contact cu betonul.
tehnologia adoptatl) prin shopirea periodici cu apf, la
iniervale de 2 ... 6 ore.

2. ln cazrifolosirii amestecurilor pe baz| de riqini epoxidice:

- temperatura mediului ambiant qi a elementului care se

remediazi hebuie s[ fie de minimum + 15" i in perioada
execugieiremedierii gi de minimum 7 ztle d'upi executarea
acesieia:

- umiditatea relativtr a aerului s[ fie de maximum 60 Vo in

perioada executiei remedierii;

- temperafffa materialelor utilizate s[ fie de minimum + 15'

C si de maximum + 30" C;
temperatura maxim{ pe parcursul exploattrrii sl fie de
maximum + 50' C;

- suprafefele de beton cu care vin ln contact amestecurile pe

baz| de rlgini epoxidice si fie uscate;

- uneltele cu care se lucreaz4sl fie perfect uscate;

- injectarea fisurilor se efectueazf, dupi rnininmm 6 ore de
la executarea operafiilor pregtrtitoare, daci temperatura
mediului arnbiant este mai mare de + 20' C gi dupd
minimum 12 ore dacl temperatura mediului ambiant este
mai micl de + 20" C (lnsn de minimum + 15" C);
'?^D7-
- 206-
 PLANnE AFTPLA5ARE
q\ CiecuUqii

Ur
j
a
<)
elarffi-ffizffier
vt

??$
ltl liJ
,9
't-
{ 'N tU
-k al
I}J
d i\-
,4
Lfr r
u
'i '"i u
"#l
z t/
t< 'A Iel
z ,2
6
tp
v

^rl
il ,"
ii5
ii
t l. .-
a
rl F
,l
r l l{
rlL
,lo
rl N

\r-*
OE

F-
,4. fo .
IL
t trr(
n '2 ''\
? ..,,
\

- te?-
 P..r{r.r a\.inqeYea
\)
LlnL\i z
scoP i:5 d\in-1q\TTTEGi
se is\tlazE :

PRSBLEMA I
I
rocesu\r^'i d'u rroi.ctle I

I
1-EHNOLOG\Ei
i
$ a"\'.urre orro6anrP\orici
I
A"'a\t,, .,nos"
"e\atii\or J. I
cQr Q -faclorl 'J. o.Jln , PR-bgLEMA I
!
ll

oe.Ar.r.ii$,e-ri I
I
tehnic
si \n oio !

Fac\or\ de 1"od,*c\e ;
I
rrnlvei trlui {qn6
cave n'ec*=',ti: J

ili
I
I

i- 9{od ecqnomic (q"et)

se 49rc>\me6rf
cdrora \e core5pl^*ql I

I F.r",.\ie eccnornci .J1 *"n^{l *a*/*ir''

I de
ti
" i\clcq
de *et','ur',. 9tG
g, | F* J
TEI\NOLEA'\\ !
I ::s
a
l
,:t
t'! u

I
:rna*\ce-
I -5:TrT.- ilJ I PROB\-F}'1A
iI
0biectivtcl
1[ crccer-la\i I
\"aa^[\' d. tala€ opEc"lJ.,,\oNALE
"e\"& ee
I
I j
I
I I
I

I ecigig-\
i

I
- 170- t

I
.)
 CONF.DR ING.I'IHAI TEODORESCU SEFLUCR.ING.CONSTANNN BUDAN

TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE
INTRETINBRE,
REPARATII SI CONSOLIDARI

t.

&
F

F
+
:t

TEHNICADECONSTRUCTI!
UNIVERSITATEA BUCUREST'

{996
 BIBLIOGRAFIE

Academia Romdniei 1982

TologeaS. Cutremumul de pimAnt din Romdnia de la 4 maftte 1977.
Probleme privind patologia qi terapeutica construcfiilor. Editura ICCPDC
tehnicd, Bucuregti,1976. "Normativ tehnic de reparafii capitale la clidiri gi construc(ii
TologeaS. -P 95 - 1977'
speci al e"
Accidente qi avarii in construcfii.Editura tehnicd, Bucuregti, 19g0. ICCPDC
Malgonov A. $.a. - . "Normativ pentru verificarea calitilii qi recepgialucririlor de
Proc6d6s de renforcement des constructions. Institute de G6nie civil construcfii qi instalafii aferente"- C 56 - 1985.
Tomsk, 1990. ICCPDC
Nistor C. $.a. "Normativ pentru executarealucririlor din beton qi beton armat" -
consolidarea gi intrefinerea consfrucfiilor. Editura tehnici, Bucuregti, c -140-1986.
1991. ICCPDC
TeodorescuM., Budan C. "Instrucfiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor
Tehnologia lucririlor de intretinere, reparafii gi consolidiri - fige pentru elementele de beton qi beton armat"- C - 149 - L981.
tehnologice.Editura UTCB, Bucureqti,1996. XXX -
STAS 7620 - 88 Construclii din o!el. Condilii tehnice generale de
ICCPDC 1977 calitate.
Indicagii privind consolidarea sffucturilor de beton avariate. XXX .
ICCPDC 1977 Catelog CONTROLS - Testing equipment for the construction
Indicafii privind refacerea consfiuctiilot vechi din zidirie gi planqee industry. Milan, 1989.
din lemn.
MAIDI SEKHTYAN - teza doctorat - Performantele tehnico-economice
ICCPDC 1977 ale unor solutii de consolidare a elementelor de
Indicafii privind consolidarea perefilor din zidirie. constructii pentru cladirile de locuit, Iasi 1993.

ICCPDC 1977

Indicafii privind consolidarea st0lpilor prin ctrm[guire.

ICCPDC 1977

Indicafii privind consolidarea zidurilor de cirtrmidtr cu tiranfi -

centurd.
-zDg-
-zo 8 -