Managementul american

1. Scurt istoric
 Colonizarea Britanică

Fâșia de-a lungul coastei de est a fost colonizată prima dată de coloniști englezi în sec. al XVII-lea.
Prima colonie engleză care a avut succes a fost Jamestown în Virginia, în 1607. La sfârșitul secolului al
XVIII-lea valurile de noi coloniști au stabilit agricultură și comerț pe bază de tutun. Între 1610 și
Revoluție britanicii au trimis în coloniile americane aproximativ 50.000 condamnați.

 Revoluția și Războiul civil

Revoluția americană cuprinde o serie de evenimente de natură politică, economică, militară,

organizatorică și legislativă petrecute în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea , mai exact
între 1763 și 1791, care au culminat cu apariția unui stat independent și suveran în America de
Nord, Statele Unite ale Americii.Revoluția americană a avut trei consecințe importante: cucerirea
independenței celor 13 colonii față de Marea Britanie, recunoscută oficial prin Tratatul de la Versailles
(1783), formarea unui stat federal continuu deschis expansiunii și formarea unui sistem de guvernare al
acestei țări bazat pe Constituția Statelor Unite din 1787, care punea bazele unei republici federale
numită Statele Unite ale Americii, în care conducerea este bazată pe suveranitatea poporului și separarea
tripartită a puterilor în stat (legislativă, executivă și judiciară). Epoca revoluției americane s-a încheiat
în 1791, după consolidarea Statelor Unite, adoptarea Constituției acestora în 1787, aderarea tuturor
celor treisprezece state la entitatea statală nou creată (1787- 1790), crearea instituției prezidențiale,
alegerea lui George Washington ca întâiul președinte al țării în 1789, începerea creșterea Uniunii prin
aderarea Republicii Vermont ca cel de-al patrusprezecelea stat al său la 4 martie 1791 și amendarea /
corectarea / îmbunătățirea Constituției cu primele zece amendamente cunoscute sub numele generic de
The United States Bill of Rights (1789 - 1791).Din perioada colonială, a existat un deficit de lucrători, un
fapt care a încurajat sclavia. Până în mijlocul secolului al XIX-lea, conflicte despre drepturile statelor și
lărgirea sclaviei au continuat să crească în forță și au început să domine politica internă a Statelor
Unite.Statele nordice au început să se opună sclaviei, însă statele sudice considerau că acest sistem era
necesar pentru continuarea cu succes a agriculturii lor bazată pe cultivarea bumbacului și doreau să
introducă sclavia și în teritoriile de vest. Unele legi federale au fost trecute prin Congres pentru a
ameliora conflictul, de exemplu Compromisul Missouri și Compromisul din 1850.Disputa a explodat
într-o criză în 1861, când șapte state sudice au părăsit Statele Unite și au format Statele Confederate ale
Americii, o acțiune care s-a terminat cu Războiul Civil American. Imediat după începutul războiului,
încă patru state sudice au intrat în confederație.În timpul războiului, Abraham Lincoln a proclamat
independența tuturor sclavilor în statele rebele în Proclamația de Emancipare, cu toate că emanciparea
completă a sclavilor a avut loc doar în 1865, după sfârșitul confederației, cu adoptarea Amendamentului
Nr. 13 al Consituției SUA. Războiul civil a hotărât în chestiunea dreptului statelor de a părăsi uniunea și
este considerat un punct focal în istoria țării, când guvernul federal a căpătat puteri noi și extinse.

 Semnarea Declarației de Independență

Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii (în engleză, conform originalului,
[The] Declaration of Independence) este un document prin care cele treisprezece colonii (în engleză,

1
[the] Thirteen Colonies) ale Marii Britanii din America de Nord s-au declarat independente de Regatul
Unit al Marii Britanii explicând totodată clar motivul pentru care au făcut-o.Documentul a fost ratificat
de Congresul Continental în ziua de 4 iulie 1776. Originalul semnat olograf de delegații Congress-ului
se găsește expus permanent în clădirea Arhivelor Naționale (National Archives) din capitala Statelor
Unite, Washington, D.C..
 Cresterea economica
Economia Statelor Unite ale Americii este cea mai mare din lume. Produsul intern brut al Statelor Unite
ale Americii a fost estimat la $17.15 trilioane in Aprilie 2014, aproximativ un sfert din produsul intern
brut mondial. Produsul intern brut ajustat la paritatea puterii de cumpărare este de asemenea mai mare
decât al oricărei alte tari din lume. Dolarul este cea mai folosită monedă în tranzacțiile internaționale și
este cea mai importantă moneda de rezervă.Câteva țări folosesc dolarul american ca monedă oficială iar
altele ca moneda de facto. SUA are o economie mixtă și a menținut o creștere economică stabilă, o rată
de șomaj moderată și nivele ridicate de cercetare. Cei mai mari parteneri de comerț ai SUA
sunt Canada, China, Mexic, Japonia si Germania.
2. Geografie

Statele Unite ale Americii, prescurtat SUA, sunt o federație situată în emisfera vestică, în sudul Americii
de Nord. Se învecinează la nord cu Canada și la sud cu Mexic. Federația este formată din 50 de state, la
care se adaugă un district federal, Districtul Columbia. Din cele 50 de state 48 sunt sunt enclave, în timp
ce Alaska și Hawaii sunt două state exclave. Teritoriul este împărțit în 7 regiuni. Capitala SUA este
Washington, D.C., iar cel mai mare oraș este New York City.
Populatia, care a depasit recent 300 de milioane de locuitori ,creste datorita atat sporului natural(cel mai
ridicat din cadrul tarilor dezvoltate),,cat si celui migratoriu ,SUA fiind,in continuare ,o tara "primitoare".
Peste 80 % din populatie este concentrata in orase ,remarcandu-se ariile metropolitane (21 cu populatie
intre 2 si 18 milioane) si megalopolisurile.
3. Personalități

 Jeff Bezos, CEO Amazon – este un pionier in lumea e-commerce-ului, a contribuit la

definirea acestui spatiu si a inovat conceptul de analiza predictiva recomandand produse
pentru clienti bazate pe istoricul de cautare si pe obiceiurile de cumparare. Ideea de a face
comert on-line s-a dovedit foarte eficienta si profitabila si a oferit o experienta placuta
consumatorilor din intreaga lume care si-au redus semnificativ timpul de cumparaturi si iau
acum decizii pe baza unui research amanuntit.
 Howard Schultz, CEO Starbucks – de la educatia primita intr-o familie saraca din Bronx la
o bursa sportiva si apoi la conducerea Starbucks, Howard Schultz este un exemplu desavarsit
de curaj, munca si capacitatea de a atinge visul american . Chiar daca conduce o companie de
succes, Howard este interesat sa investeasca in succesul altora si continua sa pluseze in
business-uri, cum ar fi eBay.
 Larry Page, CEO Google – este un alt exemplu de un om de afaceri care poate face fata
oricarei provocari. Larry a primit laude de-a lungul timpului, dar s-a confruntat si cu multe
critici pentru actiunile companiei sale. Dar in mijlocul furtunii, nu s-a lasat intimidat de ce
credeau altii si a urmarit un plan de business care contribuie in fiecare zi la imbunatatirea
experientei userilor. Larry Page spune ca in orice proiect trebuie sa iti asumi si riscuri, asa
cum a facut el cu sistemul de operare Android. Este vizionar si adeptul schimbarilor

2
 revolutionare, are in plan sa colaboreze cu IBM pentru a construi masini care se conduc
singure, totul cu scopul de a reduce riscul accidentelor de masina.
Mai mult decat atat militeaza pentru un echilibru intre viata profesionala si familiala pe care
l-a impus si la Google. Sustine ca cei mai multi dintre noi lucreaza pentru ca sa se simta
folositori, insa, in general, oamenii muncesc mai mult decat le-ar placea. Solutia propusa
pentru eficienta maxima este ca sarcinile sa fie impartite intre mai multi angajati, astfel incat
oamenii sa dedice timp suficient familiilor si/sau pasiunilor.
 Bill Gates este unul dintre cei mai bogati oameni din lume, cu o avere estimata la 76 milarde
de dolari si este unul dintre co-fondatorii Microsoft Corporation.
Bill Gates s-a nascut in Seattle, Washington, SUA pe 28 octombrie 1955. A inceput studiile
la Lakeside School, una dintre cele mai cunoscute scoli din Seattle, apoi in anul 1973
urmeaza cursurile universitare la Harvard dar, renunta in anul III si infiinteaza compania
Microsoft, impreuna cu prietenul sau din copilarie, Paul Allen, in anul 1977.
In anul 1985 lanseaza prima versiune a sistemului de operare Windows, iar in 1989 lanseaza
Microsoft Office, cea mai populara suita de aplicatii de birou.
 Tim Cook, CEO Apple – Steve Jobs este un exemplu greu de urmat, dar pana acum, Tim
Cook face o treaba extraordinara. Autorul cartii Haunted Empire, Apple After Steve Jobs,
Yukari Kane il descrie pe Cook ca fiind increzator in fortele proprii: se trezeste in fiecare
dimineata cu gandul sa faca ceea ce trebuie si nu cu gandul la ceea ce ar fi facut Steve. De
cand este la conducerea Apple, compania a intregistrat cele mai bune rezultate de pana acum,
a vandut de 4 miliarde de dolari in fiecare saptamana. Cum a reusit? Este mai organizat, mai
realist si mai responsabil cand vine vorba de conducerea unei companii de marimea Apple.
Exact opusul lui Steve Jobs. Daca Jobs a fost actorul-vedeta, Cook este regizorul. Daca Jobs
a fost idealist, Cook este practic, meticulos si bun la numere. A schimbat managementul, l-a
concediat pe managerul de retail pe care il angajase de numai opt luni, l-a promovat pe Eddy
Cue, ca vice presedinte pentru serviciile online si i-a motivat pe managerii productivi. Mai
mult decat atat, cafeneaua a devenit spatiul socializarii dintre CEO si fiecare angajat. S-a
apropiat mai mult de investitori si a adoptat o abordare transparenta. Este focusat in a realiza
produse incredibile cum ar fi mini iPad-ul care diferentiaza Apple de competitori. Are
pretentii justificate pentru o companie de 20 de miliarde de dolari: vrea cel mai bun pret, cea
mai buna livrare, cel mai bun randament.

Cultura și religia americană

Limbile vorbite pe teritoriul SUA
Suntem obișnuiți să raportăm limba engleză SUA, însă, nu există o limbă oficială întocmită în
Constituția Americii. A existat o tentativă de a declara limba engleză drept limbă oficială la adunarea
legislativă din 1780, însă aceasta a fost respinsă pe motiv că decizia a fost luată drept una nedemocratică
la adresa imigranților care nu vorbeau engleza.
Astăzi pe teritoriul american se vorbesc nu mai puțin de 322 de limbi, însă, din cele 50 de state
componente, numai 31 au prin lege ca limbă oficială engleza. Printre cele mai solicitate limbi în vederea
traducerii se numără chineza, spaniola, rusa și coreeana.

3
 După statisticile din anii 2000, aproximativ 97% de americani vorbesc fluent engleza, iar pentru
81% dintre ei, engleza este unica limbă vorbită acasă.

Educația
În America se numără aproximativ 1700 de universități de stat și în jur de 2500 de universități
private. Nu există reguli stricte de admitere pentru studenți, fiecare universitate este liberă să-ți
stabilească propriile reguli, cum ar fi admiterea pe baza rezultatelor concursului, interviuri, testări. Au
prioritate studenții olimpici, sportivii admiși fără a se lua în considerație succesele școlare și veteranii de
război din Irak și Afganistan.
Universitățile nu sunt gratuite, contractele sunt foarte scumpe și doar parțial sunt finanțate de
către stat. Acestea sunt susținute prin fonduri de caritate și prin donații din partea bogătașilor, ceea ce le
permite să influențeze și ei parțial treburile universității.
Studiile superioare americane se mențin constant în topurile globale.

Știința și tehnologia
America rămâne a fi lider în domeniul științei și tehnologiei, în competiție cu alte state puternice
cum ar fi China, Japonia. Totuși, SUA sunt responsabile pentru 40% din fondurile destinate cercetării
științifice și dezvoltării, dețin 70% dintre câștigătorii Premiului Nobel și găzduiesc trei sferturi din
primele 40 de universități de top din întreaga lume.
Cu toate acestea, America are câteva slăbiciuni care o împiedică să-și mențină cu statornicie
titlul de lider. Este un lucru bine știut că aproximativ 40% din studenții care studiază în universitățile
americane sunt străini. Aceștia sunt puși în dificultate când vine vorba de achitarea contractelor de studii
care sunt foarte costisitoare și de șederea permanentă pe teritoriul SUA. Deseori se întâmplă ca după
absolvire, acești studenți să nu reușească timp de un an să-și găsească un job dorit și să fie nevoiți să
părăsească America.
O altă problemă politică o constituie imigrarea în SUA a forțelor înalt calificate și păstrarea
acestora pe teritoriu pentru a putea beneficia de contribuția acestora pentru dezvoltarea științei. America
nu și-ar putea menține titlul fără oamenii de știință și al inginerilor care intră în republică, bazându-se
doar pe propriile resurse – studenții absolvenți. Această problemă se agravează mai ales acum, în ultimii
ani datorită măsurilor stricte luate de către politica actuală.

Mass-media americană
SUA dispun de cea mai mare piață media din lume. Mass-media americană are cea mai mare
influență și putere în raport cu celelalte state din lume. Lider pe partea media este televiziunea.
Cele mai populare posturi de televiziune sunt Compania Națională de Radiodifuzare (CBC),
CBS, compania americană de radiodifuziune (ABC) și compania Fox Broadcasting Company (Fox). În
jur de 70% din populația americană declară că sursa lor principală de noutăți o constituie televiziunea.
O altă latură a pieței media o constituie presa. Cele mai populare companii sunt The New York
Times, The Wall Street Journal și USA Today. Totuși, în ultimii ani, presa nu mai e la fel de solicitată ca

4
pe timpuri, concurând cu Internetul. Datorită crizei economice din 2008, multe companii au fost nevoite
să renunțe la varianta clasică de ziare și să treacă la varianta online, schimbare impusă și de faptul că
guvernul nu finanțează suficient companiile de presă încât acestea să-și acopere cheltuielile.

Internet
Internetul din SU s-a dezvoltat din rețeaua sponsorizată de Agenția de Cercetare Avansată a
Proiectelor al Departamentului Apărării al SUA – ARPANET. Internetul din SUA a oferit fundamentul
internetului mondial de astăzi.
Infrastructura națională de informații (The National Information Infrastructure - NII) a fost
produsul Legii Computerizării de Înaltă Performanță din 1991. Aceasta a propus crearea rețelelor de
comunicații, a serviciilor interactive, a hardware-ului și a programelor informatice interoperabile, a
computerelor, a bazelor de date și a produselor electronice de larg consum, pentru a pune la dispoziție
cantități mari de informații atât sectorului public, cât și celui privat.
NII ar fi trebuit să includă mai mult decât doar facilitățile fizice (camerele, scanerele, tastatura,
telefoanele, faxurile, computerele, switch-urile, discurile compacte, benzi video și audio, cabluri, sârmă,
sateliți, plase, televizoare, monitoare și imprimante) utilizate pentru a transmite, stoca, procesa și afișa
voce, date și imagini; ci, de asemenea, să cuprindă și o gamă largă de funcții interactive, servicii
personalizate de utilizator și baze de date multimedia care au fost interconectate într-o manieră neutră
din punct de vedere tehnologic, care nu va favoriza nici o industrie față de oricare alta.

Religia
Cu toate că America nu are o religie de stat specificată în Constituție, populația americană este
considerată a fi foarte religioasă. Ea declară oficial că religia are un rol foarte important în viața
oamenilor. Nu în zadar deviza oficială a Americii este “In God we trust”, chiar dacă autoritățile au negat
faptul că această deviză face referire directă la o zeitate, din frică de a nu fi acuzați de discriminare a
celorlalte religii care nu presupun un Dumnezeu.
Potrivit statisticilor „CIA World Factbook“ 2007: 51,3% din populația Statelor Unite -
protestanți, 23,9% - catolici, 1,7% - mormoni, 1,7% - evrei, 0,7% - budiști, 0,6% - musulmani, 2,5% -
alte credințe, 4% - atei.
Conform Anuarului Bisericilor Americane și Canadiene pentru 2012, în care a fost inclusă și
Canada, precum și datele Consiliului Național al Bisericilor, cele cinci organizații religioase majore
includ:
 Biserica romano-catolică, 68.202.492 de membri
 Convenția Baptistă Sudică, 16.136.044 de membri
 Biserica Metodistă Unită, 7,679,850 de membri
 Biserica mormonilor, 6.157.238 de membri
 Biserica lui Hristos, 5 499 875 de membri

Protestanții sunt împărțiți în mai multe biserici, astfel că Biserica Catolică este cea mai mare.

5
 Tot teritoriul american este împărțit în zone definite pe religii, fapt care este datorat migrației,
istoriei, războaielor, tradițiilor. Astfel, putem observa niște preferințe aparte a fiecărei religii. De
exemplu, catolicii - cu 1231 de departamente - (din Irlanda, Italia) au venit în număr foarte mare în Nord
Est şi în Vestul Mijlociu, apoi au migrat spre Coasta de Vest şi spre Florida. De asemenea, ţinuturi
predominant catolice sunt cele pline de hispanici de la frontiera cu Mexic.
Luteranii (155) veniţi din Scandinavia au preferat regiunile mai răcoroase din Nord (Marile
Podişuri). Mormonii (115) au migrat spre vest de Utah şi în zona Munţilor Stâncoşi. Ei sunt un surogat
de religie sincretistă, care a preluat elemente de creştinism şi le-a adăugat iz politic de supremaţie
americană.
Metodiştii (244) au mers la vest de New York. Sudul tradiţionalist, mai sărac, cu istorie colonială
şi cu marile plantaţii de sclavi (în trecut) este predominant baptist (1217).
Cu toate acestea, nu e nevoie de studii aprofundate pentru a înțelege cât de mare este influența
religiei asupra populației americane, fapt vizibil chiar din urmărirea posturilor TV, a noutăților.

Economia Statelor Unite ale Americii

În mod incontestabil, cea mai puternică economie din lume este cea a Statelor Unite ale
Americii. Dolarul este cea mai folosită monedă în tranzacțiile internaționale și este cea mai importantă
monedă de rezervă. Astfel, puterea economică a țării, la care se adaugă capacitatea militară, a
transformat Statele Unite ale Americii într-o super-putere globală. Chiar dacă la nivel internațional
SUA rămâne cea mai mare putere economică și internațională, globalizarea economică permite ca alte
state să se afirme și să concureze cu această super-putere la nivel mondial. Spre exemplu, Uniunea
Europeană depășește SUA în ceea ce privește produsul intern brut.
Sistemul economic american ar putea fi definit printr-un caracter descentralizat, capitalist, bazat
pe proprietatea privată și libera inițiativă. Autoritățile federale intervin în economie prin strategii de
politică bugetară și monetară.
În economia americană, un rol important îl joacă companiile transnaționale precum: Coca Cola,
Microsoft, Ford, IBM, Intel etc. Economia americană a cunoscut ritmuri stabile de creștere mulțumită
tehnologiilor performante, inflației scăzute, capacității de creare de noi locuri de muncă și mulțumită
nivelului scăzut al șomajului. Statele Unite ale Americii beneficiază de cea mai puternică economie
bazată pe tehnologie, cu un PIB pe cap de locuitor de 59.500 USD (conform estimărilor din 2017).
Economia Statelor Unite ale Americii în Statistici pentru anul 2017:
 Rata reală de creștere a PIB-ului: 2,2%.
 PIB-ul pe cap de locuitor: 59.500 USD
 PIB-ul pe sectoare: agricultură: 0,9%; industrie: 18,9%, servicii: 80,2%
 Rata de creștere a producției industriale: 1,8%
 Forța de muncă: 160,4 milioane (include șomerii)

6
  Forța de muncă în funcție de ocupație: creșterea animalelor, silvicultură și pescuit: 0,7%;
manufactură, extracție, transporturi: 20,3%; funcții manageriale, profesionale, tehnice:
37,3%; vânzări și muncă de birou: 24,2%; alte servicii: 17,6%
 Rata șomajului: 4,4% (2017), 4,9% (2016)
 Populație sub limita sărăciei: 15,1%
 Buget: venituri: 3,336 trilioane USD; cheltuieli: 3,991 trilioane USD
 Taxe și alte venituri: 17,2% din PIB
 Surplus (+) sau deficit (-) bugetar: -3,4% din PIB
 Datorii publice: 77,4% din PIB
 Rata inflației: 2,1% (2017), 1,3% (2016)
 Exporturi: 1,576 trilioane USD
 Parteneri exporturi: Canada – 18,3%; Mexic - 15,9%; China – 8%; Japonia - 4,4% (2016)
 Importuri: 2,352 trilioane USD (2017)
 Parteneri importuri: China 21.1%, Mexic 13.4%, Canada 12.7%, Japonia 6%, Germania
5.2% (2016)
 Datorie externă brută: 17,91 trilioane USD (2016)

SUA promovează un nou concept economic legat de productivitatea globală a factorilor de

producție, concept ce pune accent pe eficacitatea cu care economia americană îmbină munca angajaților
cu investițiile în cercetare și noile tehnologii. Chiar dacă SUA rămân în centrul sistemului internațional
ca mare putere economică și militară, globalizarea economică permite multor altor puteri să se afirme și
să concureze SUA, rolul acesteia de singură superputere fiind pus la îndoială încă de pe acum.

20 de lucruri inedite despre Statele Unite ale Americii

1. Unul din șapte americani are cel puțin 10 carduri de credit.

2. O gospodărie americană deține în medie datorii de aproximativ 75.600 USD.
3. Aproximativ 100 de milioane de cetățeni americani trăiesc în sărăcie.
4. Din punct de vedere al statisticilor, cel mai periculoasă funcție din SUA este cea de președinte.
Din cele 45 de persoane care au avut această funcție, 4 au fost asasinate în timp ce conduceau
țara - ceea ce înseamnă o rată de 9% sau un raport de 1 la 10.
5. Grover Cleveland a fost singurul președinte SUA care a fost călău. Acesta a spânzurat un
criminal, în calitate de șerif în statul New York.
6. Costul total al Stației Spațiale Internaționale a fost acoperit prin fonduri provenite de la: SUA –
81%, Rusia – 8%; Europa – 3%; Japonia – 3%; Canada – 1%.
7. În 2015, un raport a arătat faptul că peste 100 de produse Walmart cu eticheta „Fabricat în SUA”
erau, de fapt, produse într-o altă țară.
8. Din punct de vedere al statisticilor, în SUA este de două ori mai probabil să te sinucizi, decât să
fii ucis de către cineva.

7
9. Un american utileazează atâtea resurse cât folosesc la un loc 32 de kenieni.
10. Firma APPLE are mai mulți operatori bancari decât Trezoreria Americană.
11. America este singura țară din lume care nu are o limbă oficială.
12. Statul american cheltuie în fiecare an peste 1,8 miliarde de dolari doar pentru printarea de
documente, ceea ce reprezintă aproximativ 90% din bugetul sănătății acordat în România în anul
2014.
13. Declarația de Independență a fost scrisă pe o foaie de cânepă.
14. 7% din americani susțin că nu fac baie niciodată.
15. Dacă ai fi cetățean american și ai avea în buzunar cel puțin 25 de dolari și nicio datorie la bancă,
înseamnă că ai fi mai bogat decât 25% dintre americani.
16. Unul din opt americani a lucrat cel puțin o dată ca angajat la McDonald’s.
17. Aproximativ 25 de milioane de americani adulți locuiesc cu părinții.
18. Supermarket-urile din Statele Unite irosesc anual peste 1300 kg de alimente.
19. SUA și Rusia sunt despărțite de 4 km de ocean în cel mai apropiat punct.
20. La formarea Statelor Unite ca țară de sine stătătoare, în 1776, SUA avea o populație de
aproximativ 2,5 milioane de oameni. Azi, populația SUA este de 314 milioane de locuitori.

Evenimente majore din istoria Statelor Unite ale Americii

1. Asasinarea lui Abraham Lincoln - cel de-al 16-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii
a fost asasinat în data de 15 aprilie 1865, în loja teatrului Ford, din Washington D.C.
Ucigaşul a fost John Wilkes Booth, un simpatizant fanatic al statelor din Sud. Lincoln a fost
primul preşedinte american asasinat, deşi mai existaseră tentative la adresa preşedintelui
Andrew Jackson, în urmă cu 30 ani.

2. Abolirea sclaviei - Aprobat de Congres în ianuarie şi ratificat în decembrie 1865, cel de-al
XIII-lea amendament al Constituţiei a abolit sclavia pe teritoriul Statelor Unite ale Americii.
Cu toate acestea, drumul către libertate a mai durat multe decenii, fiind împiedicat în primă
instanţă de Războiul de Secesiune. Circa 600.000 sclavi au fost aduşi în cele 13 colonii
americane. Numărul acestora a crescut rapid, depăşind 4 milioane (potrivit Recensământului
din 1860).

3. Fondarea oraşului Jamestown - Jamestown a fost prima aşezare britanică fondată în

America de Nord, în data de 6 mai 1607, fiind considerat momentul de început al Americii,
aşa cum o ştim astăzi. Englezii au ajuns pe continentul american pe trei corăbii – Susan
Constant, Godspeed şi Discovery, sub comanda căpitanului Christopher Newport. 80% dintre
colonişti au decedat în următorii trei ani, din cauza bolilor, foametei şi luptelor cu indienii din
tribul Paspaheg.

4. Revoluţia Americană - Revoluţia Americană s-a petrecut între 1763 şi 1791, cuprinzând
numeroase evenimente politice, economice, militare, organizatorice şi legislative, în urma

8
 cărora s-a format statul independent de astăzi. Primele focuri ale Războiului pentru
Independenţă s-au tras în Lexington, Massachusetts, în aprilie 1775, iar prima bătălie a avut
loc în oraşul Concord. Perioada a avut trei consecinţe importante: cele 13 colonii şi-au
câştigat independenţa faţă de Marea Britanie, s-a format un nou stat federal şi s-a adoptat
Constituţia Statelor Unite.

5. Semnarea Declaraţiei de Independenţă - semnată de prima persoană în data de 4 iulie

1776, Declaraţia de Independenţă este cel mai important simbol al libertăţii Statelor Unite ale
Americii. Thomas Jefferson este cel care a scris acest document şi l-a prezentat Congresului,
în data de 28 iunie 1776. Prin aceasta, cele 13 colonii americane au anunţat că nu mai fac
parte din Imperiul Britanic, formând o nouă naţiune, sub numele de Statele Unite ale
Americii.

6. Achiziţia Louisianei - în 1803, în timpul mandatului preşedintelui Thomas Jefferson, SUA a

cumpărat de la Franţa o suprafaţă de 2,1 milioane de kilometri pătraţi. SUA a plătit 60
milioane de franci şi a anulat datorita Franţei (în valoare de 18 milioane franci). În banii de
astăzi, suma s-ar ridica la aproximativ 220 milioane dolari. Prin această tranzacţie, suprafaţa
SUA de la vremea respectivă s-a dublat. În prezent, reprezintă circa 23% din suprafaţa ţării,
respectiv Oklahoma, Nebraska, Iowa, Arkansas, Kansas şi Missouri în totalitate şi mari
porţiuni din 9 alte state.

7. Construcţia Canalului Panama - inaugurat în urmă cu 100 ani, canalul Panama leagă
oceanele Atlantic şi Pacific, fiind considerat unul dintre cele mai importante proiecte de
inginerie din lume. Lucrările de construcţie au fost începute de Franţa, în 1880, însă nu au
fost încheiate, din cauza numeroaselor decese şi a problemelor tehnice. SUA a reuşit să
finiseze lucrările de construcţie, iar Canalul Panama este şi astăzi un element indispensabil în
navigaţia internaţională.

8. Asasinarea lui John F. Jennedy - în data de 22 noiembrie 1964, cel de-al 35-lea preşedinte
american a fost împuşcat mortal de un lunetist, în timp ce se afla într-un tur al oraşului
Dallas, din Texas. Alături de soţia sa, guvernatorul statului şi soţia acestuia, JFK se afla într-o
maşină decapotabilă, în coloana oficială, ce circula cu mică viteză, în aplauzele mulţimii. În
urma acestui eveniment, cele mai mari televiziuni americane au transmis numai ştiri, timp de
trei zile, fiind cea mai lungă transmisiune de acest fel, până la data de 11 septembrie 2001.

9. Apollo 11, aselenizarea - pe 20 iulie 1969, astronauţii americani Neil Armstrong şi Ewin
Aldrin au devenit primii oameni care au aterizat pe Lună. Armstrong a fost primul om care a
pus piciorul pe Lună, spunând că „este un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire”.
Misiunea Apollo 11 a fost creată la solicitarea preşedintelui John F. Kennedy (în 1961).
Acesta a declarat public că americanii vor atinge această ţintă până la sfârşitul anilor ’60.

10. Atentatele de la 11 septembrie - Pe data de 11 septembrie 2001, a avut loc o serie de atacuri
teroriste coordonate de Al-Qaeda împotriva Statelor Unite ale Americii. 19 terorişti au

9
 deturnat patru avioane comerciale de pasageri, iar două dintre ele au intrat în Turnurile
Gemene ale World Trade Center, din New York. În urma acestui eveniment tragic, au murit
aproape 3.000 oameni, din peste 90 de ţări. În momentul atacurilor, se aflau aproape peste
17.000 persoane în complexul WTC.

Managementul american
Managementul american este unul dintre cele mai copiate din lume, datorita performantelor si ca urmare
a faptului ca în contextul Statelor Unite au fost realizate cele mai multe cercetari si s-au pus în aplicare
cele mai multe si variate sisteme, metode si tehnici de management.
Stilul managerial
Managerii din SUA pretind a practica un management participativ, care însa este greu de explicat în
contextul tendintei lor spre operativitatea adoptării deciziilor. În ciuda eforturilor companiilor americane
în vederea adoptarii stilului participativ este necesara o perioada mai lunga de timp până ca aceste
schimbari complexe specifice acestui stil sa poata fi puse în aplicare. Stilul de management are la baza
modelul anglo-saxon al capitalismului bazat pe reusita individului si a profitului pe termen scurt.
Stilul managerial manifesta o tendinta puternic autoritara, determinata de ideologia ca statutul unei
persoane este stabilit în exclusivitate de propriile performante în munca.
Managerii americani au responsabilitatea deciziilor individuale. Traditional,managerii americani au pus
accent pe distinctia dintre activitatile manageriale si cele de executie. Aceasta distinctie a fost întarita de
prejudecata ca managerii reprezinta si apara interesele proprietarilor, în timp ce restul salariatilor
actioneaza împotriva acestora. Managerii si-au retinut anumite prerogative decizionale, precum dreptul
de a aloca resursele si dreptul de a face recrutari si concedieri. Acest lucru a condus, în general, la
reducerea participarii executantilor la procesele decizionale privind organizarea sau strategia firmei.
Managerii de vârf au responsabilitati în obtinerea rezultatelor la nivel organizational si au si autoritate
totala. În acest context rezultatul este ca adoptarea deciziilor se face în exclusivitate de catre manageri,
iar natura relatiilor în cadrul organizatiilor americane este de tipul autoritate-responsabilitate.
Nivelul redus de participare al angajatilor la procesul decizional a avut ca rezultat formarea unui proces
decizional centralizat în care predomina deciziile individuale. Ca urmare se poate observa în cadrul
întreprinderilor americane o predominanta a structurilor ierarhice înalte cu accentuarea pozitiilor
manageriale specializate pe natura obiectivelor urmarite de organizatie. Lantul de comanda este
directionat de sus în jos, cu o specializare înalta a departamentului sau grupului de munca si o
responsabilitate concentrata la nivelul managerilor pentru toate deciziile ce influenteaza munca si
motivarea angajatilor.
Comunicarea interna în organizatiile americane se bazeaza pe schimbul de informatii pe suporti scrisi,
tablouri de bord formalizate. Circularele, directivele si sugestiile scrise sunt omniprezente în cadrul
firmei. Presiunea din partea actionarilor impune realizarea unor rapoarte regulate si actualizarea
permanenta a previziunilor.

10
Reuniunile în întreprinderile americane prezinta unele particularitati: sunt centrate pe un obiectiv dat, se
finalizeaza prin decizii concrete si solutii precise si sunt conduse de un presedinte de sedinta care nu este
neaparat la cel mai înalt nivel ierarhic, dar care dispune de o capacitate recunoscuta de mediere. Întregul
proces de comunicare este influentat si de distanta redusa fata de putere. Comunicarea precisa, stilul
simplu si clar se poate observa si în procesul de negociere unde americanii prezinta urmatoarele
trasaturi:
-Sunt individualisti, doresc sa negocieze singuri.
-Se comporta familial înca de la început.
-Pun toate cartile pe masa chiar de la începutul discutiei.
-Negociaza pe baza ofertei.
-Analizeaza propunerile din perspectiva rentabilitatii investitiilor sau a termenului de obtinere a
rezultatelor.
-Îi deranjeaza tacerea sau momentele de pauza în timpul negocierilor.
-Sunt insistenti si considera ca întotdeauna exista o solutie.
-Privesc negocierea ca pe o problema ce se rezolva prin compromisuri.
-Considera stilul american ca fiind cel mai bun.
-Folosesc adesea forta ca argument, respectiv votul majoritatii, si nu îsi pierd timpul sa obtina consens.
O forma specifica de management centrat pe activitatile de productie conturate în SUA, îl reprezinta
managementul integrat al productiei. În esenta acest tip de management reuneste, de o maniera
interdependenta trei abordari manageriale eficace ale activitatii de productie:
1. Tehnologia de prelucrare ± presupune realizarea activitatilor de productie având la baza un solid
fundament informatic.
2. Gestiunea stocurilor în timp real ± asigura o diminuare substantiala a timpilor de stocare si
aprovizionare, si concomitent a costurilor.
3. Managementul calitatii totale ± presupune perfectionarea continua a activitatilor si a elementelor
implicate în aceasta activitate si satisfacerea necesitatilor clientilor.
Scopul MIP = eliminarea barierelor dintre fazele, functiile si scopurile productiei pentru a crea un sistem
centrat pe obtinerea de valoare adaugata.
Politica de resurse umane
Americanii sunt recrutati cu rapiditate si sunt eliberati din functie tot atât de rapid. Însa a fi concediat nu
reprezinta un stigmat. Americanii au tendinta de aschimba frecvent firma si locul de munca, din acest
motiv firmele prefera sa schimbe personalul în functie de nevoi, în loc sa investeasca în pregatirea
acestuia.Aceasta politica este reflectata de faptul ca cele mai mari investitii în resursele umane sunt
orientate catre domeniul selectiei si recrutarii.În managementul resurselor umane firmele americane îsi
stabilesc urmatorul scop general: îmbunatatirea motivarii ca premisa de crestere a eficientei utilizarii

11
resursei umane. În activitatile specifice managementului resursei umane sunt angajate trei categorii de
persoane:
Prima care poarta întreaga responsabilitate în acest domeniu este reprezentata de managementul de nivel
superior, respectiv presedintele organizatiei care impune un anumit climat de munca.El este ajutat de
directorii executivi în stabilirea obiectivelor si politicilor din acest domeniu.
A doua categorie este reprezentata de toti managerii organizatiei, care pun în practica politica de resurse
umane.
A treia categorie este reprezentata de departamentul de personal care are rolul activ în procesul de
adoptare a deciziilor legate de resursa umana la nivelul organizatiei si de elaborare a strategiei din
perspectiva resurselor umane.
Individualismul agresiv este stapânit în interiorul organizatiei, prin reguli stricte privind activitatea
interna si circuitul documentelor.
Promovarea are la baza calitatile, nivelul de pregatire si vechimea personalului. Vârsta managerilor de
vârf sprijina concluzia conform careia experienta joaca un rol important în promovarea în functii de
conducere. Rezultatele unui studiu au demonstrat ca 75% dintre managerii de vârf aveau cel putin 45 de
ani când au fost promovati.
Pregatirea în domeniul managementului se realizeaza în primul rând la nivel individual, în scoala unde
se pun bazele gândirii economice. Diploma universitara este considerata de catre managerul american a
fi un punct de plecare indispensabil, completat mai târziu printr-o pregatire în afaceri. Întreprinderile
asigura ulterior o pregatire a personalului, atât prin programe în afara întreprinderii, în scoli si
universitati specializate, cât si în interiorul organizatiei. Întreprinderile americane nu se disting foarte
mult de cele din alte tari, în ceea ce priveste organizarea acestei pregatiri în interior, decât prin maniera
în care încearca sa se pastreze în cadrul întreprinderii ambianta universitara. Astfel, daca în alte firme
acestea poarta numele de centre de formare, în întreprinderile americane acestea sunt institutii, colegii
campusuri universitare ale întreprinderii.
Motivarea managerilor si a salariatilor americani nu are conotatii complexe ca în cazul managerilor
companiilor europene sau orientale, constând în general în recompense banesti. Acordarea de prime, de
participatii la profit sau de actiuni preferentiale, reprezinta principalele metode de motivare. Tinerii
angajati sunt deseori motivati si de oportunitatile de promovare. Emotia competitiei si sansa de a
demonstra capacitatea de a rezolva probleme satisfac aspiratiile multor tineri americani. Dar, spre
deosebire de europeni, americanii au nevoie de receptivitate, de încurajare permanenta si de laude din
partea superiorilor.
Relatia cu sindicatele
În SUA exista doua tipuri de sindicate: sindicate organizate pe criteriul profesiei si sindicate organizate
pe criteriul ramurii de activitate. În general sindicatele de ramura poarta negocieri la nivel national cu
reprezentantii companiilor, scopul lor final fiind acela de a stabili termenii contractului de munca
colectiv. În schimb, sindicatele profesionale tind sa negocieze numai la nivel local.Organizatiile
internationale ale acestor sindicate nu se implica în negocieri colective. Reprezentantii organizatiilor

12
internationale ofera sprijin si expertiza sindicatelor locale, acestea din urma fiind cele care poarta
negocierile.

În SUA, relatiile sindicate-management au fost întotdeauna tensionate.Angajatii sunt atrasi de afilierea

la aceste sindicate datorita faptului ca reprezentarea colectiva le permite sa negocieze cu managerii
companiilor de pe o pozitie de egalitate.
Sindicatele au avut o contributie deosebita la îmbunatatirea conditiei muncitorilor, în principal prin
negocierea cresterilor salariale, a beneficiilor extrasalariale si a îmbunatatirii mediului de munca.
Datorita dezvoltarii puternice asectorului industrial, a productivitatii crescute si a avantajelor
tehnologice ale SUA, companiile au avut capacitatea sa satisfaca cererile privind cresterea
recompenselor monetare si nemonetare ale salariatilor. Astfel sindicatele si-au demonstrat utilitatea în
fata muncitorilor.
Etica în afaceri
O trasatura de baza a culturii manageriale americane o reprezinta, în prezent, obtinerea consensului
asupra a ceea ce este bun si drept, asupra a ceea ce este cinstit, corect si responsabil. În ultimul timp se
pune un accent tot mai mare pe elaborarea si adoptarea codurilor de etica, având ca obiectiv principal
pastrarea consumatorilor, protejarea acestora si chiar a colectivitatii. Aceste coduri de etica îsi propun
promovarea unor atitudini si comportamente adecvate în folosul angajatilor, dar si al firmei, care sa
permita reglarea situatiilor de criza prin intermediul unor sisteme de comunicare specifice. Nu trebuie
neglijata importanta codurilor de etica, pentru manageri acestea fiind atât omodalitate de control, cât si
un instrument de apreciere privind respectarea si îndeplinirea responsabilitatilor.
Daca în SUA accentul se pune pe responsabilitatea sociala a firmei, Japonia promoveaza spiritul de
echipa, iar Europa pune accent pe respectarea drepturilor omului.
În concluzie caracteristicile negative ale managementului american s-ar rezuma la:
-Preferinta managerilor americani pentru câstiguri masurabile si pe termen scurt în defavoarea
investitiilor pe termen lung în activitatea de cercetare si în echipamente mai productive.
-Dezvoltarea activitatii prin fuziuni si achizitii si mai putin prin dezvoltarea si lansarea de produse noi si
cucerirea de noi piete.
-Concentrarea managerilor asupra carierei proprii si mai putin asupra bunastarii firmei ca întreg.
-Pregatirea preponderent financiar-contabila a managerilor de vârf, fapt ce face ca firma sa fie condusa
pe baza cifrelor, fara a lua în considerare caracteristicile tehnice ale produselor, specificul industriei etc.
-Consumul inutil de timp si de bani în conflicte cu sindicatele, cu autoritatile publice si cu alte companii.

13
Cum funcționează o firmă?

Tipuri de organizaţii care funcţionează în Statele Unite ale Americii

În Statele Unite ale Americii se întâlnesc, în principal, trei tipuri de organizaţii, constituite ca urmare a
legislaţiei existente în acest domeniu. Fiecare dintre acestea prezintă anumite particularităţi de
constituire şi de funcţionare.
Elementele caracteristice acestor tipuri de organizaţii:

Firma proprietate personală − proprietarship, cea mai simplă formă legală de constituire a unei
afaceri, se caracterizează prin faptul că are un unic proprietar, care răspunde pentru toate obligaţiile
contractuale ale firmei şi care asigură managementul acesteia. Acest tip de firmă, în care profitul revine
în întregime, după impunere, proprietarului, se întâlneşte, cel mai adesea, în agricultură, în servicii şi în
comerţul cu amănuntul. Dimensiunea mică a acestor firme obligă proprietarul la o atenţie deosebită
acordată concurenţei, ca urmare a slabei puteri competitive a organizaţiei. Majoritatea copleşitoare a
firmelor americane este reprezentată de acestea şi datorită avantajelor evidente pe care le oferă:
flexibilitate ridicată, costuri de înfiinţare şi de administrare reduse, apropierea de ceilalţi parteneri de
afaceri.

Firma societară – partnership reprezintă o formă specifică de organizare prin care două sau mai multe
persoane decid să demareze împreună o afacere, în calitate de coproprietari. Aceştia participă în
proporţii egale sau diferite atât la obţinerea resurselor necesare, cât şi la repartizarea rezultatelor
financiare. Răspunderea în faţa legii este comună, inclusiv cu averea personală. Managementul acestui
tip de organizaţie este asigurat de către toţi proprietarii, ceea ce poate crea probleme în cazul unor
decizii greşite. Circa 1% din totalul firmelor americane sunt societare, dimensiunea acestora fiind de
regulă mijlocie.

Corporaţia – corporation reprezintă o entitate legal constituită, complet separată din punct de vedere
legislativ de proprietari ca persoane fizice, ceea ce face ca veniturile corporaţiei să fie impozitate separat
de celelalte categorii de venit ale proprietarilor. Concomitent, proprietarii pot vinde sau pot cumpăra sub
formă de acţiuni cote parte din corporaţie, pe baza unui contract. Managementul corporaţiei este asigurat
de o echipă de management - Comitetul director – aflată sub conducerea unui manager general, pe baza
unui contract semnat între cele două părţi. Comitetul director este alcătuit din persoane angajate cu
program complet pentru această activitate, dar şi din persoane cu program parţial, care asigură activităţi
de consultanţă managerială, juridică şi financiar-contabilă pentru corporaţie. Circa 1% din totalul
firmelor americane sunt corporaţii, ele având de regulă dimensiune mare şi foarte mare.

Vulturul cu cap alb (Haliaeetus leucocephalus), acvila cu capul alb, vulturul de mare cu capul alb sau
acvila americană este o pasăre răpitoare din America de Nord, faimoasă prin a fi simbolul Statelor Unite.
Aceasta specie a fost pe punctul de a dispărea în Statele Unite spre sfârșitul secolului XX, dar populația
ei s-a stabilizat și în curând va fi scoasă de pe lista speciilor amenințate.
Acest vultur este specific Statelor Unite si este cunoscut ca pasarea nationala, simbolizand puterea
natiunii. Daca apare cu o crenguta de maslin in gheara dreapta, simbolizeaza pacea.

14
Vulturul cu cap alb este considerat pasare nationala din 1782, cand a fost asezat pe Marele Sigiliu al
Statelor Unite. Este intalnit in multe institutii guvernamentale, pe documente oficiale, devenind astfel
cea mai faimoasa pasare din America. Vulturul apare, de asemenea, pe steagul presedintelui, dar si pe
bancnotele de un dolar.
Vulturul cu cap alb a devenit emblema presedintelui si se afla in Biroul Oval de la Casa Alba, sub forma
unui covor. Il putem vedea si pe emblema CIA (Central Intelligence Agency), dar si la unele companii
aeriene.
Acest vultur a aparut pentru prima data ca simbol al Statelor Unite, pe o moneda de cupru din 1776. De
atunci, a continuat sa apara pe spatele multor monede americane, de 50 si de 25 de centi. Timp de 6 ani,
membri Congresului au avut o disputa legata de alegerea stemei nationale. Unul dintre oponenti a fost
chiar Benjamin Franklin. Abia in 1789, vulturul a fost ales pentru a reprezenta noua natiune.

Bibliografie:
Sandul Lucica
https://ro.wikipedia.org/wiki/Declara%C8%9Bia_de_independen%C8%9B%C4%83_a_Statelor_Unite_ale_Americii
https://recrutaresiselectie.ro/article/
http://www.rasfoiesc.com/business/management/
http://ebooks.unibuc.ro/

Țaranu Nadejda
https://en.wikipedia.org/wiki/Media_of_the_United_States#Internet
https://en.wikipedia.org/wiki/Internet_in_the_United_States
https://en.wikipedia.org/wiki/National_Information_Infrastructure
https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%9A%D1%83%D0%BB%D1%8C%D1%82%D1%83%D1%80%D0%B0_%D0%A1%D0%A8%D0%90
https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%B5%D0%BB%D0%B8%D0%B3%D0%B8%D1%8F_%D0%B2_%D0%A1%D0%A8%D0%90
https://www.stiintaonline.ro/china-este-noul-lider-mondial-domeniul-energiei-regenerabile/
http://www.business24.ro/locuri-de-munca/stiri-locuri-de-munca/sua-lider-pe-plan-mondial-in-stiinta-si-tehnologie-1443655
https://www.cotidianul.ro/china-va-depasi-sua-la-capitolul-stiinta-si-tehnologie-devenind-lider-mondial/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americii
https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%A1%D1%80%D0%B5%D0%B4%D1%81%D1%82%D0%B2%D0%B0_%D0%BC%D0%B0%D1%81%D1%81%D0%BE%D0%B2
%D0%BE%D0%B9_%D0%B8%D0%BD%D1%84%D0%BE%D1%80%D0%BC%D0%B0%D1%86%D0%B8%D0%B8_%D0%A1%D0%A8%D0%90
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/de-ce-nu-au-statele-unite-o-limba-oficiala
https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%A0%D0%B5%D0%BB%D0%B8%D0%B3%D0%B8%D1%8F_%D0%B2_%D0%A1%D0%A8%D0%90
https://doxologia.ro/lumea-crestina/harta-credintelor-predominante-america

Diaconu Ionela
https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Statelor_Unite_ale_Americii
https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/us.html
http://www.mfa.gov.md/gae/ghid.sua.html
http://economiaonline.ro/10-lucruri-pe-care-nu-le-stiai-despre-sua/
https://www.rd.com/culture/america-fascinating-facts/
http://www.kickassfacts.com/25-interesting-facts-about-usa/
http://esticurios.ro/lifestyle/35-de-curiozitati-despre-america-pe-care-nu-le-stiai
http://literaturapetocuri.ro/stiati-ca-statele-unite-ale-americii.html
http://bunadimineata.ro/de-dimineata/curiozitati-despre-statele-unite-ale-americii/
https://media.imopedia.ro/stiri-imobiliare/top-10-cele-mai-importante-evenimente-din-istoria-statelor-unite-ale-americii-22141.html
https://listverse.com/2011/07/14/top-10-important-events-in-us-history/

Andon Mădălina
http://www.yourarticlelibrary.com/management/american-management-main-features-of-american-management/25819
http://www.stiucum.com/management/management-comparat/Managementul-in-statele-unite-63432.php
https://prezi.com/frrwh65isynb/particularitati-ale-managementului-american/
https://www.academia.edu/24120736/Managementul_in_SUA
https://www.slideshare.net/carrinekezia/american-management-style
http://crezicastii.blogspot.ro/2014/07/vulturul-plesuv-american.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Haliaeetus_leucocephalus

15