Capitolul II.

Calculul salariului

2.1 Determinarea venitului brut

2.1.1 Veniturile
Veniturile din salarii, potrivit Codului Fiscal, sunt toate veniturile în bani, ob
obţinute
inute de
persoana fizic
fizică angajat
angajată cu contract individual de munc
muncă,, indiferent de perioada la care face
referire, cât şii indemnizaţiile încasate pentru incapacitate de muncă.
munc
Veniturile salariale ob
obţinute
inute de angaja
angajaţii se compun din:

Venitul brut
realizat

Adaosurile la
Salariul realizat
+ salariu

Sau: Comment [c4]: Figurile tr numerorate și tr să

aibă o denumire.
re. De ex, ai
aiate fi:
Figura nr.1 Formarea venitului brut al angajatului

Venit brut

Alte drepturi
Salariul de bază + salariale

6
 Salariul realizat – reprezintă suma brută şi poate fi mai mare sau mai mic faţă de
salariul de bază.
Adaosurile şi sporurile din salariu sunt:
- indemnizaţie de conducere;
- gradaţie de merit;
- spor de vechime;
- spor de noapte;
- spor de stres;
- spor de periculozitate;
- spor de toxicitate etc.
Acestea se calculează în sumă fixă sau ca procent din salariul de bază, proporţional cu
timpul lucrat.

2.1.2 Deduceri personale

Deducerile personale lunare sunt degresive şi se calculează în funcţie de venitul brut
lunar din salarii şi de numărul de persoane aflate în întreţinerea angajatului.
Astfel, pentru un venit brut lunar din salarii de până la 1.000 lei, avem
următoarele deduceri:
- 250 lei dacă nu sunt persoane în întreţinere;
- 350 lei pentru o persoană aflată în întreţinere;
- 450 lei pentru două persoane aflate în întreţinere;
- 550 lei pentru trei persoane aflate în întreţinere;
- 650 lei pentru patru persoane aflate în întreţinere.
Pentru salariaţii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.000 lei
– 3.000 lei inclusiv, deducerile personale sunt degresive şi sunt stabilite prin ordin al MFP.
Pentru un venit brut lunar din salarii peste 3.000 lei, deducerea personală lunară este 0
(zero).

2.1.3 Reţineri din salarii

Venitul brut realizat se obţine prin însumarea salariului realizat la care se adaugă
sporurile.
Reţinerile individuale din venitul brut ale angajatului sunt:
- 10,5 % - Contribuţia angajatului la asigurările sociale şi reprezintă datorie faţă de bugetul
asigurărilor sociale de stat;

7
- 0,5 % - Contribuţia angajatului la fondul de şomaj, constituie datorie faţă de fondul de
şomaj;
- 5,2 % - Contribuţia angajatului la asigurările sociale de sănătate, constituie datorie faţă de
Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate;
- 16 % (cota unică) - Impozitul pe venitul din salarii, constituie datorie la bugetul statului;
- Alte reţineri reprezentând rate locuinţe, chirii, imputaţii, C.A.R , etc. , constituie datorie faţă
de creditorii respectivi.
După ce se scad din venitul brut realizat toate reţinerile individuale, rămâne restul de
plată care se achită angajaţilor prin carduri, la băncile unde angajaţii au deschise conturi de
salarii (BCR, BRD, ING, etc.), inclusiv impozitul.

2.1.4 Impozitul pe salarii

Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, care se calculează şi se
reţine la sursă de către plătitorii de venituri. Prin Ordonanţa Guvernului nr.8 / 2013, publicată
în Monitorul Oficial nr. 54 din 23 ianuarie, precum şi unele acte normative de aplicare, au fost
aduse modificări la Codul fiscal prin Art.57 referitor la impozitul lunar datorat de beneficiarii
de venituri din salarii şi anume că impozitul care se reţine la sursă de plătitorul de venituri, se
calculează la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16%.
În acest scop, mai întâi se determină venitul net, calculat prin deducerea din venitul
brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, apoi, se face diferenţa între venitul net
obţinut şi următoarele:
VENITUL NET = VENITUL BRUT - DEDUCERE PERSONALĂ -
COTIZAŢIE SINDICAT - CONTRIBUŢIE LA FONDUL DE PENSII FACULTATIVE
(la nivelul anului nu trebuie să depăşească 400 de euro).
Cadourile oferite copiilor angajaţilor, cu ocazia zilei de 1 iunie, cu ocazia Paştelui,
cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, dacă sunt în limita a 150 lei, nu se
impozitează.
Pentru salariaţii care obţin venituri în afara funcţiei de bază, denumite şi venituri din
alte surse, cota de 16 % se aplică asupra bazei de calcul care se determină prin diferenţa
dintre venitul brut şi contribuţiile obligatorii reţinute pe fiecare loc de realizare a acestora.
Ȋn conformitate cu reglementările legale în vigoare, impozitul se calculează şi virează
până la data de 25 ale lunii următoare în care s-a făcut plata, cu Declaraţia 112, iar anual,
pentru fiecare angajat, până la finalul lunii februarie din an, angajatorul depune impozitul
anual cu Declaraţia 205.

8
 Potrivit leului greu* ->D.pb.=250 lei
->D.ps.=250 x 0,5 x N.p.i.=100 x N.p.i.
Schema de calcul a impozitului pe salariu se poate vedea in tabelul de mai jos :
CAS= contribuţia pentru asigurările sociale (pentru pensii)
D.pb.= deducerea personală de bază = 250 lei lunar
D.ps.= deducerea personală suplimentară , pentru maxim 4 persoane , care nu poate fi
mai mare de 2 x D.pb. Comment [c5]: Numerotați figura și dați-I o
denumire

2.2 Datoriile sociale

Ȋn urma activităţilor prestate de angajaţi în baza contractului de muncă, aceştia sunt

remuneraţi de angajatori pentru munca prestată.
Atât angajaţii cât şi angajatorii, suportă anumite cheltuieli privind personalul, protecţia
socială şi asigurările.
• Contribuţia de asigurări sociale (CAS)
Ȋn conformitate cu Legea nr. 186 / 2014 şi Legea nr. 187 /2014, au fost stabilite şi
publicate în Monitorul Oficial numărul 961 din 30 decembrie 2014, cotele obligatorii de
contribuţii sociale începând cu anul 2015.
La fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2015 a fost utilizat
câștigul salarial mediu brut în suma de 2.415 lei.
9
 Ȋncepând cu 01 ianuarie 2015, salariul minim brut pe ţară garantat în plată este de 975
lei/lună şi din 01 iulie 2015 va ajunge la 1.050 lei/lună, ceea ce înseamnă că pentru 168,667
ore în medie pe lună, remuneraţia este de 6,225 lei pe oră.

• Contribuţia de asigurări sociale este de 26,3 % pentru condiţii normale de

muncă din care:
- 10,5 % contribuţia individuală;
- 15,8 % contribuţia datorată de angajator.

• Condiţii deosebite de muncă 31,3 % din care:

- 10,5 % contribuţia individuală;
- 20,8 % contribuţia datorată de angajator.

• Condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii 36,3 % , din care:

- 10,5 % contribuţia individuală;
- 25,8 % contribuţia datorată de angajator.

• Contribuţia de asigurări sociale de sănătate:

- 5,5 % pentru angajat;
- 5,2 % pentru angajator.

• Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de

sănătate este de 0,85 %
• În funcție de clasa de risc, angajatorul datorează diferențiat contribuția
pentru accidente de munca şi boli profesionale (0,15 % - 0,85 %).
Persoanele fizice autorizate au obligația, conform reglementărilor în vigoare, să achite
contribuțiile de asigurări sociale de sănătate şi pensii.

2.2.1 Conturi specifice şi documente privind evidențierea cheltuielilor salariale

Cu ajutorul Grupei 42, privind contabilitatea sintetică se realizează decontările cu
personalul.
• 421 „Personal - salarii datorate” (clasa 3)
Acest cont, după conținutul economic, reprezintă datorii salariale pe termen scurt,
iar după funcția contabilă este un cont de pasiv, creditându-se cu salariile şi celelalte

10
drepturi salariale şi se debitează cu reținerile salariale (contribuțiile la asigurările sociale,
asigurările sociale de sănătate, ajutorul de șomaj, impozitul datorat, etc.).
Soldul creditor reprezintă drepturile salariale datorate.

• 423 „Personal - ajutoare materiale datorate“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa ajutoarelor de boală pentru incapacitate
temporară de muncă, îngrijirea copilului, etc.
Acest cont, după conținutul economic este un cont de datorii salariale pe termen
scurt, iar după funcția contabilă este un cont de pasiv şi se creditează cu ajutoarele
materiale datorate salariaților şi se debitează cu reținerile din indemnizații (contribuțiile la
asigurările sociale, asigurările sociale de sănătate, ajutorul de șomaj, impozitul datorat,
etc.).
Soldul creditor reprezintă ajutoarele materiale datorate angajaților .

• 425 „Avansuri acordate personalului“

Din punct de vedere economic este un cont de creanțe faţă de personal, cu ajutorul
căruia se ţine evidenţa avansurilor acordate. Privit din punct de vedere contabil este un cont
de activ, care se debitează cu avansurile din salarii ce au fost acordate salariaților şi se
creditează cu sumele acordate în avans salariaților.
Are sold debitor şi reprezintă avansurile achitate salariaților.

• 426 „Drepturi de personal neridicate“

După conținutul economic, reprezintă un cont de datorii pe termen scurt şi ţine
evidenţa drepturilor de personal care nu au fost ridicate în termenul legal. Privit după
funcția contabilă este un cont de pasiv.
Creditarea se face cu sumele datorate personalului, iar debitarea se face cu sumele
achitate personalului şi cu drepturile de personal neridicate şi prescrise.
Are sold creditor şi reprezintă drepturile de personal neridicate.

• 427 „Reţineri din salarii datorate terţilor”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa reținerilor din salarii datorate terților (rate,
chirii, pensii alimentare, popriri, etc.).
Este un cont de datorii pe termen scurt, după conținutul economic şi un cont de pasiv,
după funcția contabilă.
Are sold creditor care reprezintă sumele reținute, datorate terților.
11
 • 428 „Alte datorii în legătură cu personalul”
Acest cont ţine evidenţa altor datorii (indemnizațiile pentru concediul de odihnă
neefectuat, garanții reținute gestionarilor conform legii, etc.).
Se creditează cu „alte sume datorate personalului” şi se debitează cu „sumele achitate
personalului”.
Are sold creditor şi reprezintă „alte sume datorate personalului”.

• 4282 „Alte creanţe în legătură cu personalul”

Este un cont care ţine evidenţa altor creanțe (imputații, chirii, debite, etc.).
Este un cont de creanțe, după conținutul economic şi cont de activ, după funcția
contabilă .
Are sold debitor şi reprezintă creanțe faţă de personal.

Cu ajutorul Grupei 43 („Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate”) se

ţine evidenţa sintetică a decontărilor cu bugetele de asigurări şi protecție socială şi conturi
asimilate.
• 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”
Se creditează cu contribuția unităţii la asigurările sociale. Din punct de vedere
economic este un cont de activ şi se debitează cu sumele virate către bugetul de asigurări
sociale.
După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia
contabilă, un cont de pasiv. Se creditează cu contribuţia unităţii la asigurările sociale. Se
debitează cu sumele virate bugetului de asigurări sociale şi cu sumele datorate de personal
care se suportă din bugetul asigurărilor sociale.
Are sold creditor şi reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale.
Notă : Dacă sumele datorate personalului sunt mai mari faţă de contribuția pe care
unitatea o datorează bugetului, urmează ca diferența să fie recuperată de la acesta, în baza
unei documentații, conform normelor în vigoare. În acest caz, soldul contului 4311 poate fi
temporar debitor şi funcționează ca un cont bifuncţional.

• 4312 „Contribuţia personalului la asigurările sociale”

Este un cont de datorii pe termen scurt, cont de pasiv după funcția contabilă şi are
sold creditor.

12
 • 4313 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”
După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor care reprezintă sumele datorate asigurărilor
sociale de sănătate.

• 4314 „Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate”

După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor care reprezintă sumele datorate asigurărilor
sociale de sănătate.

• 4371 „Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”

După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor. Constituie fondul de șomaj datorat de angajator.

• 4372 „Contribuţia personalului la fondul de şomaj”

După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor. Constituie fondul de șomaj datorat de personal.

• 4381 „Alte datorii sociale”

După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor care reprezintă alte datorii sociale.
• 4382 „Alte creanțe sociale”
După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor care reprezintă alte creanțe sociale.

Pentru operațiunile de înregistrare a salariilor, a asigurărilor sociale, dar şi a

impozitului, se mai utilizează următoarele conturi specifice:
- 641 „Cheltuieli privind salariile datorate personalului”;
- 6451 „ CAS 15,80 %”;
- 6452 „Fond șomaj 0,50 % ”;
- 6453 „Fond de sănătate 5,2 ”;
- 6454 „Evidenţa fond risc, FNUASS”;
- 444 „Evidenţa impozitului pe salarii”.

13
 Impozitul pe salarii este un cont de datorii fiscale, după conținutul economic şi cont de
pasiv, după funcția contabilă.
Are sold creditor şi exprimă impozitul pe venituri de natură salarială.

2.3 Planul de conturi

Planul de conturi pentru instituţiile publice este întocmit pe baza cadrului general al
planului de conturi, elaborat de Ministerul Finanţelor3 în contextul măsurilor de perfecţionare
a sistemului informaţional economic. Cu ajutorul conturilor cuprinse în planul de conturi se
asigură înregistrarea evidenţei, mişcării şi transformării elementelor patrimoniale în derularea
proceselor de execuţie a bugetelor de venituri şi cheltuieli, obţinându-se astfel sistematizarea
informaţiilor şi raportarea lor prin situaţiile financiare.
Planul de conturi cuprins in O.M.F.P. nr. 3055 / 2009, a fost actualizat prin O.M.F.P.
nr. 1802/2014. Aceste modificări constau în introducerea, începând cu 01.01.2015, a 52 de
conturi noi sintetice de gradul I şi gradul II, au fost redenumite 32 de conturi şi anulate 4
conturi existente la data de 31 decembrie 2014.
Conturile sintetice de gradul I şi conturile sintetice de gradul II, se dezvoltă în conturi
analitice, fiecare instituţie adaptându-le în funcţie de specificul activităţii, stabilită în cadrul
funcţiunii fiecărui cont, nefiind limitate, ci pot fi dezvoltate, dacă se respectă principiul
drepturilor şi prevederile stipulate prin lege.
Principiul contabilităţii trebuie respectat la întocmirea angajamentelor care se
întocmesc la crearea unei creanţe sau a unei obligaţii şi se virează în operaţiunile economico –
financiare. Conturile din afara bilanţului sunt particulare instituţiilor publice dat fiind faptul că
nu se integrează în contul de activ sau în contul de pasiv al bilanţului. Valorile la care fac
referire nu constituie elemente de patrimoniu.
Pentru conturile din afara bilanţului se foloseşte metoda de înregistrare în partida
simplă, adică înregistrările se fac în debitul sau creditul unui singur cont, fără folosirea de
conturi corespondente.
Angajamentele bugetare şi angajamentele legale sunt întocmite de compartimentul
financiar – contabil, de persoana desemnată de conducerea instituţiei şi trebuie să aibă în
vedere atribuţiile ce-i revin:
- În contul 940 „Credite bugetare aprobate“, înregistrează creditele bugetare aprobate
în exerciţiul curent şi operează modificările care intervin pe parcursul exerciţiului bugetar;

3
OMFP:nr.1917/2005 - Normele metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor
publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice nr. 1802 /2014.
14
 - În contul 950 „Angajamente bugetare“ se înregistrează angajamentele bugetare;
- Determinarea creditelor bugetare disponibile, ce urmează să fie angajate în urma
comparării datelor înregistrate în contul 940 „Credite bugetare aprobate“ şi datele înregistrate
în contul 950 „Angajamente bugetare“.
- În contul 960 „Angajamente legale“ se înregistrează angajamentele legale;
- Diminuarea sau majorarea, după caz, cu valoarea rezultată din reevaluare, se
modifică valoarea angajamentelor bugetare şi valoarea angajamentelor legale ale contului 950
„Angajamente bugetare“ şi contului 960 „Angajamente legale“;
- La sfârşitul anului, în creditul contului 960 „Angajamente legale“ , se înregistrează
totalul plăţilor efectuate în cursul anului şi totalul preluat din contul 700 , contul 120 şi contul
119 .
Contul 700 reprezintă finanţarea bugetară privind anul în curs, contul 120 reprezintă
disponibilul instituţiei publice finanţate din venituri proprii şi 119 reprezintă disponibilul din
fonduri cu destinaţie specială.

2.4 Documente specifice instituţiilor publice

La baza reflectării în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare stau

documentele justificative. Toate operaţiile economice şi financiare trebuie consemnate în
momentul efectuării lor într-un document justificativ pe baza căruia se fac înregistrările în
contabilitate.
La nivelul instituţiilor publice, documentele justificative utilizate pot fi clasificate în
două categorii:
- documente comune şi agenţilor economici (chitanţe, facturi, state de salarii, bonuri de
consum, ordine de deplasare, dispoziţii către casierie, ordine de plată, carnete CEC, etc.);
- documente specifice, legate în principal de activitatea de execuţie bugetară (cerere de
deschidere a creditelor bugetare, dispoziţia de repartizare a creditelor bugetare, fişa privind
operaţiunile bugetare).
Pentru deschiderea de credite la nivelul ordonatorilor, se procedează la Cererea de
deschidere de credite în care se înscriu natura şi destinația creditului solicitat, valoarea
creditului, cât şi defalcarea sa în funcție de structura clasificației bugetare.
Dispoziţia bugetară privind repartizarea creditelor este întocmită de ordonatorul
principal, în care se înscriu denumirea plătitorului şi a beneficiarului, banca, contul, codul şi
suma în litere şi cifre, cât şi data la care poate fi utilizată suma repartizată.
Fişa pentru operaţiuni bugetare este un document de evidenţă analitică.
15
 Pentru instituțiile publice care sunt finanțate de la buget se evidențiază creditele
bugetare aprobate, plăţile efectuate prin casă şi cheltuielile efective.
Pentru instituțiile publice care primesc finanțe din venituri proprii şi din fonduri care
au destinație specială, se evidențiază plăţile de casă, prevederile din bugetul aprobat şi
cheltuielile efective.
Se întocmeşte într-un singur exemplar, pe articole şi alineate ale clasificaţiei
economice, din cadrul fiecărui subcapitol de cheltuieli prevăzut de bugetul aprobat. Pe baza
fişelor pentru operaţiuni bugetare se întocmeşte contul de execuţie.

2.5 Angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice

Angajarea, lichidarea, ordonanțarea şi plata cheltuielilor sunt proceduri obligatorii

privind parcurgerea execuției bugetare.
Operaţiunile specifice sunt în competenţa ordonatorilor de credite şi se efectuează pe
baza propunerilor compartimentelor de specialitate ale instituţiei publice.4 Comment [c6]: La notele de subsol îți trebuie și
niste autori/cărți, nu numai OMFP . Încearcă să
inserezi vreo 2-3 cărți a unor autori de conta publică

2.5.1 Angajarea cheltuielilor

Angajarea cheltuielilor se face pe baza bugetelor prevăzute şi a sumelor aprobate şi nu
pot fi depășite. Pe baza sumelor aprobate se angajează, se ordonanțează şi se efectuează
plăţile. Pentru investiții, angajamentul este individual şi reprezintă limita superioară de
angajare. Creditele bugetare sunt utilizate doar pentru destinațiile care au fost aprobate, în
raport cu activitatea instituției, respectând dispozițiile in vigoare.
Angajamentele bugetare se împart în:
• Angajament legal - reprezintă un act juridic din care rezultă o obligație
privind fondurile publice şi îmbracă forma unui contract de achiziție publică,
contract de muncă, împrumut. Se prezintă în formă scrisă şi este semnat de
ordonatorul de credite şi poartă viza de control financiar preventiv. Conform
prevederilor legale, ordonatorii de credite, trebuie să asigure o bună gestionare
financiară înainte de a se efectua o cheltuială, să respecte principiile unui
management financiar eficient, să evite cheltuielile inutile.

4
OMFP 1792 / 24.12.2002 - Norme privind angajarea , lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor
instituţiilor publice.

16
 • Angajament bugetar - este actul prin care, potrivit legii, pot fi afectate
fondurile publice cu anumite destinații , doar în limita creditelor bugetare care
au fost rezervate şi aprobate pentru exercițiul bugetar.
• Angajamentul bugetar individual - se întocmește în vederea unei operațiuni
noi şi este vizat de persoana care exercită controlul financiar preventiv.
• Angajamentul bugetar global - se întocmește pentru cheltuielile curente de
funcționare de natură administrativă, privind cheltuielile de deplasare şi
cheltuielile de protocol, cheltuieli de întreținere, cheltuieli de gospodărire
(căldură, apă canal, iluminat, poştă, salubritate, etc.).

2.5.2 Lichidarea cheltuielilor

În această fază a procesului de execuție bugetară este verificată realitatea sumei
datorate, dacă există angajamentul de plată şi documentele justificative prin care s-au efectuat
operațiunile respective.5 Salariile şi indemnizaţiile vor fi lichidate în baza statelor de plată
întocmite de serviciul secretariat (în cazul școlilor din învăţământul preuniversitar).
Obligațiile de plată certe sunt prezentate în documentele care se înregistrează în contabilitate
cu ajutorul notei contabile şi poartă viza „Bun de plată”.

2.5.3 Ordonanţarea cheltuielilor

Conducătorul compartimentului financiar-contabil, la dispoziția ordonatorului de
credite, printr-un document intern numit ordonanțare de plată, întocmeşte documentele de
plată privind cheltuielile.
Ordonanțarea de plată conține data privind exercițiul bugetar, suma care este plătită,
datele de identificare a beneficiarului plății şi modalitatea în care se face plata.
Ordonanțarea de plată este însoţită de documentele justificative, în original, şi poartă
data şi semnătura ordonatorului de credite.

2.5.4 Plata cheltuielilor

Ultima fază a execuției bugetare o reprezintă plata cheltuielilor, efectuate de
persoanele autorizate, respectându-se creditele bugetare aprobate şi destinația acestora.6
Instrumentele folosite la plată de instituțiile publice sunt: CEC-ul pentru numerar şi
ordinele de plată care se prezintă la trezorerie în vederea decontării. Atât CEC-ul cât şi

5
OMFP 1792 / 24.12.2002 - Norme privind angajarea , lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor
publice.
6
Art.17 alin(2) din Legea contabilitatii nr.82/1991 republicată
17
ordinele de plata, poartă prima semnătură (directorul unității școlare) şi a doua semnătură este
a contabilului şef.
CEC-ul poartă şi semnătura casierului care urmează să ridice banii de la trezorerie.
Nu se poate efectua plata în cazul în care nu există credite bugetare deschise şi/sau
repartizate ori disponibilităţile sunt insuficiente, când beneficiarul nu este cel faţă de care
instituţia are obligaţii, când nu există viza de control financiar preventiv pe ordonanţarea de
plată şi nici autorizarea prevăzuta de lege.

18
 Capitolul II. Calculul salariului

2.1 Determinarea venitului brut

2.1.1 Veniturile
Veniturile din salarii, potrivit Codului Fiscal, sunt toate veniturile în bani, obţinute
ob inute de
persoana fizic
fizică angajată
angajat cu contract individual de munc
muncă,, indiferent de perioada la care face
referire, cât şii indemnizaţiile încasate pentru incapacitate de muncă.
munc
Veniturile salariale obţinute
ob inute de angaja
angajaţii se compun din:

Venitul brut
realizat

Adaosurile la
Salariul realizat
+ salariu

Sau: Comment [c4]: Figurile tr numerorate și tr să

aibă o denumire.
re. De ex, ai
aiate fi:
Figura nr.1 Formarea venitului brut al angajatului

Venit brut

Alte drepturi
Salariul de bază + salariale

6
 Salariul realizat – reprezintă suma brută şi poate fi mai mare sau mai mic faţă de
salariul de bază.
Adaosurile şi sporurile din salariu sunt:
- indemnizaţie de conducere;
- gradaţie de merit;
- spor de vechime;
- spor de noapte;
- spor de stres;
- spor de periculozitate;
- spor de toxicitate etc.
Acestea se calculează în sumă fixă sau ca procent din salariul de bază, proporţional cu
timpul lucrat.

2.1.2 Deduceri personale

Deducerile personale lunare sunt degresive şi se calculează în funcţie de venitul brut
lunar din salarii şi de numărul de persoane aflate în întreţinerea angajatului.
Astfel, pentru un venit brut lunar din salarii de până la 1.000 lei, avem
următoarele deduceri:
- 250 lei dacă nu sunt persoane în întreţinere;
- 350 lei pentru o persoană aflată în întreţinere;
- 450 lei pentru două persoane aflate în întreţinere;
- 550 lei pentru trei persoane aflate în întreţinere;
- 650 lei pentru patru persoane aflate în întreţinere.
Pentru salariaţii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.000 lei
– 3.000 lei inclusiv, deducerile personale sunt degresive şi sunt stabilite prin ordin al MFP.
Pentru un venit brut lunar din salarii peste 3.000 lei, deducerea personală lunară este 0
(zero).

2.1.3 Reţineri din salarii

Venitul brut realizat se obţine prin însumarea salariului realizat la care se adaugă
sporurile.
Reţinerile individuale din venitul brut ale angajatului sunt:
- 10,5 % - Contribuţia angajatului la asigurările sociale şi reprezintă datorie faţă de bugetul
asigurărilor sociale de stat;

7
- 0,5 % - Contribuţia angajatului la fondul de şomaj, constituie datorie faţă de fondul de
şomaj;
- 5,2 % - Contribuţia angajatului la asigurările sociale de sănătate, constituie datorie faţă de
Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate;
- 16 % (cota unică) - Impozitul pe venitul din salarii, constituie datorie la bugetul statului;
- Alte reţineri reprezentând rate locuinţe, chirii, imputaţii, C.A.R , etc. , constituie datorie faţă
de creditorii respectivi.
După ce se scad din venitul brut realizat toate reţinerile individuale, rămâne restul de
plată care se achită angajaţilor prin carduri, la băncile unde angajaţii au deschise conturi de
salarii (BCR, BRD, ING, etc.), inclusiv impozitul.

2.1.4 Impozitul pe salarii

Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, care se calculează şi se
reţine la sursă de către plătitorii de venituri. Prin Ordonanţa Guvernului nr.8 / 2013, publicată
în Monitorul Oficial nr. 54 din 23 ianuarie, precum şi unele acte normative de aplicare, au fost
aduse modificări la Codul fiscal prin Art.57 referitor la impozitul lunar datorat de beneficiarii
de venituri din salarii şi anume că impozitul care se reţine la sursă de plătitorul de venituri, se
calculează la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16%.
În acest scop, mai întâi se determină venitul net, calculat prin deducerea din venitul
brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, apoi, se face diferenţa între venitul net
obţinut şi următoarele:
VENITUL NET = VENITUL BRUT - DEDUCERE PERSONALĂ -
COTIZAŢIE SINDICAT - CONTRIBUŢIE LA FONDUL DE PENSII FACULTATIVE
(la nivelul anului nu trebuie să depăşească 400 de euro).
Cadourile oferite copiilor angajaţilor, cu ocazia zilei de 1 iunie, cu ocazia Paştelui,
cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, dacă sunt în limita a 150 lei, nu se
impozitează.
Pentru salariaţii care obţin venituri în afara funcţiei de bază, denumite şi venituri din
alte surse, cota de 16 % se aplică asupra bazei de calcul care se determină prin diferenţa
dintre venitul brut şi contribuţiile obligatorii reţinute pe fiecare loc de realizare a acestora.
Ȋn conformitate cu reglementările legale în vigoare, impozitul se calculează şi virează
până la data de 25 ale lunii următoare în care s-a făcut plata, cu Declaraţia 112, iar anual,
pentru fiecare angajat, până la finalul lunii februarie din an, angajatorul depune impozitul
anual cu Declaraţia 205.

8
 Potrivit leului greu* ->D.pb.=250 lei
->D.ps.=250 x 0,5 x N.p.i.=100 x N.p.i.
Schema de calcul a impozitului pe salariu se poate vedea in tabelul de mai jos :
CAS= contribuţia pentru asigurările sociale (pentru pensii)
D.pb.= deducerea personală de bază = 250 lei lunar
D.ps.= deducerea personală suplimentară , pentru maxim 4 persoane , care nu poate fi
mai mare de 2 x D.pb. Comment [c5]: Numerotați figura și dați-I o
denumire

2.2 Datoriile sociale

Ȋn urma activităţilor prestate de angajaţi în baza contractului de muncă, aceştia sunt

remuneraţi de angajatori pentru munca prestată.
Atât angajaţii cât şi angajatorii, suportă anumite cheltuieli privind personalul, protecţia
socială şi asigurările.
• Contribuţia de asigurări sociale (CAS)
Ȋn conformitate cu Legea nr. 186 / 2014 şi Legea nr. 187 /2014, au fost stabilite şi
publicate în Monitorul Oficial numărul 961 din 30 decembrie 2014, cotele obligatorii de
contribuţii sociale începând cu anul 2015.
La fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2015 a fost utilizat
câștigul salarial mediu brut în suma de 2.415 lei.
9
 Ȋncepând cu 01 ianuarie 2015, salariul minim brut pe ţară garantat în plată este de 975
lei/lună şi din 01 iulie 2015 va ajunge la 1.050 lei/lună, ceea ce înseamnă că pentru 168,667
ore în medie pe lună, remuneraţia este de 6,225 lei pe oră.

• Contribuţia de asigurări sociale este de 26,3 % pentru condiţii normale de

muncă din care:
- 10,5 % contribuţia individuală;
- 15,8 % contribuţia datorată de angajator.

• Condiţii deosebite de muncă 31,3 % din care:

- 10,5 % contribuţia individuală;
- 20,8 % contribuţia datorată de angajator.

• Condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii 36,3 % , din care:

- 10,5 % contribuţia individuală;
- 25,8 % contribuţia datorată de angajator.

• Contribuţia de asigurări sociale de sănătate:

- 5,5 % pentru angajat;
- 5,2 % pentru angajator.

• Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de

sănătate este de 0,85 %
• În funcție de clasa de risc, angajatorul datorează diferențiat contribuția
pentru accidente de munca şi boli profesionale (0,15 % - 0,85 %).
Persoanele fizice autorizate au obligația, conform reglementărilor în vigoare, să achite
contribuțiile de asigurări sociale de sănătate şi pensii.

2.2.1 Conturi specifice şi documente privind evidențierea cheltuielilor salariale

Cu ajutorul Grupei 42, privind contabilitatea sintetică se realizează decontările cu
personalul.
• 421 „Personal - salarii datorate” (clasa 3)
Acest cont, după conținutul economic, reprezintă datorii salariale pe termen scurt,
iar după funcția contabilă este un cont de pasiv, creditându-se cu salariile şi celelalte

10
drepturi salariale şi se debitează cu reținerile salariale (contribuțiile la asigurările sociale,
asigurările sociale de sănătate, ajutorul de șomaj, impozitul datorat, etc.).
Soldul creditor reprezintă drepturile salariale datorate.

• 423 „Personal - ajutoare materiale datorate“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa ajutoarelor de boală pentru incapacitate
temporară de muncă, îngrijirea copilului, etc.
Acest cont, după conținutul economic este un cont de datorii salariale pe termen
scurt, iar după funcția contabilă este un cont de pasiv şi se creditează cu ajutoarele
materiale datorate salariaților şi se debitează cu reținerile din indemnizații (contribuțiile la
asigurările sociale, asigurările sociale de sănătate, ajutorul de șomaj, impozitul datorat,
etc.).
Soldul creditor reprezintă ajutoarele materiale datorate angajaților .

• 425 „Avansuri acordate personalului“

Din punct de vedere economic este un cont de creanțe faţă de personal, cu ajutorul
căruia se ţine evidenţa avansurilor acordate. Privit din punct de vedere contabil este un cont
de activ, care se debitează cu avansurile din salarii ce au fost acordate salariaților şi se
creditează cu sumele acordate în avans salariaților.
Are sold debitor şi reprezintă avansurile achitate salariaților.

• 426 „Drepturi de personal neridicate“

După conținutul economic, reprezintă un cont de datorii pe termen scurt şi ţine
evidenţa drepturilor de personal care nu au fost ridicate în termenul legal. Privit după
funcția contabilă este un cont de pasiv.
Creditarea se face cu sumele datorate personalului, iar debitarea se face cu sumele
achitate personalului şi cu drepturile de personal neridicate şi prescrise.
Are sold creditor şi reprezintă drepturile de personal neridicate.

• 427 „Reţineri din salarii datorate terţilor”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa reținerilor din salarii datorate terților (rate,
chirii, pensii alimentare, popriri, etc.).
Este un cont de datorii pe termen scurt, după conținutul economic şi un cont de pasiv,
după funcția contabilă.
Are sold creditor care reprezintă sumele reținute, datorate terților.
11
 • 428 „Alte datorii în legătură cu personalul”
Acest cont ţine evidenţa altor datorii (indemnizațiile pentru concediul de odihnă
neefectuat, garanții reținute gestionarilor conform legii, etc.).
Se creditează cu „alte sume datorate personalului” şi se debitează cu „sumele achitate
personalului”.
Are sold creditor şi reprezintă „alte sume datorate personalului”.

• 4282 „Alte creanţe în legătură cu personalul”

Este un cont care ţine evidenţa altor creanțe (imputații, chirii, debite, etc.).
Este un cont de creanțe, după conținutul economic şi cont de activ, după funcția
contabilă .
Are sold debitor şi reprezintă creanțe faţă de personal.

Cu ajutorul Grupei 43 („Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate”) se

ţine evidenţa sintetică a decontărilor cu bugetele de asigurări şi protecție socială şi conturi
asimilate.
• 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”
Se creditează cu contribuția unităţii la asigurările sociale. Din punct de vedere
economic este un cont de activ şi se debitează cu sumele virate către bugetul de asigurări
sociale.
După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia
contabilă, un cont de pasiv. Se creditează cu contribuţia unităţii la asigurările sociale. Se
debitează cu sumele virate bugetului de asigurări sociale şi cu sumele datorate de personal
care se suportă din bugetul asigurărilor sociale.
Are sold creditor şi reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale.
Notă : Dacă sumele datorate personalului sunt mai mari faţă de contribuția pe care
unitatea o datorează bugetului, urmează ca diferența să fie recuperată de la acesta, în baza
unei documentații, conform normelor în vigoare. În acest caz, soldul contului 4311 poate fi
temporar debitor şi funcționează ca un cont bifuncţional.

• 4312 „Contribuţia personalului la asigurările sociale”

Este un cont de datorii pe termen scurt, cont de pasiv după funcția contabilă şi are
sold creditor.

12
 • 4313 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”
După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor care reprezintă sumele datorate asigurărilor
sociale de sănătate.

• 4314 „Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate”

După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor care reprezintă sumele datorate asigurărilor
sociale de sănătate.

• 4371 „Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”

După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor. Constituie fondul de șomaj datorat de angajator.

• 4372 „Contribuţia personalului la fondul de şomaj”

După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor. Constituie fondul de șomaj datorat de personal.

• 4381 „Alte datorii sociale”

După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor care reprezintă alte datorii sociale.
• 4382 „Alte creanțe sociale”
După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor care reprezintă alte creanțe sociale.

Pentru operațiunile de înregistrare a salariilor, a asigurărilor sociale, dar şi a

impozitului, se mai utilizează următoarele conturi specifice:
- 641 „Cheltuieli privind salariile datorate personalului”;
- 6451 „ CAS 15,80 %”;
- 6452 „Fond șomaj 0,50 % ”;
- 6453 „Fond de sănătate 5,2 ”;
- 6454 „Evidenţa fond risc, FNUASS”;
- 444 „Evidenţa impozitului pe salarii”.

13
 Impozitul pe salarii este un cont de datorii fiscale, după conținutul economic şi cont de
pasiv, după funcția contabilă.
Are sold creditor şi exprimă impozitul pe venituri de natură salarială.

2.3 Planul de conturi

Planul de conturi pentru instituţiile publice este întocmit pe baza cadrului general al
planului de conturi, elaborat de Ministerul Finanţelor3 în contextul măsurilor de perfecţionare
a sistemului informaţional economic. Cu ajutorul conturilor cuprinse în planul de conturi se
asigură înregistrarea evidenţei, mişcării şi transformării elementelor patrimoniale în derularea
proceselor de execuţie a bugetelor de venituri şi cheltuieli, obţinându-se astfel sistematizarea
informaţiilor şi raportarea lor prin situaţiile financiare.
Planul de conturi cuprins in O.M.F.P. nr. 3055 / 2009, a fost actualizat prin O.M.F.P.
nr. 1802/2014. Aceste modificări constau în introducerea, începând cu 01.01.2015, a 52 de
conturi noi sintetice de gradul I şi gradul II, au fost redenumite 32 de conturi şi anulate 4
conturi existente la data de 31 decembrie 2014.
Conturile sintetice de gradul I şi conturile sintetice de gradul II, se dezvoltă în conturi
analitice, fiecare instituţie adaptându-le în funcţie de specificul activităţii, stabilită în cadrul
funcţiunii fiecărui cont, nefiind limitate, ci pot fi dezvoltate, dacă se respectă principiul
drepturilor şi prevederile stipulate prin lege.
Principiul contabilităţii trebuie respectat la întocmirea angajamentelor care se
întocmesc la crearea unei creanţe sau a unei obligaţii şi se virează în operaţiunile economico –
financiare. Conturile din afara bilanţului sunt particulare instituţiilor publice dat fiind faptul că
nu se integrează în contul de activ sau în contul de pasiv al bilanţului. Valorile la care fac
referire nu constituie elemente de patrimoniu.
Pentru conturile din afara bilanţului se foloseşte metoda de înregistrare în partida
simplă, adică înregistrările se fac în debitul sau creditul unui singur cont, fără folosirea de
conturi corespondente.
Angajamentele bugetare şi angajamentele legale sunt întocmite de compartimentul
financiar – contabil, de persoana desemnată de conducerea instituţiei şi trebuie să aibă în
vedere atribuţiile ce-i revin:
- În contul 940 „Credite bugetare aprobate“, înregistrează creditele bugetare aprobate
în exerciţiul curent şi operează modificările care intervin pe parcursul exerciţiului bugetar;

3
OMFP:nr.1917/2005 - Normele metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor
publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice nr. 1802 /2014.
14
 - În contul 950 „Angajamente bugetare“ se înregistrează angajamentele bugetare;
- Determinarea creditelor bugetare disponibile, ce urmează să fie angajate în urma
comparării datelor înregistrate în contul 940 „Credite bugetare aprobate“ şi datele înregistrate
în contul 950 „Angajamente bugetare“.
- În contul 960 „Angajamente legale“ se înregistrează angajamentele legale;
- Diminuarea sau majorarea, după caz, cu valoarea rezultată din reevaluare, se
modifică valoarea angajamentelor bugetare şi valoarea angajamentelor legale ale contului 950
„Angajamente bugetare“ şi contului 960 „Angajamente legale“;
- La sfârşitul anului, în creditul contului 960 „Angajamente legale“ , se înregistrează
totalul plăţilor efectuate în cursul anului şi totalul preluat din contul 700 , contul 120 şi contul
119 .
Contul 700 reprezintă finanţarea bugetară privind anul în curs, contul 120 reprezintă
disponibilul instituţiei publice finanţate din venituri proprii şi 119 reprezintă disponibilul din
fonduri cu destinaţie specială.

2.4 Documente specifice instituţiilor publice

La baza reflectării în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare stau

documentele justificative. Toate operaţiile economice şi financiare trebuie consemnate în
momentul efectuării lor într-un document justificativ pe baza căruia se fac înregistrările în
contabilitate.
La nivelul instituţiilor publice, documentele justificative utilizate pot fi clasificate în
două categorii:
- documente comune şi agenţilor economici (chitanţe, facturi, state de salarii, bonuri de
consum, ordine de deplasare, dispoziţii către casierie, ordine de plată, carnete CEC, etc.);
- documente specifice, legate în principal de activitatea de execuţie bugetară (cerere de
deschidere a creditelor bugetare, dispoziţia de repartizare a creditelor bugetare, fişa privind
operaţiunile bugetare).
Pentru deschiderea de credite la nivelul ordonatorilor, se procedează la Cererea de
deschidere de credite în care se înscriu natura şi destinația creditului solicitat, valoarea
creditului, cât şi defalcarea sa în funcție de structura clasificației bugetare.
Dispoziţia bugetară privind repartizarea creditelor este întocmită de ordonatorul
principal, în care se înscriu denumirea plătitorului şi a beneficiarului, banca, contul, codul şi
suma în litere şi cifre, cât şi data la care poate fi utilizată suma repartizată.
Fişa pentru operaţiuni bugetare este un document de evidenţă analitică.
15
 Pentru instituțiile publice care sunt finanțate de la buget se evidențiază creditele
bugetare aprobate, plăţile efectuate prin casă şi cheltuielile efective.
Pentru instituțiile publice care primesc finanțe din venituri proprii şi din fonduri care
au destinație specială, se evidențiază plăţile de casă, prevederile din bugetul aprobat şi
cheltuielile efective.
Se întocmeşte într-un singur exemplar, pe articole şi alineate ale clasificaţiei
economice, din cadrul fiecărui subcapitol de cheltuieli prevăzut de bugetul aprobat. Pe baza
fişelor pentru operaţiuni bugetare se întocmeşte contul de execuţie.

2.5 Angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice

Angajarea, lichidarea, ordonanțarea şi plata cheltuielilor sunt proceduri obligatorii

privind parcurgerea execuției bugetare.
Operaţiunile specifice sunt în competenţa ordonatorilor de credite şi se efectuează pe
baza propunerilor compartimentelor de specialitate ale instituţiei publice.4 Comment [c6]: La notele de subsol îți trebuie și
niste autori/cărți, nu numai OMFP . Încearcă să
inserezi vreo 2-3 cărți a unor autori de conta publică

2.5.1 Angajarea cheltuielilor

Angajarea cheltuielilor se face pe baza bugetelor prevăzute şi a sumelor aprobate şi nu
pot fi depășite. Pe baza sumelor aprobate se angajează, se ordonanțează şi se efectuează
plăţile. Pentru investiții, angajamentul este individual şi reprezintă limita superioară de
angajare. Creditele bugetare sunt utilizate doar pentru destinațiile care au fost aprobate, în
raport cu activitatea instituției, respectând dispozițiile in vigoare.
Angajamentele bugetare se împart în:
• Angajament legal - reprezintă un act juridic din care rezultă o obligație
privind fondurile publice şi îmbracă forma unui contract de achiziție publică,
contract de muncă, împrumut. Se prezintă în formă scrisă şi este semnat de
ordonatorul de credite şi poartă viza de control financiar preventiv. Conform
prevederilor legale, ordonatorii de credite, trebuie să asigure o bună gestionare
financiară înainte de a se efectua o cheltuială, să respecte principiile unui
management financiar eficient, să evite cheltuielile inutile.

4
OMFP 1792 / 24.12.2002 - Norme privind angajarea , lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor
instituţiilor publice.

16
 • Angajament bugetar - este actul prin care, potrivit legii, pot fi afectate
fondurile publice cu anumite destinații , doar în limita creditelor bugetare care
au fost rezervate şi aprobate pentru exercițiul bugetar.
• Angajamentul bugetar individual - se întocmește în vederea unei operațiuni
noi şi este vizat de persoana care exercită controlul financiar preventiv.
• Angajamentul bugetar global - se întocmește pentru cheltuielile curente de
funcționare de natură administrativă, privind cheltuielile de deplasare şi
cheltuielile de protocol, cheltuieli de întreținere, cheltuieli de gospodărire
(căldură, apă canal, iluminat, poştă, salubritate, etc.).

2.5.2 Lichidarea cheltuielilor

În această fază a procesului de execuție bugetară este verificată realitatea sumei
datorate, dacă există angajamentul de plată şi documentele justificative prin care s-au efectuat
operațiunile respective.5 Salariile şi indemnizaţiile vor fi lichidate în baza statelor de plată
întocmite de serviciul secretariat (în cazul școlilor din învăţământul preuniversitar).
Obligațiile de plată certe sunt prezentate în documentele care se înregistrează în contabilitate
cu ajutorul notei contabile şi poartă viza „Bun de plată”.

2.5.3 Ordonanţarea cheltuielilor

Conducătorul compartimentului financiar-contabil, la dispoziția ordonatorului de
credite, printr-un document intern numit ordonanțare de plată, întocmeşte documentele de
plată privind cheltuielile.
Ordonanțarea de plată conține data privind exercițiul bugetar, suma care este plătită,
datele de identificare a beneficiarului plății şi modalitatea în care se face plata.
Ordonanțarea de plată este însoţită de documentele justificative, în original, şi poartă
data şi semnătura ordonatorului de credite.

2.5.4 Plata cheltuielilor

Ultima fază a execuției bugetare o reprezintă plata cheltuielilor, efectuate de
persoanele autorizate, respectându-se creditele bugetare aprobate şi destinația acestora.6
Instrumentele folosite la plată de instituțiile publice sunt: CEC-ul pentru numerar şi
ordinele de plată care se prezintă la trezorerie în vederea decontării. Atât CEC-ul cât şi

5
OMFP 1792 / 24.12.2002 - Norme privind angajarea , lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor
publice.
6
Art.17 alin(2) din Legea contabilitatii nr.82/1991 republicată
17
ordinele de plata, poartă prima semnătură (directorul unității școlare) şi a doua semnătură este
a contabilului şef.
CEC-ul poartă şi semnătura casierului care urmează să ridice banii de la trezorerie.
Nu se poate efectua plata în cazul în care nu există credite bugetare deschise şi/sau
repartizate ori disponibilităţile sunt insuficiente, când beneficiarul nu este cel faţă de care
instituţia are obligaţii, când nu există viza de control financiar preventiv pe ordonanţarea de
plată şi nici autorizarea prevăzuta de lege.

18
 Capitolul II. Calculul salariului

2.1 Determinarea venitului brut

2.1.1 Veniturile
Veniturile din salarii, potrivit Codului Fiscal, sunt toate veniturile în bani, obţinute
ob inute de
persoana fizic
fizică angajată
angajat cu contract individual de munc
muncă,, indiferent de perioada la care face
referire, cât şii indemnizaţiile încasate pentru incapacitate de muncă.
munc
Veniturile salariale obţinute
ob inute de angaja
angajaţii se compun din:

Venitul brut
realizat

Adaosurile la
Salariul realizat
+ salariu

Sau: Comment [c4]: Figurile tr numerorate și tr să

aibă o denumire.
re. De ex, ai
aiate fi:
Figura nr.1 Formarea venitului brut al angajatului

Venit brut

Alte drepturi
Salariul de bază + salariale

6
 Salariul realizat – reprezintă suma brută şi poate fi mai mare sau mai mic faţă de
salariul de bază.
Adaosurile şi sporurile din salariu sunt:
- indemnizaţie de conducere;
- gradaţie de merit;
- spor de vechime;
- spor de noapte;
- spor de stres;
- spor de periculozitate;
- spor de toxicitate etc.
Acestea se calculează în sumă fixă sau ca procent din salariul de bază, proporţional cu
timpul lucrat.

2.1.2 Deduceri personale

Deducerile personale lunare sunt degresive şi se calculează în funcţie de venitul brut
lunar din salarii şi de numărul de persoane aflate în întreţinerea angajatului.
Astfel, pentru un venit brut lunar din salarii de până la 1.000 lei, avem
următoarele deduceri:
- 250 lei dacă nu sunt persoane în întreţinere;
- 350 lei pentru o persoană aflată în întreţinere;
- 450 lei pentru două persoane aflate în întreţinere;
- 550 lei pentru trei persoane aflate în întreţinere;
- 650 lei pentru patru persoane aflate în întreţinere.
Pentru salariaţii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.000 lei
– 3.000 lei inclusiv, deducerile personale sunt degresive şi sunt stabilite prin ordin al MFP.
Pentru un venit brut lunar din salarii peste 3.000 lei, deducerea personală lunară este 0
(zero).

2.1.3 Reţineri din salarii

Venitul brut realizat se obţine prin însumarea salariului realizat la care se adaugă
sporurile.
Reţinerile individuale din venitul brut ale angajatului sunt:
- 10,5 % - Contribuţia angajatului la asigurările sociale şi reprezintă datorie faţă de bugetul
asigurărilor sociale de stat;

7
- 0,5 % - Contribuţia angajatului la fondul de şomaj, constituie datorie faţă de fondul de
şomaj;
- 5,2 % - Contribuţia angajatului la asigurările sociale de sănătate, constituie datorie faţă de
Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate;
- 16 % (cota unică) - Impozitul pe venitul din salarii, constituie datorie la bugetul statului;
- Alte reţineri reprezentând rate locuinţe, chirii, imputaţii, C.A.R , etc. , constituie datorie faţă
de creditorii respectivi.
După ce se scad din venitul brut realizat toate reţinerile individuale, rămâne restul de
plată care se achită angajaţilor prin carduri, la băncile unde angajaţii au deschise conturi de
salarii (BCR, BRD, ING, etc.), inclusiv impozitul.

2.1.4 Impozitul pe salarii

Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, care se calculează şi se
reţine la sursă de către plătitorii de venituri. Prin Ordonanţa Guvernului nr.8 / 2013, publicată
în Monitorul Oficial nr. 54 din 23 ianuarie, precum şi unele acte normative de aplicare, au fost
aduse modificări la Codul fiscal prin Art.57 referitor la impozitul lunar datorat de beneficiarii
de venituri din salarii şi anume că impozitul care se reţine la sursă de plătitorul de venituri, se
calculează la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16%.
În acest scop, mai întâi se determină venitul net, calculat prin deducerea din venitul
brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, apoi, se face diferenţa între venitul net
obţinut şi următoarele:
VENITUL NET = VENITUL BRUT - DEDUCERE PERSONALĂ -
COTIZAŢIE SINDICAT - CONTRIBUŢIE LA FONDUL DE PENSII FACULTATIVE
(la nivelul anului nu trebuie să depăşească 400 de euro).
Cadourile oferite copiilor angajaţilor, cu ocazia zilei de 1 iunie, cu ocazia Paştelui,
cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, dacă sunt în limita a 150 lei, nu se
impozitează.
Pentru salariaţii care obţin venituri în afara funcţiei de bază, denumite şi venituri din
alte surse, cota de 16 % se aplică asupra bazei de calcul care se determină prin diferenţa
dintre venitul brut şi contribuţiile obligatorii reţinute pe fiecare loc de realizare a acestora.
Ȋn conformitate cu reglementările legale în vigoare, impozitul se calculează şi virează
până la data de 25 ale lunii următoare în care s-a făcut plata, cu Declaraţia 112, iar anual,
pentru fiecare angajat, până la finalul lunii februarie din an, angajatorul depune impozitul
anual cu Declaraţia 205.

8
 Potrivit leului greu* ->D.pb.=250 lei
->D.ps.=250 x 0,5 x N.p.i.=100 x N.p.i.
Schema de calcul a impozitului pe salariu se poate vedea in tabelul de mai jos :
CAS= contribuţia pentru asigurările sociale (pentru pensii)
D.pb.= deducerea personală de bază = 250 lei lunar
D.ps.= deducerea personală suplimentară , pentru maxim 4 persoane , care nu poate fi
mai mare de 2 x D.pb. Comment [c5]: Numerotați figura și dați-I o
denumire

2.2 Datoriile sociale

Ȋn urma activităţilor prestate de angajaţi în baza contractului de muncă, aceştia sunt

remuneraţi de angajatori pentru munca prestată.
Atât angajaţii cât şi angajatorii, suportă anumite cheltuieli privind personalul, protecţia
socială şi asigurările.
• Contribuţia de asigurări sociale (CAS)
Ȋn conformitate cu Legea nr. 186 / 2014 şi Legea nr. 187 /2014, au fost stabilite şi
publicate în Monitorul Oficial numărul 961 din 30 decembrie 2014, cotele obligatorii de
contribuţii sociale începând cu anul 2015.
La fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2015 a fost utilizat
câștigul salarial mediu brut în suma de 2.415 lei.
9
 Ȋncepând cu 01 ianuarie 2015, salariul minim brut pe ţară garantat în plată este de 975
lei/lună şi din 01 iulie 2015 va ajunge la 1.050 lei/lună, ceea ce înseamnă că pentru 168,667
ore în medie pe lună, remuneraţia este de 6,225 lei pe oră.

• Contribuţia de asigurări sociale este de 26,3 % pentru condiţii normale de

muncă din care:
- 10,5 % contribuţia individuală;
- 15,8 % contribuţia datorată de angajator.

• Condiţii deosebite de muncă 31,3 % din care:

- 10,5 % contribuţia individuală;
- 20,8 % contribuţia datorată de angajator.

• Condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii 36,3 % , din care:

- 10,5 % contribuţia individuală;
- 25,8 % contribuţia datorată de angajator.

• Contribuţia de asigurări sociale de sănătate:

- 5,5 % pentru angajat;
- 5,2 % pentru angajator.

• Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de

sănătate este de 0,85 %
• În funcție de clasa de risc, angajatorul datorează diferențiat contribuția
pentru accidente de munca şi boli profesionale (0,15 % - 0,85 %).
Persoanele fizice autorizate au obligația, conform reglementărilor în vigoare, să achite
contribuțiile de asigurări sociale de sănătate şi pensii.

2.2.1 Conturi specifice şi documente privind evidențierea cheltuielilor salariale

Cu ajutorul Grupei 42, privind contabilitatea sintetică se realizează decontările cu
personalul.
• 421 „Personal - salarii datorate” (clasa 3)
Acest cont, după conținutul economic, reprezintă datorii salariale pe termen scurt,
iar după funcția contabilă este un cont de pasiv, creditându-se cu salariile şi celelalte

10
drepturi salariale şi se debitează cu reținerile salariale (contribuțiile la asigurările sociale,
asigurările sociale de sănătate, ajutorul de șomaj, impozitul datorat, etc.).
Soldul creditor reprezintă drepturile salariale datorate.

• 423 „Personal - ajutoare materiale datorate“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa ajutoarelor de boală pentru incapacitate
temporară de muncă, îngrijirea copilului, etc.
Acest cont, după conținutul economic este un cont de datorii salariale pe termen
scurt, iar după funcția contabilă este un cont de pasiv şi se creditează cu ajutoarele
materiale datorate salariaților şi se debitează cu reținerile din indemnizații (contribuțiile la
asigurările sociale, asigurările sociale de sănătate, ajutorul de șomaj, impozitul datorat,
etc.).
Soldul creditor reprezintă ajutoarele materiale datorate angajaților .

• 425 „Avansuri acordate personalului“

Din punct de vedere economic este un cont de creanțe faţă de personal, cu ajutorul
căruia se ţine evidenţa avansurilor acordate. Privit din punct de vedere contabil este un cont
de activ, care se debitează cu avansurile din salarii ce au fost acordate salariaților şi se
creditează cu sumele acordate în avans salariaților.
Are sold debitor şi reprezintă avansurile achitate salariaților.

• 426 „Drepturi de personal neridicate“

După conținutul economic, reprezintă un cont de datorii pe termen scurt şi ţine
evidenţa drepturilor de personal care nu au fost ridicate în termenul legal. Privit după
funcția contabilă este un cont de pasiv.
Creditarea se face cu sumele datorate personalului, iar debitarea se face cu sumele
achitate personalului şi cu drepturile de personal neridicate şi prescrise.
Are sold creditor şi reprezintă drepturile de personal neridicate.

• 427 „Reţineri din salarii datorate terţilor”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa reținerilor din salarii datorate terților (rate,
chirii, pensii alimentare, popriri, etc.).
Este un cont de datorii pe termen scurt, după conținutul economic şi un cont de pasiv,
după funcția contabilă.
Are sold creditor care reprezintă sumele reținute, datorate terților.
11
 • 428 „Alte datorii în legătură cu personalul”
Acest cont ţine evidenţa altor datorii (indemnizațiile pentru concediul de odihnă
neefectuat, garanții reținute gestionarilor conform legii, etc.).
Se creditează cu „alte sume datorate personalului” şi se debitează cu „sumele achitate
personalului”.
Are sold creditor şi reprezintă „alte sume datorate personalului”.

• 4282 „Alte creanţe în legătură cu personalul”

Este un cont care ţine evidenţa altor creanțe (imputații, chirii, debite, etc.).
Este un cont de creanțe, după conținutul economic şi cont de activ, după funcția
contabilă .
Are sold debitor şi reprezintă creanțe faţă de personal.

Cu ajutorul Grupei 43 („Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate”) se

ţine evidenţa sintetică a decontărilor cu bugetele de asigurări şi protecție socială şi conturi
asimilate.
• 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”
Se creditează cu contribuția unităţii la asigurările sociale. Din punct de vedere
economic este un cont de activ şi se debitează cu sumele virate către bugetul de asigurări
sociale.
După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia
contabilă, un cont de pasiv. Se creditează cu contribuţia unităţii la asigurările sociale. Se
debitează cu sumele virate bugetului de asigurări sociale şi cu sumele datorate de personal
care se suportă din bugetul asigurărilor sociale.
Are sold creditor şi reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale.
Notă : Dacă sumele datorate personalului sunt mai mari faţă de contribuția pe care
unitatea o datorează bugetului, urmează ca diferența să fie recuperată de la acesta, în baza
unei documentații, conform normelor în vigoare. În acest caz, soldul contului 4311 poate fi
temporar debitor şi funcționează ca un cont bifuncţional.

• 4312 „Contribuţia personalului la asigurările sociale”

Este un cont de datorii pe termen scurt, cont de pasiv după funcția contabilă şi are
sold creditor.

12
 • 4313 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”
După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor care reprezintă sumele datorate asigurărilor
sociale de sănătate.

• 4314 „Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate”

După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor care reprezintă sumele datorate asigurărilor
sociale de sănătate.

• 4371 „Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”

După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor. Constituie fondul de șomaj datorat de angajator.

• 4372 „Contribuţia personalului la fondul de şomaj”

După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor. Constituie fondul de șomaj datorat de personal.

• 4381 „Alte datorii sociale”

După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor care reprezintă alte datorii sociale.
• 4382 „Alte creanțe sociale”
După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor care reprezintă alte creanțe sociale.

Pentru operațiunile de înregistrare a salariilor, a asigurărilor sociale, dar şi a

impozitului, se mai utilizează următoarele conturi specifice:
- 641 „Cheltuieli privind salariile datorate personalului”;
- 6451 „ CAS 15,80 %”;
- 6452 „Fond șomaj 0,50 % ”;
- 6453 „Fond de sănătate 5,2 ”;
- 6454 „Evidenţa fond risc, FNUASS”;
- 444 „Evidenţa impozitului pe salarii”.

13
 Impozitul pe salarii este un cont de datorii fiscale, după conținutul economic şi cont de
pasiv, după funcția contabilă.
Are sold creditor şi exprimă impozitul pe venituri de natură salarială.

2.3 Planul de conturi

Planul de conturi pentru instituţiile publice este întocmit pe baza cadrului general al
planului de conturi, elaborat de Ministerul Finanţelor3 în contextul măsurilor de perfecţionare
a sistemului informaţional economic. Cu ajutorul conturilor cuprinse în planul de conturi se
asigură înregistrarea evidenţei, mişcării şi transformării elementelor patrimoniale în derularea
proceselor de execuţie a bugetelor de venituri şi cheltuieli, obţinându-se astfel sistematizarea
informaţiilor şi raportarea lor prin situaţiile financiare.
Planul de conturi cuprins in O.M.F.P. nr. 3055 / 2009, a fost actualizat prin O.M.F.P.
nr. 1802/2014. Aceste modificări constau în introducerea, începând cu 01.01.2015, a 52 de
conturi noi sintetice de gradul I şi gradul II, au fost redenumite 32 de conturi şi anulate 4
conturi existente la data de 31 decembrie 2014.
Conturile sintetice de gradul I şi conturile sintetice de gradul II, se dezvoltă în conturi
analitice, fiecare instituţie adaptându-le în funcţie de specificul activităţii, stabilită în cadrul
funcţiunii fiecărui cont, nefiind limitate, ci pot fi dezvoltate, dacă se respectă principiul
drepturilor şi prevederile stipulate prin lege.
Principiul contabilităţii trebuie respectat la întocmirea angajamentelor care se
întocmesc la crearea unei creanţe sau a unei obligaţii şi se virează în operaţiunile economico –
financiare. Conturile din afara bilanţului sunt particulare instituţiilor publice dat fiind faptul că
nu se integrează în contul de activ sau în contul de pasiv al bilanţului. Valorile la care fac
referire nu constituie elemente de patrimoniu.
Pentru conturile din afara bilanţului se foloseşte metoda de înregistrare în partida
simplă, adică înregistrările se fac în debitul sau creditul unui singur cont, fără folosirea de
conturi corespondente.
Angajamentele bugetare şi angajamentele legale sunt întocmite de compartimentul
financiar – contabil, de persoana desemnată de conducerea instituţiei şi trebuie să aibă în
vedere atribuţiile ce-i revin:
- În contul 940 „Credite bugetare aprobate“, înregistrează creditele bugetare aprobate
în exerciţiul curent şi operează modificările care intervin pe parcursul exerciţiului bugetar;

3
OMFP:nr.1917/2005 - Normele metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor
publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice nr. 1802 /2014.
14
 - În contul 950 „Angajamente bugetare“ se înregistrează angajamentele bugetare;
- Determinarea creditelor bugetare disponibile, ce urmează să fie angajate în urma
comparării datelor înregistrate în contul 940 „Credite bugetare aprobate“ şi datele înregistrate
în contul 950 „Angajamente bugetare“.
- În contul 960 „Angajamente legale“ se înregistrează angajamentele legale;
- Diminuarea sau majorarea, după caz, cu valoarea rezultată din reevaluare, se
modifică valoarea angajamentelor bugetare şi valoarea angajamentelor legale ale contului 950
„Angajamente bugetare“ şi contului 960 „Angajamente legale“;
- La sfârşitul anului, în creditul contului 960 „Angajamente legale“ , se înregistrează
totalul plăţilor efectuate în cursul anului şi totalul preluat din contul 700 , contul 120 şi contul
119 .
Contul 700 reprezintă finanţarea bugetară privind anul în curs, contul 120 reprezintă
disponibilul instituţiei publice finanţate din venituri proprii şi 119 reprezintă disponibilul din
fonduri cu destinaţie specială.

2.4 Documente specifice instituţiilor publice

La baza reflectării în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare stau

documentele justificative. Toate operaţiile economice şi financiare trebuie consemnate în
momentul efectuării lor într-un document justificativ pe baza căruia se fac înregistrările în
contabilitate.
La nivelul instituţiilor publice, documentele justificative utilizate pot fi clasificate în
două categorii:
- documente comune şi agenţilor economici (chitanţe, facturi, state de salarii, bonuri de
consum, ordine de deplasare, dispoziţii către casierie, ordine de plată, carnete CEC, etc.);
- documente specifice, legate în principal de activitatea de execuţie bugetară (cerere de
deschidere a creditelor bugetare, dispoziţia de repartizare a creditelor bugetare, fişa privind
operaţiunile bugetare).
Pentru deschiderea de credite la nivelul ordonatorilor, se procedează la Cererea de
deschidere de credite în care se înscriu natura şi destinația creditului solicitat, valoarea
creditului, cât şi defalcarea sa în funcție de structura clasificației bugetare.
Dispoziţia bugetară privind repartizarea creditelor este întocmită de ordonatorul
principal, în care se înscriu denumirea plătitorului şi a beneficiarului, banca, contul, codul şi
suma în litere şi cifre, cât şi data la care poate fi utilizată suma repartizată.
Fişa pentru operaţiuni bugetare este un document de evidenţă analitică.
15
 Pentru instituțiile publice care sunt finanțate de la buget se evidențiază creditele
bugetare aprobate, plăţile efectuate prin casă şi cheltuielile efective.
Pentru instituțiile publice care primesc finanțe din venituri proprii şi din fonduri care
au destinație specială, se evidențiază plăţile de casă, prevederile din bugetul aprobat şi
cheltuielile efective.
Se întocmeşte într-un singur exemplar, pe articole şi alineate ale clasificaţiei
economice, din cadrul fiecărui subcapitol de cheltuieli prevăzut de bugetul aprobat. Pe baza
fişelor pentru operaţiuni bugetare se întocmeşte contul de execuţie.

2.5 Angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice

Angajarea, lichidarea, ordonanțarea şi plata cheltuielilor sunt proceduri obligatorii

privind parcurgerea execuției bugetare.
Operaţiunile specifice sunt în competenţa ordonatorilor de credite şi se efectuează pe
baza propunerilor compartimentelor de specialitate ale instituţiei publice.4 Comment [c6]: La notele de subsol îți trebuie și
niste autori/cărți, nu numai OMFP . Încearcă să
inserezi vreo 2-3 cărți a unor autori de conta publică

2.5.1 Angajarea cheltuielilor

Angajarea cheltuielilor se face pe baza bugetelor prevăzute şi a sumelor aprobate şi nu
pot fi depășite. Pe baza sumelor aprobate se angajează, se ordonanțează şi se efectuează
plăţile. Pentru investiții, angajamentul este individual şi reprezintă limita superioară de
angajare. Creditele bugetare sunt utilizate doar pentru destinațiile care au fost aprobate, în
raport cu activitatea instituției, respectând dispozițiile in vigoare.
Angajamentele bugetare se împart în:
• Angajament legal - reprezintă un act juridic din care rezultă o obligație
privind fondurile publice şi îmbracă forma unui contract de achiziție publică,
contract de muncă, împrumut. Se prezintă în formă scrisă şi este semnat de
ordonatorul de credite şi poartă viza de control financiar preventiv. Conform
prevederilor legale, ordonatorii de credite, trebuie să asigure o bună gestionare
financiară înainte de a se efectua o cheltuială, să respecte principiile unui
management financiar eficient, să evite cheltuielile inutile.

4
OMFP 1792 / 24.12.2002 - Norme privind angajarea , lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor
instituţiilor publice.

16
 • Angajament bugetar - este actul prin care, potrivit legii, pot fi afectate
fondurile publice cu anumite destinații , doar în limita creditelor bugetare care
au fost rezervate şi aprobate pentru exercițiul bugetar.
• Angajamentul bugetar individual - se întocmește în vederea unei operațiuni
noi şi este vizat de persoana care exercită controlul financiar preventiv.
• Angajamentul bugetar global - se întocmește pentru cheltuielile curente de
funcționare de natură administrativă, privind cheltuielile de deplasare şi
cheltuielile de protocol, cheltuieli de întreținere, cheltuieli de gospodărire
(căldură, apă canal, iluminat, poştă, salubritate, etc.).

2.5.2 Lichidarea cheltuielilor

În această fază a procesului de execuție bugetară este verificată realitatea sumei
datorate, dacă există angajamentul de plată şi documentele justificative prin care s-au efectuat
operațiunile respective.5 Salariile şi indemnizaţiile vor fi lichidate în baza statelor de plată
întocmite de serviciul secretariat (în cazul școlilor din învăţământul preuniversitar).
Obligațiile de plată certe sunt prezentate în documentele care se înregistrează în contabilitate
cu ajutorul notei contabile şi poartă viza „Bun de plată”.

2.5.3 Ordonanţarea cheltuielilor

Conducătorul compartimentului financiar-contabil, la dispoziția ordonatorului de
credite, printr-un document intern numit ordonanțare de plată, întocmeşte documentele de
plată privind cheltuielile.
Ordonanțarea de plată conține data privind exercițiul bugetar, suma care este plătită,
datele de identificare a beneficiarului plății şi modalitatea în care se face plata.
Ordonanțarea de plată este însoţită de documentele justificative, în original, şi poartă
data şi semnătura ordonatorului de credite.

2.5.4 Plata cheltuielilor

Ultima fază a execuției bugetare o reprezintă plata cheltuielilor, efectuate de
persoanele autorizate, respectându-se creditele bugetare aprobate şi destinația acestora.6
Instrumentele folosite la plată de instituțiile publice sunt: CEC-ul pentru numerar şi
ordinele de plată care se prezintă la trezorerie în vederea decontării. Atât CEC-ul cât şi

5
OMFP 1792 / 24.12.2002 - Norme privind angajarea , lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor
publice.
6
Art.17 alin(2) din Legea contabilitatii nr.82/1991 republicată
17
ordinele de plata, poartă prima semnătură (directorul unității școlare) şi a doua semnătură este
a contabilului şef.
CEC-ul poartă şi semnătura casierului care urmează să ridice banii de la trezorerie.
Nu se poate efectua plata în cazul în care nu există credite bugetare deschise şi/sau
repartizate ori disponibilităţile sunt insuficiente, când beneficiarul nu este cel faţă de care
instituţia are obligaţii, când nu există viza de control financiar preventiv pe ordonanţarea de
plată şi nici autorizarea prevăzuta de lege.

18
 Capitolul II. Calculul salariului

2.1 Determinarea venitului brut

2.1.1 Veniturile
Veniturile din salarii, potrivit Codului Fiscal, sunt toate veniturile în bani, obţinute
ob inute de
persoana fizic
fizică angajată
angajat cu contract individual de munc
muncă,, indiferent de perioada la care face
referire, cât şii indemnizaţiile încasate pentru incapacitate de muncă.
munc
Veniturile salariale obţinute
ob inute de angaja
angajaţii se compun din:

Venitul brut
realizat

Adaosurile la
Salariul realizat
+ salariu

Sau: Comment [c4]: Figurile tr numerorate și tr să

aibă o denumire.
re. De ex, ai
aiate fi:
Figura nr.1 Formarea venitului brut al angajatului

Venit brut

Alte drepturi
Salariul de bază + salariale

6
 Salariul realizat – reprezintă suma brută şi poate fi mai mare sau mai mic faţă de
salariul de bază.
Adaosurile şi sporurile din salariu sunt:
- indemnizaţie de conducere;
- gradaţie de merit;
- spor de vechime;
- spor de noapte;
- spor de stres;
- spor de periculozitate;
- spor de toxicitate etc.
Acestea se calculează în sumă fixă sau ca procent din salariul de bază, proporţional cu
timpul lucrat.

2.1.2 Deduceri personale

Deducerile personale lunare sunt degresive şi se calculează în funcţie de venitul brut
lunar din salarii şi de numărul de persoane aflate în întreţinerea angajatului.
Astfel, pentru un venit brut lunar din salarii de până la 1.000 lei, avem
următoarele deduceri:
- 250 lei dacă nu sunt persoane în întreţinere;
- 350 lei pentru o persoană aflată în întreţinere;
- 450 lei pentru două persoane aflate în întreţinere;
- 550 lei pentru trei persoane aflate în întreţinere;
- 650 lei pentru patru persoane aflate în întreţinere.
Pentru salariaţii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.000 lei
– 3.000 lei inclusiv, deducerile personale sunt degresive şi sunt stabilite prin ordin al MFP.
Pentru un venit brut lunar din salarii peste 3.000 lei, deducerea personală lunară este 0
(zero).

2.1.3 Reţineri din salarii

Venitul brut realizat se obţine prin însumarea salariului realizat la care se adaugă
sporurile.
Reţinerile individuale din venitul brut ale angajatului sunt:
- 10,5 % - Contribuţia angajatului la asigurările sociale şi reprezintă datorie faţă de bugetul
asigurărilor sociale de stat;

7
- 0,5 % - Contribuţia angajatului la fondul de şomaj, constituie datorie faţă de fondul de
şomaj;
- 5,2 % - Contribuţia angajatului la asigurările sociale de sănătate, constituie datorie faţă de
Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate;
- 16 % (cota unică) - Impozitul pe venitul din salarii, constituie datorie la bugetul statului;
- Alte reţineri reprezentând rate locuinţe, chirii, imputaţii, C.A.R , etc. , constituie datorie faţă
de creditorii respectivi.
După ce se scad din venitul brut realizat toate reţinerile individuale, rămâne restul de
plată care se achită angajaţilor prin carduri, la băncile unde angajaţii au deschise conturi de
salarii (BCR, BRD, ING, etc.), inclusiv impozitul.

2.1.4 Impozitul pe salarii

Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, care se calculează şi se
reţine la sursă de către plătitorii de venituri. Prin Ordonanţa Guvernului nr.8 / 2013, publicată
în Monitorul Oficial nr. 54 din 23 ianuarie, precum şi unele acte normative de aplicare, au fost
aduse modificări la Codul fiscal prin Art.57 referitor la impozitul lunar datorat de beneficiarii
de venituri din salarii şi anume că impozitul care se reţine la sursă de plătitorul de venituri, se
calculează la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16%.
În acest scop, mai întâi se determină venitul net, calculat prin deducerea din venitul
brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, apoi, se face diferenţa între venitul net
obţinut şi următoarele:
VENITUL NET = VENITUL BRUT - DEDUCERE PERSONALĂ -
COTIZAŢIE SINDICAT - CONTRIBUŢIE LA FONDUL DE PENSII FACULTATIVE
(la nivelul anului nu trebuie să depăşească 400 de euro).
Cadourile oferite copiilor angajaţilor, cu ocazia zilei de 1 iunie, cu ocazia Paştelui,
cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, dacă sunt în limita a 150 lei, nu se
impozitează.
Pentru salariaţii care obţin venituri în afara funcţiei de bază, denumite şi venituri din
alte surse, cota de 16 % se aplică asupra bazei de calcul care se determină prin diferenţa
dintre venitul brut şi contribuţiile obligatorii reţinute pe fiecare loc de realizare a acestora.
Ȋn conformitate cu reglementările legale în vigoare, impozitul se calculează şi virează
până la data de 25 ale lunii următoare în care s-a făcut plata, cu Declaraţia 112, iar anual,
pentru fiecare angajat, până la finalul lunii februarie din an, angajatorul depune impozitul
anual cu Declaraţia 205.

8
 Potrivit leului greu* ->D.pb.=250 lei
->D.ps.=250 x 0,5 x N.p.i.=100 x N.p.i.
Schema de calcul a impozitului pe salariu se poate vedea in tabelul de mai jos :
CAS= contribuţia pentru asigurările sociale (pentru pensii)
D.pb.= deducerea personală de bază = 250 lei lunar
D.ps.= deducerea personală suplimentară , pentru maxim 4 persoane , care nu poate fi
mai mare de 2 x D.pb. Comment [c5]: Numerotați figura și dați-I o
denumire

2.2 Datoriile sociale

Ȋn urma activităţilor prestate de angajaţi în baza contractului de muncă, aceştia sunt

remuneraţi de angajatori pentru munca prestată.
Atât angajaţii cât şi angajatorii, suportă anumite cheltuieli privind personalul, protecţia
socială şi asigurările.
• Contribuţia de asigurări sociale (CAS)
Ȋn conformitate cu Legea nr. 186 / 2014 şi Legea nr. 187 /2014, au fost stabilite şi
publicate în Monitorul Oficial numărul 961 din 30 decembrie 2014, cotele obligatorii de
contribuţii sociale începând cu anul 2015.
La fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2015 a fost utilizat
câștigul salarial mediu brut în suma de 2.415 lei.
9
 Ȋncepând cu 01 ianuarie 2015, salariul minim brut pe ţară garantat în plată este de 975
lei/lună şi din 01 iulie 2015 va ajunge la 1.050 lei/lună, ceea ce înseamnă că pentru 168,667
ore în medie pe lună, remuneraţia este de 6,225 lei pe oră.

• Contribuţia de asigurări sociale este de 26,3 % pentru condiţii normale de

muncă din care:
- 10,5 % contribuţia individuală;
- 15,8 % contribuţia datorată de angajator.

• Condiţii deosebite de muncă 31,3 % din care:

- 10,5 % contribuţia individuală;
- 20,8 % contribuţia datorată de angajator.

• Condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii 36,3 % , din care:

- 10,5 % contribuţia individuală;
- 25,8 % contribuţia datorată de angajator.

• Contribuţia de asigurări sociale de sănătate:

- 5,5 % pentru angajat;
- 5,2 % pentru angajator.

• Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de

sănătate este de 0,85 %
• În funcție de clasa de risc, angajatorul datorează diferențiat contribuția
pentru accidente de munca şi boli profesionale (0,15 % - 0,85 %).
Persoanele fizice autorizate au obligația, conform reglementărilor în vigoare, să achite
contribuțiile de asigurări sociale de sănătate şi pensii.

2.2.1 Conturi specifice şi documente privind evidențierea cheltuielilor salariale

Cu ajutorul Grupei 42, privind contabilitatea sintetică se realizează decontările cu
personalul.
• 421 „Personal - salarii datorate” (clasa 3)
Acest cont, după conținutul economic, reprezintă datorii salariale pe termen scurt,
iar după funcția contabilă este un cont de pasiv, creditându-se cu salariile şi celelalte

10
drepturi salariale şi se debitează cu reținerile salariale (contribuțiile la asigurările sociale,
asigurările sociale de sănătate, ajutorul de șomaj, impozitul datorat, etc.).
Soldul creditor reprezintă drepturile salariale datorate.

• 423 „Personal - ajutoare materiale datorate“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa ajutoarelor de boală pentru incapacitate
temporară de muncă, îngrijirea copilului, etc.
Acest cont, după conținutul economic este un cont de datorii salariale pe termen
scurt, iar după funcția contabilă este un cont de pasiv şi se creditează cu ajutoarele
materiale datorate salariaților şi se debitează cu reținerile din indemnizații (contribuțiile la
asigurările sociale, asigurările sociale de sănătate, ajutorul de șomaj, impozitul datorat,
etc.).
Soldul creditor reprezintă ajutoarele materiale datorate angajaților .

• 425 „Avansuri acordate personalului“

Din punct de vedere economic este un cont de creanțe faţă de personal, cu ajutorul
căruia se ţine evidenţa avansurilor acordate. Privit din punct de vedere contabil este un cont
de activ, care se debitează cu avansurile din salarii ce au fost acordate salariaților şi se
creditează cu sumele acordate în avans salariaților.
Are sold debitor şi reprezintă avansurile achitate salariaților.

• 426 „Drepturi de personal neridicate“

După conținutul economic, reprezintă un cont de datorii pe termen scurt şi ţine
evidenţa drepturilor de personal care nu au fost ridicate în termenul legal. Privit după
funcția contabilă este un cont de pasiv.
Creditarea se face cu sumele datorate personalului, iar debitarea se face cu sumele
achitate personalului şi cu drepturile de personal neridicate şi prescrise.
Are sold creditor şi reprezintă drepturile de personal neridicate.

• 427 „Reţineri din salarii datorate terţilor”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa reținerilor din salarii datorate terților (rate,
chirii, pensii alimentare, popriri, etc.).
Este un cont de datorii pe termen scurt, după conținutul economic şi un cont de pasiv,
după funcția contabilă.
Are sold creditor care reprezintă sumele reținute, datorate terților.
11
 • 428 „Alte datorii în legătură cu personalul”
Acest cont ţine evidenţa altor datorii (indemnizațiile pentru concediul de odihnă
neefectuat, garanții reținute gestionarilor conform legii, etc.).
Se creditează cu „alte sume datorate personalului” şi se debitează cu „sumele achitate
personalului”.
Are sold creditor şi reprezintă „alte sume datorate personalului”.

• 4282 „Alte creanţe în legătură cu personalul”

Este un cont care ţine evidenţa altor creanțe (imputații, chirii, debite, etc.).
Este un cont de creanțe, după conținutul economic şi cont de activ, după funcția
contabilă .
Are sold debitor şi reprezintă creanțe faţă de personal.

Cu ajutorul Grupei 43 („Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate”) se

ţine evidenţa sintetică a decontărilor cu bugetele de asigurări şi protecție socială şi conturi
asimilate.
• 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”
Se creditează cu contribuția unităţii la asigurările sociale. Din punct de vedere
economic este un cont de activ şi se debitează cu sumele virate către bugetul de asigurări
sociale.
După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia
contabilă, un cont de pasiv. Se creditează cu contribuţia unităţii la asigurările sociale. Se
debitează cu sumele virate bugetului de asigurări sociale şi cu sumele datorate de personal
care se suportă din bugetul asigurărilor sociale.
Are sold creditor şi reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale.
Notă : Dacă sumele datorate personalului sunt mai mari faţă de contribuția pe care
unitatea o datorează bugetului, urmează ca diferența să fie recuperată de la acesta, în baza
unei documentații, conform normelor în vigoare. În acest caz, soldul contului 4311 poate fi
temporar debitor şi funcționează ca un cont bifuncţional.

• 4312 „Contribuţia personalului la asigurările sociale”

Este un cont de datorii pe termen scurt, cont de pasiv după funcția contabilă şi are
sold creditor.

12
 • 4313 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”
După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor care reprezintă sumele datorate asigurărilor
sociale de sănătate.

• 4314 „Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate”

După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor care reprezintă sumele datorate asigurărilor
sociale de sănătate.

• 4371 „Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”

După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor. Constituie fondul de șomaj datorat de angajator.

• 4372 „Contribuţia personalului la fondul de şomaj”

După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor. Constituie fondul de șomaj datorat de personal.

• 4381 „Alte datorii sociale”

După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor care reprezintă alte datorii sociale.
• 4382 „Alte creanțe sociale”
După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor care reprezintă alte creanțe sociale.

Pentru operațiunile de înregistrare a salariilor, a asigurărilor sociale, dar şi a

impozitului, se mai utilizează următoarele conturi specifice:
- 641 „Cheltuieli privind salariile datorate personalului”;
- 6451 „ CAS 15,80 %”;
- 6452 „Fond șomaj 0,50 % ”;
- 6453 „Fond de sănătate 5,2 ”;
- 6454 „Evidenţa fond risc, FNUASS”;
- 444 „Evidenţa impozitului pe salarii”.

13
 Impozitul pe salarii este un cont de datorii fiscale, după conținutul economic şi cont de
pasiv, după funcția contabilă.
Are sold creditor şi exprimă impozitul pe venituri de natură salarială.

2.3 Planul de conturi

Planul de conturi pentru instituţiile publice este întocmit pe baza cadrului general al
planului de conturi, elaborat de Ministerul Finanţelor3 în contextul măsurilor de perfecţionare
a sistemului informaţional economic. Cu ajutorul conturilor cuprinse în planul de conturi se
asigură înregistrarea evidenţei, mişcării şi transformării elementelor patrimoniale în derularea
proceselor de execuţie a bugetelor de venituri şi cheltuieli, obţinându-se astfel sistematizarea
informaţiilor şi raportarea lor prin situaţiile financiare.
Planul de conturi cuprins in O.M.F.P. nr. 3055 / 2009, a fost actualizat prin O.M.F.P.
nr. 1802/2014. Aceste modificări constau în introducerea, începând cu 01.01.2015, a 52 de
conturi noi sintetice de gradul I şi gradul II, au fost redenumite 32 de conturi şi anulate 4
conturi existente la data de 31 decembrie 2014.
Conturile sintetice de gradul I şi conturile sintetice de gradul II, se dezvoltă în conturi
analitice, fiecare instituţie adaptându-le în funcţie de specificul activităţii, stabilită în cadrul
funcţiunii fiecărui cont, nefiind limitate, ci pot fi dezvoltate, dacă se respectă principiul
drepturilor şi prevederile stipulate prin lege.
Principiul contabilităţii trebuie respectat la întocmirea angajamentelor care se
întocmesc la crearea unei creanţe sau a unei obligaţii şi se virează în operaţiunile economico –
financiare. Conturile din afara bilanţului sunt particulare instituţiilor publice dat fiind faptul că
nu se integrează în contul de activ sau în contul de pasiv al bilanţului. Valorile la care fac
referire nu constituie elemente de patrimoniu.
Pentru conturile din afara bilanţului se foloseşte metoda de înregistrare în partida
simplă, adică înregistrările se fac în debitul sau creditul unui singur cont, fără folosirea de
conturi corespondente.
Angajamentele bugetare şi angajamentele legale sunt întocmite de compartimentul
financiar – contabil, de persoana desemnată de conducerea instituţiei şi trebuie să aibă în
vedere atribuţiile ce-i revin:
- În contul 940 „Credite bugetare aprobate“, înregistrează creditele bugetare aprobate
în exerciţiul curent şi operează modificările care intervin pe parcursul exerciţiului bugetar;

3
OMFP:nr.1917/2005 - Normele metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor
publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice nr. 1802 /2014.
14
 - În contul 950 „Angajamente bugetare“ se înregistrează angajamentele bugetare;
- Determinarea creditelor bugetare disponibile, ce urmează să fie angajate în urma
comparării datelor înregistrate în contul 940 „Credite bugetare aprobate“ şi datele înregistrate
în contul 950 „Angajamente bugetare“.
- În contul 960 „Angajamente legale“ se înregistrează angajamentele legale;
- Diminuarea sau majorarea, după caz, cu valoarea rezultată din reevaluare, se
modifică valoarea angajamentelor bugetare şi valoarea angajamentelor legale ale contului 950
„Angajamente bugetare“ şi contului 960 „Angajamente legale“;
- La sfârşitul anului, în creditul contului 960 „Angajamente legale“ , se înregistrează
totalul plăţilor efectuate în cursul anului şi totalul preluat din contul 700 , contul 120 şi contul
119 .
Contul 700 reprezintă finanţarea bugetară privind anul în curs, contul 120 reprezintă
disponibilul instituţiei publice finanţate din venituri proprii şi 119 reprezintă disponibilul din
fonduri cu destinaţie specială.

2.4 Documente specifice instituţiilor publice

La baza reflectării în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare stau

documentele justificative. Toate operaţiile economice şi financiare trebuie consemnate în
momentul efectuării lor într-un document justificativ pe baza căruia se fac înregistrările în
contabilitate.
La nivelul instituţiilor publice, documentele justificative utilizate pot fi clasificate în
două categorii:
- documente comune şi agenţilor economici (chitanţe, facturi, state de salarii, bonuri de
consum, ordine de deplasare, dispoziţii către casierie, ordine de plată, carnete CEC, etc.);
- documente specifice, legate în principal de activitatea de execuţie bugetară (cerere de
deschidere a creditelor bugetare, dispoziţia de repartizare a creditelor bugetare, fişa privind
operaţiunile bugetare).
Pentru deschiderea de credite la nivelul ordonatorilor, se procedează la Cererea de
deschidere de credite în care se înscriu natura şi destinația creditului solicitat, valoarea
creditului, cât şi defalcarea sa în funcție de structura clasificației bugetare.
Dispoziţia bugetară privind repartizarea creditelor este întocmită de ordonatorul
principal, în care se înscriu denumirea plătitorului şi a beneficiarului, banca, contul, codul şi
suma în litere şi cifre, cât şi data la care poate fi utilizată suma repartizată.
Fişa pentru operaţiuni bugetare este un document de evidenţă analitică.
15
 Pentru instituțiile publice care sunt finanțate de la buget se evidențiază creditele
bugetare aprobate, plăţile efectuate prin casă şi cheltuielile efective.
Pentru instituțiile publice care primesc finanțe din venituri proprii şi din fonduri care
au destinație specială, se evidențiază plăţile de casă, prevederile din bugetul aprobat şi
cheltuielile efective.
Se întocmeşte într-un singur exemplar, pe articole şi alineate ale clasificaţiei
economice, din cadrul fiecărui subcapitol de cheltuieli prevăzut de bugetul aprobat. Pe baza
fişelor pentru operaţiuni bugetare se întocmeşte contul de execuţie.

2.5 Angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice

Angajarea, lichidarea, ordonanțarea şi plata cheltuielilor sunt proceduri obligatorii

privind parcurgerea execuției bugetare.
Operaţiunile specifice sunt în competenţa ordonatorilor de credite şi se efectuează pe
baza propunerilor compartimentelor de specialitate ale instituţiei publice.4 Comment [c6]: La notele de subsol îți trebuie și
niste autori/cărți, nu numai OMFP . Încearcă să
inserezi vreo 2-3 cărți a unor autori de conta publică

2.5.1 Angajarea cheltuielilor

Angajarea cheltuielilor se face pe baza bugetelor prevăzute şi a sumelor aprobate şi nu
pot fi depășite. Pe baza sumelor aprobate se angajează, se ordonanțează şi se efectuează
plăţile. Pentru investiții, angajamentul este individual şi reprezintă limita superioară de
angajare. Creditele bugetare sunt utilizate doar pentru destinațiile care au fost aprobate, în
raport cu activitatea instituției, respectând dispozițiile in vigoare.
Angajamentele bugetare se împart în:
• Angajament legal - reprezintă un act juridic din care rezultă o obligație
privind fondurile publice şi îmbracă forma unui contract de achiziție publică,
contract de muncă, împrumut. Se prezintă în formă scrisă şi este semnat de
ordonatorul de credite şi poartă viza de control financiar preventiv. Conform
prevederilor legale, ordonatorii de credite, trebuie să asigure o bună gestionare
financiară înainte de a se efectua o cheltuială, să respecte principiile unui
management financiar eficient, să evite cheltuielile inutile.

4
OMFP 1792 / 24.12.2002 - Norme privind angajarea , lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor
instituţiilor publice.

16
 • Angajament bugetar - este actul prin care, potrivit legii, pot fi afectate
fondurile publice cu anumite destinații , doar în limita creditelor bugetare care
au fost rezervate şi aprobate pentru exercițiul bugetar.
• Angajamentul bugetar individual - se întocmește în vederea unei operațiuni
noi şi este vizat de persoana care exercită controlul financiar preventiv.
• Angajamentul bugetar global - se întocmește pentru cheltuielile curente de
funcționare de natură administrativă, privind cheltuielile de deplasare şi
cheltuielile de protocol, cheltuieli de întreținere, cheltuieli de gospodărire
(căldură, apă canal, iluminat, poştă, salubritate, etc.).

2.5.2 Lichidarea cheltuielilor

În această fază a procesului de execuție bugetară este verificată realitatea sumei
datorate, dacă există angajamentul de plată şi documentele justificative prin care s-au efectuat
operațiunile respective.5 Salariile şi indemnizaţiile vor fi lichidate în baza statelor de plată
întocmite de serviciul secretariat (în cazul școlilor din învăţământul preuniversitar).
Obligațiile de plată certe sunt prezentate în documentele care se înregistrează în contabilitate
cu ajutorul notei contabile şi poartă viza „Bun de plată”.

2.5.3 Ordonanţarea cheltuielilor

Conducătorul compartimentului financiar-contabil, la dispoziția ordonatorului de
credite, printr-un document intern numit ordonanțare de plată, întocmeşte documentele de
plată privind cheltuielile.
Ordonanțarea de plată conține data privind exercițiul bugetar, suma care este plătită,
datele de identificare a beneficiarului plății şi modalitatea în care se face plata.
Ordonanțarea de plată este însoţită de documentele justificative, în original, şi poartă
data şi semnătura ordonatorului de credite.

2.5.4 Plata cheltuielilor

Ultima fază a execuției bugetare o reprezintă plata cheltuielilor, efectuate de
persoanele autorizate, respectându-se creditele bugetare aprobate şi destinația acestora.6
Instrumentele folosite la plată de instituțiile publice sunt: CEC-ul pentru numerar şi
ordinele de plată care se prezintă la trezorerie în vederea decontării. Atât CEC-ul cât şi

5
OMFP 1792 / 24.12.2002 - Norme privind angajarea , lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor
publice.
6
Art.17 alin(2) din Legea contabilitatii nr.82/1991 republicată
17
ordinele de plata, poartă prima semnătură (directorul unității școlare) şi a doua semnătură este
a contabilului şef.
CEC-ul poartă şi semnătura casierului care urmează să ridice banii de la trezorerie.
Nu se poate efectua plata în cazul în care nu există credite bugetare deschise şi/sau
repartizate ori disponibilităţile sunt insuficiente, când beneficiarul nu este cel faţă de care
instituţia are obligaţii, când nu există viza de control financiar preventiv pe ordonanţarea de
plată şi nici autorizarea prevăzuta de lege.

18
 Capitolul II. Calculul salariului

2.1 Determinarea venitului brut

2.1.1 Veniturile
Veniturile din salarii, potrivit Codului Fiscal, sunt toate veniturile în bani, obţinute
ob inute de
persoana fizic
fizică angajată
angajat cu contract individual de munc
muncă,, indiferent de perioada la care face
referire, cât şii indemnizaţiile încasate pentru incapacitate de muncă.
munc
Veniturile salariale obţinute
ob inute de angaja
angajaţii se compun din:

Venitul brut
realizat

Adaosurile la
Salariul realizat
+ salariu

Sau: Comment [c4]: Figurile tr numerorate și tr să

aibă o denumire.
re. De ex, ai
aiate fi:
Figura nr.1 Formarea venitului brut al angajatului

Venit brut

Alte drepturi
Salariul de bază + salariale

6
 Salariul realizat – reprezintă suma brută şi poate fi mai mare sau mai mic faţă de
salariul de bază.
Adaosurile şi sporurile din salariu sunt:
- indemnizaţie de conducere;
- gradaţie de merit;
- spor de vechime;
- spor de noapte;
- spor de stres;
- spor de periculozitate;
- spor de toxicitate etc.
Acestea se calculează în sumă fixă sau ca procent din salariul de bază, proporţional cu
timpul lucrat.

2.1.2 Deduceri personale

Deducerile personale lunare sunt degresive şi se calculează în funcţie de venitul brut
lunar din salarii şi de numărul de persoane aflate în întreţinerea angajatului.
Astfel, pentru un venit brut lunar din salarii de până la 1.000 lei, avem
următoarele deduceri:
- 250 lei dacă nu sunt persoane în întreţinere;
- 350 lei pentru o persoană aflată în întreţinere;
- 450 lei pentru două persoane aflate în întreţinere;
- 550 lei pentru trei persoane aflate în întreţinere;
- 650 lei pentru patru persoane aflate în întreţinere.
Pentru salariaţii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.000 lei
– 3.000 lei inclusiv, deducerile personale sunt degresive şi sunt stabilite prin ordin al MFP.
Pentru un venit brut lunar din salarii peste 3.000 lei, deducerea personală lunară este 0
(zero).

2.1.3 Reţineri din salarii

Venitul brut realizat se obţine prin însumarea salariului realizat la care se adaugă
sporurile.
Reţinerile individuale din venitul brut ale angajatului sunt:
- 10,5 % - Contribuţia angajatului la asigurările sociale şi reprezintă datorie faţă de bugetul
asigurărilor sociale de stat;

7
- 0,5 % - Contribuţia angajatului la fondul de şomaj, constituie datorie faţă de fondul de
şomaj;
- 5,2 % - Contribuţia angajatului la asigurările sociale de sănătate, constituie datorie faţă de
Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate;
- 16 % (cota unică) - Impozitul pe venitul din salarii, constituie datorie la bugetul statului;
- Alte reţineri reprezentând rate locuinţe, chirii, imputaţii, C.A.R , etc. , constituie datorie faţă
de creditorii respectivi.
După ce se scad din venitul brut realizat toate reţinerile individuale, rămâne restul de
plată care se achită angajaţilor prin carduri, la băncile unde angajaţii au deschise conturi de
salarii (BCR, BRD, ING, etc.), inclusiv impozitul.

2.1.4 Impozitul pe salarii

Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, care se calculează şi se
reţine la sursă de către plătitorii de venituri. Prin Ordonanţa Guvernului nr.8 / 2013, publicată
în Monitorul Oficial nr. 54 din 23 ianuarie, precum şi unele acte normative de aplicare, au fost
aduse modificări la Codul fiscal prin Art.57 referitor la impozitul lunar datorat de beneficiarii
de venituri din salarii şi anume că impozitul care se reţine la sursă de plătitorul de venituri, se
calculează la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16%.
În acest scop, mai întâi se determină venitul net, calculat prin deducerea din venitul
brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, apoi, se face diferenţa între venitul net
obţinut şi următoarele:
VENITUL NET = VENITUL BRUT - DEDUCERE PERSONALĂ -
COTIZAŢIE SINDICAT - CONTRIBUŢIE LA FONDUL DE PENSII FACULTATIVE
(la nivelul anului nu trebuie să depăşească 400 de euro).
Cadourile oferite copiilor angajaţilor, cu ocazia zilei de 1 iunie, cu ocazia Paştelui,
cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, dacă sunt în limita a 150 lei, nu se
impozitează.
Pentru salariaţii care obţin venituri în afara funcţiei de bază, denumite şi venituri din
alte surse, cota de 16 % se aplică asupra bazei de calcul care se determină prin diferenţa
dintre venitul brut şi contribuţiile obligatorii reţinute pe fiecare loc de realizare a acestora.
Ȋn conformitate cu reglementările legale în vigoare, impozitul se calculează şi virează
până la data de 25 ale lunii următoare în care s-a făcut plata, cu Declaraţia 112, iar anual,
pentru fiecare angajat, până la finalul lunii februarie din an, angajatorul depune impozitul
anual cu Declaraţia 205.

8
 Potrivit leului greu* ->D.pb.=250 lei
->D.ps.=250 x 0,5 x N.p.i.=100 x N.p.i.
Schema de calcul a impozitului pe salariu se poate vedea in tabelul de mai jos :
CAS= contribuţia pentru asigurările sociale (pentru pensii)
D.pb.= deducerea personală de bază = 250 lei lunar
D.ps.= deducerea personală suplimentară , pentru maxim 4 persoane , care nu poate fi
mai mare de 2 x D.pb. Comment [c5]: Numerotați figura și dați-I o
denumire

2.2 Datoriile sociale

Ȋn urma activităţilor prestate de angajaţi în baza contractului de muncă, aceştia sunt

remuneraţi de angajatori pentru munca prestată.
Atât angajaţii cât şi angajatorii, suportă anumite cheltuieli privind personalul, protecţia
socială şi asigurările.
• Contribuţia de asigurări sociale (CAS)
Ȋn conformitate cu Legea nr. 186 / 2014 şi Legea nr. 187 /2014, au fost stabilite şi
publicate în Monitorul Oficial numărul 961 din 30 decembrie 2014, cotele obligatorii de
contribuţii sociale începând cu anul 2015.
La fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2015 a fost utilizat
câștigul salarial mediu brut în suma de 2.415 lei.
9
 Ȋncepând cu 01 ianuarie 2015, salariul minim brut pe ţară garantat în plată este de 975
lei/lună şi din 01 iulie 2015 va ajunge la 1.050 lei/lună, ceea ce înseamnă că pentru 168,667
ore în medie pe lună, remuneraţia este de 6,225 lei pe oră.

• Contribuţia de asigurări sociale este de 26,3 % pentru condiţii normale de

muncă din care:
- 10,5 % contribuţia individuală;
- 15,8 % contribuţia datorată de angajator.

• Condiţii deosebite de muncă 31,3 % din care:

- 10,5 % contribuţia individuală;
- 20,8 % contribuţia datorată de angajator.

• Condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii 36,3 % , din care:

- 10,5 % contribuţia individuală;
- 25,8 % contribuţia datorată de angajator.

• Contribuţia de asigurări sociale de sănătate:

- 5,5 % pentru angajat;
- 5,2 % pentru angajator.

• Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de

sănătate este de 0,85 %
• În funcție de clasa de risc, angajatorul datorează diferențiat contribuția
pentru accidente de munca şi boli profesionale (0,15 % - 0,85 %).
Persoanele fizice autorizate au obligația, conform reglementărilor în vigoare, să achite
contribuțiile de asigurări sociale de sănătate şi pensii.

2.2.1 Conturi specifice şi documente privind evidențierea cheltuielilor salariale

Cu ajutorul Grupei 42, privind contabilitatea sintetică se realizează decontările cu
personalul.
• 421 „Personal - salarii datorate” (clasa 3)
Acest cont, după conținutul economic, reprezintă datorii salariale pe termen scurt,
iar după funcția contabilă este un cont de pasiv, creditându-se cu salariile şi celelalte

10
drepturi salariale şi se debitează cu reținerile salariale (contribuțiile la asigurările sociale,
asigurările sociale de sănătate, ajutorul de șomaj, impozitul datorat, etc.).
Soldul creditor reprezintă drepturile salariale datorate.

• 423 „Personal - ajutoare materiale datorate“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa ajutoarelor de boală pentru incapacitate
temporară de muncă, îngrijirea copilului, etc.
Acest cont, după conținutul economic este un cont de datorii salariale pe termen
scurt, iar după funcția contabilă este un cont de pasiv şi se creditează cu ajutoarele
materiale datorate salariaților şi se debitează cu reținerile din indemnizații (contribuțiile la
asigurările sociale, asigurările sociale de sănătate, ajutorul de șomaj, impozitul datorat,
etc.).
Soldul creditor reprezintă ajutoarele materiale datorate angajaților .

• 425 „Avansuri acordate personalului“

Din punct de vedere economic este un cont de creanțe faţă de personal, cu ajutorul
căruia se ţine evidenţa avansurilor acordate. Privit din punct de vedere contabil este un cont
de activ, care se debitează cu avansurile din salarii ce au fost acordate salariaților şi se
creditează cu sumele acordate în avans salariaților.
Are sold debitor şi reprezintă avansurile achitate salariaților.

• 426 „Drepturi de personal neridicate“

După conținutul economic, reprezintă un cont de datorii pe termen scurt şi ţine
evidenţa drepturilor de personal care nu au fost ridicate în termenul legal. Privit după
funcția contabilă este un cont de pasiv.
Creditarea se face cu sumele datorate personalului, iar debitarea se face cu sumele
achitate personalului şi cu drepturile de personal neridicate şi prescrise.
Are sold creditor şi reprezintă drepturile de personal neridicate.

• 427 „Reţineri din salarii datorate terţilor”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa reținerilor din salarii datorate terților (rate,
chirii, pensii alimentare, popriri, etc.).
Este un cont de datorii pe termen scurt, după conținutul economic şi un cont de pasiv,
după funcția contabilă.
Are sold creditor care reprezintă sumele reținute, datorate terților.
11
 • 428 „Alte datorii în legătură cu personalul”
Acest cont ţine evidenţa altor datorii (indemnizațiile pentru concediul de odihnă
neefectuat, garanții reținute gestionarilor conform legii, etc.).
Se creditează cu „alte sume datorate personalului” şi se debitează cu „sumele achitate
personalului”.
Are sold creditor şi reprezintă „alte sume datorate personalului”.

• 4282 „Alte creanţe în legătură cu personalul”

Este un cont care ţine evidenţa altor creanțe (imputații, chirii, debite, etc.).
Este un cont de creanțe, după conținutul economic şi cont de activ, după funcția
contabilă .
Are sold debitor şi reprezintă creanțe faţă de personal.

Cu ajutorul Grupei 43 („Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate”) se

ţine evidenţa sintetică a decontărilor cu bugetele de asigurări şi protecție socială şi conturi
asimilate.
• 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”
Se creditează cu contribuția unităţii la asigurările sociale. Din punct de vedere
economic este un cont de activ şi se debitează cu sumele virate către bugetul de asigurări
sociale.
După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia
contabilă, un cont de pasiv. Se creditează cu contribuţia unităţii la asigurările sociale. Se
debitează cu sumele virate bugetului de asigurări sociale şi cu sumele datorate de personal
care se suportă din bugetul asigurărilor sociale.
Are sold creditor şi reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale.
Notă : Dacă sumele datorate personalului sunt mai mari faţă de contribuția pe care
unitatea o datorează bugetului, urmează ca diferența să fie recuperată de la acesta, în baza
unei documentații, conform normelor în vigoare. În acest caz, soldul contului 4311 poate fi
temporar debitor şi funcționează ca un cont bifuncţional.

• 4312 „Contribuţia personalului la asigurările sociale”

Este un cont de datorii pe termen scurt, cont de pasiv după funcția contabilă şi are
sold creditor.

12
 • 4313 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”
După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor care reprezintă sumele datorate asigurărilor
sociale de sănătate.

• 4314 „Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate”

După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor care reprezintă sumele datorate asigurărilor
sociale de sănătate.

• 4371 „Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”

După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor. Constituie fondul de șomaj datorat de angajator.

• 4372 „Contribuţia personalului la fondul de şomaj”

După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor. Constituie fondul de șomaj datorat de personal.

• 4381 „Alte datorii sociale”

După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor care reprezintă alte datorii sociale.
• 4382 „Alte creanțe sociale”
După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor care reprezintă alte creanțe sociale.

Pentru operațiunile de înregistrare a salariilor, a asigurărilor sociale, dar şi a

impozitului, se mai utilizează următoarele conturi specifice:
- 641 „Cheltuieli privind salariile datorate personalului”;
- 6451 „ CAS 15,80 %”;
- 6452 „Fond șomaj 0,50 % ”;
- 6453 „Fond de sănătate 5,2 ”;
- 6454 „Evidenţa fond risc, FNUASS”;
- 444 „Evidenţa impozitului pe salarii”.

13
 Impozitul pe salarii este un cont de datorii fiscale, după conținutul economic şi cont de
pasiv, după funcția contabilă.
Are sold creditor şi exprimă impozitul pe venituri de natură salarială.

2.3 Planul de conturi

Planul de conturi pentru instituţiile publice este întocmit pe baza cadrului general al
planului de conturi, elaborat de Ministerul Finanţelor3 în contextul măsurilor de perfecţionare
a sistemului informaţional economic. Cu ajutorul conturilor cuprinse în planul de conturi se
asigură înregistrarea evidenţei, mişcării şi transformării elementelor patrimoniale în derularea
proceselor de execuţie a bugetelor de venituri şi cheltuieli, obţinându-se astfel sistematizarea
informaţiilor şi raportarea lor prin situaţiile financiare.
Planul de conturi cuprins in O.M.F.P. nr. 3055 / 2009, a fost actualizat prin O.M.F.P.
nr. 1802/2014. Aceste modificări constau în introducerea, începând cu 01.01.2015, a 52 de
conturi noi sintetice de gradul I şi gradul II, au fost redenumite 32 de conturi şi anulate 4
conturi existente la data de 31 decembrie 2014.
Conturile sintetice de gradul I şi conturile sintetice de gradul II, se dezvoltă în conturi
analitice, fiecare instituţie adaptându-le în funcţie de specificul activităţii, stabilită în cadrul
funcţiunii fiecărui cont, nefiind limitate, ci pot fi dezvoltate, dacă se respectă principiul
drepturilor şi prevederile stipulate prin lege.
Principiul contabilităţii trebuie respectat la întocmirea angajamentelor care se
întocmesc la crearea unei creanţe sau a unei obligaţii şi se virează în operaţiunile economico –
financiare. Conturile din afara bilanţului sunt particulare instituţiilor publice dat fiind faptul că
nu se integrează în contul de activ sau în contul de pasiv al bilanţului. Valorile la care fac
referire nu constituie elemente de patrimoniu.
Pentru conturile din afara bilanţului se foloseşte metoda de înregistrare în partida
simplă, adică înregistrările se fac în debitul sau creditul unui singur cont, fără folosirea de
conturi corespondente.
Angajamentele bugetare şi angajamentele legale sunt întocmite de compartimentul
financiar – contabil, de persoana desemnată de conducerea instituţiei şi trebuie să aibă în
vedere atribuţiile ce-i revin:
- În contul 940 „Credite bugetare aprobate“, înregistrează creditele bugetare aprobate
în exerciţiul curent şi operează modificările care intervin pe parcursul exerciţiului bugetar;

3
OMFP:nr.1917/2005 - Normele metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor
publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice nr. 1802 /2014.
14
 - În contul 950 „Angajamente bugetare“ se înregistrează angajamentele bugetare;
- Determinarea creditelor bugetare disponibile, ce urmează să fie angajate în urma
comparării datelor înregistrate în contul 940 „Credite bugetare aprobate“ şi datele înregistrate
în contul 950 „Angajamente bugetare“.
- În contul 960 „Angajamente legale“ se înregistrează angajamentele legale;
- Diminuarea sau majorarea, după caz, cu valoarea rezultată din reevaluare, se
modifică valoarea angajamentelor bugetare şi valoarea angajamentelor legale ale contului 950
„Angajamente bugetare“ şi contului 960 „Angajamente legale“;
- La sfârşitul anului, în creditul contului 960 „Angajamente legale“ , se înregistrează
totalul plăţilor efectuate în cursul anului şi totalul preluat din contul 700 , contul 120 şi contul
119 .
Contul 700 reprezintă finanţarea bugetară privind anul în curs, contul 120 reprezintă
disponibilul instituţiei publice finanţate din venituri proprii şi 119 reprezintă disponibilul din
fonduri cu destinaţie specială.

2.4 Documente specifice instituţiilor publice

La baza reflectării în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare stau

documentele justificative. Toate operaţiile economice şi financiare trebuie consemnate în
momentul efectuării lor într-un document justificativ pe baza căruia se fac înregistrările în
contabilitate.
La nivelul instituţiilor publice, documentele justificative utilizate pot fi clasificate în
două categorii:
- documente comune şi agenţilor economici (chitanţe, facturi, state de salarii, bonuri de
consum, ordine de deplasare, dispoziţii către casierie, ordine de plată, carnete CEC, etc.);
- documente specifice, legate în principal de activitatea de execuţie bugetară (cerere de
deschidere a creditelor bugetare, dispoziţia de repartizare a creditelor bugetare, fişa privind
operaţiunile bugetare).
Pentru deschiderea de credite la nivelul ordonatorilor, se procedează la Cererea de
deschidere de credite în care se înscriu natura şi destinația creditului solicitat, valoarea
creditului, cât şi defalcarea sa în funcție de structura clasificației bugetare.
Dispoziţia bugetară privind repartizarea creditelor este întocmită de ordonatorul
principal, în care se înscriu denumirea plătitorului şi a beneficiarului, banca, contul, codul şi
suma în litere şi cifre, cât şi data la care poate fi utilizată suma repartizată.
Fişa pentru operaţiuni bugetare este un document de evidenţă analitică.
15
 Pentru instituțiile publice care sunt finanțate de la buget se evidențiază creditele
bugetare aprobate, plăţile efectuate prin casă şi cheltuielile efective.
Pentru instituțiile publice care primesc finanțe din venituri proprii şi din fonduri care
au destinație specială, se evidențiază plăţile de casă, prevederile din bugetul aprobat şi
cheltuielile efective.
Se întocmeşte într-un singur exemplar, pe articole şi alineate ale clasificaţiei
economice, din cadrul fiecărui subcapitol de cheltuieli prevăzut de bugetul aprobat. Pe baza
fişelor pentru operaţiuni bugetare se întocmeşte contul de execuţie.

2.5 Angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice

Angajarea, lichidarea, ordonanțarea şi plata cheltuielilor sunt proceduri obligatorii

privind parcurgerea execuției bugetare.
Operaţiunile specifice sunt în competenţa ordonatorilor de credite şi se efectuează pe
baza propunerilor compartimentelor de specialitate ale instituţiei publice.4 Comment [c6]: La notele de subsol îți trebuie și
niste autori/cărți, nu numai OMFP . Încearcă să
inserezi vreo 2-3 cărți a unor autori de conta publică

2.5.1 Angajarea cheltuielilor

Angajarea cheltuielilor se face pe baza bugetelor prevăzute şi a sumelor aprobate şi nu
pot fi depășite. Pe baza sumelor aprobate se angajează, se ordonanțează şi se efectuează
plăţile. Pentru investiții, angajamentul este individual şi reprezintă limita superioară de
angajare. Creditele bugetare sunt utilizate doar pentru destinațiile care au fost aprobate, în
raport cu activitatea instituției, respectând dispozițiile in vigoare.
Angajamentele bugetare se împart în:
• Angajament legal - reprezintă un act juridic din care rezultă o obligație
privind fondurile publice şi îmbracă forma unui contract de achiziție publică,
contract de muncă, împrumut. Se prezintă în formă scrisă şi este semnat de
ordonatorul de credite şi poartă viza de control financiar preventiv. Conform
prevederilor legale, ordonatorii de credite, trebuie să asigure o bună gestionare
financiară înainte de a se efectua o cheltuială, să respecte principiile unui
management financiar eficient, să evite cheltuielile inutile.

4
OMFP 1792 / 24.12.2002 - Norme privind angajarea , lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor
instituţiilor publice.

16
 • Angajament bugetar - este actul prin care, potrivit legii, pot fi afectate
fondurile publice cu anumite destinații , doar în limita creditelor bugetare care
au fost rezervate şi aprobate pentru exercițiul bugetar.
• Angajamentul bugetar individual - se întocmește în vederea unei operațiuni
noi şi este vizat de persoana care exercită controlul financiar preventiv.
• Angajamentul bugetar global - se întocmește pentru cheltuielile curente de
funcționare de natură administrativă, privind cheltuielile de deplasare şi
cheltuielile de protocol, cheltuieli de întreținere, cheltuieli de gospodărire
(căldură, apă canal, iluminat, poştă, salubritate, etc.).

2.5.2 Lichidarea cheltuielilor

În această fază a procesului de execuție bugetară este verificată realitatea sumei
datorate, dacă există angajamentul de plată şi documentele justificative prin care s-au efectuat
operațiunile respective.5 Salariile şi indemnizaţiile vor fi lichidate în baza statelor de plată
întocmite de serviciul secretariat (în cazul școlilor din învăţământul preuniversitar).
Obligațiile de plată certe sunt prezentate în documentele care se înregistrează în contabilitate
cu ajutorul notei contabile şi poartă viza „Bun de plată”.

2.5.3 Ordonanţarea cheltuielilor

Conducătorul compartimentului financiar-contabil, la dispoziția ordonatorului de
credite, printr-un document intern numit ordonanțare de plată, întocmeşte documentele de
plată privind cheltuielile.
Ordonanțarea de plată conține data privind exercițiul bugetar, suma care este plătită,
datele de identificare a beneficiarului plății şi modalitatea în care se face plata.
Ordonanțarea de plată este însoţită de documentele justificative, în original, şi poartă
data şi semnătura ordonatorului de credite.

2.5.4 Plata cheltuielilor

Ultima fază a execuției bugetare o reprezintă plata cheltuielilor, efectuate de
persoanele autorizate, respectându-se creditele bugetare aprobate şi destinația acestora.6
Instrumentele folosite la plată de instituțiile publice sunt: CEC-ul pentru numerar şi
ordinele de plată care se prezintă la trezorerie în vederea decontării. Atât CEC-ul cât şi

5
OMFP 1792 / 24.12.2002 - Norme privind angajarea , lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor
publice.
6
Art.17 alin(2) din Legea contabilitatii nr.82/1991 republicată
17
ordinele de plata, poartă prima semnătură (directorul unității școlare) şi a doua semnătură este
a contabilului şef.
CEC-ul poartă şi semnătura casierului care urmează să ridice banii de la trezorerie.
Nu se poate efectua plata în cazul în care nu există credite bugetare deschise şi/sau
repartizate ori disponibilităţile sunt insuficiente, când beneficiarul nu este cel faţă de care
instituţia are obligaţii, când nu există viza de control financiar preventiv pe ordonanţarea de
plată şi nici autorizarea prevăzuta de lege.

18
 Capitolul II. Calculul salariului

2.1 Determinarea venitului brut

2.1.1 Veniturile
Veniturile din salarii, potrivit Codului Fiscal, sunt toate veniturile în bani, obţinute
ob inute de
persoana fizic
fizică angajată
angajat cu contract individual de munc
muncă,, indiferent de perioada la care face
referire, cât şii indemnizaţiile încasate pentru incapacitate de muncă.
munc
Veniturile salariale obţinute
ob inute de angaja
angajaţii se compun din:

Venitul brut
realizat

Adaosurile la
Salariul realizat
+ salariu

Sau: Comment [c4]: Figurile tr numerorate și tr să

aibă o denumire.
re. De ex, ai
aiate fi:
Figura nr.1 Formarea venitului brut al angajatului

Venit brut

Alte drepturi
Salariul de bază + salariale

6
 Salariul realizat – reprezintă suma brută şi poate fi mai mare sau mai mic faţă de
salariul de bază.
Adaosurile şi sporurile din salariu sunt:
- indemnizaţie de conducere;
- gradaţie de merit;
- spor de vechime;
- spor de noapte;
- spor de stres;
- spor de periculozitate;
- spor de toxicitate etc.
Acestea se calculează în sumă fixă sau ca procent din salariul de bază, proporţional cu
timpul lucrat.

2.1.2 Deduceri personale

Deducerile personale lunare sunt degresive şi se calculează în funcţie de venitul brut
lunar din salarii şi de numărul de persoane aflate în întreţinerea angajatului.
Astfel, pentru un venit brut lunar din salarii de până la 1.000 lei, avem
următoarele deduceri:
- 250 lei dacă nu sunt persoane în întreţinere;
- 350 lei pentru o persoană aflată în întreţinere;
- 450 lei pentru două persoane aflate în întreţinere;
- 550 lei pentru trei persoane aflate în întreţinere;
- 650 lei pentru patru persoane aflate în întreţinere.
Pentru salariaţii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.000 lei
– 3.000 lei inclusiv, deducerile personale sunt degresive şi sunt stabilite prin ordin al MFP.
Pentru un venit brut lunar din salarii peste 3.000 lei, deducerea personală lunară este 0
(zero).

2.1.3 Reţineri din salarii

Venitul brut realizat se obţine prin însumarea salariului realizat la care se adaugă
sporurile.
Reţinerile individuale din venitul brut ale angajatului sunt:
- 10,5 % - Contribuţia angajatului la asigurările sociale şi reprezintă datorie faţă de bugetul
asigurărilor sociale de stat;

7
- 0,5 % - Contribuţia angajatului la fondul de şomaj, constituie datorie faţă de fondul de
şomaj;
- 5,2 % - Contribuţia angajatului la asigurările sociale de sănătate, constituie datorie faţă de
Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate;
- 16 % (cota unică) - Impozitul pe venitul din salarii, constituie datorie la bugetul statului;
- Alte reţineri reprezentând rate locuinţe, chirii, imputaţii, C.A.R , etc. , constituie datorie faţă
de creditorii respectivi.
După ce se scad din venitul brut realizat toate reţinerile individuale, rămâne restul de
plată care se achită angajaţilor prin carduri, la băncile unde angajaţii au deschise conturi de
salarii (BCR, BRD, ING, etc.), inclusiv impozitul.

2.1.4 Impozitul pe salarii

Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, care se calculează şi se
reţine la sursă de către plătitorii de venituri. Prin Ordonanţa Guvernului nr.8 / 2013, publicată
în Monitorul Oficial nr. 54 din 23 ianuarie, precum şi unele acte normative de aplicare, au fost
aduse modificări la Codul fiscal prin Art.57 referitor la impozitul lunar datorat de beneficiarii
de venituri din salarii şi anume că impozitul care se reţine la sursă de plătitorul de venituri, se
calculează la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16%.
În acest scop, mai întâi se determină venitul net, calculat prin deducerea din venitul
brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, apoi, se face diferenţa între venitul net
obţinut şi următoarele:
VENITUL NET = VENITUL BRUT - DEDUCERE PERSONALĂ -
COTIZAŢIE SINDICAT - CONTRIBUŢIE LA FONDUL DE PENSII FACULTATIVE
(la nivelul anului nu trebuie să depăşească 400 de euro).
Cadourile oferite copiilor angajaţilor, cu ocazia zilei de 1 iunie, cu ocazia Paştelui,
cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, dacă sunt în limita a 150 lei, nu se
impozitează.
Pentru salariaţii care obţin venituri în afara funcţiei de bază, denumite şi venituri din
alte surse, cota de 16 % se aplică asupra bazei de calcul care se determină prin diferenţa
dintre venitul brut şi contribuţiile obligatorii reţinute pe fiecare loc de realizare a acestora.
Ȋn conformitate cu reglementările legale în vigoare, impozitul se calculează şi virează
până la data de 25 ale lunii următoare în care s-a făcut plata, cu Declaraţia 112, iar anual,
pentru fiecare angajat, până la finalul lunii februarie din an, angajatorul depune impozitul
anual cu Declaraţia 205.

8
 Potrivit leului greu* ->D.pb.=250 lei
->D.ps.=250 x 0,5 x N.p.i.=100 x N.p.i.
Schema de calcul a impozitului pe salariu se poate vedea in tabelul de mai jos :
CAS= contribuţia pentru asigurările sociale (pentru pensii)
D.pb.= deducerea personală de bază = 250 lei lunar
D.ps.= deducerea personală suplimentară , pentru maxim 4 persoane , care nu poate fi
mai mare de 2 x D.pb. Comment [c5]: Numerotați figura și dați-I o
denumire

2.2 Datoriile sociale

Ȋn urma activităţilor prestate de angajaţi în baza contractului de muncă, aceştia sunt

remuneraţi de angajatori pentru munca prestată.
Atât angajaţii cât şi angajatorii, suportă anumite cheltuieli privind personalul, protecţia
socială şi asigurările.
• Contribuţia de asigurări sociale (CAS)
Ȋn conformitate cu Legea nr. 186 / 2014 şi Legea nr. 187 /2014, au fost stabilite şi
publicate în Monitorul Oficial numărul 961 din 30 decembrie 2014, cotele obligatorii de
contribuţii sociale începând cu anul 2015.
La fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2015 a fost utilizat
câștigul salarial mediu brut în suma de 2.415 lei.
9
 Ȋncepând cu 01 ianuarie 2015, salariul minim brut pe ţară garantat în plată este de 975
lei/lună şi din 01 iulie 2015 va ajunge la 1.050 lei/lună, ceea ce înseamnă că pentru 168,667
ore în medie pe lună, remuneraţia este de 6,225 lei pe oră.

• Contribuţia de asigurări sociale este de 26,3 % pentru condiţii normale de

muncă din care:
- 10,5 % contribuţia individuală;
- 15,8 % contribuţia datorată de angajator.

• Condiţii deosebite de muncă 31,3 % din care:

- 10,5 % contribuţia individuală;
- 20,8 % contribuţia datorată de angajator.

• Condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii 36,3 % , din care:

- 10,5 % contribuţia individuală;
- 25,8 % contribuţia datorată de angajator.

• Contribuţia de asigurări sociale de sănătate:

- 5,5 % pentru angajat;
- 5,2 % pentru angajator.

• Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de

sănătate este de 0,85 %
• În funcție de clasa de risc, angajatorul datorează diferențiat contribuția
pentru accidente de munca şi boli profesionale (0,15 % - 0,85 %).
Persoanele fizice autorizate au obligația, conform reglementărilor în vigoare, să achite
contribuțiile de asigurări sociale de sănătate şi pensii.

2.2.1 Conturi specifice şi documente privind evidențierea cheltuielilor salariale

Cu ajutorul Grupei 42, privind contabilitatea sintetică se realizează decontările cu
personalul.
• 421 „Personal - salarii datorate” (clasa 3)
Acest cont, după conținutul economic, reprezintă datorii salariale pe termen scurt,
iar după funcția contabilă este un cont de pasiv, creditându-se cu salariile şi celelalte

10
drepturi salariale şi se debitează cu reținerile salariale (contribuțiile la asigurările sociale,
asigurările sociale de sănătate, ajutorul de șomaj, impozitul datorat, etc.).
Soldul creditor reprezintă drepturile salariale datorate.

• 423 „Personal - ajutoare materiale datorate“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa ajutoarelor de boală pentru incapacitate
temporară de muncă, îngrijirea copilului, etc.
Acest cont, după conținutul economic este un cont de datorii salariale pe termen
scurt, iar după funcția contabilă este un cont de pasiv şi se creditează cu ajutoarele
materiale datorate salariaților şi se debitează cu reținerile din indemnizații (contribuțiile la
asigurările sociale, asigurările sociale de sănătate, ajutorul de șomaj, impozitul datorat,
etc.).
Soldul creditor reprezintă ajutoarele materiale datorate angajaților .

• 425 „Avansuri acordate personalului“

Din punct de vedere economic este un cont de creanțe faţă de personal, cu ajutorul
căruia se ţine evidenţa avansurilor acordate. Privit din punct de vedere contabil este un cont
de activ, care se debitează cu avansurile din salarii ce au fost acordate salariaților şi se
creditează cu sumele acordate în avans salariaților.
Are sold debitor şi reprezintă avansurile achitate salariaților.

• 426 „Drepturi de personal neridicate“

După conținutul economic, reprezintă un cont de datorii pe termen scurt şi ţine
evidenţa drepturilor de personal care nu au fost ridicate în termenul legal. Privit după
funcția contabilă este un cont de pasiv.
Creditarea se face cu sumele datorate personalului, iar debitarea se face cu sumele
achitate personalului şi cu drepturile de personal neridicate şi prescrise.
Are sold creditor şi reprezintă drepturile de personal neridicate.

• 427 „Reţineri din salarii datorate terţilor”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa reținerilor din salarii datorate terților (rate,
chirii, pensii alimentare, popriri, etc.).
Este un cont de datorii pe termen scurt, după conținutul economic şi un cont de pasiv,
după funcția contabilă.
Are sold creditor care reprezintă sumele reținute, datorate terților.
11
 • 428 „Alte datorii în legătură cu personalul”
Acest cont ţine evidenţa altor datorii (indemnizațiile pentru concediul de odihnă
neefectuat, garanții reținute gestionarilor conform legii, etc.).
Se creditează cu „alte sume datorate personalului” şi se debitează cu „sumele achitate
personalului”.
Are sold creditor şi reprezintă „alte sume datorate personalului”.

• 4282 „Alte creanţe în legătură cu personalul”

Este un cont care ţine evidenţa altor creanțe (imputații, chirii, debite, etc.).
Este un cont de creanțe, după conținutul economic şi cont de activ, după funcția
contabilă .
Are sold debitor şi reprezintă creanțe faţă de personal.

Cu ajutorul Grupei 43 („Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate”) se

ţine evidenţa sintetică a decontărilor cu bugetele de asigurări şi protecție socială şi conturi
asimilate.
• 4311 „Contribuţia unităţii la asigurările sociale”
Se creditează cu contribuția unităţii la asigurările sociale. Din punct de vedere
economic este un cont de activ şi se debitează cu sumele virate către bugetul de asigurări
sociale.
După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia
contabilă, un cont de pasiv. Se creditează cu contribuţia unităţii la asigurările sociale. Se
debitează cu sumele virate bugetului de asigurări sociale şi cu sumele datorate de personal
care se suportă din bugetul asigurărilor sociale.
Are sold creditor şi reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale.
Notă : Dacă sumele datorate personalului sunt mai mari faţă de contribuția pe care
unitatea o datorează bugetului, urmează ca diferența să fie recuperată de la acesta, în baza
unei documentații, conform normelor în vigoare. În acest caz, soldul contului 4311 poate fi
temporar debitor şi funcționează ca un cont bifuncţional.

• 4312 „Contribuţia personalului la asigurările sociale”

Este un cont de datorii pe termen scurt, cont de pasiv după funcția contabilă şi are
sold creditor.

12
 • 4313 „Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate”
După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor care reprezintă sumele datorate asigurărilor
sociale de sănătate.

• 4314 „Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate”

După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor care reprezintă sumele datorate asigurărilor
sociale de sănătate.

• 4371 „Contribuţia unităţii la fondul de şomaj”

După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor. Constituie fondul de șomaj datorat de angajator.

• 4372 „Contribuţia personalului la fondul de şomaj”

După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor. Constituie fondul de șomaj datorat de personal.

• 4381 „Alte datorii sociale”

După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor care reprezintă alte datorii sociale.
• 4382 „Alte creanțe sociale”
După funcția contabilă este cont de pasiv, după conținutul economic este cont de
datorii pe termen scurt şi are sold creditor care reprezintă alte creanțe sociale.

Pentru operațiunile de înregistrare a salariilor, a asigurărilor sociale, dar şi a

impozitului, se mai utilizează următoarele conturi specifice:
- 641 „Cheltuieli privind salariile datorate personalului”;
- 6451 „ CAS 15,80 %”;
- 6452 „Fond șomaj 0,50 % ”;
- 6453 „Fond de sănătate 5,2 ”;
- 6454 „Evidenţa fond risc, FNUASS”;
- 444 „Evidenţa impozitului pe salarii”.

13
 Impozitul pe salarii este un cont de datorii fiscale, după conținutul economic şi cont de
pasiv, după funcția contabilă.
Are sold creditor şi exprimă impozitul pe venituri de natură salarială.

2.3 Planul de conturi

Planul de conturi pentru instituţiile publice este întocmit pe baza cadrului general al
planului de conturi, elaborat de Ministerul Finanţelor3 în contextul măsurilor de perfecţionare
a sistemului informaţional economic. Cu ajutorul conturilor cuprinse în planul de conturi se
asigură înregistrarea evidenţei, mişcării şi transformării elementelor patrimoniale în derularea
proceselor de execuţie a bugetelor de venituri şi cheltuieli, obţinându-se astfel sistematizarea
informaţiilor şi raportarea lor prin situaţiile financiare.
Planul de conturi cuprins in O.M.F.P. nr. 3055 / 2009, a fost actualizat prin O.M.F.P.
nr. 1802/2014. Aceste modificări constau în introducerea, începând cu 01.01.2015, a 52 de
conturi noi sintetice de gradul I şi gradul II, au fost redenumite 32 de conturi şi anulate 4
conturi existente la data de 31 decembrie 2014.
Conturile sintetice de gradul I şi conturile sintetice de gradul II, se dezvoltă în conturi
analitice, fiecare instituţie adaptându-le în funcţie de specificul activităţii, stabilită în cadrul
funcţiunii fiecărui cont, nefiind limitate, ci pot fi dezvoltate, dacă se respectă principiul
drepturilor şi prevederile stipulate prin lege.
Principiul contabilităţii trebuie respectat la întocmirea angajamentelor care se
întocmesc la crearea unei creanţe sau a unei obligaţii şi se virează în operaţiunile economico –
financiare. Conturile din afara bilanţului sunt particulare instituţiilor publice dat fiind faptul că
nu se integrează în contul de activ sau în contul de pasiv al bilanţului. Valorile la care fac
referire nu constituie elemente de patrimoniu.
Pentru conturile din afara bilanţului se foloseşte metoda de înregistrare în partida
simplă, adică înregistrările se fac în debitul sau creditul unui singur cont, fără folosirea de
conturi corespondente.
Angajamentele bugetare şi angajamentele legale sunt întocmite de compartimentul
financiar – contabil, de persoana desemnată de conducerea instituţiei şi trebuie să aibă în
vedere atribuţiile ce-i revin:
- În contul 940 „Credite bugetare aprobate“, înregistrează creditele bugetare aprobate
în exerciţiul curent şi operează modificările care intervin pe parcursul exerciţiului bugetar;

3
OMFP:nr.1917/2005 - Normele metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor
publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice nr. 1802 /2014.
14
 - În contul 950 „Angajamente bugetare“ se înregistrează angajamentele bugetare;
- Determinarea creditelor bugetare disponibile, ce urmează să fie angajate în urma
comparării datelor înregistrate în contul 940 „Credite bugetare aprobate“ şi datele înregistrate
în contul 950 „Angajamente bugetare“.
- În contul 960 „Angajamente legale“ se înregistrează angajamentele legale;
- Diminuarea sau majorarea, după caz, cu valoarea rezultată din reevaluare, se
modifică valoarea angajamentelor bugetare şi valoarea angajamentelor legale ale contului 950
„Angajamente bugetare“ şi contului 960 „Angajamente legale“;
- La sfârşitul anului, în creditul contului 960 „Angajamente legale“ , se înregistrează
totalul plăţilor efectuate în cursul anului şi totalul preluat din contul 700 , contul 120 şi contul
119 .
Contul 700 reprezintă finanţarea bugetară privind anul în curs, contul 120 reprezintă
disponibilul instituţiei publice finanţate din venituri proprii şi 119 reprezintă disponibilul din
fonduri cu destinaţie specială.

2.4 Documente specifice instituţiilor publice

La baza reflectării în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare stau

documentele justificative. Toate operaţiile economice şi financiare trebuie consemnate în
momentul efectuării lor într-un document justificativ pe baza căruia se fac înregistrările în
contabilitate.
La nivelul instituţiilor publice, documentele justificative utilizate pot fi clasificate în
două categorii:
- documente comune şi agenţilor economici (chitanţe, facturi, state de salarii, bonuri de
consum, ordine de deplasare, dispoziţii către casierie, ordine de plată, carnete CEC, etc.);
- documente specifice, legate în principal de activitatea de execuţie bugetară (cerere de
deschidere a creditelor bugetare, dispoziţia de repartizare a creditelor bugetare, fişa privind
operaţiunile bugetare).
Pentru deschiderea de credite la nivelul ordonatorilor, se procedează la Cererea de
deschidere de credite în care se înscriu natura şi destinația creditului solicitat, valoarea
creditului, cât şi defalcarea sa în funcție de structura clasificației bugetare.
Dispoziţia bugetară privind repartizarea creditelor este întocmită de ordonatorul
principal, în care se înscriu denumirea plătitorului şi a beneficiarului, banca, contul, codul şi
suma în litere şi cifre, cât şi data la care poate fi utilizată suma repartizată.
Fişa pentru operaţiuni bugetare este un document de evidenţă analitică.
15
 Pentru instituțiile publice care sunt finanțate de la buget se evidențiază creditele
bugetare aprobate, plăţile efectuate prin casă şi cheltuielile efective.
Pentru instituțiile publice care primesc finanțe din venituri proprii şi din fonduri care
au destinație specială, se evidențiază plăţile de casă, prevederile din bugetul aprobat şi
cheltuielile efective.
Se întocmeşte într-un singur exemplar, pe articole şi alineate ale clasificaţiei
economice, din cadrul fiecărui subcapitol de cheltuieli prevăzut de bugetul aprobat. Pe baza
fişelor pentru operaţiuni bugetare se întocmeşte contul de execuţie.

2.5 Angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice

Angajarea, lichidarea, ordonanțarea şi plata cheltuielilor sunt proceduri obligatorii

privind parcurgerea execuției bugetare.
Operaţiunile specifice sunt în competenţa ordonatorilor de credite şi se efectuează pe
baza propunerilor compartimentelor de specialitate ale instituţiei publice.4 Comment [c6]: La notele de subsol îți trebuie și
niste autori/cărți, nu numai OMFP . Încearcă să
inserezi vreo 2-3 cărți a unor autori de conta publică

2.5.1 Angajarea cheltuielilor

Angajarea cheltuielilor se face pe baza bugetelor prevăzute şi a sumelor aprobate şi nu
pot fi depășite. Pe baza sumelor aprobate se angajează, se ordonanțează şi se efectuează
plăţile. Pentru investiții, angajamentul este individual şi reprezintă limita superioară de
angajare. Creditele bugetare sunt utilizate doar pentru destinațiile care au fost aprobate, în
raport cu activitatea instituției, respectând dispozițiile in vigoare.
Angajamentele bugetare se împart în:
• Angajament legal - reprezintă un act juridic din care rezultă o obligație
privind fondurile publice şi îmbracă forma unui contract de achiziție publică,
contract de muncă, împrumut. Se prezintă în formă scrisă şi este semnat de
ordonatorul de credite şi poartă viza de control financiar preventiv. Conform
prevederilor legale, ordonatorii de credite, trebuie să asigure o bună gestionare
financiară înainte de a se efectua o cheltuială, să respecte principiile unui
management financiar eficient, să evite cheltuielile inutile.

4
OMFP 1792 / 24.12.2002 - Norme privind angajarea , lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor
instituţiilor publice.

16
 • Angajament bugetar - este actul prin care, potrivit legii, pot fi afectate
fondurile publice cu anumite destinații , doar în limita creditelor bugetare care
au fost rezervate şi aprobate pentru exercițiul bugetar.
• Angajamentul bugetar individual - se întocmește în vederea unei operațiuni
noi şi este vizat de persoana care exercită controlul financiar preventiv.
• Angajamentul bugetar global - se întocmește pentru cheltuielile curente de
funcționare de natură administrativă, privind cheltuielile de deplasare şi
cheltuielile de protocol, cheltuieli de întreținere, cheltuieli de gospodărire
(căldură, apă canal, iluminat, poştă, salubritate, etc.).

2.5.2 Lichidarea cheltuielilor

În această fază a procesului de execuție bugetară este verificată realitatea sumei
datorate, dacă există angajamentul de plată şi documentele justificative prin care s-au efectuat
operațiunile respective.5 Salariile şi indemnizaţiile vor fi lichidate în baza statelor de plată
întocmite de serviciul secretariat (în cazul școlilor din învăţământul preuniversitar).
Obligațiile de plată certe sunt prezentate în documentele care se înregistrează în contabilitate
cu ajutorul notei contabile şi poartă viza „Bun de plată”.

2.5.3 Ordonanţarea cheltuielilor

Conducătorul compartimentului financiar-contabil, la dispoziția ordonatorului de
credite, printr-un document intern numit ordonanțare de plată, întocmeşte documentele de
plată privind cheltuielile.
Ordonanțarea de plată conține data privind exercițiul bugetar, suma care este plătită,
datele de identificare a beneficiarului plății şi modalitatea în care se face plata.
Ordonanțarea de plată este însoţită de documentele justificative, în original, şi poartă
data şi semnătura ordonatorului de credite.

2.5.4 Plata cheltuielilor

Ultima fază a execuției bugetare o reprezintă plata cheltuielilor, efectuate de
persoanele autorizate, respectându-se creditele bugetare aprobate şi destinația acestora.6
Instrumentele folosite la plată de instituțiile publice sunt: CEC-ul pentru numerar şi
ordinele de plată care se prezintă la trezorerie în vederea decontării. Atât CEC-ul cât şi

5
OMFP 1792 / 24.12.2002 - Norme privind angajarea , lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor
publice.
6
Art.17 alin(2) din Legea contabilitatii nr.82/1991 republicată
17
ordinele de plata, poartă prima semnătură (directorul unității școlare) şi a doua semnătură este
a contabilului şef.
CEC-ul poartă şi semnătura casierului care urmează să ridice banii de la trezorerie.
Nu se poate efectua plata în cazul în care nu există credite bugetare deschise şi/sau
repartizate ori disponibilităţile sunt insuficiente, când beneficiarul nu este cel faţă de care
instituţia are obligaţii, când nu există viza de control financiar preventiv pe ordonanţarea de
plată şi nici autorizarea prevăzuta de lege.

18