Sunteți pe pagina 1din 39

GEOSINTETICE

Geocompozite

CURS ANUL II
MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

Prof. Loretta Batali

Geocompozite - definitie
Geocompozite = combinatii de materiale care au
in componenta lor cel putin un produs
geosintetic
Functii: diverse

bentonita: cunoscute sub


asociatii geosintetice - bentonita:
numele de Geocompozite Bentonitice (Geosynthetic
Clay Liner),
Liner), ele asociaza bentonita si geotextilele sau
geomembranele,
geomembranele, formand o etansare foarte eficace

1
Geocompozite - definitie
georetele: geotextilul poate fi
asociatii geotextile - georetele:
plasat deasupra sau sub georetea sau georeteaua poate
fi plasata intre doua geotextile.
geotextile. Geocompozitele astfel
obtinute indeplinesc functii de filtrare,
filtrare, separare si drenaj

geomembrane: geotextilul
asociatii geotextile - geomembrane:
mareste rezistenta la degradari mecanice,
mecanice, frecarea
dintre geomembrana si stratul suport sau cel de
acoperire.
acoperire. De asemenea,
asemenea, geotextilul asigura drenajul
lichidelor care astfel nu mai vin in contact cu
geomembrana

Geocompozite - definitie
geogrile: aceste doua tipuri
asociatii geomembrane - geogrile:
de geosintetice pot fi realizate din acelasi material si se
termosudeaza astfel incat sa formeze o bariera
impermeabila cu rezistenta la frecare sporita

geogrile: sunt folosite pentru


asociatii geotextile - geogrile:
lucrari de armare a pamantului cu functie de ranforsare;
ranforsare;
geogrilele maresc rezistenta geotextilelor cu
caracteristici mecanice mediocre

2
Geocompozite - definitie
asociatii geotextile cu miez drenant din materiale
polimerice: miezul este format din materiale polimerice
polimerice:
extrudate,
extrudate, profilate,
profilate, care asigura drenajul.
drenajul. Geotextilele
aflate pe una sau pe ambele fete asigura functia de
filtrare

asociatii geosintetice - pamant:


pamant:
- geocelule:
geocelule: structuri tridimensionale,
tridimensionale, sub forma de fagure,
fagure,
alcatuite din benzi de polimeri sau geotextil,
geotextil, care sunt
umplute cu pamant si se folosesc in scopul imbunatatirii
capacitatii portante a terenurilor slabe;
slabe;
- asociatii de fibre polimerice si pamant,
pamant, utilizate in scopul
îmbunatatirii proprietatilor mecanice ale pamantului;
pamantului;

Geocompozite bentonitice -
definitie
produse prefabricate ce asociaza materialele
geosintetice si bentonita, fiind utilizate in domeniul
constructiilor pentru a realiza o bariera etansa.
Rolul de etansare este asigurat in general de
bentonita, care este supusa unui efort normal de
compresiune in timpul hidratarii pentru a permite
controlul variatiei de volum.
Aceste geocompozite au aparut ca urmare a
necesitatii de a obtine o bariera etansa eficace,
usor de pus in opera, omogena si rezistenta la
poansonare.

3
Geocompozite bentonitice - istoric
Primul produs de etansare pe baza de bentonita a aparut in
1965, cand American Colloid Company a inventat "Volclay
panels",
panels", panouri de carton ondulat in pliurile carora era
introdusa bentonita.
bentonita.
Predecesorul geocompozitelor bentonitice moderne a fost
inventat in 1982 si purta numele de " Bento - mat ".
Fabricarea lui se facea pe teren prin asternerea unui
geotextil,
geotextil, presararea manuala a unei cantitati de bentonita si
acoperirea cu un al doilea geotextil.
geotextil. Treptat aceasta
tehnolgie a fost modificata si s-a realizat primul produs
prefabricat,
prefabricat, " Claymax ".
In 1989, doua companii,
companii, American Colloid Company si Naue
Fasertechnik au introdus geocompozite bentonitice
ranforsate prin intertesere.
intertesere.

Geocompozite bentonitice - tipuri


geotextil - bentonita - geotextil;
geomembrana - bentonita - geotextil.

asamblare: lipire, coasere, intertesere


geotextile: tesute, netesute (ranforsate prin
intertesere sau realizate prin tehnologia
"spunbonded"), compozite etc, cu diferite grosimi
si valori ale masei pe unitatea de suprafata.
geomembrane: cu grosimi si texturi diferite
(netede sau rugoase).

4
Geocompozite bentonitice - tipuri
Bentonita: granule sau pudrå, de cele mai multe
ori un montmorillonit sodic.
bentonita calcica sau calcica activata
(transformata în bentonita de sodiu prin procedee
chimice) sau cu aditivi ce îi maresc rezistenta
chimica.
cantitatea de bentonita: 3.2 - 6 kg/m2.
poate fi continuta intr-un geotextil netesut usor, cu
deschideri mari, care are rol de "rezervor" si
mentine bentonita in timpul transportului si
instalarii.

Geocompozite bentonitice - tipuri


Geocompozitele bentonitice sunt fabricate în
rulouri cu latimi de la 4 m la 5.2 m si lungimi intre
30 si 61 m.
Dupa fabricare sunt rulate pe un miez metalic si
acoperite cu un film plastic pentru a preveni
variatiile de umiditate.
In general, umiditatea bentonitei la livrare variaza
intre 10 si 18 % (bentonita in stare uscata)

5
Geocompozite bentonitice –
alte tipuri
cu bentonita prehidratata si aditivi chimici pentru o mai
buna comportare in prezenta agentilor chimici;
chimici;
cu gel de bentonita realizat prin transformari polimerice,
polimerice,
amestecat cu nisip,
nisip, plus un geotextil suport;
suport;
georetea sudata termic pe un geotextil,
geotextil, deschiderile fiind
umplute cu bentonita.
bentonita. Un al doilea geotextil acopera acest
sandvis.
sandvis. Produsul a fost dezvoltat pentru a impiedica
migrarea laterala a bentonitei hidratate sub eforturi
neuniforme.
neuniforme.
sandvis multiplu geotextil/
geotextil/ bentonita/
bentonita/ geotextil/
geotextil/ bentonita/
bentonita/
geotextil.
geotextil. Al treilea geotextil,
geotextil, netesut ranforsat prin
intertesere,
intertesere, a fost adaugat pentru a preveni uscarea
componentei bentonitice si aparitia fisurilor.
fisurilor. Ansamblul
este mentinut prin intertesere.
intertesere.

Geocompozite bentonitice –
avantaje
usurinta si rapiditate de punere în opera;
permeabilitate scazutå si omogena pe toata
suprafata;
proprietati autocicatrizante cand sunt hidratate
(inchiderea defectelor de mici dimensiuni prin
umflarea bentonitei), deci cu o buna rezistenta la
poansonare;
putin sensibile la cicluri inghet - dezghet si la
tasari diferentiate;
usurinta in realizarea etansarii in dreptul
suprapunerilor (nu necesita suduri).

6
Geocompozite bentonitice – utilizari
Etansare pentru:
pentru:
depozite de deşeuri:
deşeuri: sub
sub geomembrană
geomembrană, în etanşarea de
bază
bază şi în cea de suprafaţă, deasupra geomembranei ca
protecţie contra degradărilor mecanice, în asociere cu un
strat de argilă
argilă compactată
compactată pentru etanşarea de bază;
bazine (de decantare, stocare a lichidelor poluate, rutiere,
de agrement): ca etanşare simplă sau component al
sistemului dublu de etanşare;
canale, rigole:
rigole: ca etanşare simplă;
rezervoare îngropate:
îngropate: ca etanşare simplă sau combinată
în zona din jurul rezervorului;
protecţia pânzelor freatice şi a zonelor de captare;
tuneluri;
tuneluri;
bariere verticale de etanşare.
etanşare.

Geocompozite bentonitice – utilizari

Utilizarea geocompozitelor bentonitice la etansarea de baza a


depozitelor de deseuri solide

7
Geocompozite bentonitice – utilizari

Utilizarea geocompozitelor bentonitice la etansarea de baza a


depozitelor de deseuri solide

Geocompozite bentonitice – utilizari

Utilizarea geocompozitelor bentonitice la etansarea canalelor

8
Geocompozite bentonitice – utilizari

Utilizarea geocompozitelor bentonitice la amenajarea unei zone de agrement

Geocompozite bentonitice – utilizari

Utilizarea geocompozitelor bentonitice la etansarea zonei din jurul


rezervoarelor ingropate (etansare secundara)

9
Geocompozite bentonitice – utilizari

Utilizarea geocompozitelor bentonitice la etansarea zonei din jurul


rezervoarelor ingropate (etansare secundara)

Caracteristicile geocompozitelor
bentonitice
Caracterizarea bentonitei
tipul (prin difracţie de raze X, analiză la microscop, analiză
termică
termică diferenţială, încercarea cu bleu de metilen);
compoziţia granulometrică (STAS 1913/5-
1913/5-85);
umflarea liberă
liberă sau sub efort normal de compresiune, pentru
diferite tipuri de lichide (STAS 1913/12-
1913/12-88);
capacitatea de absorbţie (încercarea de absorbţie pe placă sau
testul Enslin – DIN 18132);
volumul sedimentului (testul Hofmann pentru stabilirea gradului
de activare a bentonitelor);
capacitatea de schimb cationic (CEC);
(CEC);
umiditatea, w (STAS 1913/1-
1913/1-82);
masa pe unitatea de suprafaţă, µA
pierderea de lichid (ASTM D 5891-5891-01).

10
Caracteristicile geocompozitelor
bentonitice
Caracterizarea materialelor geosintetice
tipul geotextilului/geomembranei;
grosimea geotextilului/geomembranei;
masa pe unitatea de suprafaţă;
caracteristicile fizice şi mecanice ale geosinteticului.

Caracteristicile geocompozitelor
bentonitice
Caracteristicile produsului finit
Caracteristici fizice:
fizice:
- Masa pe unitatea de suprafaţă şi masa totală a ruloului;
- Grosimea sub un efort normal dat. (În stare uscată, un
geocompozit bentonitic are o grosime ce variază
variază între 5 şi 10
mm)
mm).
Caracteristici hidraulice:
hidraulice:
- Permeabilitate,
Permeabilitate, exprimată
exprimată prin coeficientul de permeabilitate k
(sau flux = debit pe unitatea de suprafaţă).
- Permeabilitatea la nivelul suprapunerilor
- Permeabilitatea dupa deformatie (Cercetă
Cercetările au demonstrat că

geocompozitele interţesute au avut permeabilităţi < 10-9 m/s, atât în secţiune
curentă, cât şi la nivelul suprapunerilor, pentru ε = 5 - 16%. În cazul
curentă
geocompozitelor lipite, aceeaşi valoare pentru ε < 1%, iar pentru produsele cusute
pentru ε < 5%.)
5%.)
- Permeabilitatea la gaze (coeficienţi de permeabilitate intrinseci de ordinul a
10-15 - 10-19 m2)

11
Caracteristicile geocompozitelor
bentonitice
Caracteristicile produsului finit
Caracteristici mecanice:
mecanice:
- Rezistenta la intindere
- Rezistenta la forfecare (interna si la interfata)
interfata)

Geocompozit Probă Hidratare cu apă Hidratare cu lixiviat


Bentonitic uscată fără σ cu σ fără σ cu σ fără σ
GB1 φ [°] 37 16 0 19 0
lipit c [kPa] 7 2,8 4,2 5,6 2,8
GB2 φ [°] 36 31 10 39 30
cu geomembrană c [kPa] 68,6 7 9,1 4,2 8,4
GB3 φ [°] 42 37 23 45 32
interţesut c [kPa] 14 5,6 4,9 4,9 11,9
GB4 φ [°] 26 19 0 13 0
interţesut c [kPa] 50,4 4,9 2,8 7,7 3,5

Notă: - "cu σ" se referă la probe hidratate sub acelaşi efort normal ca şi cel sub care s-a produs forfecarea;
- "fără σ" se referă la probele hidratate fără efort normal;
- efortul normal σ a variat între 0.7 kPa şi 140kPa.

Valori orientative ale parametrilor rezistenţei la forfecare internă pentru 4 geocompozite


bentonitice (GB)

Caracteristicile geocompozitelor
bentonitice
Caracteristicile produsului finit
Caracteristici mecanice:
mecanice:
- Rezistenta la forfecare (interna si la interfata)
interfata)

Interfaţa Intervalul Rezistenţa de vârf Rezistenţa reziduală


de σ [kPa] φ [°] c [kPa] φ [°] c [kPa]
GB/ geomembrană 3,45-69 8,4 0 8,1 0
netedă
GB/geomembrană 3,45-69 30 - 9,8 -
rugoasă
GB/georeţea 3,45-69 23 0,38 22 0

Valori orientative ale rezistenţei la forfecare pentru interfaţa geocompozit bentonitic


(GB)/diverse materiale geosintetice

12
Caracteristicile geocompozitelor
bentonitice
Caracteristicile produsului finit
Caracteristici mecanice:
mecanice: geotextile
bentonita
- Rezistenta la poansonare
- Rezistenta la exfoliere (jupuire)
jupuire)
intertesere

Rezistenţa la cojire
(N/10cm) 1,5 : 1
80

70 2,0 : 1
Plan de forfecare în afara stratului
60
de bentonită al GB
2,5 : 1
50
3,0 : 1
40
4,0 : 1
30
Înclinarea
20
taluzului
10

0
0 1 2 3 4 5 6
Grosimea stratului de acoperire (m) pentru γ =20kN/m3

Caracteristicile geocompozitelor
bentonitice
Caracteristicile produsului finit
Caracteristici de durabilitate:
durabilitate:
- Rezistenta la cicluri de inghet – dezghet
Permeabilitate la apå
(x 10 -11 m/s)
10

înghe¡at în celulå
1
dezghe¡at in celulå

0,1
0 2 4 6 8 10
Cicluri înghe¡ - dezghe¡

13
Caracteristicile geocompozitelor
bentonitice
Caracteristicile produsului finit
Caracteristici de durabilitate:
durabilitate:
- Rezistenta la cicluri de umezire – uscare:
uscare: dacă
dacă
geocompozitul este hidratat şi apoi uscat pot apare
fisuri şi permeabilitatea creşte. Fisurile apărute în
timpul fazei de uscare dispar când bentonita
bentonita este
rehidratată
rehidratat ă . Factorul cel mai important este umiditatea
bentonitei la sfârşitul fazei de uscare: s- s-a observat că,
dacă
dacă bentonita are în acest moment umidităţi sub 4 -
5%, ea îşi pierde capacitatea de umflare. Dacă
umiditatea este superioară
superioară acestei valori, bentonita se
umflă
umfl ă şi îşi regăseşte proprietăţile hidraulice iniţiale

Caracteristicile geocompozitelor
bentonitice
Caracteristicile produsului finit
Caracteristici de durabilitate:
durabilitate:
- Rezistenta la eroziune (când stratul de acoperire nu
are grosime suficientă
suficientă)
- Comportarea in prezenta materialelor granulare
(fabricanţii
fabricanţii recomandă valori limită ale granulometriei
materialului care va veni în contact cu produsul. În
condiţiile în care un geocompozit bentonitic are o
grosime de circa 1 cm în stare saturată, valori mari ale
tasă
tasărilor provocate de materialele granulare pot altera
performanţele hidraulice)
hidraulice).

14
Caracteristicile geocompozitelor
bentonitice
Caracteristicile produsului finit
Caracteristici de durabilitate:
durabilitate:
- Comportarea in prezenta materialelor granulare

timp (zile)

0 5 10 15 20 25 30 35 40
0
16kPa
-1 32kPa
suprafa¡å netedå
-2 cu 10/20 mm
64kPa cu 20/40 mm
-3
cu 10/60 mm
-4

-5 128kPa

-6 188kPa
tasare (mm)

Caracteristicile geocompozitelor
bentonitice
Caracteristicile produsului finit
Caracteristici de durabilitate:
durabilitate:
- Compatibilitatea chimica
Mecanismul preponderent de interacţiune dintre bentonită şi lixiviat
lixiviat
cationic. Majoritatea produselor conţin bentonită
este schimbul cationic.
sodică
sodică, cationul Na+ fiind uşor schimbat prin alţi cationi (Ca2+,
Mg2+, K+),
K+), propriet
proprietăăţile bentonitei putând fi astfel fundamental
modificate.
În acest context, un aspect important este hidratarea iniţială a
bentonitei, respectiv natura lichidului de hidratare şi umiditatea
umiditatea
bentonitei în momentul contactului cu lichidul contaminant. Toate Toate
cercetă
cercetările realizate în domeniu au pus în evidenţă faptul că o
prehidratare a bentonitei înainte de a fi pusă în contact cu
levigatul sau alte produse chimice agresive poate aduce reduceri
importante ale permeabilită
permeabilităţii.

15
Caracteristicile geocompozitelor
bentonitice
Caracteristicile produsului finit
Caracteristici de durabilitate:
durabilitate:
- Compatibilitatea chimica

Flux q 4,00
-9 3 2
x10 m /m /s) H=30cm w=28%
3,50

3,00

2,50

2,00
w=43%
1,50

1,00

w=64%
0,50

0,00
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110

timp (zile)

Flux de levigat sintetic pentru diferite grade de prehidratare cu apå

Punerea in opera a
geocompozitelor bentonitice
Punerea în operă a geocompozitelor bentonitice se
realizează
realizează prin derulare pe suprafaţa suport, îmbinările
realizându-
realizându-se prin suprapunere. Lăţimea minimă a
suprapunerilor este, în general, 150mm, dar pentru
cazul apariţiei tasărilor diferenţiate trebuie recalculată
şi mărită corespunzător.
Pentru unele produse se cere presăpresărarea unei cantită
cantităţi
de pudră
pudră sau pastă
pastă de bentonită
bentonită în zona suprapunerii

16
Punerea in opera a
geocompozitelor bentonitice
Structura suport:
suport: trebuie
trebuie să
să fie stabilă
stabilă şi fără elemente
agresive. Ea este formată
formată dintr-
dintr-un strat de formă
formă
(baz
(baz ă) compactat şi, eventual, dintr-
dintr- un strat suport,
dacă
dacă stratul de formă
formă (baz
(bază) nu
nu este corespunză
corespunzător. În
acest ultim caz, stratul suport este realizat dintr-
dintr-un
pământ de umplutură
umplutură (nisip, argila, praf etc.) a cărui
granulometrie trebuie adaptată
adaptată pentru ca a nu se
deteriora produsul. Stratul suport poate fi constituit de
asemenea din materiale geosintetice

Punerea in opera a
geocompozitelor bentonitice
Structura de lestare şi protecţie. În mod curent se
utilizează
utilizează materiale naturale sau structuri prefabricate.
Când o geomembrană
geomembrană este pusă pusă în operă peste
geocompozitul bentonitic, trebuie luate precauţii
speciale dacă
dacă este vorba de o geomembrană
geomembrană texturată
texturată
(rugoas
(rugoa s ă), a că
cărei frecare importantă
important ă poate duce la
antrenarea geocompozitului.
Contactul geocompozitului bentonitic cu un material
granular grosier poate duce la o neuniformitate din
punct de vedere al umflă
umflării şi al umidităţii. Acest strat
trebuie pus în operă cât de repede posibil după
instalarea geocompozitului bentonitic.

17
ELEMENTE DE PROIECTARE
GB – in etansare simpla
Principalele elemente de calcul:
• debitul de apa care traverseaza produsul;
• in cazul depozitelor de deseuri sau a stocarii de produse
contaminate - debitul de lichid, absorbtia de substante
chimice, timpul de traversare;
• stabilitatea geocompozitului pe panta (cedare interna sau la
contactul cu alte materiale);
• poansonarea geocompozitului sub actiunea materialelor
aflate deasupra si dedesubtul sau;
• eventuala pierdere de bentonita datorita curentilor de apa;
• evaluarea posibilelor degradari in timpul instalarii sau al
exploatarii.

ELEMENTE DE PROIECTARE
GB – in etansare simpla
Principalele elemente de calcul:

• debitul de apa care traverseaza produsul

Q = kiA (Darcy)

18
ELEMENTE DE PROIECTARE
GB – in etansare simpla
Principalele elemente de calcul:
• timpul de traversare;
nh
t trav =
⎡ ⎛H⎞
0.95 ⎤
k ⎢1 + 0.1⎜ ⎟ ⎥
⎢⎣ ⎝h⎠ ⎥⎦
unde:
ttrav este timpul de traversare prin sistemul de etanşare,
H - sarcina hidraulică,
h - grosimea stratului mineral,
n – porozitatea stratului mineral,
k – coeficientul de permeabilitate.

ELEMENTE DE PROIECTARE
GB – in etansari compuse
A. Asociatie geomembrana/geocompozit bentonitic.

- prezenta geomembranei asigura reducerea sarcinii hidraulice de pe


geocompozit, iar daca geomembrana prezinta un defect, geocompozitul
va prelua o parte din debit, reducand si suprafata influentata de acest
defect.

- Curgerea printr-o membrana defectuoasa se face fie prin percolarea


sectiunii intacte (foarte redusa), fie si prin defect (majoritara).

- Din punctul de vedere al curgerii prin defect, pot fi luate în considerare


mai multe situatii:
9 daca geomembrana este amplasata între materiale foarte permeabile,
curgerea prin defect nu este impiedicata - curgere libera printr-un orificiu
9 daca geomembrana este amplasata peste un strat putin permeabil (cazul
geocompozitului bentonitic), aceasta va limita curgerea.

19
ELEMENTE DE PROIECTARE
GB – in etansari compuse
A. Asociatie geomembrana/geocompozit bentonitic.

ELEMENTE DE PROIECTARE
GB – in etansari compuse
A. Asociatie geomembrana/geocompozit bentonitic.

In cazul in care curgerea are loc doar prin defect, ea avand un caracter
permanent si stratul de pamant cu permeabilitate scazuta fiind saturat,
pentru calculul debitului scurs prin defectul geomembranei se poate aplica
urmatoarea formulå, valabila pentru sarcini hidraulice mici:

Q - debitul in regim permanent [m3/s];


Q = CB a 2 gh a - suprafata defectului [m2];
g - acceleratia gravitationala [m/s2];
h - sarcina hidraulica [m];
CB - coeficient adimensional de forma
Aceastå formula este aplicabila pentru permeabilitati ale stratului mineral in contact cu
geomembrana, ks > 10-3 m/s in cazul unor defecte cu suprafata de 0.1 cm2 sau > 10-2
m/s pentru defecte de 1 cm2.

20
ELEMENTE DE PROIECTARE
GB – in etansari compuse
A. Asociatie geomembrana/geocompozit bentonitic.
Defect Contact bun Contact imperfect Nota¡ii
Q = 0,21 ⋅ a 0,1 ⋅ 0,9 Q - debitul care traverseazå
, ⋅ a 0,1 ⋅ hw
Q = 115 ⋅
defectul din geomembranå
0,9 0,74
hw ⋅ ks k s0,74 3
[m /s];
2
a - suprafa¡a defectului [m ];
hw - sarcina hidraulicå [m];
circular ks - permeabilitatea stratului
mineral [m/s].
i=1
0,45 0,45 Q = π R2 ks
R = 0,26 ⋅ a 0,06 ⋅ hw ⋅ R = 0,61 ⋅ a 0,06 ⋅ hw ⋅
Limita suprafe¡ei udate
R - raza suprafe¡ei udate [m]
k s−0,13 k s− 0,13
i=1
påtrat 0 ,9 0,9 vezi figura B
Q = 0,21 ⋅ b0,2 ⋅ hw ⋅ , ⋅ b0,2 ⋅ hw
Q = 115 ⋅ R
b
k s0,74 k s0,74
Defect în
0,45 0,45 B-b
R = 0,26 ⋅ b0,1 ⋅ hw ⋅ R = 0,61 ⋅ b0,1 ⋅ hw ⋅ geomembranå

k s−0,13 k s− 0,13

Formule pentru debit (Q) si raza suprafetei udate (R) pentru defecte de mici
dimensiuni si sarcini hidraulice scazute (Giroud s.a (1997))

ELEMENTE DE PROIECTARE
GB – in etansari compuse
A. Asociatie geomembrana/geocompozit bentonitic.

Pentru raza suprafetei udate a geocompozitului bentonitic ce face parte


dintr-un sistem de etansare compus, Giroud s.a (1997) propun
urmatoarea ecuatie in conditiile unui contact bun:

Rh = 0,26a 0,05h 0,45kh−0,13


unde:
Rh - raza suprafetei udate [m],
a - suprafata defectului [m2],
h - sarcina hidraulica pe geomembrana [m],
kh - permeabilitatea geocompozitului, [m/s].

21
ELEMENTE DE PROIECTARE
GB – in etansari compuse
A. Asociatie geomembrana/geocompozit bentonitic.

Cunoscand frecventa de aparitie a unui defect in geomembrana, F, se


poate calcula fractiunea din suprafata geocompozitului afectata de defecte
(hidratata prin acestea), λh :

λ h = FπRh2 = 0,212 Fa 0,1h 0,9 k h−0,26

ELEMENTE DE PROIECTARE
GB – in etansari compuse
A. Asociatie geomembrana/geocompozit bentonitic.

Timpul necesar pentru hidratarea bentonitei:

thidr timpul necesar hidratårii bentonitei


nh th
thidr = nh - porozitatea bentonitei hidratate
⎡ ⎛ ⎞
0,95 ⎤
kh0,26 k med
0,74
⎢1 + 0,1⎜ h ⎟ ⎥ µd
⎢⎣ ⎝ t med ⎠ ⎥⎦ nh = 1 −
ρ sth

µd - masa de bentonita/suprafata pentru w = 0%,


th - grosimea bentonitei hidratate,
kh - permeabilitatea bentonitei hidratate,
kmed - permeabilitatea medie a bentonitei în timpul procesului de hidratare,
h - sarcina hidraulica,
tmed - grosimea medie a bentonitei în timpul procesului de hidratare

22
ELEMENTE DE PROIECTARE
GB – in etansari compuse
B. Stabilitatea pe pante
Daca eforturile tangentiale ce se dezvolta deasupra geocompozitului sunt mai mari
decat cele de sub el si daca unghiurile de frecare sunt mai mari decat unghiul pantei,
diferenta trebuie preluata de geocompozit prin tractiune, necesitand deci o proiectare
adecvata in ceea ce priveste rezistenta la tractiune si forta de ancorare necesara.

Schemă pentru analiza stabilităţii pe pante a unui sistem de etanşare geocompozit


bentonitic/argilă (vezi aplicatii Geotehnica mediului I)

ELEMENTE DE PROIECTARE
GB – in etansari compuse
B. Stabilitatea pe pante
Pozitia planului de cedare (in interior sau pe interfata cu alte materiale) este
determinata de efortul normal aplicat, de gradul de consolidare a stratului de
bentonita si de rezisten¡a la cojire a geocompozitului. Daca efortul normal este
scazut, planul de cedare va apare întotdeauna în afara geocompozitului,
deorece fibrele nu sunt încarcate suficient prin eforturile tangentiale reduse.

Efortul tangential admisibil care poate fi transmis fibrelor:


τ ts
τ adm =
FS1 × FS2 × FS3 × FS4 × FSn
τadm este efort tangential admisibil;
τts - efort tangential pe termen scurt rezultat din încercari de laborator;
FS1 - factor de siguranta partial pentru fluaj, deobicei egal cu 4;
FS2 - factor de siguranta partial pentru deteriorarea in timpul instalarii;
FS3 - factor de siguranta partial pentru punerea in opera (suprapuneri, racordari, etc.);
FS4 - factor de siguranta partial pentru influenta mediului;
FSn - factor de siguranta partial pentru toti ceilalti factori posibili.

23
ELEMENTE DE PROIECTARE
GB – in etansari compuse
B. Stabilitatea pe pante
Elementul determinant în preluarea acestor eforturi este tipul si calitatea
asamblarii geocompozitului (intertesere, coasere etc.).

In cazul unui geocompozit cusut, elementele de luat în calcul sunt:


• distanta dintre cusaturile longitudinale,
• distanta dintre împunsaturile cusaturilor longitudinale;
• tipul de ata;
• rezistenta atei.
In acest caz, efortul tangential care poate fi preluat pe termen lung de catre
geocompozit este (Heerten si altii, 1995):

n × Fata × η n este numarul de cusaturi pe m2,


τ tl = Fata - rezistenta pe termen scurt a atei;
FS1 × FS2 × FS3 × FS4 × FSn
η - factor de reducere (= 0,385)

ELEMENTE DE PROIECTARE
GB – in etansari compuse
B. Stabilitatea pe pante
In cazul unui geocompozit intertesut, se iau in consideratie:

• rezistenta fibrelor cu care s-a realizat interteserea,


• rezistenta conexiunilor create prin ancorarea fibrelor in geotextilul netesut,
• rezistenta la cojire

n × Fata
τ tl =
FS1 × FS2 × FS3 × FS4 × FSn

Fata este rezistenta fibrei individuale,


n - numarul de conexiuni/m2,
τtl - efortul tangential preluat pe termen lung

24
Geocompozite folosite pentru
filtrare si drenaj
Geocompozitele utilizate pentru drenaj sunt formate dintr- dintr-un
filtru - geotextil şi un miez prin care circulă fluidul.
Miezul poate fi constituit din:
reţele cu ochiuri,
aglomerat de fibre sau monofilamente,
miez cu proeminenţe (simetrice sau asimetrice),
coloane,
miez ondulat.

Miezul poate fi fabricat din polietilenă


polietilenă, polipropilenă
polipropilenă sau
poliamidă
poliamidă (nylon).

Geocompozite folosite pentru


filtrare si drenaj
Geotextil Retea cu ochiuri

Drenuri fitil (« wick drains »,


« strip drains »,
« prefabricated vertical
Miez
drains »)
Geotextil
din coloane
Drenuri plane (« sheet drains »)
Geotextil

Miez cu
Geotextil proeminente
simetrice
Drenuri de margine
(« edge drains »)
Geotextil pentru lucrari rutiere

25
Geocompozite folosite pentru
filtrare si drenaj
Tipul de miez Polimer Caracteristici
reţele cu ochiuri polipropilenă sau • transmisivitate mică
polietilenă • rezistenţă medie la fluaj
aglomerate de fibre poliamidă sau • transmisivitate medie spre mică
polietilenă • bune pentru presiuni laterale mici până la
medii
• fluaj important
cu proeminenţe polipropilenă • transmisivitate mare
simetrice • poate rezista la presiuni laterale mari
• poate ceda brusc sub încărcare
• poate ceda datorită fluajului progresiv
• comportarea poate fi afectată de
eforturile de forfecare
cu proeminenţe polipropilenă • idem proeminenţe simetrice
asimetrice • poate ceda pe o faţă, reducând
transmisivitatea pe această parte
coloane polipropilenă • transmisivitate mare
• poate ceda brusc sub încărcare, mai ales
pentru eforturi de forfecare
• poate ceda datorită fluajului progresiv
ondulat polipropilenă sau • de obicei subţiri
polietilenă • pot rezista la presiuni laterale mari
• transmisivitate mică

Geocompozite folosite pentru


filtrare si drenaj

Miezul geocompozitului trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii:

¾trebuie sa reziste la eforturile aplicate (normale si de forfecare) fara sa


cedeze;
¾sub încarcare continua de lunga durata nu trebuie sa isi reduca semnificativ
grosimea (fluaj);
¾trebuie sa permita circulatia fluidului pana la punctul de colectare fara ca
nivelul sa creasca in miez;
¾trebuie sa suporte geotextilul.

26
Geocompozite folosite pentru
filtrare si drenaj
Miezul se poate tasa sub actiunea presiunilor excesive, ceea ce duce la
reducerea considerabila a sectiunii utile.

Evolutia transmisivitatii a doua


geocompozite functie de presiunea
aplicata (Monjoie si altii, 1992).

Se observa o valoare critica a presiunii de la


care transmisivitatea se reduce considerabil,
tinzând spre zero.
Aceasta presiune critica variazå între 50kPa
si 600kPa, functie de tipul miezului.

Geocompozite folosite pentru


filtrare si drenaj
Sub actiunea incarcarilor transversale geotextilul poate patrunde in corpul
drenant, reducand astfel si mai mult sectiunea.

Încărcare
Geotextil
Miez format
din coloane

Geotextil

27
Geocompozite folosite pentru
filtrare si drenaj
Drenuri fitil
- Utilizate in special pentru consolidarea terenurilor moi, saturate

Geocompozite folosite pentru


filtrare si drenaj
Drenuri fitil
Numarul de drenuri si distanta dintre ele depinde de timpul de consolidare, respectiv
de gradul de consolidare.

D2 ⎛ D ⎞ 1
t= ⎜ ln − 0.75 ⎟ ln
8c h ⎝ d ⎠ 1− U
t – timpul de consolidare
ch – coeficientul de consolidare in directie orizontala
d – diametrul echivalent al drenului fitil (~ circumferinta/π)
D – diametrul cercului de influenta a fiecarui dren (pentru retea triunghiulara = 1.05
x distanta dintre drenuri, pentru retea dreptunghiulara = 1.13 x distanta)
U – gradul de consolidare mediu

28
Geocompozite folosite pentru
filtrare si drenaj
Drenuri plane

Utilizari:
- ziduri de sprijin
- sub terenuri de sport
- sub etansari
- sub radiere de beton
- sub platforme/terase/parcari
- ca bariera anticapilara

Geocompozite folosite pentru


filtrare si drenaj
Drenuri plane

Comportarea la compresiune a drenurilor plane

29
Geocompozite folosite pentru
filtrare si drenaj
Drenuri plane
Debit, m3/s/m Debit, gal/min-ft
2x10-2 100

Drenuri de margine pentru pavaje max 280 kPa

2x10-3 10

Ziduri de sprijin Colectarea lixiviatilor Depinde de


inaltimea
2x10-4 1 deseurilor
Infiltratii la versanti Detectarea scurgerilor
terenuri
de sport
-5
2x10 0,1
Ruperea
capilaritatii

2x10-6 acoperisuri 0,01


gradini Depinde de
drenaj pentru pamanturi fine conditiile
amplasamentulu
2x10-7 0,001
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180
efort normal (kPa)

0 1000 2000 3000 efort normal (lb/ft2)

Ghid de proiectare pentru drenurile plane (dupa Koerner, 1994).

Geocompozite folosite pentru


filtrare si drenaj
Drenuri de margine
Conceptul de drenuri de margine pentru sosele/autostrazi a fost introdus de
Monsanto Co. si dezvoltat de Dempsey.
Mecanismul de curgere printr-un dren de margine este complet diferit de cel al
unui dren fitil sau plan: Curgere de suprafata

Pavaj din beton sau bitum

Material granular Zona de umplere

Teren de fundare Zona de curgere

Sant

Curgerea este initiata in stratul granular de sub pavaj, prin filtrul - geotextil, dupa care
lichidul trece prin miezul dispus vertical. Curgerea propriu-zisa prin dren are loc doar
in portiunea inferioara a acestuia.

30
Geocompozite folosite pentru
filtrare si drenaj
qadm 1
FS = qadm = qult
qnec FSP × FSFL × FSCC × FSCB

ƒqadm este debitul admisibil care va fi folosit în proiectare,


ƒqult este debitul ultim determinat din încercări,
ƒFSP este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de fenomenul de
patrundere a materialelor adiacente in deschiderile geocompozitului de
drenaj,
ƒFSFL este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de fenomenul de
fluaj,
ƒFSCC este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de colmatarea
chimică,
ƒFSCB este un coeficient parţial de siguranţă ce ţine cont de colmatarea
biologică.

Geocompozite folosite pentru


filtrare si drenaj
Domeniu de aplicare FSP FSFL FSCC FSCB
Terenuri de sport 1.0 – 1.2 1.0 – 1.2 1.0 – 1.2 1.1 – 1.3
Bariere anticapilare 1.1 – 1.3 1.0 – 1.2 1.1 – 1.5 1.1 – 1.3
Platforme, parcari, 1.2 – 1.4 1.0 – 1.2 1.0 – 1.2 1.1 – 1.3
terase
Ziduri de sprijin, 1.3 – 1.5 1.2 – 1.4 1.1 – 1.5 1.0 – 1.5
consolidari pante
Saltele de drenaj 1.3 – 1.5 1.2 – 1.4 1.0 – 1.2 1.0 – 1.2
Drenaj in sistemul de 1.3 - 1.5 1.2 – 1.4 1.0 – 1.2 1.2 – 1.5
acoperire a
depozitelor de deseuri
Sisteme secundare de 1.5 – 2.0 1.4 – 2.0 1.5 – 2.0 1.5 – 2.0
colectare a levigatului
la depozite de deseuri
Sisteme primare de 1.5 – 2.0 1.4 – 2.0 1.5 – 2.0 1.5 - 10
colectare a levigatului
la depozite de deseuri
Drenuri fitil* 1.5 – 2.5 1.0 – 2.5 1.0 – 1.2 1.0 – 1.2
Drenuri de margine 1.2 – 1.8 1.5 – 2.0 1.1 – 3.0 1.0 – 1.2

* Pt. drenuri fitil se mai adauga un factor partial de incretire (1.0 – 4.0)

31
Geocompozite pentru armare
Compozite pe baza de geotextile

benzi din poliester manta din poliolefina


sau nylon

invelis din poliolefina miez din poliester sau nylon


Benzi din
poliester

Invelis din poliolefina

Invelis din Benzi din


poliolefina poliester

Geotextil

Geotextile armate cu alti polimeri - fibre de poliester sau nylon încorporate într-un
strat de poliolefina (polipropilena sau polietilena).
Fibrele de sticla au excelente proprietati mecanice, dar atunci când sunt îngropate
în teren se pot coroda si au aderenta scazuta.

Geocompozite pentru armare


Compozite pe baza minerala

¾ fibre si plase discontinue – fibre scurte ( 25 – 100 mm) sau


microretele
¾ fibre continue - amestecuri pamant granular si fibre
continue de poliester pentru stabilizarea rambleelor si pantelor
¾ geocelule (saltele geocelulare) - saltele celulare
tridimensionale realizate din geogrile si celule tridimensionale
alcatuite din benzi de geotextil sau alti polimeri, ambele
umplute cu pamant

32
Geocompozite pentru armare
Geocelule

Geotextile/HDPE Geogrile
Celule tridimensionale Saltea tridimensionala

Geocompozite pentru armare


Celule tridimensionale

p
celule individuale
p
τ τ t (grosimea saltelei)

fara saltea cu saltea geocelulara

33
Geocompozite pentru armare
Celule tridimensionale

Cazul nearmat p = cN c ξ c + qN q ξ q + 0,5γBN γ ξ γ

p - incarcarea maxima admisa (capacitatea portanta)


c - coeziunea,
q - suprasarcina,
B - latimea pe care se aplica presiunea,
γ - greutatea volumica a pamantului,
Nc, Nq, Nγ - factori de capacitate portantå,
ξc, ξq, ξγ - coeficienti de forma ce tin cont de diferentele existente fata de
teoria originala (deformatiile nu mai sunt plane) (valorile acestora pot fi gåsite
în Koerner, 1984).

Geocompozite pentru armare


Celule tridimensionale

Cazul armat p = cN c ξ c + qN q ξ q + 0,5γBN γ ξ γ + 2 τ

τ - efortul de forfecare dintre peretele de geocelule si materialul cu care


acestea sunt umplute.

Pentru materiale granulare: τ = σ h tan δ


σh este efortul orizontal mediu in interiorul geocelulei = σ v ka

δ - unghiul de frecare pamant/materialul din care este alcatuita geocelula.

34
Geocompozite pentru armare

Saltele tridimensionale

Saltelele tridimensionale realizate din geogrile sunt elemente de constructie


care se prezintå sub forma unui ansamblu de celule cu sectiune triunghiulara
sau patrata, cu peretii si baza din geogrile, umplute cu pietris.

Ele permit utilizarea maxima a capacitatii portante a terenului de fundare moale


si asigurå o platforma de lucru solida si stabila pentru utilajele terasiere.

Geocompozite pentru armare


Saltele tridimensionale

Saltelele geocelulare trebuie sa posede urmatoarele caracteristici


mecanice:

‰ rezistenta la tractiune suficient de mare pentru a permite mobilizarea


integrala a rezistentei la forfecare a pamantului aflat la baza lor;

‰ rigiditate suficient de mare pentru a asigura repartizarea practic uniforma a


încarcarilor pe terenul de fundare;

‰ frecare importantå la baza saltelei, obtinuta prin patrunderea partiala a


umpluturii macrogranulare din saltea in ochiurile geogrilei de la baza.

35
Geocompozite pentru armare
Saltele tridimensionale

saltea geocelulara
Formarea zonelor plastice
strat slab Conditii de cedare plastica

strat de fundare rigid


Pe masura cresterii incarcarilor, zonele plastice care iau nastere la marginile
rambleului se amplifica, avansând spre interior, pana ce ajung sa se atinga in
zona centrala.
În acest stadiu, stratul moale se afla in starea de echilibru limita al eforturilor, în
care efortul tangential la interfata saltea / teren devine egal cu rezistenta la
forfecare a pamantului, cu (coeziunea în regim nedrenat).
Caracterul relativ rigid al saltelei geocelulare asigura mobilizarea integrala a
acestei rezistente pe toatå latimea zonelor plastice.

Geocompozite pentru armare


Saltele tridimensionale

sporirea efortului ca urmare a


inaintarii constructiei

saltea geocelulara

directia de dezvoltare a
zonelor de cedare plastica

Suprafete posibile de cedare

Calculul ia in considerare dezvoltarea in stratul moale a unei stari limita de


eforturi care permite trasarea unui spectru de suprafete potentiale de
alunecare ce se extind spre centrul rambleului.

36
Geocompozite pentru armare
Saltele tridimensionale

rambleu
saltea geocelulara

5,71cu

Presiune reactiva la
d marginea zonei centrale
din geometria spectrului
de suprafete potentiale de Presiune reactiva in zona
alunecare 1,25d centrala rigida
din geometria spectrului
de suprafete potentiale de
alunecare

Diagrama presiunii reactive din partea stratului moale

Geocompozite pentru armare


Saltele tridimensionale

Pentru verificarea stabilitatii saltelei, capacitatea portanta a


terenului, exprimata ca arie a presiunilor reactive este comparata
cu cea rezultata din încarcarea transmisa de rambleu.
Raportul celor doua arii reprezintå coeficientul de siguranta.

37
Geocompozite pentru armare
Saltele tridimensionale

Calculul de stabilitate al unui rambleu având la baza o saltea geocelularå

-se efectueazå prin compararea rezistentei disponibile a terenului - exprimatå


prin presiunea reactiva - cu încarcarea exercitata de rambleu.
- coeficientul de siguranta global, FS are valoarea raportului intre aria presiunii
reactive limita Alim si aria presiunii provenita din rambleu Aram

A lim
FS = FS = 1.4 – 1.5
A ram

Geocompozite pentru armare


Saltele tridimensionale

Verificarea rezistentei saltelei la solicitari orizontale

σh = σn − 2 ⋅ Χ ( )(
σ n 2 ⋅ sin 4 φ + 1 − sin 2 φ ⋅ σ n 2 ⋅ sin 2 φ − cu 2 )
− σ n ⋅ sin 2 φ
Χ=
1 − sin 2 φ

σn este efortul normal vertical la baza saltelei,


φ este unghiul de frecare interna al umpluturii din saltea,
cu este coeziunea în regim nedrenat a stratului moale.

38
Geocompozite pentru armare
Saltele tridimensionale

Verificarea rezistentei saltelei la solicitari orizontale

Pentru 1 m de latime a saltelei, rezistenta necesara la eforturi orizontale va fi:

Tnec = σ h ⋅ 1,0

Valoarea Tnec se compara cu rezistenta saltelei care, in cazul celulelor cu


latura de 1 m, se determina cu relatia:

σk ⎛ ⎞
T1,0 = ⋅ ⎜1 + 1 ⎟
γm ⎝ 2⎠
unde σk este rezistenta caracteristica a geogrilei si γm este coeficientul partial de
siguranta.

Geocompozite pentru armare


Saltele tridimensionale

Verificarea la alunecare pe talpa a saltelei


θ este unghiul de înclinare a efortului principal σn
∑ σni ⋅ sin θi ⋅ ∆Li > cu ⋅ L L este lungimea pe care se mobilizeaza rezistenta
la frecare pe baza saltelei
l/2

pl
px
L = l − 1,25 ⋅ d pm
p
2 1,0d
L M

lx pn
(zona plasticå) 1,25d

Fsl =
∑ σ ni ⋅ sin θi ⋅ ∆Li tgθ =
− (σ n − σ h ) + (σ n − σ h )2 + 4 ⋅ cu2
cu ⋅ L 2 ⋅ cu

39