ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI

CONTABILITATE MANAGERIALĂ

SUPORT DE CURS ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ

CONF. UNIV. DR. GLĂVAN ELENA- MARIANA

2018

1
 Obiectivele cursului

Suportul de curs se adresează studenţilor de la învăţământul universitar la distanţă anul II,

Contabilitate și Informatică de Gestiune, Bucureşti, an universitar 2017-2018, având ca
finalitate explicarea conceptelor cu care operează Contabilitatea managerială şi a aplicării
acestora de către entităţile cu activitate de producţie.

Lucrarea este concepută pentru a trata aspectele esenţiale ale contabilităţii manageriale, astfel
încât studenţii să-şi însuşească noţiunile şi termenii de specialitate cu care operează acest tip
de contabilitate.

Cursul de faţă îsi propune :

1. Să analizeze rolul şi obiectivele Contabilităţii manageriale precum şi conexiunea cu

Contabilitatea financiară ;
2. Să transmită studenţilor informaţiile necesare cunoaşterii categoriilor de costuri cu care
operează contabilitatea managerială;
3. Să explice modul de calcul a costurilor şi aplicarea diferitelor metode de calcul în funcţie
de specificul activităţii desfăşurate de entitate ;
4. Să prezinte modelele de organizare a contabilităţii manageriale şi specificul acestora.

Suportul de curs prezintă numai elementele cu caracter esenţial şi va trebui să fie completat
prin studierea bibliografiei .

Evaluarea

Evaluarea cunoştinţelor se va realiza sub două forme:

➢evaluare continuă, pe baza temelor de control postate pe platformă (30%);
➢evaluare la examen (70%).
Pentru promovare, nota finală trebuie să fie cinci.

Bibliografie pentru elaborarea suportului de curs:

- Caraiani C și Dumitrana M (coord.), Contabilitate de gestiune & Control de gestiune,

Ed.Universitară, București, 2008
- Dumitru M și Calu D, Contabilitate de gestiune, Ed Contaplus, București, 2005
- Dumitru C, Ioanăș C, Contabilitatea de gestiune și evaluarea performanțelor, Ed Universitară,
2005
- Albu C, Albu N, Instrumente de management al performanței, vol 1, Ed Economică, București,
2003
- Țurlea E, Dumitrana M, Glăvan M, Contabilitate de gestiune, curs Învățămînt la Distanță, ASE București,
2010

2
 Unitate de învăţare nr. 1

CONTABILITATE MANAGERIALĂ VS. CONTABILITATE FINANCIARĂ

Cuprins

1.1 Contabililtate
1.2 Contabilitatea financiară
1.3 Contabilitate managerială
1.4 Comparare
1.5 Contabilitatea costurilor
1.6 Test

Obiectivele unităţii de învăţare

După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să:

➢ identificaţi deosebirile dintre contabilitatea financiară şi contabilitatea managerială;
➢ definiţi contabilitatea managerială, rolul şi obiectivele acesteia ;
➢ explicaţi nevoia de a organiza o astfel de contabilitate.

1.1 Contabililtate
Funcţii:
• Clasificarea şi înregistrarea tranzacţiilor actuale în unităţi monetare;
• Prezentarea şi interpretarea rezultatelor tranzacţiilor pentru evaluarea:
o Performanţei unei perioade;
o Poziţiei financiare la un anumit moment.
1.2 Contabilitatea financiară (CF)

Contabilitatea financiară:
▪ clasifică şi înregistrează tranzacţiile în conformitate cu conceptele, principiile,
standardele de contabilitate şi reglementările legale stabilite;
▪ prezintă pe cât posibil efectul acelor tranzacţii aferente
unei perioade şi la sfârşitul perioadei:

Contul de Fluxul de Bilanţ

Profit şi trezorerie
Pierdere
1.3 Contabilitate managerială (CM)
1.3.1 Prelucrare

▪ Contabilitatea managerială se preocupă de asigurarea unei baze informaţionale care să permită

managementului să:
- formuleze politici;
- planifice şi controleze activităţile;
- decidă în funcţie de alternative.

3
1.3.2 Planificare

▪ Planificarea înseamnă a stabili obiective şi a identifica mijloacele de atingere a lor

▪ Formalizare
▪ Planul pe termen scurt – bugetul – arată în detaliu rezultatele dorite pentru anul următor
▪ Planurile pe termen lung cuprind obiectivele pe termen lung de atins de către o entitate.

strategic: formularea obiectivelor, evaluarea și selectarea resurselor utilizate pentru

atingerea obiectivelor

Planul: tactic: utilizarea resurselor pentru atingerea obiectivelor cu eficiență și eficacitate

operațional : detalierea specificațiilor prin care se consideră că se pot atinge obiectivele

1.3.3 Decizia

▪ Decizia implică folosirea informaţiilor furnizate de sistemul costurilor pentru deciziile:

- pe termen lung
- zilnice privind rutina de funcţionare
▪ Pentru o decizie optimă, managementul trebuie să dispună de informaţii potrivite.
1.3.4 Control

▪ Controlul strategic compară punctele forte, slabe şi limitele unei entităţi cu ale altora din acelaşi
domeniu;
▪ Sistemul de control al managementului este un mecanism al cărui scop este de a se asigura că
obiectivele vor fi atinse;
▪ Controlul include şi evaluarea performanţelor prin compararea rezultatelor actuale cu cele din
bugete.

1.3.5 Colectare date

Principii Metode Tehnici

Cost marginal Bazate pe comenzi, contracte Bugetare
sau sau sau
Cost absorbant bazate pe procese Cost standard

4
1.4 Comparare

Elemente Contabilitate managerială Contabilitate financiară

Utilizatori de informaţii Management (numai) Acţionari, bănci, creditori,
potenţiali investitori
Prezentare informaţii Orice formă Reglementată de lege
Conţinut Previziuni şi realizări Un rezumat al principalelor
informaţii istorice
Nivel de detaliere Foarte detaliate Conform legii şi standardelor
Frecvenţa întocmirii Săptămânal, lunar, trimestrial În general anual
Scopul informării Pentru planificare, control, Decizii de administrare şi
decizie investire
Baze de evaluare Cost relevant Cost istoric (valoare justă)

1.5 Contabilitatea costurilor (CC)

Definiţie

Contabilitatea costurilor este o parte a contabilităţii manageriale care:

▪ elaborează bugete, calculează costuri standard şi costuri reale aferente:
- operaţiilor/proceselor;
- departamentelor/produselor;
▪ analizează diferenţele dintre bugete sau costurile standard şi costul actual.

1.6 Test

Exemple de subiecte teoretice

1. Prezentați rolul contabilității manageriale.

2. Prezentați deosebirile dintre contabilitatea financiară şi contabilitatea managerială.
3. Definiți contabilitatea costurilor.

5
 Unitate de învăţare nr. 2

CHELTUIELI ŞI COSTURI: CONCEPTE, CLASIFICARE

Cuprins

2.1 Cheltuielile – elemente componente ale costurilor

2.2 Clasificarea cheltuielilor
2.3 Separarea cheltuielilor semivariabile
2.4 Costurile
2.5 Test

Obiectivele unităţii de învăţare

După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să:

➢ identificaţi cheltuielile încorporabile în costuri;
➢ clasificați diverse cheltuieli ;
➢ să separați cheltuilile semivariabile ;
➢ să calculați costul primar, costul de producție, costul perioadei și costul complet.

2.1 Cheltuielile – elemente componente ale costurilor

2.1.1 Terminologie
▪ Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale
datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele
rezultate din distribuirea acestora către acţionari
▪ Costurile reprezintă ansamblul cheltuielilor referitoare la un un produs, o lucrare, o
comandă, o activitate, un centru de cost.
2.1.2 Cheltuielile încorporabile în cost:
▪ cheltuielile preluate din contabilitatea financiară ca atare (exemple: cheltuieli cu materiile
prime, cheltuieli cu materialele consumabile, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu energia
și apa) sau redimensioante în contabilitatea managerială respectiv cheltuielile calculate
(cheltuieli cu amortizarea). Aceste cheltuieli calculate generează diferențe între sumele din
contabilitatea financiară și contabilitatea costurilor.
▪ cheltuielile supletive: cheltuieli care nu sunt înregistrate în contabilitatea financiară, sunt
specifice contabilității manageriale și se includ în costuri pentru a face astfel costurile
comparabile indiferent de regimul juridic sau financiar. (exemple: remunerarea
întreprinzătorului individual, remunerarea capitalului propriu).

Cheltuielile calculate:
➢ Cheltuielile cu uzura ce înlocuiesc cheltuielile cu amortizarea din contabilitatea financiară ca
urmare a :
▪ modificării bazei amortizabile (valoarea actuală înlocuiește baza de amortizare a
imobilizării din contabilitatea financiară);
▪ modificării duratei de amortizare.
➢ Cheltuielile etalate sunt cheltuielile ce au o periodicitate diferită de perioada de calcul a costului
(exemple: cheltuielile cu chiriile, cheltuielile cu încăzirea etc).

6
2.1.3 Cheltuielile neîncorporabile în cost sunt cheltuielile ce îndeplinesc criteriile:
▪ nu au o legătură directă cu activitatea entității respective (exemple: amenzi, penalități,
sconturi, valoarea neamortizată a activelor vândute sau casate etc.);
▪ nu au caracterul unor cheltuieli curente (exemplu: cheltuieli cu impozitul pe profit).

În general, cheltuielile înregistrate în contabilitatea financiară cu ajutorul conturilor din clasa 6 sunt
încorporabile, cu exepția celor care îndeplinesc criteriile pentru cheltuieli neîncorporabile.

Pentru calculul cheltuielilor încorporabile se folosește următoarea relație:

• Cheltuieli din contabilitatea financiară

- Cheltuieli neîncorporabile
+ Cheltuieli supletive
= Cheltuieli încorporabile

Exemplu

O societate comercială produce trei produse. Se cunosc următoarele informații pentru luna ianuarie anul N:
- Cheltuieli de exploatare 62.000 lei exclusiv cheltuieli cu amortizarea
- Cheltuieli cu amortizarea 6.000 lei din care 1.000 lei reprezintă amortizarea unei construcții ce a
fost achiziționată cu 600.000 lei
- Cheltuieli financiare 1.000 lei ce reprezintă sconturi acordate clienților
- Pentru construcția menționată se utilizează metoda de amortizare liniară, durata de amortizare
fiscală este de 50 ani iar durata de uzură 40 ani.
Determinați cheltuielile încorporabile.

Rezolvare
Cheltuială cu uzura=600.000/40=15.000 lei/an
Cheltuială cu uzura lunară=15.000/12=1.250 lei reprezintă cheltuiala încorporabilă
Diferneță de încorporat=1.250-1.000=250 lei
Cheltuieli din contabilitatea financiară=62.000 (cheltuieli de exploatare exclusiv amortizarea)+6.000
(cheltuieli cu amortizarea) +1.000 (cheltuiei financiare)=69.000 lei

Cheltuieli neîncorporabile=1.000 lei (cheltuieli financiare)

Cheltuieli supletive=250 lei (diferența dintre uzură și amortizare)

• Cheltuieli din contabilitatea financiară 69.000 lei

- Cheltuieli neîncorporabile 1.000 lei
+ Cheltuieli supletive 250 lei
= Cheltuieli încorporabile 68.250 lei

7
2.2 Clasificarea cheltuielilor
2.2.1 După corelația cu volumul de activitate
▪ cheltuieli variabile ce sunt influențate de modificarea nivelului de activitate (cheltuieli cu
materiile prime etc);
▪ cheltuieli fixe ce se mențin constant în limita unei structuri date (cheltuieli cu amortizarea,
cheltuieli cu chiriile);
▪ cheltuieli semivariabile ce cuprind componente variabile și fixe (cheltuieli de telefonie).
2.2.2 După identificarea cheltuielilor pe purtători:
▪ cheltuieli directe ce sunt localizate pe fiecare unitate de cost, produs, serviciu (cheltuieli
cu materiile prime);
▪ cheltuieli indirecte ce vizează mai multe unități de cost, produse, servicii (cheltuieli cu
materialele consumabile, cheltuieli cu amortizarea utilajelor etc).
2.2.3 După funcțiile din cadrul unei întreprinderi:
▪ cheltuieli de producție ce pot fi:
- directe (cheltuieli cu materiile prime, cheltuieli cu materialele ce intră în componența produselor,
cheltuieli cu amortizarea utilajului ce participă la realizarea unui singur produs, serviciu, lucrare
etc.) și
- indirecte (cheltuieli cu materialele auxiliare, cheltuieli cu amortizarea utilajelor ce participă la
realizarea mai multor produse, cheltuieli cu amortizarea clădirilor unde se desfășoară procesul de
producție, cheltuielile cu energia electrică din secțiile de producție, cheltuieli cu întreținerea și
reparațiile utilajelor, cheltuieli cu salariile și contribuțiile aferente suportate de societate pentru
personalul tehnic, administrativ, de întreținere din secții, centre etc).
▪ cheltuieli generale de administrație (cheltuieli cu salariile și contribuțiile aferente suportate de
societate pentru personalul administrativ și de conducere, cheltuieli cu chirii, cheltuieli cu
amortizarea clădirilor, mobilierului, aparaturii de birotică pentru desfășurarea activității
administrative și de conducere, cheltuieli cu apa, energia etc).
▪ cheltuieli de desfacere (cheltuieli cu salariile și contribuțiile aferente suportate de societate
pentru personalul ce asigură vânzarea și distribuția, cheltuieli cu chirii, cheltuieli cu
amortizarea clădirilor, mobilierului, aparaturii de birotică pentru desfășurarea activității de
vânzare și distribuție, cheltuieli cu apa, energia etc).
▪ Cheltuieli de cercetare -dezvoltare ce cuprind diverse cheltuieli pentru obținerea de noi
produse.

Exemplu
O societate comercială realizează produsele P1 și P2. Informații privind cantitatea realizată, materia primă
și materialul consumabil necesare pentru realizarea unei unități din fiecare produs finit, în lunile ianuarie
N și februarie N:
Elemente Ianuarie N Februarie N
P1 P2 P1 P2
Cantitatea realizată (bucăți) 200 500 300 600
Materia primă necesară pentru realizarea unei bucăți de produs 10 12 10 12
finit (lei/bucată)
Material consumabil (lei/bucată) 1 1,2 1 1,2
Amortizarea utilajului folosit pentru realizarea celor două produse este 700 lei/lună.
Prezentați pentru cele două produse cheltuielile directe, indirecte, variabile și fixe pentru cele două luni.

8
Rezolvare
Luna ianuarie N
Cheltuieli directe:
- Cheltuieli cu materiile prime P1=200*10=2.000 lei
- Cheltuieli cu materiile prime P2=500*12=6.000 lei
Cheltuieli cu materiile prime=2.000+6.000=8.000 lei
- Cheltuieli cu materialele consumabile P1=200*1=200 lei
- Cheltuieli cu materialele consumabile P2=500*1,2=600 lei
Cheltuieli cu materialele consumabile=200+600=800 lei
Cheltuielile cu amortizarea utilajului în valoare de 700 lei sunt cheltuieli indirecte, utilajul participând la
realizarea celor două produse.

Luna februarie N
Cheltuieli directe:
- Cheltuieli cu materiile prime P1=300*10=3.000 lei
- Cheltuieli cu materiile prime P2=600*12=7.200 lei
Cheltuieli cu materiile prime=3.000+7.200=10.200 lei
- Cheltuieli cu materialele consumabile P1=300*1=300 lei
- Cheltuieli cu materialele consumabile P2=600*1,2=720 lei
Cheltuieli cu materialele consumabile=300+720=1.020 lei
Cheltuielile cu amortizarea utilajului în valoare de 700 lei sunt cheltuieli indirecte, utilajul participând la
realizarea celor două produse.

Cheltuielile cu materiile prime și cheltuielile cu materialele consumabile sunt cheltuieli variabile, creșterea
producției determinând creșterea acestor cheltuieli. Cheltuielile cu amortizarea sunt cheltuieli fixe.

2.3 Separarea cheltuielilor semivariabile

Procedee utilizate pentru separarea acestor cheltuieli:
▪ Procedeul celor mai mici pătrate;
▪ Procedeul punctelor de maxim-minim.

▪ Procedeul celor mai mici pătrate

Etapele acestui procedeu:

1. Se determină volumul mediu de activitate

̅ =∑𝑛𝑖=1 𝑄𝑖 /n
Q

2. Se determină cheltuielile medii

C̅=∑𝑛𝑖=1 Ci /𝑛

̅ -volumul mediu de activitate

Unde: Q
𝑄𝑖 - volumul de activitate într-o anumită periaodă de gestiune
i-periaoda de gestiune (lună, trimestru, an)
n-numărul de perioade de gestiune luate în calcul
C̅-cheltuieli medii
Ci -cheltuieli într-o anumită periaodă de gestiune

9
 3. Se determină abaterea volumului de activitate din fiecare perioadă de gestiune luată în calcul de la
volumul mediu al activităţii (Xi ):
Xi = Qi Q
4. Se determină abaterea cheltuielilor din fiecare perioadă de gestiune luată în calcul de la cheltuielile
medii (Yi ):
Yi =Ci - C̅
5. Se determină cheltuielile variabile unitare (cv) :
∑𝑛
𝑖=1 𝑋𝑖 ∗𝑌𝑖
cv= ∑𝑛 2
𝑖=1 𝑋𝑖

unde: 𝑋𝑖 ∗ 𝑌𝑖 - produsul abaterilor

Xi2 -pătratul abaterii de volum
6. Se determină cheltuielile variabile aferente unei perioade de gestiune “i” (CVi)
CVi=cv*Qi
7. Se determină cheltuielile fixe (CF) ca diferență între cheltuielile totale ale unei perioade de
gestiune și cheltuielile variabile ale perioadei respective
CF=Ci - CVi

Pe baza informațiilor obținute se pot stabili cheltuielile standard pentru o perioadă de gestiune viitoare
(Cs ): Cs = Qs *cv + CF
Unde Qs reprezintă producția standard a perioadei pentru care se dorește estimarea cheltuielilor.

▪ Procedeul punctelor de maxim-minim

Etapele acestui procedeu:

1. Se determină cheltuielile variabile unitare (cv)

Cmax−Cmin
cv=
Qmax−Qmin

unde: Cmax - cheltuielile maxime dintr-o perioadă de gestiune;

Cmin - cheltuielile minime dintr-o perioadă de gestiune;
Qmax - activitatea maximă dintr-o perioadă de gestiune;
Qmin - activitatea minimă dintr-o perioadă de gestiune.

2. Se determină cheltuielile variabile aferente unei perioade de gestiune „i” (CVi)

CVi=cv*Qi
3. Se determină cheltuielile fixe (CF) ca diferență între cheltuielile totale ale unei perioade de
gestiune și cheltuielile variabile ale perioadei respective
CF=Ci - CVi

Pe baza informațiilor obținute se pot stabili cheltuielile standard pentru o perioadă de gestiune viitoare
(Cs): Cs = Qs *cv + CF
Qs reprezintă producția standard a perioadei pentru care se dorește estimarea cheltuielilor.

10
Exemplu

Pe baza informațiilor din primele 6 luni ale anului N se dorește, la nivelul unei societăți comerciale,
estimarea cheltuielor semivariabile de producție pentru luna a șaptea a anului N știind producția estimată a
lunii respective de 44.100 unități. Se vor folosi ambele procedee prezentate.

Nr. Luna Volumul Cheltuieli (lei)

crt producției (unități)
1 Ianuarie 27.900 4.590.000
2 Februarie 27.000 4.500.000
3 Martie 31.950 4.995.000
4 Aprilie 36.000 5.400.000
5 Mai 40.500 5.850.000
6 Iunie 35.100 5.310.000

Rezolvare
Procedeul celor mai mici pătrate

1. Se determină volumul mediu de activitate

27.900+27.000+31.950+36.000+40.500+35.100
̅ =∑𝑛 Q i /𝑛
Q = =33.075 unități
𝑖=1 6

2. Se determină cheltuielile medii

𝑛 4.590.000+4.500.000+4.995.000+5.400.000+5.850.000+5.310.000
C̅=∑𝑖=1 Ci /𝑛 = =5.107.500 lei
6

3. Se determină abaterea volumului de activitate din fiecare perioadă de gestiune luată în calcul de la
volumul mediu al activităţii (Xi ):

Exemplu pentru luna martie: X3= 31.950-33.075=-1.125 unități

4. Se determină abaterea cheltuielilor din fiecare perioadă de gestiune luată în calcul de la cheltuielile
medii (Yi ):

Exemplu pentru luna aprilie: Y4 = 5.400.000-5.107.500=292.500 lei

5. Se determină cheltuielile variabile unitare (cv)

∑𝑛
𝑖=1 𝑋𝑖 ∗𝑌𝑖 13.273.875.000
cv= = =100 lei/unitate
∑𝑛 2
𝑖=1 𝑋𝑖 132.738.750

6. Se determină cheltuielile variabile aferente unei perioade de gestiune “i” (CVi)

Exemplu pentru luna martie: CV3 = 100*31.950=3.195.000 lei

11
 Pentru Xi, Yi , 𝑋𝑖 ∗ 𝑌𝑖 , 𝑋𝑖2 valorile sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Nr. Luna Xi Yi 𝑋𝑖 ∗ 𝑌𝑖 𝑋𝑖2

crt
1 Ianuarie - 5.175 - 517.500 2.678.062.500 26.780.625
2 Februarie - 6.075 -607.500 3.690.562.500 36.905.625
3 Martie - 1.125 -112.500 126.562.500 1.265.625
4 Aprilie 2.925 292.500 855.562.500 8.555.625
5 Mai 7.425 742.500 5.513.062.500 55.130.625
6 Iunie 2.025 202.500 410.062.500 4.100.625
7 Total 0 0 13.273.875.000 132.738.750

7. Se determină cheltuielile fixe (CF) ca diferență între cheltuielile totale ale unei perioade de
gestiune și cheltuielile variabile ale perioadei respective
Exemplu pentru luna martie: CF=C3 - CV3= 4.995.000-3.195.000=1.800.000 lei

Cheltuielile standard pentru luna iulie N: Cs= 100*44.100 + 1.800.000=6.210.000 lei

Procedeul celor mai mici pătrate

1. Se determină cheltuielile variabile unitare (cv)

Cmax−Cmin 5.850.000−4.500.000
cv=Qmax−Qmin= 40.500−27.000
=100 lei/unitate

2. Se determină cheltuielile variabile aferente unei perioade de gestiune „i” (CVi)

Exemplu pentru luna iunie CV6 =100*35.100=3.510.000 lei

3. Se determină cheltuielile fixe (CF)

Exemplu pentru luna iunie : CF = 5.310.000-3.510.000=1.800.000 lei

Cheltuielile standard pentru luna iulie N: Cs= 100*44.100 + 1.800.000=6.210.000 lei

2.4 Costurile

2.4.1 Terminologie
▪ Obiectul de cost - orice activitate pentru care se doreşte o măsurare a costului (exemple: o
unitate de produs, un serviciu, un departament).
▪ Unitatea de cost - unitate dintr-un produs sau serviciu în relaţie cu care se calculează
costuri(exemple:baril de țiței, tona de cărbune, kilogramul).
▪ Centru de cost – o locaţie, funcţie sau un utilaj pentru care se calculează costuri şi care sunt
legate de o unitate de cost (exemple: un departament de producție, control calitate, un
strung).
▪ Centru de profit – un segment de activitate care generează venituri şi cauzează cheltuieli.

2.4.2 Clasificarea costurilor

2.4.2.1 Costuri directe și costuri indirecte
▪ Costurile directe pot fi identificate pe fiecare unitate de cost, produs, serviciu.
▪ Costurile indirecte nu se pot identifica pe fiecare unitate de cost, produs, serviciu.

12
Costurile indirecte se împart în:

▪ Costuri indirecte de producție (fabricație);

▪ Costuri indirecte de administrație;
▪ Costuri indirecte de desfacere;
▪ Costuri indirecte de cercetare-dezvoltare.

Costurile indirecte de producție (fabricație) se pot împărți în două categorii:

▪ Costuri cu întreținerea și funcționarea utilajului (exemple de cheltuieli ce pot fi incluse: cheltuieli

cu reparații, întreținere utilaje; amortizarea utilajelor și mașinilor pentru diverse lucrări mecanice;
cheltuieli cu energie, combustibil, materiale consumabile folosite în scopuri tehnologice și
mortice).
▪ Costuri generale ale secției de producție (exemple de cheltuieli ce pot fi incluse: salariile
personalului tehnic, contribuțiile pentru asigurări aferente salariilor personalului tehnic,
amortizarea clădirilor, cheltuieli cu întreținerea și reparațiile clădirilor, cheltuieli cu materiale
consumabile folosite în scop gospodăresc, cheltuieli cu servicii de telecomunicații).

2.4.2.2 Costuri variabile și costuri fixe

▪ Costuri variabile totale

▪ Costuri fixe totale

Cost variabil unitar=cost variabil/volum de activitate

Cost fix unitar=cost fix/volum de activitate
La nivel de unitate, costul variabil este constant iar cel fix este descrescător.

13
 ▪ Costuri în trepte

▪ Costuri semivariabile/ mixte

2.4.2.3 Costul produsului și costul perioadei

▪ Costul produsului este un cost generat de cumpărarea și fabricarea bunului pentru vânzare. Este
costul de producție al produsului respectiv și este folosit pentru evaluarea stocurilor realizate.
▪ Costul perioadei este un cost angajat și suportat de perioada la care se referă și nu va fi folosit
pentru evaluarea stocurilor realizate (cost în afara producției).

2.4.2.4 Cost producție și cost nonproducție

▪ Cost producție ;
➢ Direct (materiale, salarii)
➢ Indirect (costuri de administrație și funcționare a producției)
▪ Costul nonproducție (administrație, vânzare).

14
Prin regruparea diverselor elemente de costuri se pot obține următoarele categorii de costuri:

- Cost primar = Materiale directe (cheltuieli cu materiile prime și materialele directe) + Manopera
directă + Alte costuri directe
- Cost producţie= Cost primar+Costuri indirecte de fabricație (producție)
Producția este formată din produse ce pot fi vândute și producție în curs de execuție (producția
pentru care nu s-a încheiat procesul de producție).
- Dacă există producție în curs de execuție la începul respectiv sfârșitul perioadei, costul de producție
al produselor obținute= Producția în curs de execuție la începutul perioadei (PCE0) +Cost primar+
Costuri indirecte de fabricație (producție) – Producția în curs de execuție la sfârșitul perioadei
(PCE1)
- Cost conversie = Manoperă directă + Costuri indirecte de producție (fabricație)
- Cost perioadă (cost în afara producției)= Cost desfacere+Cost administrație
- Cost complet = Cost producție + Cost perioadă
- Dacă nu se vinde întreaga cantitate realizată, costul complet = Costul de producție al produselor
vândute + Costul perioadei

Pe baza costului complet se determină rezultatul în contabilitatea managerială:

- Pentru fiecare produs, lucrare, serviciu Rezultatul analitic = Cifra de afaceri – Costul complet
- Rezultatul global = Suma rezultatelor analitice

2.4.2.5 Costuri controlabile și costuri necontrolabile

▪ Costurile şi veniturile sunt alocate unor centre de responsabilitate şi pot sau nu să fie controlate de
manager;
▪ Costuri controlabile – intră sub controlul regulat al managerului;
▪ Costuri necontrolabile – pot fi controlate la un alt nivel de responsabilitate.

2.4.2.6 Costuri evitabile și costuri neevitabile

▪ Evitabile – costuri salvate prin apelarea la o altă alternativă, deci relevante pentru decizii;
▪ Neevitabile – nu pot fi salvate deci irelevante.

Exemple

1. O societate comercială fabrică un singur produs. Producția se realizează într-o secție de producție iar
activitatea sectorului administrativ se desfășoară într-un spațiu închiriat. Pentru o anumită lună se cunosc
informațiile: materii prime achiziționate 3.000 lei, cheltuieli cu personalul 300 lei pentru șeful de secție,
amortizarea aparaturii de birotică 20 lei pentru sectorul administrativ, materii prime consumate 2.200 lei,
cheltuieli cu personalul 2.660 lei pentru salariații direct implicați în procesul de producție, amortizarea
mijloacelor de transport ce livrează produsul finit 120 lei, amortizarea utilajelor 320 lei, cheltuieli cu
materiale consumabile 18 lei pentru sectorul desfacere, amortizarea secției de producție 600 lei, cheltuieli
cu personalul 980 lei pentru salariații din sectorul administrativ, cheltuieli cu întreținerea utilajelor 30 lei,
cheltuieli cu energia electrică pentru sectorul desfacere 15 lei, cheltuieli cu materialele consumabile pentru
secția de producție 10 lei, cheltuieli cu personalul pentru salariații din sectorul desfacere 380 lei, cheltuieli
cu energia electrică 40 lei pentru secția de producție, cheltuieli cu apa 12 lei pentru sectorul desfacere,
cheltuieli cu materialele consumabile pentru sectorul administrativ 30 lei, cheltuieli cu energia termică 35

15
lei pentru sectorul desfacere, chiria pentru birourile sectorului admnistrativ 200 lei, amortizarea mijloacelor
de transport pentru sectorul administrativ (director) 100 lei, cheltuieli cu energia termică 70 lei pentru
secția de producție, amortizarea clădirii sectorului desfacere 200 lei, cantitatea obținută și vândută 200
bucăți.Nu există producție neterminată la începutul și sfârșitul lunii respective.

Stabiliți cheltuielile care se includ în costul de producție al produsului respectiv. Determinați costul
perioadei, costul de producție și costul complet.

Rezolvare
Cheltuielile care se includ în costul de producție sunt prezentate în tabelul de mai jos:

lei
Nr. Elemente Valori
Crt.
1 Cheltuieli cu materiile prime 2.200
2 Cheltuieli cu personalul pentru salariații direct implicați în procesul de producție 2.660
3 Cheltuieli cu amortizarea utilajelor 320
4 Cheltuieli cu întreținerea utilajelor 30
5 Cheltuieli cu amortizarea secției de producție 600
6 Cheltuieli cu materialele de curățenie pentru secția de producție 10
7 Cheltuieli cu personalul pentru șeful de secție 300
8 Cheltuieli cu energia termică pentru secția de producție 70
9 Cheltuieli cu energia electrică pentru secția de producție 40
10 Cost de producție (rd1+rd2+rd3+rd4+rd5+rd6+rd7+rd8+rd9) 6.230

Calculul costului perioadei lei

NR. Elemente Valori
crt
1 Cheltuieli cu amortizarea aparaturii de birotică pentru sectorul administrativ 20
2 Cheltuieli cu personalul pentru salariații din sectorul administrativ 980
3 Cheltuieli cu materialele consumabile pentru sectorul administrativ 30
4 Cheltuieli cu chiria pentru birourile sectorului admnistrativ 200
5 Cheltuieli cu amortizarea mijloacelor de transport pentru sectorul administrativ 100
6 Cost administrație (rd1+rd2+rd3+rd4+rd5) 1.330
7 Cheltuieli cu amortizarea mijloacelor de transport ce livrează produsul finit 120
8 Cheltuieli cu materiale consumabile pentru sectorul desfacere 18
9 Cheltuieli cu energia electrică pentru sectorul desfacere 15
10 Cheltuieli cu personalul pentru salariații din sectorul desfacere 380
11 Cheltuieli cu apa pentru sectorul desfacere 12
12 Cheltuieli cu energia termică pentru sectorul desfacere 35
13 Cheltuieli cu amortizarea clădirii sectorului desfacere 200
14 Cost desfacere (rd7+rd8+rd9+rd10+rd11+rd12+rd13) 780
15 Costul perioadei (rd6+rd14) 2.110

Costul de producție unitar=6.230/200= 31,15 lei/bucată

Costul complet = 6.230+2.110 = 8.340 lei
Cost complet unitar = 8.340/200=41,7 lei/bucată

16
2. O societate comercială realizează produsele A și B într-o singură secție de producție. În cursul unei
perioade societatea a realizat și a vândut 1.000 bucăți produs A și 500 bucăți produs B. Pentru realizarea
unei bucăți produs A se consumă materii prime în valoare de 14 lei iar pentru realizarea unei bucăți produs
finit B materii prime în valoarea de 36 lei. Prețul de vânzare al produsului A a fost 70 lei/bucată iar al
produsului B 160 lei/bucată. Informații din contabilitatea financiară pentru o anumită perioadă:

Elemente Valori (lei)

Cheltuieli cu materiile prime 32.000
Cheltuieli cu personalul 39.000
Cheltuieli cu amortizarea, din care: 22.580
-pentru clădiri 15.000
-pentru mijloace de transport 1.200
-pentru aparatura de birotică 300
-pentru mobilier 80
-pentru utilaje 6.000
Cheltuieli cu materialele consumabile 300
Cheltuieli cu energia și apa, din care: 5.700
-Cheltuieli cu energia electrică 3.400
- Cheltuieli cu energia termică 1.700
- Cheltuieli cu apa 600
Cheltuieli cu combustibilii 600
Cheltuieli cu servicii de telefonie 140
Cheltuieli privind activele cedate și alte operațiuni de capital 5.000
Cheltuieli privind sconturile acordate 3.600
Total cheltuieli 108.920
Cheltuielile privind activele cedate și alte operațiuni de capital reprezintă valoarea neamortizată a unui
mijloc de transport casat.
Situația cheltuielilor în contabilitatea managerială se prezintă astfel:
Elemente Valori (lei)
Cheltuieli cu personalul, din care: 39.000
-pentru salariații direct implicați în procesul de producție 17.000
-pentru șeful de secție 4.000
-pentru personalul administrativ 12.000
- pentru personalul din sectorul desfacere 6.000
Cheltuieli cu amortizarea clădirilor, din care 15.000
-pentru secția de producție 10.000
-pentru sectorul administrativ 2.000
-pentru sectorul desfacere 3.000
Cheltuieli cu amortizarea mijloacelor de transport, din care 1.200
- pentru sectorul administrativ 500
- pentru sectorul desfacere 700
Cheltuieli cu amortizarea aparaturii de birotică, din care 300
- pentru sectorul administrativ 200
- pentru sectorul desfacere 100
Cheltuieli cu amortizarea mobilierului, din care 80
- pentru sectorul administrativ 60
- pentru sectorul desfacere 20
Cheltuieli cu materialele consumabile, din care: 300
- pentru secția de producție 200

17
 - pentru sectorul administrativ 70
- pentru sectorul desfacere 30
Cheltuieli cu energia electrică, din care: 3.400
- pentru secția de producție 3.000
- pentru sectorul administrativ 280
- pentru sectorul desfacere 120
Cheltuieli cu energia termică, din care: 1.700
- pentru secția de producție 1.000
- pentru sectorul administrativ 400
- pentru sectorul desfacere 300
Cheltuieli cu apa, din care: 600
- pentru secția de producție 300
- pentru sectorul administrativ 210
- pentru sectorul desfacere 90
Cheltuieli cu combustibilii 600
-pentru sectorul administrativ 220
- pentru sectorul desfacere 380
Cheltuieli cu servicii de telefonie, din care: 140
- pentru sectorul administrativ 120
- pentru sectorul desfacere 20
Manopera pentru realizarea unei bucăți produs A este de 8 lei, iar manopera pentru realizarea unei
bucăți produs finit B este de 18 lei. Nu există producție neterminată la începutul și sfârșitul perioadei
respective. În contabilitatea managerială s-a realizat repartizarea cheltuielilor indirecte de producție asupra
celor doi purtători de costuri: 11.440 lei produs A și 13.060 lei produs B. De asemenea, s-a realizat
repartizarea costului perioadei:12.200 lei produs A și 14.620 lei produs B.
Să se determine: cheltuielile directe, costul primar, cheltuielile indirecte de producție, costul
perioadei, cheltuielile considerate neîncorporabile. Să se determine rezultatele analitice și rezultatul global.

Rezolvare
Cheltuieli directe:
Cheltuieli cu materiile prime produs A=1.000*14=14.000 lei
Cheltuieli cu materiile prime produs B=500*36=18.000 lei
Total cheltuieli cu materiile prime = 14.000+18.000=32.000 lei
Cheltuieli cu manopera directă produs A=1.000*8=8.000 lei
Cheltuieli cu manopera directă produs B=500*18=9.000 lei
Total cheltuieli cu manopera directă=8.000+9.000=17.000 lei

Cost primar=32.000+17.000=49.000 lei

Cheltuieli indirecte de producție

Nr crt Elemente Valori (lei)
1 Cheltuieli cu personalul 4.000
2 Cheltuieli cu amortizarea clădirilor 10.000
3 Cheltuieli cu amortizarea utilajelor 6.000
4 Cheltuieli cu materialele consumabile 200
5 Cheltuieli cu energia electrică 3.000
6 Cheltuieli cu energia termică 1.000
7 Cheltuieli cu apa 300
8 Total cheltuieli indirecte de producție (rd1+rd2+rd3+rd4+rd5+rd6+rd7) 24.500

18
Costul perioadei

Nr. crt Elemente Valori (lei)

1 Cheltuieli cu personalul 12.000
2 Cheltuieli cu amortizarea clădirilor 2.000
3 Cheltuieli cu amortizarea mijloacelor de transport 500
4 Cheltuieli cu amortizarea aparaturii de birotică 200
5 Cheltuieli cu amortizarea mobilierului 60
6 Cheltuieli cu materialele consumabile 70
7 Cheltuieli cu energia electrică 280
8 Cheltuieli cu energia termică 400
9 Cheltuieli cu apa 210
10 Cheltuieli cu combustibilii 220
11 Cheltuieli cu servicii de telefonie 120
12 Cost administrație (rd1+rd2+rd3+rd4+rd5+rd6+rd7+rd8+rd9+rd10+rd11) 16.060
13 Cheltuieli cu personalul 6.000
14 Cheltuieli cu amortizarea clădirilor 3.000
15 Cheltuieli cu amortizarea mijloacelor de transport 700
16 Cheltuieli cu amortizarea aparaturii de birotică 100
17 Cheltuieli cu amortizarea mobilierului 20
18 Cheltuieli cu materialele consumabile 30
19 Cheltuieli cu energia electrică 120
20 Cheltuieli cu energia termică 300
21 Cheltuieli cu apa 90
22 Cheltuieli cu combustibilii 380
23 Cheltuieli cu servicii de telefonie 20
24 Cost desfacere (rd13+rd14+rd15+rd16+rd17+rd18+rd19+rd20+rd21+rd22+d23) 10.760
25 Cost perioadă (rd12+rd24) 26.820

Tabloul costurilor

Nr. crt Elemente Produs A Produs B Total

1 PCE0 (lei) 0 0 0
2 Cost primar (rd2.1+rd2.2) (lei) 22.000 27.000 49.000
2.1 Cheltuieli cu materiile prime (lei) 14.000 18.000 32.000
2.2 Cheltuieli cu manopera directă (lei) 8.000 9.000 17.000
3 Costuri indirecte de producție (lei) 11.440 13.060 24.500
4 PCE1 (lei) 0 0 0
5 Costul de producție (rd1+rd2+rd3-rd4) (lei) 33.440 40.060 73.500
6 Cantitatea fabricată (bucăți) 1.000 500 1.500
7 Cost de producție unitar (rd5/rd6) (lei/bucată) 33,44 80,12 -
8 Cantitatea vândută (bucăți) 1.000 500 1.500
9 Costul de producție al bunurilor vândute (lei) (rd7*rd8) 33.440 40.060 73.500
10 Costul perioadei (lei) 12.200 14.620 26.820
11 Costul complet (rd9+rd10) (lei) 45.640 54.680 100.320
12 Cost complet unitar (rd11/rd8) (lei/bucată) 45,64 109,36 -

19
Cheltuieli neîncorporabile

Elemente Valori (lei)

Cheltuieli privind activele cedate și alte operațiuni de capital 5.000
Cheltuieli privind sconturile acordate 3.600
Total 8.600

Determinarea rezultatelor
Nr. Elemente Produs A Produs B Total
Crt.
1 Cantitatea vândută (bucăți) 1.000 500 1.500
2 Prețul de vânzare (lei/bucată) 70 160 -
3 Cifra de afaceri (venituri din vânzarea produselor finite) 70.000 80.000 150.000
(rd1*rd2)
4 Costul complet (lei) 45.640 54.680 100.320
5 Rezultat (rd3-rd4) (lei) 24.360 25.320 49.680

Rezultat în contabilitatea financiară=venituri totale-cheltuieli totale=150.000-108.920=41.080 lei

Rezultat în contabilitatea managerială 49.680 lei

- Cheltuieli neîncorporabile 8.600 lei
=Rezultat în contabilitatea financiară 41.080 lei

2.5 Test

Exemple de subiecte teoretice

1. Definiţi următoarele concepte: cost produs, cost perioadă.

2. Prezentaţi costurile fixe și variabile.
Exemple de probleme

1. O societate comercială realizează produsele P1 și P2. Informații privind cantitatea realizată, materia
primă și materialul consumabil necesare pentru realizarea unei unități din fiecare produs finit, în
lunile ianuarie N și februarie N:
Elemente Ianuarie N Februarie N
P1 P2 P1 P2
Cantitatea realizată (bucăți) 2.000 5.000 3.000 6.000
Materia primă necesară pentru realizarea unei bucăți de produs 11 13 11 123
finit (um/bucată)
Material consumabil (um/bucată) 1,3 1,5 1,3 1,5
Informații suplimentare:
- Amortizarea utilajului folosit pentru realizarea celor două produse este 7.000 um/lună.
- Cheltuieli cu personalul pentru salariații din sectorul administrativ 12.000 um/lună
- Cheltuieli cu energia și apa pentru sectorul administrativ 400 um/lună
- Cheltuieli cu amortizarea clădirii pentru sectorul administrativ 4.000 um/lună
- Costul desfacerii pentru luna ianuarie N 8.000 um.
Prezentați pentru cele două produse cheltuielile directe, indirecte, variabile și fixe de producție pentru
cele două luni. Determinați costul perioadei pentru luna ianuarie N.

20
 2. Pe baza informațiilor din primele 6 luni ale anului N se dorește, la nivelul unei societăți comerciale
ALFA SA, estimarea cheltuielor semivariabile de producție pentru luna a șaptea a anului N știind
producția estimată a lunii respective de 67.000 unități. Se vor folosi ambele procedee prezentate.

Nr. Luna Volumul Cheltuieli (lei)

crt producției (unități)
1 Ianuarie 9.300 1.530.000
2 Februarie 9.000 1.500.000
3 Martie 10.650 1.665.000
4 Aprilie 12.000 1.800.000
5 Mai 13.500 1.950.000
6 Iunie 11.700 1.770.000
7 Total 66.150 10.215.000

Unitate de învăţare nr. 3

TRATAMENTUL CHELTUIELILOR INDIRECTE

Cuprins:

3.1 Introducere
3.2 Repartizarea primară
3.3 Repartizarea secundară
3.4 Absorbţia în costuri
3.5 Imputarea raţională a cheltuielilor fixe
3.6 Test

Obiectivele unităţii de învăţare

După studiul acestei unităţi de învăţare veţi reuşi să :

➢ Identificaţi şi colectaţi cheltuielile indirecte pe destinaţii (structuri organizatorice);
➢ Cunoaşteţi modului de reparizare a costului centrelor auxiliare către diverse structuri organizatorice;
➢ Calculaţi cheltuielile absorbite în costul de producţie şi în costul complet;
➢ Calculați costul subactivității.

3.1 Introducere

Probleme ridicate:

3.1. 1 Stabilirea structurilor organizatorice

3.1.2 Calculul costurilor structurilor organizatorice
3.1.3 Absorbţia cheltuielilor indirecte în costuri

21
 3.1.1 Structurile organizatorice se stabilesc în funcție de particularitățile fiecărei entități (centre, secţii,
compartimente, departamente) și pot fi:
▪ Principale având rol determinant pentru activitatea desfășurată.
Exemple: ateliere, secții, locuri de muncă (pentru activitatea de producție) și diverse
departamente/compartimente funcționale de administrație, desfacere (în afara producției).
▪ Auxiliare (service) ce prestează diverse servicii centrelor principale, altor centre auxiliare.
Exemple: atelierul de întreținere și reparații, centrala elecrică, centrala termică, centrala
de apă.
▪ De cost sau de analiză ce reprezintă diverse diviziuni ale unității contabile ce pot fi reale
sau fictive și care regrupează diverse cheltuieli indirecte în vederea imputării asupra
costurilor. Exemple: centrul de apovizionare (centru principal ce regrupează cheltuielile
privind funcția de aprovizionare), gestiunea clădirilor etc.

3.1.2 Calcul costurilor structurilor organizatorice implică repartizare primară: cheltuielile dupa natură
sunt regrupate pe diverse structuri organizatorice.
3.1.3 Absorbţia cheltuielilor în costuri presupune parcurgerea etapelor :
▪ Prestaţii reciproce dintre diverse centre auxiliare;
▪ Prestaţii către centrele principale-repartizare secundară ;
▪ Absorbţia în cost prin ratele de absorbţie (RAI).

3.2 Repartizarea primară se realizează prin:

➢ Alocare - în cazul cheltuielilor care pot fi localizate direct pe diverse structuri conform
evidențelor contabile (cheltuielile cu salariile și cu contribuțiile eferente, cheltuielile cu
materialele consumabile, cheltuieli cu amortizarea etc);
➢ Repartizare- folosindu-se diverse baze de repartizare/baze de absorbție (cheltuielile cu
amortizarea unei clădiri se repartizează asupra diverselor centre ce funcționează în
clădirea respectivă, cheltuielile cu energia electrică atunci când există un contor general,
cheltuielile cu asigurarea, etc.).

Repartizarea cheltuielilor indirecte se realizează pe baza unei rate de absorbție a cheltuielilor indirecte
(RAI) sau a unui coeficient de suplimentare(ks).

Etape:

▪ Calculul ratei de absorbție a cheltuielilor indirecte sau a coeficientului de repartizare

RAI (ks)=cheltuielile indirecte de repartizat/total bază de absorbție (bază de repartizare)
▪ Calculul cheltuielilor indirecte pe structuri organizatorice
Cheltuieli indirecte structură “i”=RAI (ks)*baza de absorbție structură “i” (baza de repartizare structură
“i”) .

Exemple de baze de absorbție (repartizare): suprafaţa (m2), volum (m3), valoare imobilizări, număr
personal.

22
Exemplu

SC ARA SA deține trei centre principale de producție (CPI, CPII, CPIII), două centre auxiliare (CAI, CAII),
un centru administrativ (CADM) și unul de desfacere (CD). Centrele administrativ și de desfacere își
desfășoară activitatea într-un spațiu închiriat, plătindu-se o chirie lunară de 2.000 um.
Conform evidenței contabile, următoarele cheltuieli sunt aferente celor 5 centre ale societății ARA în luna
martie N: um
Elemente CPI CPII CPIII CAI CAII CADM CD
Cheltuieli cu materialele 400 200 300 100 120 450 250
consumabile
Cheltuieli cu personalul 600 700 800 1.000 1.200 4.000 1.300
Cheltuieli cu amortizarea 420 600 800 200 150 - -
utilajelor
Centre de producție și centrele auxiliare își desfășoară activitatea într-o clădire, amortizarea lunară a
acesteia fiind 12.000 um. Pentru perioada respectivă s-au înregistrat cheltuieli cu întreținerea utilajelor de
6.510 um. Cheltuielile cu amortizarea clădirii și cheltuielile cu chiria se repartizează în funcție de suprafață.
Cheltuielile cu întreținerea utilajelor se repartizează în funcție de valoarea utilajelor.

Elemente CPI CPII CPIII CAI CAII CADM CD

Suprafața (m2) 400 600 500 220 280 100 400
Valoare utilaje (um) 50.400 72.000 96.000 24.000 18.000 - -

Să se realizeze repartizarea primară.

Rezolvare
Cheltuielile cu materialele consumabile, personalul și amortizarea utilajelor se alocă celor cinci centre.
Celelalte cheltuieli indirecte se vor repartiza.

Repartizarea cheltuielilor cu chiria

▪ Calculul ratei de absorbție a cheltuielilor cu chiria
2.000
RAI=100+400 = 4 um/m2

▪ Calculul cheltuielilor indirecte cu chiria pe centre

CADM=4*100=400 um
CD=4*400=1.600 um
Total = 2.000 um
Repartizarea cheltuielilor cu amortizarea clădirii
▪ Calculul ratei de absorbție a cheltuielilor cu amortizarea clădirii
12.000
RAI= = 6 um/m2
400+600+500+220+280

▪ Calculul cheltuielilor indirecte cu amortizarea pe centre

CPI =6*400=2.400 um
CPII =6*600=3.600 um
CPIII = 6*500=3.000 um
CAI = 6*220=1.320 um
CAII = 6*280=1.680 um
Total = 12.000 um

23
Repartizarea cheltuielilor cu întreținerea utilajelor
▪ Calculul ratei de absorbție a cheltuielilor cu întreținerea utilajelor
6.510
RAI=50.400+72.000+96.000+24.000+18.000 = 0,025

▪ Calculul cheltuielilor indirecte cu întreținerea pe centre

CPI =0,025 *50.400=1.260 um

CPII =0,025 *72.000=1.800 um
CPIII = 0,025 *96.000=2.400 um
CAI = 0,025 *24.000=600 um
CAII = 0,025 *18.000=450 um
Total = 6.510 um

Repartizarea primară

um
Nr Elemente CPI CPII CPIII CAI CAII CADM CD
crt
1 Cheltuieli cu materialele 400 200 300 100 120 450 250
consumabile
2 Cheltuieli cu personalul 600 700 800 1.000 1.200 4.000 1.300
3 Cheltuieli cu amortizarea 420 600 800 200 150 0 0
utilajelor
4 Cheltuieli cu chirii 0 0 0 0 0 400 1.600
5 Cheltuieli cu amortizarea clădirii 2.400 3.600 3.000 1.320 1.680 0 0
6 Cheltuieli cu întreținerea 1.260 1.800 2.400 600 450 0 0
utilajelor
7 Total repartizare primară 5.080 6.900 7.300 3.220 3.600 4.850 3.150
(rd1+rd2+rd3+rd4+rd5+rd6)

3.3 Repartizarea secundară

Definiţie: repartizarea costului centrelor auxiliare către centrele beneficiare de prestaţii.

Centrele auxiliare pot presta următoarele tipuri de prestaţii :

• Numai faţă de centrele principale;
• Numai faţă de alte centre auxiliare ;
• Reciproce (între centrele auxiliare) şi faţă de centrele principale.

24
În cazul prestațiilor reciproce, pentru repartizarea costului fiecărui centru auxiliar se pot folosi metodele:
1. Metoda directă
2. Metoda în trepte (în cascadă)
3. Metoda iterativă (alocării continue)
4. Metoda algebrică

1. Metoda directă
Pentru repartizarea cheltuielilor centrelor auxiliare nu se ține cont de prestațiile reciproce.

2. Metoda în trepte (în cascadă)

- Se repartizează prima dată cheltuielile primului centru auxiliar
- După repartizarea cheltuielilor primului centru auxiliar, acest centru se elimină din repartizare
- Se continuă repartizarea cheltuielilor celui de-al doilea centru auxiliar
- După repartizarea cheltuielilor celui de-al doilea centru auxiliar, acest centru se elimină din
repartizare
- Se continuă asemănător până se repatizează cheltuielile tuturor centrelor auxiliare care-și prestează
reciproc servicii.

3. Metoda iterativă sau alocării continue

- Se repartizează cheltuielile fiecărui centru auxiliar către centrele beneficiare conform proporțiilor
stabilite
- Repartizarea repartizarea cheltuielilor fiecărui centru auxiliar către centrele beneficiare se repetă
până când valoarea cheltuielilor unui centru auxiliar de repartizat devine nesemnificativă și
valoarea cheltuielilor centrului respectiv se împarte în mod egal între centrele principale
beneficiare.

4. Metoda algebrică

- Se notează cu necunoscută cheltuielile totale ale fiecărui centru auxiliar (inclusiv cheltuielile
primite de la celelalte centre auxiliare)
- se formează un sistem de ecuații astfel: cheltuielile totale ale fiecărui centru auxiliar sunt formate
din cheltuielile inițiale și din cheltuielile primite de la celelalte centre auxiliare
- cheltuielile totale determinate după rezolvarea sistemului se repartizează centrelor beneficiare pe
baza procentelor cunoscute (determinate pe baza prestațiilor furnizate).

Exemplu
O societate comercială deține două centre de producție (CP1 și CP2), două centre auxiliare (CA1 și CA2).
Fiecare centru auxiliar prestează servicii celorlalte trei centre astfel:

Centre CP1 CP2 CA1 CA2

CA1 48% 32% - 20%
CA2 60% 35% 5% -

Informații privind repartizarea primară:

lei
Elemente CA1 CA2 CP1 CP2
Cheltuieli după repartizarea primară (total 480.000 517.800 918.000 1.560.000
repartizare primară TRP)

25
Se va realiza repartizarea secundară folosind cele patru metode cunoscute pentru prestațiile reciproce.

Rezolvare
Metoda directă

Nr.crt Elemente CP1 CP2 CA1 CA2

1 Total repartizare primară (TRP) 918.000 1.560.000 480.000 517.800
2 CA1 (48%,32%) 288.000 192.000 (480.000) 0
3 CA2 (60%, 35%) 327.031 190.769 0 (517.800)
4 Total repartizare secundară (TRS) 1.437.031 2.038.769 0 0
(rd1+rd2+rd3)
Deoarece nu se ține cont de prestațiile reciproce, se recalculează procentele pentru a repartiza integral
cheltuielile fiecărui centru astfel:
48 32
▪ 48+32
*100=60% (pentru CP1), 48+32*100=40 % (pentru CP2)
60 35
▪ 60+35
*100=63,1578% (pentru CP1), 60+35*100=36,8422 % (pentru CP2)

Repartizarea cheltuielilor CA1: ➢ CP1 60%*480.000=288.000 lei

➢ CP2 40%*480.000= 192.000 lei
Repartizarea cheltuielilor CA2: ➢ CP1 63,1578% ∗ 517.800 =327.031 lei
➢ CP2 36,8422 %*517.800=190.769 lei

Metoda în cascadă sau în trepte

lei
Nr.crt Elemente CP1 CP2 CA1 CA2
1 Total repartizare primară (TRP) 918.000 1.560.000 480.000 517.800
2 CA1 (48%,32%,20%) 230.400 153.600 (480.000) 96.000
3 Total după repartizarea cheltuielilor CA1 1.148.400 1.713.600 0 613.800
(rd1+rd2)
4 CA2 (60%, 35%) 387.663 226.137 0 (613.800)
5 Total după repartizarea cheltuielilor CA2 1.536.063 1.939.737 0 0
(Total repartizare secundară TRS) (rd3+rd4)

Repartizarea cheltuielilor CA1: ➢ CP1 48%*480.000=230.400 lei

➢ CP2 32%*480.000=153.600 lei
➢ CA2 20%*480.000=96.000 lei
Repartizarea cheltuielilor CA2: ➢ CP1 63,1578% ∗ 613.800=387.663 lei
➢ CP2 36,8422 %*613.800=226.137 lei
Deoarece a fost eliminat din repartizare primul centru, se recalculează procentele pentru a repartiza integral
cheltuielile centrului CA2 astfel:
60 35
60+35
*100=63,1578%, 60+35*100=36,8422 %

26
Metoda iterativă sau alocării continue
lei
Nr. Elemente CP1 CP2 CA1 CA2
Crt.
1 Total repartizare primară (TRP) 918.000 1.560.000 480.000 517.800
2 CA1 (48%,32%,20%) 230.400 153.600 (480.000) 96.000
3 Total după repartizarea cheltuielilor 1.148.400 1.713.600 0 613.800
CA1 (rd1+rd2)
4 CA2 (60%,35%,5%) 368.280 214.830 30.690 (613.800)
5 Total după repartizarea cheltuielilor 1.516.680 1.928.430 30.690
CA2 (rd3+rd4)
6 CA1 (48%,32%,20%) 14.731,2 9.820,8 (30.690) 6.138
7 Total după repartizarea cheltuielilor 1.531.411,2 1.938.250,8 0 6.138
CA1 (rd5+rd6)
8 CA2 (60%,35%,5%) 3.682,8 2.148,3 306,9 (6.138)
9 Total după repartizarea cheltuielilor 1.535.094 1.940.399,1 306,9 0
CA2 (rd7+rd8)
10 CA1 (48%,32%,20%) 153,45 153,45 (306,9)
11 Cheltuieli după repartizarea secundară 1.535.247,45 1.940.552,55 0 0
(total repartizare secundară TRS)
(rd9+rd10)

Repartizarea cheltuielilor CA1: ➢ CP1 48%*480.000=230.400 lei

➢ CP2 32%*480.000=153.600 lei
➢ CA2 20%*480.000=96.000 lei
Repartizarea cheltuielilor CA2: ➢ CP1 60% ∗ 613.800 =368.280 lei
➢ CP2 35 %*613.800 =214.830 lei
➢ CA1 5%*613.800 = 30.690 lei
Repartizarea cheltuielilor CA1: ➢ CP1 48%*30.690 =14.731,2 lei
➢ CP2 32%*30.690 =9.820,8 lei
➢ CA2 20%*30.690 =6.138 lei
Repartizarea cheltuielilor CA2: ➢ CP1 60% ∗ 6.138 =3.682,8 lei
➢ CP2 35 %*6.138 =2.148,3 lei
➢ CA1 5%*6.138 = 306,9 lei

Dacă s-ar continua repartizarea, cheltuielile CA1 de repartizat CA2 ar fi de 20%*306,9=61,38 lei și
reprezintă o valoare nesemnificativă. Valoarea de 306,9 lei se împarte în mod egal celor două centre de
producție: 50%*306,9= 153,45 lei.

Metoda algebrică

x-cheltuielile totale ale centrului CA1

y- cheltuielile totale ale centrului CA2

27
Sistemul de 2 ecuații cu 2 necunoscute:

x=480.000+5%*y

y=517.800+20%*x

Prin rezolvarea sistemului s-au obținut: x=511.000 lei, y=620.000 lei

Repatizatrea cheltuielilor totale ale celor două centre auxiliare:

Repartizarea cheltuielilor CA1: ➢ CP1 48%*511.000=245.280 lei

➢ CP2 32%*511.000=163.520 lei
➢ CA2 20%*511.000=102.200 lei
Repartizarea cheltuielilor CA2: ➢ CP1 60% ∗ 620.000=372.000 lei
➢ CP2 35 %*620.000=217.000 lei
➢ CA1 5%*620.000 = 31.000 lei

lei
NR. Elemente CP1 CP2 CA1 CA2
crt
1 Total repartizare primară 918.000 1.560.000 480.000 517.800
2 CA1 (48%,32%,20%) 245.280 163.520 (511.000) 102.200
3 CA2 (60%,35%,5%) 372.000 217.000 31.000 (620.000)
4 Cheltuieli după repartizarea secundară 1.535.280 1.940.520 0 0
(total repartizare secundară TRS)
(rd1+rd2+rd3)

3.4 Absorbţia în costuri

Etape:

▪ Calculul ratei de absorbție a cheltuielilor indirecte

RAI =cheltuielile indirecte de repartizat (după repartizarea secundară)/total bază de absorbție
▪ Calculul cheltuielilor indirecte pe produse, servicii
Cheltuieli indirecte produs “i”=RAI*baza de absorbție produs “i”

Baze de absorbţie pentru cheltuielilor indirecte de fabricaţie (producţie):

• Cantitative: ore manoperă directă (HMOD), ore funcţionare utilaj (HFU), cantitate materii
prime consumate, etc.
• Valorice: total salarii directe, total cost materiale directe consumate, cost primar.
Tipuri de RAI : multiple (pentru fiecare centru o rată distinctă), unice (una pentru entitate), bugetate,
actuale.

Bazele de absorbţie pentru cheltuielile în afara producției sunt în general valorice şi pot fi: costul de
producţie, cifra de afaceri.

28
Exemple

1. SC Gama SA fabrică produsele P și R. Informații pentru luna septembrie N: cheltuieli indirecte de

producție pentru realizarea celor două produse 2.000.000 um, cheltuieli directe produs P 8.000.000 um,
cheltuieli directe produs R 5.000.000 um. La începutul lunii septembrie N valoarea producției în curs de
execuție pentru produsul R a fost 2.500.000 um, iar la sfârșitul lunii septembrie N valoarea producției în
curs de execuție pentru produsul P a fost 3.000.000 lei. Cele două produse se realizează într-o secție de
producție. Cheltuielile directe reprezintă baza de absorbție a cheltuielilor indirecte de producție.
Să se stabilească cheltuielile indirecte ce vor fi absorbite în costul de producție al celor dou produse.
Să se calculeze costul de producție al celor două produse.
Rezolvare

▪ Calculul ratei de absorbție a cheltuielilor indirecte de producție

2.000.000 2.000.000
RAI= = =0,153
8.000.000+5.000.000 13.000.000

▪ Calculul cheltuielilor indirecte de producție pe produse

Produs P=0,153*8.000.000=1.224.000 lei
Produs R=0,153*5.000.000=776.000 lei (prin diferență)
Total cheltuieli indirecte de producție=2.000.000 lei

Tabloul costului de producție

Nr. crt Elemente Produs P Produs R
1 PCE0 (lei) 0 2.500.000
2 Cost primar (lei) 8.000.000 5.000.000
3 Costuri indirecte de producție (lei) 1.224.000 776.000
4 PCE1 (lei) 3.000.000 0
5 Costul de producție (rd1+rd2+rd3-rd4) (lei) 6.224.000 8.276.000

2. O societate comercială obține produsele X și Y în două centre de producție (CP1 și CP2). Se cunosc
următoarele informații după repartizarea secundară:
lei
Elemente CP1 CP2
Cheltuieli după repartizarea secundară (total repartizare secundară TRS) 829.500 1.368.000
Din procesul de producție s-au obținut 25.000 bucăți produs X și 40.000 bucăți produs Y. Pentru
realizarea unei bucăți din X sunt necesare 0,5 ore manoperă în centrul P1 și 1,5 ore manoperă în centrul P2.
Pentru realizarea unei bucăți din Y sunt necesare 1 oră manoperă în centrul P1 și 1,2 ore manoperă în centrul
P2. Absorbția cheltuielilor celor două centre de producție în costul de producție al produselor X și Y se
realizează în funcție de numărul de ore de manoperă.
Să se stabilească nivelul cheltuielilor indirecte de producție pentru cele două produse. Să se
stabilească cheltuielile indirecte de producție pe unitate de produs finit.

Rezolvare
Stabilirea orelor de manoperă directă la nivelul fiecărui centru de producție:

CP1: Produsul X=25.000*0,5=12.500 ore manoperă

Produsul Y=40.000*1=40.000 ore manoperă
Total 52.500 ore manoperă

29
 CP2: Produsul X=25.000*1,5=37.500 ore manoperă
Produsul Y=40.000*1,2=48.000 ore manoperă
Total 85.500 ore manoperă
Stabilirea cheltuielilor indirecte de producție ale celor două centre pe produse

▪ Calculul ratei de absorbție a cheltuielilor indirecte de producție ale CP1

829.500
RAI= 52.500 =15,8 lei/oră manoperă

▪ Calculul cheltuielilor indirecte de producție ale CP1 pe produse

Produs X=15,8*12.500=197.500 lei
Produs Y=15,8*40.000=632.000 lei
Total cheltuieli indirecte de producție CP1 =829.500 lei

▪ Calculul ratei de absorbție a cheltuielilor indirecte de producție ale CP2

1.368.000
RAI= =16 lei/oră manoperă
85.500

▪ Calculul cheltuielilor indirecte de producție ale CP2 pe produse

Produs X=16*37.500=600.000 lei
Produs Y=16*48.000=768.000 lei
Total cheltuieli indirecte de producție CP2 =1.368.000 lei

Cheltuieli indirecte pe produse

Nr Elemente X Y
crt
1 Cheltuieli indirecte CP1 (lei) 197.500 632.000
2 Cheltuieli indirecte CP2 (lei) 600.000 768.000
3 Total cheltuieli indirecte de producție (Costuri indirecte de 797.500 1.400.000
producție) (lei) (rd1+rd2)
4 Cantitatea obținută (bucăți) 25.000 40.000
5 Cheltuieli indirecte de producție unitare (lei/bucată) 31,9 35
(rd3/rd4)

3. O societate comercială cu profil industrial realizează produsele X, Y, Z. Societatea deține trei secții de
producție: secția A, secția B și secția C și nu există secții auxiliare. În cursul lunii ianuarie N societatea
comercială a realizat 1.500 bucăți produs X, 1.200 bucăți produs Y și 1.600 bucăți produs Z. Pentru luna
ianuarie N, cheltuielile indirecte de producție după repartizarea primară sunt delimitate pe cele două
categorii: cheltuieli cu întreținerea și funcționarea utilajelor (CIFU) și cheltuieli generale ale secției (CGS).

Cheltuieli indirecte de producție lei

Nr. Elemente Secția A Secția B Secția C Total
crt
1 Cheltuieli indirecte de producție, din care: 771.000 537.570 646.200 1.954.770
1.1 CIFU 456.000 287.820 387.000 1.130.820
1.2 CGS 315.000 249.750 259.200 823.950

30
Pentru CIFU, baza de absorbție este reprezentată de manopera directă, iar materiile prime consumate
reprezintă baza de absorbție pentru CGS. Aceste baze de absorbție sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Bazele de absorbție pentru cheltuielile indirecte de producție lei

Nr. Elemente Secția A Secția B Secția C Total
crt
1 Baza de absorbție pentru CIFU (manopera directă) 570.000 351.000 430.000 1.351.000
1.1. Produs X 180.000 225.000 180.000 585.000
1.2 Produs Y 270.000 126.000 0 396.000
1.3 Produs Z 120.000 0 250.000 370.000
2 Baza de absorbție pentru CGS (Cheltuieli cu 630.000 555.000 432.000 1.617.000
materiile prime)
2.1 Produs X 255.000 381.000 201.000 837.000
2.2 Produs Y 201.000 174.000 0 375.000
2.3 Produs Z 174.000 0 231.000 405.000

Produsul X trece prin cele trei secții, produsul Y prin secțiile A și B, iar produsul Z prin secțiile A și C.
Cerințe:
1. Să se stabilească cheltuielile indirecte de producție ce vor fi incluse în costul de producție al celor trei
produse realizate în luna ianuarie N.
2. Să se stabilească pentru cele trei produse costul de producție unitar.

Rezolvare

1.
CIFU
▪ Calculul ratei de absorbție a cheltuielilor cu întreținerea și funcționarea utilajelor secției A
456.000 456.000
RAI sectia A=180.000+270.000+120.000 = 570.000=0,8

▪ Calculul cheltuielilor cu întreținerea și funcționarea utilajelor secției A pe produse

Produs X=0,8*180.000=144.000 lei
Produs Y=0,8*270.000=216.000 lei
Produs Z=0,8*120.000= 96.000 lei

▪ Calculul ratei de absorbție a cheltuielilor cu întreținerea și funcționarea utilajelor secției B

287.820 287.820
RAI sectia B=225.000+126.000 = 351.000=0,82

▪ Calculul cheltuielilor cu întreținerea și funcționarea utilajelor secției B pe produse

Produs X=0,82*225.000=184.500 lei
Produs Y=0,82*126.000=103.320 lei

▪ Calculul ratei de absorbție a cheltuielilor cu întreținerea și funcționarea utilajelor secției C

387.000 387.000
RAI sectia C= = =0,9
180.000+250.000 430.000

▪ Calculul cheltuielilor cu întreținerea și funcționarea utilajelor secției C pe produse

Produs X=0,9*180.000=162.000 lei
Produs Z=0,9*250.000=225.000 lei

31
CGS
▪ Calculul ratei de absorbție a cheltuielilor generale ale secției A
315.000 315.000
RAI sectia A=255.000+201.000+174.000 = 630.000=0,5

▪ Calculul cheltuielilor generale ale secției A pe produse

Produs X=0,5*255.000=127.500 lei
Produs Y=0,5*201.000=100.500 lei
Produs Z=0,5*174.000=87.000 lei

▪ Calculul ratei de absorbție a cheltuielilor generale ale secției B

249.750 249.750
RAI sectia B=381.000+174.000 = 555.000=0,45

▪ Calculul cheltuielilor generale ale secției B pe produse

Produs X=0,45*381.000=171.450 lei
Produs Y=0,45*174.000=78.300 lei

▪ Calculul ratei de absorbție a cheltuielilor generale ale secției C

259.200 259.200
RAI sectia C= = =0,6
201.000+231.000 432.000

▪ Calculul cheltuielilor generale ale secției C pe produse

Produs X=0,6*201.000=120.600 lei
Produs Z=0,6*231.000=138.600 lei
Cheltuielile indirecte de producție pe produse sunt prezentate în tabelul de mai jos:
lei
Nr. crt Elemente Produs X Produs Y Produs Z Total
1 Secția A 271.500 316.500 183.000 771.000
1.1 CIFU 144.000 216.000 96.000 456.000
1.2 CGS 127.500 100.500 87.000 315.000
2 Secția B 355.950 181.620 0 537.570
2.1 CIFU 184.500 103.320 0 287.820
2.2 CGS 171.450 78.300 0 249.750
3 Secția C 282.600 0 363.600 646.200
3.1 CIFU 162.000 0 225.000 387.000
3.2 CGS 120.600 0 138.600 259.200
4 Total (rd1+rd2+rd3) 910.050 498.120 546.600 1.954.770

2. Tabloul costului de producție

Nr crt Elemente Produs X Produs Y Produs Z
1 PCE0 (lei) 0 0 0
2 Cost primar (rd 2.1+rd2.2) (lei) 1.422.000 771.000 775.000
2.1 Materii prime (lei) 837.000 375.000 405.000
2.2 Manoperă directă (lei) 585.000 396.000 370.000
3 Costuri indirecte de producție (lei) 910.050 498.120 546.600
4 PCE1 (lei) 0 0 0
5 Cost de producție (rd1+rd2+ rd3-rd4) (lei) 2.332.050 1.269.120 1.321.600
6 Cantitatea fabricată (bucăți) 1.500 1.200 1.600
7 Cost de producție unitar (rd5/rd6) (lei/bucată) 1.554,7 1.057,6 826

32
4. SC ALFA SA a obținut în luna martie N 3.200 kg produs A și 4.300 kg produs B. În cursul lunii respective
a vândut 3.000 kg produs A cu prețul de vânzare de 12 lei/kg și 4.000 kg produs B cu prețul de vânzare de
15 lei/kg. Pentru luna respectivă costul perioadei a fost de 115.200 lei. Determinați costul perioadei absorbit
în costul complet al celor două produse.

Rezolvare
Stabilirea cifrei de afaceri (bazei de absorbție)
- Produs A=3.000*12=36.000 lei
- Produs B=4.000*15=60.000 lei
Total cifră de afaceri = 96.000 lei

▪ Calculul ratei de absorbție a costului perioadei

115.200
RAI= =1,2
96.000

▪ Calculul costului perioadei pe produse

Produs A=1,2*36.000=43.200 lei
Produs B=1,2*60.000=72.000 lei
Total cost perioadă =115.200 lei

3.5 Imputarea raţională a cheltuielilor fixe

Necesitate :
• Relaţia cheltuieli – nivel de activitate
• Identificare activitate reală (AR) şi activitate normală (AN)
• Calcul coeficient de imputare raţională (CIR ) prin relaţia CIR=AR/AN
• Calcul costu subactivitate prin relaţia : CF*(1-AR/AN)
CF-cheltuieli fixe
Costul subactivității reprezintă cheltuielile fixe care nu se includ în costul de producție.

Exemplu
Pentru un centru de producţie s-a stabilit o activitate normală de 3.000 unități produs A, activitatea reală
fiind 2.400 unități iar cheltuieli fixe 150.000um. Să se determine costul subactivităţii.

Rezolvare
Coeficient de imputare raţională=2.400/3.000=0,8
Cost subactivitate=150.000*(1-2.400/3.000)=30.000 um, ce nu se va include în costul de producţie.
În costul de producție al produsului A se vor include cheltuieli fixe de 0,8*150.000=120.000 lei .

33
3.6 Test

Exemple de subiecte teoretice

1. Care sunt etapele pentru absorbţia cheltuielilor în costuri ?

2. Ce reprezintă repartizarea primară?
3. Ce reprezintă repartizarea secundară?

Exemple de probleme

1. O societate comercială deține două centre de producție (P1 și P2), două centre auxiliare (A1 și A2).
Fiecare centru auxiliar prestează servicii celorlalte trei centre astfel:
Centre P1 P2 A1 A2
A1 60% 30% - 10%
A2 55% 40% 5% -
Informații privind repartizarea primară:
lei
Elemente A1 A2 P1 P2
Cheltuieli după repartizarea primară (total 1.440.000 1.560.000 2.754.000 4.680.000
repartizare primară TRP)

Din procesul de producție s-au obținut 30.000 bucăți produs X și 45.000 bucăți produs Y. Pentru
realizarea unei bucăți din X sunt necesare 1,5 oră manoperă în centrul P1 și 1,8 ore manoperă în centrul P2.
Pentru realizarea unei bucăți din Y sunt necesare 2,5 ore manoperă în centrul P1 și 3 ore manoperă în centrul
P2. Absorbția cheltuielilor celor două centre de producție în costul de producție al produselor X și Y se
realizează în funcție de numărul de ore de manoperă.
Să se realizeze repartizarea secundară folosind metoda alocării continue (iterativă) și metoda
algebrică pentru prestațiile reciproce. Pe baza informațiilor obținute folosind metoda algebrică, să se
stabilească nivelul cheltuielilor indirecte de producție pentru cele două produse. Să se stabilească
cheltuielile indirecte de producție pe unitate de produs finit.

2. O societate comercială realizează produsele A, B, C. Societatea deține trei secții de producție: secția 1,
secția 2 și secția 3. În cursul lunii martie N societatea comercială a realizat 2.500 bucăți produs A, 1.500
bucăți produs B și 1.800 bucăți produs C. Pentru luna ianuarie N, cheltuielile indirecte de producție după
repartizarea primară sunt delimitate pe cele două categorii: cheltuieli cu întreținerea și funcționarea
utilajelor (CIFU) și cheltuieli generale ale secției (CGS).

Cheltuieli indirecte de producție lei

Nr. Elemente Secția 1 Secția 2 Secția 3
crt
1 Cheltuieli indirecte de producție, din care:
1.1 CIFU 912.000 596.700 455.000
1.2 CGS 640.640 721.500 303.480

Pentru CIFU, baza de absorbție este reprezentată de manopera directă, iar materiile prime consumate
reprezintă baza de absorbție pentru CGS. Aceste baze de absorbție sunt prezentate în următorul tabel:

34
 Bazele de absorbție a cheltuielilor indirecte de producție lei
Nr. Elemente Secția 1 Secția 2 Secția 3
crt
1 Baza de absorbție pentru CIFU (manopera directă)
1.1. Produs A 360.000 450.000 312.000
1.2 Produs B 540.000 252.000 -
1.3 Produs C 240.000 - 338.000
2 Baza de absorbție pentru CGS (materiile prime
consumate)
2.1 Produs A 510.000 762.000 402.000
2.2 Produs B 402.000 348.000 -
2.3 Produs C 320.000 - 103.800

Cerințe:
1. Să se stabilească cheltuielile indirecte de producție ce vor fi incluse în costul de producție al celor trei
produse realizate în luna martie N.
2. Să se stabilească pentru cele trei produse costul de producție unitar.

3. Pentru un centru de producţie s-a stabilit o activitate normală de 10.000 unități produs X, activitatea
reală fiind 7.500 unități iar cheltuieli fixe 300.000um. Să se detrmine cheltuielile fixe ce vor fi
incluse în costul de producție al produsului X. Să se determine costul subactivităţii.

35