Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Atlas Istoric Ilustrat Al Lumii (2009 PDF Română) PDF
Atlas Istoric Ilustrat Al Lumii (2009 PDF Română) PDF
> ~ ~ ^ ^
-'' \
BN ...
,:
Ă
^IJK"*
Efcjj?
s^M P1
u
Jl k*1 Kyl ^.
$
1? v«8 PJ
r V-i
^ ^ 1 . 1, l
-6*/;
ii &ai SI
YIC.° *
ISTORIE • ECONOMIE • SOCIETATE • CULTURĂ Şl RELIG
7 • Financiarul
ILUSTRAT AL LUMII
O călătoriefascinantă în istorie
pentru a dezvălui
etapele parcurse
de diverse civilizatii
y
Semiluna Fertilă 4
Lumea greacă 6
Lumea elenistică 8
Imperiul Roman 10
Regatele barbare 12
China şi India 14
Epoca lui Carol cel Mare 16
Expansiunea islamului 18
Europa după anul iooo 20
Renaşterea Europei 22
Imperiul Mongol 24
Civilizaţiile precolumbiene 26
Regatele africane 28
Marile descoperiri geografice 30
Reforma protestantă 32
Războiul de 30 de Ani 34
Otomanii şi Rusia 36
Secolul Luminilor 38
Epoca lui Napoleon 40
Nationalismele 42
America de Nord 44
Mexic şi America de Sud 46
Perioada colonială 48
■ .1 ABU SIMBEL ESTE Extremul Orient 50
UN COMPLEX ARHEOLOGIC
DIN EGIPT COMPUS Europa între 1900 şi 1920 52
DIN DOUĂ TEMPLE ENORME
DIN PIATRĂ SĂPATE Lumea interbelică 54
PE UN VERSANT MUNTOS
DE CÂTRE FARAONUL Al Doilea Război Mondial 56
RAMSES II ÎN SECOLUL XIII Î.HR.,
COMPLEXUL A FOST RIDICAT Africa şi Palestina 58
PENTRU INTIMIDAREA
VECINILOR NUBIENI Războiul Rece 60
Şl COMEMORAREA VICTORIEI
ÎN BÂTÂLIA DE LA QADESH. Lumea globalizată 62
by imKobra ©
SEMILUNA FERTILA
SEMILUNA
♦ Civilizatiile fluviale ♦
FERTILĂ
D upă descoperirea cultivării pământu-
lui şi a posibilităţilor de a supravieţui
astfel, cele mai vechi populaţii s-au stabilit
ARCUL DE PĂMÂNT DINTRE N I L
ŞI TLGRU ŞI EUFRAT A PRIMIT NUMELE
de-a lungul marilor fluvii, unde, dato-
rită abundenţei apei şi climei calde şi DE „SEMILUNA FERTILĂ", ACESTA
temperate, vegetaţia era suficient de FIIND ŞI LOCUL ÎN CARE AU APĂRUT,
bogată, iar cultivarea plantelor nu întâm-
pina obstacole naturale. Din acest motiv, ÎN MILENIUL IV Î . H R . , PRIMELE ORGANIZĂRI
A STATUETĂ OE SCRIB DESCOPERITA
istoricii vorbesc despre civilizaţii fluviale, SOCIALE DIN BAZINUL MEDITERANEEAN. ÎNTR-0 PIRAMIDÂ (MUZEUL DIN CAIRO)
dezvoltate în plină epocă a metalelor între
mileniile IV şi III î.Hr., situate în India de-a
lungul Indului, în China pe lângă Fluviul în Egipt, dezvoltarea uneia din primele civi- vegetale, sticlăria şi metalurgia. în Egiptul
Galben, în Egipt pe malurile Nilului, iar lizaţii ale istoriei s-a datorat exclusiv Nilului, de Jos, condiţionat mai mult de revărsă-
în Mesopotamia între Tigru şi Eufrat, o fară de care această regiune ar fi un deşert. rile Nilului, s-au dezvoltat, cu precădere,
regiune norocoasă geografic şi punte de Incă din vremuri foarte vechi, populaţiile de agricultura şi activităţile colaterale. Mulţi
legătură între Asia central-meridională
aici au ştiut să profite de avantajele revărsă- ani, conform tradiţiei, aceste două regate
§i Mediterana. în aceste zone au apărut
rilor fluviului, care, după se ce retrăgea, spre s-au aflat în competiţie, până când au fost
primele sate neolitice ale căror vestigii
au fost descoperite de arheologi: pentru sfârşitul verii, lăsa în vechea lui albie terenuri unificate, în jurul anului 3000 î.Hr., de un
prima dată, oamenii au modificat natura bogate în mâl, un fertilizator natural care suveran cu numele de Menes, legendarul
în teritoriile pe care le ocupaseră, constru- fâcea posibilă o a doua recoltă, toamna. fondator al primei dinastii de faraoni.
ind canale de irigaţie, diguri şi sate care Primele comunităţi s-au organizat în două
adăposteau adesea sute, uneori mii de regate: cel al Egiptului de Sus, în partea din
persoane. Construcţia acestor mari opere
amonte a fluviului, şi cel al Egiptului de Jos,
şi activităţile comerciale şi artizanale
care ocupa delta. In Egiptul de Sus, favo- Alep
care au urmat au atras constant mână
de lucru, astfel că multe sate apărute rizat de contactul cu alte populaţii prin .Tunip
pe malurile fluviilor s-au transformat în schimburi comerciale, s-au dezvoltat "V*. #Qatna
oraşe; oraşele, unite de interese comune, ocupaţiile artizanale, printre care J>
CUdesh
s-au organizat apoi în diferite entităţi ţesătoria, prelucrarea fibrelor Gubli (Byblos) ''*' «Damasc
statale. Tn fruntea acestor structuri s-au •Biruti (Beirut)
Sidun (Sidon) Q
ridicat regii - consideraţi reprezentanţii • Hazor
pământeni ai divinităţii - , asistaţi în func- •Betsan
▼ SFINXUL Şl PIRAMIDA LUI KHEOPS
ţiile lor de o castă de sarcedoţi care se
AU RÂSARIT DIN CÂMPIA GIZEH, INVECINATĂ
ocupau de administrarea cultului. ASTÂZI CU ORAŞUL CAIRO, CAPITALA EGIPTULUI.
On (Heliopolts).
i a
D Memphis
Henen-nesut (Heracleopolis)
.BeniHassan
Khemenu (Hermopolis)- ^ ^ (Ţe| £| ^ ^
Licopolis" jCoptos^ K a m 8 k
D
Abydos Teba
Apet (Luxor)
EGIPT
Yebu(Syene)
EGIPTUL ANTIC (cca 1085 î.Hr.)
• Amada
I 1 Regatul Vechi
(AbuSimbel) "Toska
' ' (cca 2778-1580Î.Hr.)
Regatul Nou Ikenk 6 ,^ 6 "^ 3 »
„ ■ ' Cataractal
f-rrq (c ca 1580-1085 Î.Hr.) Semna* , „ ,
• (Kumma)
^ ^ la maxima extindere
subTutmes III (1450î.Hr.) a
•(Amara) . b '
(suib). \i
I 1 Zoneînvecinate
' ' cu mitanni şi hitiţii .(Tombos)
■ Oraş mare sau capitală iKerma)»
(Kawa) Gebel Barkal
(Nâpata)
by imKobra ©
3000-500 î.Hr CIVILIZAŢII MESOPOTAMIENE
I 1 Hitiţi I 1 Asiria
1 1
> (cca 2000-1200 î.Hr.) 1 (ccal592-745 Î.Hr.)
Vechiul regatal hitiţilor i 1 Regatul Babilonului
Pontus Euxinus L — ! (secolul al XVII Î.Hr.) I 1 (cca 1592-745 Î.Hr.)
(Marea Neagră) I ; Imperiul lui Suppiluliuma i i Extinderea Imperiului Asirian
!■---(1380-1375î.Hr.) » — J (669 Î.Hr.)
Mitanni Imperiul Babilonian
Angora (cca 2000-1200Î.Hr.) L _ J (626-539 î.Hr.)
(Ankara , ■ .... ■ :.,.r,,;;«,-^;«&f^s»ssiţ:i;!>ţ5
Dur Sharcukin Mussair
Kanish
Komana Tell Halaf Nasib ■ Arbela
Purshukhanda
Harrani Guzana
i
Karate
Tuwanuwa . P e Karkemish\.
Adana
Alalakh
ashasha • \
•Alep
%:, (Aleppo)
Ugarit»
Arwada»
Surnura*
Byblos^
T CipruJ Biruti (Beirut). v
Damasc
Babilon
T BASORELIEF ASIRIAN: UN SACERDOT IN FAŢA ARBORELUI SACRU
AL VIEŢII. ARBORELE MISTIC, GRIFONUL, TAURUL ÎNARIPAT Şl ALTE
Situat pe fluviul Eufrat, la 90 km sud de Bagdadul de azi, în Irak, şi atestat din vremuri ANIMALE FANTASTICE ERAU SIMBOLURI ORNAMENTALE FOARTE COMUNE,
preistorice, Babilonul a trăit prima perioadă de splendoare sub amoriţi şi apoi MAI ALES ÎN PALATELE CAPITALEI ASIRIENE, NINIVE.
sub regele Hammurabi, pe la 1750 î.Hr., când devine capitala primului Imperiu
Babilonian. Istoricii relatează despre splendoarea grădinilor sale suspendate, realizate
pentru frumoasa regină Amitis, soţia suveranului Nabucodonosor II (605-562 î.Hr.).
STATUETE FUNERARE
Hitiţii prelucreze fierul şi fiind astfel dotată cu arme
In mormitele faraonilor sau
ale personajelor importante erau De la sfârşitul mileniu- mult mai rezistente decât cele din bronz ale
puse adesea statuete care înfăţişau lui III, s-au stabilit în celorlalte armate ale timpului. Mai mult,
oameni de rând în diverse activităţi Anatolia (Turcia de azi) hitiţii foloseau în bătălie şi caii înhămaţi la
comune, cum arfispălarea rufelor hitiţii, o populaţie indo- care de luptă cu roţi cu spiţe care, datorită
sau frământarea pâinii; acest lucru
europeană capabilă să manevrabilităţii lor, semănau teroare printre
simboliza condiţia de sclavie
a castelor inferioare faţă < STATUETÂ EGIPTEANĂ DIN TERACOTĂ VOPSITÂ
duşmani. Şi-au stabilit capitala la Hattuşaş,
de cele superioare. REPREZENTÂND O FEMEIE CARE FRĂMANTĂ PÂINEA. ocupând acel teritoriu până spre 1200 î.Hr.
by imKobra ©
6 LUMEA GREACA
♦ Polisul ♦
LUMEA GREACA
D U P Ă O LUNGĂ PERIOADĂ MARCATĂ DE DEVASTATOARELE
INVAZII DIN NORD, ÎN SECOLUL VIII Î . H R . , ÎN PENINSULA
G recia secolului VIII î.Hr. se afla într-o
situaţie foarte specială: nu era un stat
unitar, ca majoritatea zonelorînvecinateîn
GREACĂ AU ÎNCEPUT SĂ SE DEZVOLTE ORAŞE-STAT CARE
acele vremuri, ci un teritoriu divizat într-o AU CREAT O CIVILIZATIE CONSIDERATĂ, ULTERIOR,
miriadă de oraşe-stat numite „polis".
LEAGĂNUL SOCIETĂTII NOASTRE MODERNE.
în polis, care cuprindea un centru religios
(acropole) şi un centru economic (agora),
loc al comerţului şi al adunărilor publice,
s-a născut, între secolele VII—V î.Hr., o
civilizaţie care, în secolele următoare, a
D intre toate oraşele, două au marcat
cel mai mult istoria greacă: Atena şi
Sparta, eterne rivale care în Antichitate au
Râzboaiele greco-persane (medice)
Regele persan Darius a declanşat în 490 îHr.
războiul împotriva oraşelor greceşti care
pus bazele întregii culturi occidentale;
constituit centrul şi simbolul a două sisteme ajutaseră coloniile din Asia Mică; sigur că
filosofia, istoriografia, tragedia şi come-
dia, medicina, matematica şi muzica, aşa
diferite de guvernare. Atena, inovatoare şi va obţine o victorie uşoară, s-a văzut curând
cum le înţelegem astăzi, au fost create democratică, ţinea pasul cu evoluţiile con- nevoit să cedeze în bătălia de la Maraton.
sau au fost decisiv influenţate de acea tinue ale vremii; Sparta, conservatoare şi După câţiva ani, fiul său Xerxes a reluat
civilizaţie. Chiar şi vocabularul nostru aristocratică, legată de o legislaţie rigidă ofensiva, dar, după victoria terestră de la
este în mare măsură compus din cuvinte şi neschimbată, contrară oricărei forme de Termopile (480 î.Hr.), flota sa a fost
de origine greacâ, începând cu termenul noutate. Acest conflict, care a însoţit întreaga distrusă în largul insulei Salamina,
„democraţie" (de la demos, popor, şi
istorie greacă, nu era numai ideologic, ci iar armata a fost înfrântă la
kratos, putere) care nu indică numai un
tip de guvern şi de organizare politică,
ascundea o dorinţă de supremaţie care a Plateea (479 Î.Hr.).
ci şi un mod de gândire, de concepere a ieşit la iveală odată cu războiul peloponesiac
realităţii şi a vieţii. Polisurile greceşti, deşi (431-404 î.Hr.) între Atena şi Sparta pentru
parte a unei lumi unice prin structura hegemonia asupra Greciei; aproape toate
ei, erau separate de rivalitâţi şi interese polisurile au fost implicate în conflictul care
care le aduceau adesea în conflict pentru a însemnat sfârşitul supremaţiei ateniene şi
afirmarea supremaţiei individuale. Situaţia
începutul crizei oraşului-stat.
devine tot mai evidentă dupâ ce oraşele
greceşti unite înfrâng un inamic aparent
invincibil, imensul Imperiu Persan; după
Magna Graecia Cumae tfag na Gra eC/ ,Brundisium
o victorie atât de semnificativă, grecii, • BNeapole a
•
în loc să formeze propria uniune, şi-au Pithe'koussai Tar s
ţ
Acesta este numele zonei geografice «Posidonia Hy'Kut
intensificat conflictele până la izbucnirea #
slăbit-o atât de mult încât, în 338 î.Hr., de greci. Printre oraşele fondate de aceştia \ •
se numără Siracuza (733 î.Hr), Tarentum (Cosenza) •
regele macedonean Filip II a reuşit să Crotona '
o înfrângă, realizând ceea ce Imperiul (706 Î.Hr.) şiAgrigentum (580 Î.Hr.).
Persan nu reuşise.
Liparî Cgtilonia
, Region •
Colonizarea • Segesta Zahcles» • Locroi Epizephiroi
Intemeierea coloniilor pe ţărmurile Medi- seiinus Akragas
Maxos
teranei şi ale Mării Negre s-a produs în V TEMPLUL ATENEI
BysantignfBizSDj^^
« Kos
Messenia o Lacvnia
Lakedaimon \ Knidos
(Sparta) M Paros
'-■Naxps f Ftindos
l
J i^Thera
Rhotfos
ţKythera Melos
Knossos
Kidonia
M Creia
Phaistos
M
by imKobra ©
m^m }
LUMEA ELENISTICA
LUMEA
♦ Cuceririle lui Alexandru ♦ ELENISTICĂ
ALIPIND GRECIEI TERIORIILE CUCERITE ÎN CÂŢIVA
s
nenumăraţi artişti şi cărturari. Tr ac
m«<i
Epidamnos0 <<* m
ţt> Paestum
V BUST AL LUI A L E X A N D R U CEL M A R E . ÎN MULTE Neapolis° cJara DPella
LUCRÂRI, CONDOTIERUL ESTE REPREZENTAT CĂLARE
PE LEGENDARUL BIDIVIU BUCIFAL.
Theba
'/i^Crotona
— *~"o" " Corint. DAtena
Akragas Hfflwr» • tf/ejfegion •Argos
(Agrigero^o °Naxos Olimpia
•Sparta
Carthago Siracuza
(Cartagina
Bactriana, pe teritoriile de astăzi Kidom'a
ale Afghanistanului, Uzbekistanului M e d i t e r a n ă
şi Tadjikistanului. Civilizaţia elenistică
nu s-a datorat exclusiv locuitorilor greci Apollonia
ai regiunilor care au format imperiul lui Tauchiras
Barke
Alexandru, ci şi contribuţiei oraşelor greceşti Euesperides'f
autonome de pe ţărmul Mediteranei. Printre
acestea, Rhodos, Siracuza şi Marsilia.
indiene, iar unii satrapi şi-au obţinut inde-
Regatul Seleucizilor pendenţa. Majoritatea micilor teritorii au
La început, regatul se extindea de la fost apoi cucerite de parţi. Confruntarea cu
Afghanistanul de astăzi până la Marea Roma, pornită de Antioh III, s-a încheiat
Neagră. Apoi s-au separat teritoriile când Pompei a redus statutul regiunii la
by imKobra ©
3 2 3 - 3 1 Î.Hr.
Bactriana
Veche regiune a Asiei Centrale, între lanţul
provincie romană, în 64 î.Hr. Capitala aflată muntos Hindu Kush şi fluviul Amu-Daria
la Antiohia încă din epoca imperială a rămas (anticul Oxus), Bactriana a fost ocupată
un centru cultural important. în 329 î.Hr. de Alexandru cel Mare; după
moartea acestuia, regiunea a devenit parte a
Pergam Imperiului Seleucid până în 256 î.Hr., când
A ARTA MOZAICULUL ERA ÎNFLORITOARE LA PERGAM. CEL MAI CELEBRU
Locuit încă din epoca arhaică, oraşul a satrapul Diodot a creat regatul indepen- MOZAIC ESTE CEL REALIZAT DE ARTISTUL SOSOS ÎN SECOLUL II i.HR.,
dent
înflorit în epoca elenistică şi a devenit capi- Bactriana. Distrusă pe l a ^ 3 0 î.Hr^de CITAT 51 DE PLINIUS CEL BĂTRÂN IN NATURALIS HISTORIA.
tala regatului dinastiei Attalizilor (241-133 incursiunile triburilor nomafjg din bazinul
Î.Hr.). Oraşul a fost un centru artistic foarte Farganei, regiunea a devenit regat irido-scit
sub
important, biblioteca sa rivalizând cu cea din 4m&* Kushana şi a prosperat până la Alexandria Escliata
Alexandria. inyajria Sas^inizilor (secolul II)<-ln secolul / & " ' ■
* (Hodzent)
S
M M A I I
lJ
J
, | s t r o s Pontus Euxinus
• Kaltatis ^ a r e a /Veaffră^
• Odessos Sinops
Apullonia HeraclgiT
Ancyra
Ankara)
*
fif ' , ?
1 Alexanr. ria
Antrdriia* • • Alep^1
* Tarsos
•Milet*
Arad ,•
hn >S.
Lindos Byblos.
Cipru r
Sidon
•
Damasc
Tyr,»
Gaza» ['lerusalim
Daphnai
Alexandria LUMEA ELENISTICĂ
by imKobra ©
10 IMPERIUL ROMAN 27 î.Hr.-476 d.Hr.
♦ Roma ♦
I M P E R I U L ROMAN °â/*</f n
, "'v:
L U N G A PERIOADĂ A PvĂZBOAIELOR CIVILE S~A
ÎNCHEIAT CU VICTORIA LUI O c T A V I A N , PROCLAMAT
OBurdigs
repede, iar în 509 î.Hr. locuitorii săi i-au tre Senat şi clasa emergentă, contraste ieşite / . Brwantium
alungat pe conducătorii etrusci şi au repede la suprafaţă în numeroase războaie Bracara Augustar' Pamplona
fondat o republică. în secolele următoare, Tolosa
civile. Primul a fost cel între Sulla şi Marius,
romanii şi-au extins stăpânirea în întreaga J .Saragosa "
peninsulă; astfel a devenit inevitabilă apoi între Caesar şi Pompei, apoi între urmaşii
^Tarrî
confruntarea cu o altă putere dominantă lui Caesar, Antoniu şi Octavian. Organizarea Felicitâs$ulia '
• Saguntum
în Mediterana: Cartagina. După acest republicană se dovedea ineficientă ca formă Pax falia? Valentia M
conflict, Roma s-a afirmat ca mare putere de guvernare a unui teritoriu atât de vast,
\Templum Herculis
a Mediteranei, dar pasul decisiv, cultural astfel că aducerea la putere a unui singur ^ Gadira? Nova Carthago
şi social, a fost cucerirea Greciei. Luptele conducător care să poată lua decizii rapide \ Tingis
interne şi extinderea excesivă a teritoriului \
şi să asigure continuitatea guvernării a Melilla
vor determina Roma să transfere pute- \Sala
by imKobra ©
împărtirea imperiului
G e ( /77 a n
s ciTi
lotiBcumr ^ColoniaAgrippinensis
' . . *Bonna 4/V,-.
Trevin / t _#*_ C/Îc^WA
% V
genton
Vindonfes
Jiimim ,- Noricurr,
Aquileia Albalulia / N ,
Mediolanum O •Chersones
ror,a Ulpia Traiana
Siscia O Constanţa Pontus Euxinus
i Sugusiuw „
Genuax,,, ■ Ravenna' , <? SingWnft-ffl-A (Marea Neagră)
Salona &/ ) V ^ ^ — '
' Massilia Ar etiim>
' A\ O %v ( O Dmarea Tracia /-^~ Sinops
Ancona yj Naissus ' • Deultum
•Ausculum Ph.lippop.olis e
Romă* Beneventum DyiffachiunVScupi ^pj-jijp-joj ^Nicomedia
Brundisium •Ancyra
Neapole,» - 1 . ^x < 'Sestus
Tesalonic Cesarea^ Samosata
Tarentum
Apolloni. Pergam Cappadociae •
•^•Gosenza
Caralis >Sardes .Ţ a r s Carre
Nikopolis Atena
Panormus O • O Attalia O
'Rhegium Corint Efes O • Antiohia
Marsala Selinus . t,
O OSiracuza Sparta 'Rhodos Cipru
jîarthagQ
Knossos
Paphos^ Tyr
4/ . Creta Damasc,
Gortyna
Caesarea [
M a r ţ a Mediterană Maritima» j „
, .Gera
lerusalim
CyrefTC^
Catabamus Alexandria Pelusium «pel \>
IvTaior. ■_
Cirep
m A q a
Heliopolis ^ '
Memphis
principe (69 d.Hr.), puterea a fost preluată de constituit lovituri decisive pentru o
< I BUSTUL IMPĂRATULUI NERO,
Vespasian din dinastia Flavienilor. In seco- formă de organizare incapabilă să
„SALA ÎMPÂRAŢILOR",
lul II, odată cu regimul lui Nerva, s-a trecut la controleze evenimentele. MUSEI CAPITOLINI, ROMA.
by imKobra ©
12 REGATELE BARBARE
♦ Invaziile barbare ♦
REGATELE BARBARE
I N 4 7 6 ESTE ÎNLĂTURAT ULTIMUL ÎMPĂRAT ROMAN AL
O C C I D E N T U L U I , IAR PE RUINELE IMPERIULUI APAR REGATELE
GUVERNATE DE POPULATIILE VENITE DIN EST - FRANCII, VIZIGOTII,
P opulaţiile de \a marginea imperiului
erau numite „barbare", cuvânt gre-
cesc pentru „străin" sau „necivilizat",
VANDALII, OSTROGOŢII, BURGUNZII, SAXONII - , CARE AU PRODUS
care evidenţia sentimentul de superiori- PRIMA FRAGMENTARE A TERITORIULUI EUROPEAN.
tate pe care şi-l atribuiau romanii. Totuşi,
raporturile cu Roma nu erau mereu
conflictuale; adesea, imperiul s-a folosit
de aceste populaţii pentru reîntregirea
legiunilor sau cultivarea zonelor care altfel
D eşi traumatizantă, înlăturarea ultimului
împărat al Occidentului nu a reuşit să
delimiteze net două epoci istorice, deşi speci-
Vizigoţii din Spania
La moartea lui Teodosiu, în 395, vizigoţii
au rupt pacea cu imperiul; după invadarea
ar fi rămas pustii în lipsa mâinii de lucru. aliştii consideră această dată ca sfârşitul lumii Italiei, s-au mutat spre vest, unde regele
Situaţia s-a complicat când hunii, de
antice şi începutul epocii medievale. Puterea Vallia a cucerit o bună parte a Peninsulei
origine mongolă, s-au mutat din stepele
Asiei şi au venit spre vest; populaţiile statului se dezagregase în favoarea altor forţe Iberice şi a Galliei meridionale, fon-
alungate de aceştia s-au mutat în masă care guvernau teritoriul: Biserica şi papa, dând un regat vizigot cu capitala la
spre graniţele imperiului şi, nemaiputând care au acumulat roluri tot mai mari mai Toulouse. în ciuda serioaselor
să se apere, au năvălit la rândul lor degrabă în conducerea politică, nu religioasă,
în imperiu, dând naştere fenomenului şi marii proprietari de pământuri, care pro-
cunoscutîn istorie ca „invaziile barbare". duseseră o autentică aristocraţie latifundiară.
în această perioadă, partea occidentală
Acestea erau forţele cu care invadatorii s-au
a imperiului trecea printr-o gravă criză
politică: împăraţii se succedau rapid şi
confruntat şi cu care au stabilit regulile de
îi înfruntau mai degrabă pe duşmanii convieţuire în noile realităţi statale.
Londinia
interni decât pe cei externi, în condiţiile în BRITANNIA
care oricum nu erau capabili să controleze Francii din Gallia Nereuşind să stăvilească
un teritoriu atât de vast. Din acest motiv, Francii, stabiliţi încă din secolul III în incursiunile frecvente ale REGATUL
unele tehtorii au fost abandonate de legi- picţilor şi scoţilor din nord, LUI SIAGRI
bazinul Rinului Inferior, după ce au fost K^/Uireliani»
uni (printre ele a fost şi Britannia, în 410), împăratul a decis în 410
iar în scurt timp întregul imperiu avea
supuşi de romani, şi-au asumat rolul de apă- să retragă legiunile şi să Poitiers.-/ \ |
să se clatine sub loviturile popoarelor rători ai graniţelor imperiului. La prăbuşirea abandoneze Britannia.
cotropitoare. După înlăturarea ultimului acestuia, regele franc Clovis, fondatorul
Borde&ux
împărat, Romulus Augustulus, de către dinastiei merovingiene, 1-a înfrânt în 486, REGATUL
Odoacru, şeful barbarilor din peninsulă, la Soissons pe Aisne (Picardia) pe Sagrius, SUEBIL0R Are
aceste populaţii s-au stabilit în diferite
'• r' % .*8K Toulouse
ultimul guvernator roman în Gallia, şi a Bracra
regiuni ale Europei occidentale; ostrogoţii Saragosa
întemeiat un regat care se întindea de la
în Italia, vizigoţii în Peninsula Iberică, Lisabona. • Barcino
Pirinei la Rin. In 497 s-a convertit, alături Toletum ; \
francii în Gallia, formând apoi regatele ''Tarraco
romano-barbare. de poporul franc, la creştinism şi de atunci REGATUL
merovingienii au devenit puternici apărători VIZIG0TIL0R
Cezareea
R
VAI
ADRIANOPOLE
In 378, vizigoţii conduşi de
Fritigern, au înfrânt armata
romană: împăratul Valens
şi 20 000 de soldaţi au pierit
pe câmpul de luptă. Populaţie germanică, originară probabil
din Suedia meridională (Gotaland) şi din
insula Gotland, stabilită în mai multe valuri
pe malul stâng al Dunării. Aici s-a separat
apoi în ostrogoţi, adică goţii orientali,
< U N DETALIU PE SARCOFAGUL
stabiliţi între Donul Inferior şi Nistru,
LUDOVISI (PALATUL ALTEMPS, şi vizigoţi, adică goti occidentali, stabiliţi
ROMA) CU SCENE DE LUPTÂ ÎNTRE
între Nistrul Inferior şi Dunăre.
BARBARI Şl ROMANI.
by imKobra ©
476-700
ORFEVRĂRIE LONGOBARDÂ
Longobarzii, trib germanic de origine
scandinavă, au ajuns în Italia în jurul anului
570. Erau maeştri în modelarea formelor
de aur şi în prelucrarea metalelor.
by imKobra
14 CHÎNA Şl I N D I A
♦ Orientul ♦
CHINA ŞI INDIA
O R I E N T U L , ABIA IEŞIT DE SUB INFLUENŢA LUI
D I N A S T I E I M A U R Y A ÎN I N D I A ŞI UNIFICAREA
s-au remarcat două mari civilizaţii, una, Î N T R E G I I C H I N E SUB CONDUCEREA P R I M U L U I
pe subcontinentul indian, iar cealaltă în
vastul teritoriu al Chinei de azi. Odată MARE ÎMPĂRAT, S m H U A N G D I . DINASTIAMAURYA
organizate în forme statale, şi popoarele Este dinastia care a condus India între
de aici au lăsat grija administraţiei în 321 şi 185 î.Hr., fondată de Chandragupta.
mâinile unui suveran cu putere aproape
absolută. Diferenţa substanţială dintre
Orient §i Occident constă în rolurile asu-
D e-a lungul fluviilor Ind şi Gange, în
partea indiană, şi între Huang He
I
(Fluviul Galben) şi Xi Jiang, în China, au afirmat ca un stat puternic şi a reuşit să
mate de religia celor două lumi. De fapt,
apărut prime aşezări umane şi primele forme cuce,rească un teritoriu întins din Punjab
dacă în zona mesopotamică şi medite-
raneeană religia constituie o expresie sociale, care cu timpul şi-au luat o formă de în Bengal. Fondată de Chandragupta în
directă a statului, cu o clasă de sacerdoţi organizare comparabilă cu cele occi4enj^^ h a s ; 321 i H r . , dinastia a atins apogeul sub Aşoka
care răspunde doar în faţa suveranului în (268-232 î.Hr), un rege cu două chipuri:
gestionarea puterii, în Orient experienţa India
religioasă devine o chestiune aproape După invazia arienilor (circa
privată şi nu influenţează decisiv decizi- 1500 î.Hr.), s-au format multe
ile politice şi sociale. în China antică nu regate mici, dar abia clupă
existau sacerdoţi; suveranii apelau adesea
venirea dinastitei Maurya pe
la sfaturile filosofilor şi ale înţelepţilor.
tronul din Maghada^sMdia s-a
Această modalitate de a înţelege religia
ca pe o dimensiune privată a influenţat
şi influenţează şi astăzi aceste popoare:
religiozitatea este o componentă esenţi-
ală a omului oriental, care simte profund
armonia universală a lumii în care totul
este întrepătruns şi în care orice lucru are
rolul său.
Ahitschatra
Mathura iPatana
MAGADrlHm
'Sanchi
Ujjain
Barygaza
Mahismati
IMPERIUL
Tamralipti
M AU R Y A
Marea Golful
Pratishtana
Arabiei
Simyla ^ "shishupalgarth Bengal
D ecc a n i^
-4/k
°«*A Alosygni
Amaravati
by imKobra ©
1500Î.Hr.-200î.Hr. 15
QIN
Loyang .rjhen Urcatpe tronul principatului Qin (sau Ch'ing) în 246 î.Hr, A-L PAZI PE ÎMPĂRATUL CHINEZ.
«Loi
Hao HAN Yangchai j .4f a înfrânt toate ceielalte State Combatante - Han, Wei,
- -H ~ Wu
B
feng Zhao, Qi, Yan şi Chu - şi în 221 î.Hr. s-a autoproclamat
Ying». „ , I ©
S Panlongcheng
Kuelchi împărat al Chinei (Shi Huangdi înseamnă „primul împărat
Chiangling 'Wucheng al Chinei"), guvernând cu o mână de fier un teritoriu
sfâşiat timp de trei secole de lupte tratricide. Imperiul
a fost apoi divizat în 36 de regiuni, fiecare condusă de
REGATUL
'A" fa un guvernator. Administraţia statuluia fost centralizată
QIN
şi consolidată printr-un amplu proces de unificare.
CH'U formosa
RÂZBOINICII DE LA XIAN
Bac Son
.*
«P In timpul unor săpături arheologice
din apropiere de Xian, vechea capitală
# a Chinei, au fost scoase la suprafaţă statui
din teracotă în mărime naturală. Situl
#
a fost identificat ca mormântul împăratului
Shi Huangdi, mort în 210 Î.Hr.
Buddha şi Confucius
Printr-o ciudată coincidenţă, cei doi fondatori ai
principalelor discipline religios-morale ale conti-
CHINA (1000-200 î.Hr.) nentului asiatic au fost contemporani. Confucius
^ l Primul regat Chou (cca 551-479 î.Hr.) şi-a construit doctrina pe
| | RegatulChoudOOOÎ.Hr.)
necesitatea de păstrare a ordinii interioare a
statului prin educarea cetăţenilor în spiritul unei
i | Regatul Qin (secolul IVÎ.Hr.)
vieţi virtuoase, prin exerciţiul autodisciplinei şi
I 1 întinderea regatului Qin
' (210î.Hr.) prin loialitatea faţă de împărat. Buddha (cca
| | lmperiulHan(206î.Hr.) 563-486 Î.Hr.) şi-a bazat teoriile pe valorile tole-
| ProtectoratHan(59Î.Hr.)
ranţei şi nonviolenţei. Ambii au marcat profund
Marele Zid cultura si societatea chineză si indiană.
•—.J(300t.Hr.)
by imKobra ©
16 EPOCA L U I C A R O L CEL MARE
by imKobra ©
768-843 17
Ajaccio
Batctriona s
(Barcelpnâ)
Itmcia^^.---'
y Insulele Baleare
Inn Karalis CAROLINGIENII
Panormus Messina [ | Regatul francilor (751)
"Regium
Cuceririle lui Pepin cel Scurt
•Siracuza
Cuceririle lui Carol cel Mare
♦ Mahomed ♦
EXPANSIUNEA
ISLAMULUI 0 c e a n uI Aquisgranâ •Kolrrj
Colot
Pari^" C l <
D upă o copilărie plină de greutăţi,
Mahomed (cca 570-632) a trecut
printr-o perioadă agitată datorită căsă-
R E L I G I A ISLAMICĂ
Aî I ant ic
CAROLINGIAN
toriei cu bogata văduvă Khadija. Mai A TRANSFORMAT COMPLET * *Burgos Ţ o u | o u s e Lyort* Milarro
mulţi ani, s-a dedicat meditaţiei şi a Lisabona .Arles • Ven
SOCIETATEA ARABĂ, CARE n
ajuns la revelaţia „adevăratei credinţe" S p,a .Toledo Narbona Genova'
(islamul) pe care a început să o predice ÎN DOAR CÂTIVA A N I S~A I M P U S 'Barcelona
Cordoba
apropiaţilor. A intrat în conflict cu apă- i
,'Valencia
Sevilla
rătorii cultului tradiţional care îşi avea
ÎN ZONA M E D I T E R A N E I , ATÂT Insulele Baleare
cel mai venerat sanctuar chiar la Mecca
MILITAR, CÂT ŞI CULTURAL.
şi a fost constrâns să părăsească oraşul.
împreună cu aproximativ 60 de familii
convertite deja la religia lui, s-a mutat
în 622 (eveniment crucial, cunoscut sub
numele de „Hegira", adică fuga, înce-
P opulaţia săracă, dezoganizată şi cultural
rămasă în urmă care locuia în Arabia, un
imens deşert presărat cu câteva oaze, a reuşit
putul erei musulmane) la Yathrib, unde
a fondat o comunitate religioasă; oraşul într-un secol să supună un teritoriu pe care
a primit numele de Madinat an-Nabi nici o putere de până atunci nu-1 ocupase
(Oraşul Profetului sau Medina). Perioada vreodată. Rădăcinile acestui fenomen trebuie
medineză s-a caracterizat prin efortul căutate mai ales în spiritul noii religii dezvol-
constant de emancipare doctrinală a tate în secolul VII: islamul.
islamului faţă de alte religii monoteiste şi
prin raiduri şi razii, căci grupul de discipoli
ai lui Mahomed care s-au mutat cu el de
Jihadul
la Mecca la Medina era lipsit de orice Forţa islamului a început să se manifeste
resurse economice. Mahomed nu a ezitat imediat după moartea lui Mahomed (632),
să pună mâna pe arme pentru a impune când succesorii săi, califii (cuvântul arab
islamul, iar în 630 a reuşit să ocupe pentru „vicarii" profetului) au pornit răz-
Mecca, ai cărei locuitori, până atunci boiul sfânt: Jihad. Termenul, menţionat
ostili, s-au convertit la islam.
în Coran, înseamnă „urmarea căii alese de
Dumnezeu" şi este înţeles ca lupta neîncetată
împotriva necredincioşilor pentru impunerea
„adevăratei religii". In mai puţin de un secol,
armatele arabe au păstruns în inima Asiei,
supunând Imperiul Sassanid şi ajungând
până la malurile Indului. In zona medite-
raneeană, trupele califilor s-au înfruntat cu
Imperiul Bizantin, răpindu-i Siria, Egiptul şi
Palestina cu IerusaUmul, considerat oraş sfânt
şi de musulmani; doar teritoriile europene,
NAŞTEREA LUI MAHOMED
Miniatură păstrată la muzeul Topkapi
Carol M a r t e l din Istanbul şi datată în jurul anului 1595.
în tradiţia iconografică, chipul profetului
Mareşal al Curţii regatului franc din este aproape întotdeauna acoperit. In acest
Austrasia, a fost comandantul armatei caz, şi alte câteva personaje, cu excepţia
creştine care i-a înfrântpe arabi, conduşi îngerilor, au faţa acoperită.
de Abd al-Rahman, la Poitiers (732),
împiedicând astfel expansiunea islamului Anatolia şi Constantinopolul, asediat de mai
în întreaga Europă Centrală. multe ori, dar necucerit, au rămas în mâinile
bizantinilor. Imediat, a fost rândul coastelor
africane să cedeze atacurilor arabilor după
A FATIHA, PRIMUL CAPITOL AL CORANULUI. ce triburile berbere au fost înfrânte. In anul
TERMENUL ÎN ARABĂ ÎNSEAMNÂ „CEL CARE DESCHIDE CALEA" 699, Imperiul Musulman se întindea de la
fluviul Ind la castele Atlanticului şi depăşea
by imKobra ©
622-732 19
Sunniţi şi şiiţi
La moartea lui Mohamed a început o îndelungată luptă pentru EXPANSIUNE MUSULMANA (sec. VII-IX)
succesiune, la care a participat, printre altii, şiAli, vărul şi ginerele
, Mahomed se duce la Medina
profetului. în final, învingătorul a fostMuawiya, guvernator al Siriei (data Hegirei) (622)
şi fondator al dinastiei Omeiazilor, iarAli a fost asasinat de un kharigit,
un musulman disident. Din acel moment, lumea islamică s-a separat: □ Teritorii unite
de Mahomed (622-634)
pe de o parte sunniţii (ortodocşi), de alta, şiiţii (adepţii luiAli), Unificarea Arabiei
care au accentuat caracterul mistic al islamului. □ sub Abu Bakr (632-634)
Marea Neagră V ~
Sinope Trebisonda
cn'da Adrîanopral Constantinopol
OcVic
mto
'Saionic
— s «Ankara
IMPERIULBIZANTIN
Mosul. .Arbela
9re * M
M.uca
L i b i a
•Tabuk
Khaibar
.Yathrib
(Medina)
by imKobra ©
20 EUROPA DUPA ANUL 1000
EUROPA
♦ Feudalismul ♦
DUPĂ ANUL lOOO
F eudalismul a fost un f e n o m e n carac-
terizat d e diverse aspecte juridice,
sociale, politice şi economice. în primul
ODATĂ CU V E N I R E A NOULUI M I L E N I U , E U R O P A , T R E C U T Ă DE ETAPA
DE LA REINE MATHILDE DE LA BAYEUX. mitare între cele două mari puteri ale vremii:
Bo
Tanger» Geuta
Duce al Normandiei din 1035, a demarat, după
moartea regelui Angliei, Eduard Confesorul, vărul F
ATiMf2
său, o campanie susţinută şi de papă împotriva
lui Harald, celălalt pretendent la coroană, luptele
încheindu-se prin victoria de la Hastings (1066).
Ajuns rege, a impus în Anglia structura feudală
normandă şi a introdus un regim fiscal (Domesday).
by imKobra ©
1000-1095 21
EUR0PADUPAANUL1000
^ j Regatul luiCanutll
Expansiune musulmană
•» Maghiari
■♦ Pecenegi şi uzi
* Expansiune rusă
by imKobra ©
22 RENAŞTEREA EUROPEI
♦ Cruciadele ♦
RENAŞTEREA
EUROPEI
O D A T Ă CU REVITALIZAREA ECONOMICĂ D I N
Z O R I I NOULUI M I L E N I U , E U R O P A OCCIDENTALĂ
A Î N C E P U T UN PROCES D E EXPANSIUNE CARE
I - A P E R M I S SĂ-ŞI REDOBÂNDEASCĂ ROLUL
D O M I N A N T ÎN BAZINUL M E D I T E R A N E E A N .
by imKobra ©
1095-1492 23
Cuceririle Castiliei
Cuceririle Portugaliei
I—-i Ultimul regat musulman
' alGranadei (1231-1492) Cuceririle Aragonului
2 Teritoriile lui El Cid Campeador (1094-1102)
I M P E R I U L AYYUBID
Din 1250, almamelucilor %K by imKobra ©
24 iMPERIUL MONGOL 1026-1404 Hamburg
IMPERIUL
♦ Genghis Han ♦
MONGOL
C E L MAI MARE I M P E R I U CUNOSCUT
VREODATĂ Ş I - A AVUT O R I G I N I L E Î N T R - O
POPULAŢIE N O M A D Ă CARE LOCUIA
ÎN STEPELE M O N G O L I E I . L A APOGEU,
SE Î N T I N D E A DE LA O c E A N U L PACIFIC
LA MALURILE DuNĂRII.
by imKobra ©
stat independent. Principii ruşi au fost nevoiţi
să recunoască autoritatea mongolilor, de la care
primeau învestitura în schimbul unui jurământ
de fidelitate, cu obligaţia de a plăti tribut. Abia
în 1480, Ivan III al Moscovei a refuzat să declare Nume sub care e cunoscut suveranul turco-mongol
fidelitatea, a lui şi a Rusiei, faţă de han şi mongolii Timurlenk. Probabil descendent al lui Genghis
nu au acţionat cu suficientă energie. Han, provenit din teritoriile din Transoxiana, a pus
stăpânire, prin impetuoase campanii militare,
pe podişul Persiei, Siriei şi Anatoliei Centrale
China
şi a organizat chiar şi o expediţie împotriva Indiei,
După căderea dinastiei Jin sub loviturile lui distrugând Delhi (1338). A murit Tn timp ce se
Genghis Han (1215), chiar şi regatul chinez Sung pregătea săatace China (1405).
de Sud a fost ocupat în 1279 de Kubilai Han, care
a mutat capitala mongolă la Khanbalik (Beijing). multe insurecţii în aproape toate provinciile; în
El a fondat dinastia mongolă Yuan: a intensificat una din acestea, Zhu Yuanzhang (un călugăr
traficul pe rutele comerciale ale Asiei Centrale şi budist) a reuşit să se impună şi, după cucerirea
a intrat în contact cu misionarii şi comercianţii Beijingului (1371), a proclamat la Nanching
occidentali, printre care şi cu negustorul veneţian naşterea noii dinastii - Ming, „lumină". Mongolii
Marco Polo. Chinezii suportau cu greu această au fost obligaţi să se retragă spre nord, dar nu au
A TIMURLENK ATACĂ UN GRUP DE CAVALERI
dominatie străină si din 1340 au avut loc mai MINIATURĂ DIN 1467 PĂSTRATĂ LA BALTIMORE. încetat să reprezinte o ameninţare.
by imKobra ©
26 C I V I L I Z A Ţ I I L E PRECOLU M BIENE
& k\ ♦
;
- A Astfel, calculau pe perioade lungi ciclul mediu
al unui an venusian care dura între 581
f ** &*7 şi 587 de zile, cu o medie de 584 de zile.
f
t. <] PIATRA SOARELUI ESTE CONSIDERATĂ O EMBLEMĂ A CIVIUZAŢIEI
AZTECE. ERA UN DISC-CALENDAR, PE MARGINILE CÂRUIA SUNT
INDICATE CELE DOUĂZECI DE ZILE ALE CALENDARULUI RITUAUC
by imKobra ©
1500î.Hr.-1500d.Hr. 27
Incaşii
In timp ce coastele orientale ale Americii
de Sud au rămas mult timp pustii, în Anzi
s-au instalat comunităţi care cultivau cartofi
şi creşteau animale, în special oi, de la care
foloseau lâna: printre acestea se numără civi-
lizaţiile Huari şi Tihuanaco, dar şi Chimu,
precursorii incaşilor. Aceştia din urmă au
fost capabili să construiască un mare imperiu
şi timp îndelungat au ştiut să reziste înaintării
ARTÂINCAŞĂ
In Imperiul Inca, bazat pe o organizare
spaniolilor, deşi până la urmă au capitulat şi
rigidă, se acorda puţin spaţiu creativităţii ei. Nucleul politico-social al societăţii incaşe
artistice, motiv pentru care ceramica, era ayllu, o comunitate mică fondată pe
ţesăturile şi sculptura s-au dezvoltat puţin, legăturile de familie, unde proprietatea era
repetând mereu aceleaşi modele. în comun şi bunurile erau împărţite după
nevoile fiecăruia.
Machu Plcchu A CHICHEN ITZÂ, CEL MAI IMPORTANT SIT ARHEOLOGIC MAYAŞ,
9 G CONSTRUIT ÎN EPOCA POSTCLASICĂ (950-1200 D.HR.).
RITUALURI DE SACRIFICIU
Pentru populaţiile din America precolumbiană, ritualurile de sacrificiu aveau o imensă
importanţă deoarece, prin intermediul lor, aceştia doreau să le ofere zeilor sânge,
considerat lichid vital regenerator. Sacrificiile animale şi umane erau parte integrantă
a religiei aztece: pentru un războinic era o onoare să moară în luptă sau să fie oferit ca
victimă într-un astfel de ritual. Exista în acest scop un altar special de origine toltecă,
Chac Mool, sub forma unui om întins, pe care sacerdoţii pregăteau victimele.
by imKobra ©
28 REGATELE AFRICANE
♦ Africa ♦
REGATELE ACESTEI POPULAŢII SE EXPRIMĂ
SUB DIFERITE FORME, MAI ALES
PRIN REDAREA NUMEROASELOR
DIVINITĂŢI ADORATE.
AFRICANE
A frica este considerată leagânul ome-
nirii, deoarece primele vestigii umane
au fost găsite pe teritoriile de azi ale
N E - A M OBIŞNUIT PREA MULT SĂ CONSIDERĂM
AFRICA LOCUL ÎNAPOIERII CULTURALE ŞI ECONOMICE,
Kenyei şi Tanzaniei. Mult timp, europenii IGNORÂND CĂ PE ACEST CONTINENT AU ÎNFLORIT
au cunoscut doar partea septentrională
a Africii, cu deschidere la Mediterana. REGATE AVANSATE ŞI CIVILIZAŢII RAFINATE.
Se ştia puţin sau mai nimic despre popu-
laţiile din sudul Saharei. Se pare, conform
lui Herodot, că fenicienii au înconjurat
coastele continentului pe la 600 Î.Hr.;
primele contacte cu partea central-meri-
I nainte ca europenii să înceapă, în seco-
lul XV, să ocupe tot mai mult teritoriul
african şi să se folosească de resursele umane
ARTĂAFRICANÂ
In Africa, în special
dională au avut loc abia la sfârşitul şi naturale de aici, în Africa s-au afirmat în regiunea Nigerului
secolului XV, când navigatorii portughezi şi a Congoului,
regate şi imperii care prin organizare aveau
au ajuns pe coastele Senegalului, iar s-au dezvoltat între
puţine motive să invidieze statele europene secolele XII şi XVI
într-o a doua expediţie au ajuns până
la extremitatea meridională a Africii. contemporane; este adevărat că primii călă- diferite forme de expresii
Cu siguranţă că aceste contacte dintre tori care s-au aventurat prin aceste teritorii artistice, mai ales figuri
europenii albi şi negrii africani au fost au subliniat aspectele diferite, dar nicidecum antropomorfe sculptate
foarte complexe şi dificil de reprodus; pe inferioritatea. în lemn şi piatră.
de-o parte, superioritatea tehnologică a
pus popoarele africane într-o condiţie de
Regatul Ghana Timbuctu
subordonare netă, dar şi pentru marinarii
portughezi a fost o surpriză să se afle în In secolul V d.Hr. s-a remarcat regatul
faţa unor societăţi organizate în state cu Ghana, cu un teritoriu care, în perioada sa Fondat de tuaregi, a devenit în secolul XV
legi uneori incredibil de evoluate sau de de apogeu, ocupa o suprafaţă de la Maroc un centru comercial şi cultural important,
elaborate. Imaginea africanului sălbatic la zonele aurifere ale Africii occidentale, în asta şi datorită moscheei Sankore,
este, de fapt, o percepţie ulterioară, din sud. După şase secole de independenţă şi de un prestigios centru universitar islamic.
timpul marelui comerţ cu sclavi, §i pare bunăstare datorate unui comerţ înfloritor, a
să fie mai mult o încercare de justificare
fost invadat de Almoravizi, care au impus
a acţiunilor albilor decât o reprezentare dintre Guineea septentrională şi Mali meri-
obiectivă a realităţii. Astfel s-a născut
credinţa musulmană.
dional. Imperiul s-a dezvoltat în perioada
ideea misiunii civilizatoare pe care omul
alb avea datoria să o îndeplinească faţă Imperiul Mali 1235-1645 şi, sub conducerea lui Musa,
de popoarele supuse, îmbrăţişată de In timp ce regatul Ghanei era cucerit de a ajuns la maximul splendorii sale şi la o
opinia publică europeană. musulmani, în Africa central-occidentală populaţie de 50 de milioane de locuitori de
se afirma un nou stat fondat de populaţia diferite etnii. Din 1389, imperiul a început să
de etnie mandike, care trăia în regiunea intre în criză din cauza lipsei de stabilitate a
guvernului şi presiunilor exercitate la graniţa
< MOSCHEEA DE LA DJENNE (MALl), orientală de regatul Songhai.
EXEMPLU REMARCABIL DE ARHITECTURĂ
ISLAMICĂ AFRICANĂ, Al CĂREI PEREŢI SUNT
CONSTRUIŢI DIN CĂRĂMIZI DE LUT. Regatul Songhai
Acest regat îşi are originea în secolul VII
în populaţia Songhai, pe cursul inferior al
Nigerului. După ocupaţia regatului Mali,
naţiunea s-a eliberat în 1336 datorită lui
ISLAMUL ÎN AFRICA Sonni Ali Kilnu, iar sub regele musulman
Răspândirea religiei musulmane
Sonni Ali Ber a reuşit să cucerească pămân-
a început cu expediţiile militare
arabe dintre 650 şi 700 în ţările turile fostului Imperiu Mali, care căzuse în
mediteraneene. Deşi convertirea ruină, şi să ocupe temporar oraşele Timbuctu
populaţiilor septentrionale a fost şi Djenne. Datorită acestor cuceriri, Sonni
destul de rapidă şi generalizată, Ali Ber a reuşit să controleze rute comerciale
nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu
care i-au adus mari bogăţii, chiar mai multe
populaţiile din partea centrală a
continentului, care aveau religii decât Imperiului Mali. Songhai a prosperat
animiste şi politeiste. până în 1591, când o armată marocană
by imKobra ©
500-1500 29
Muscat
Goree.
oland. din 1617 W-
fndinl674
%i8
Comertul cu sclavi
by imKobra ©
30 MARILE DESCOPERIRI GEOGRAFICE
MARILE DESCOPERIRI
♦ Călătoriile lui Columb ♦
GEOGRAFICE
N E C E S I T A T E A D E S C O P E R I R I I D E NOI CĂI D E COMUNICARE
D escoperirea Americii de către
Cristofor Columb a fost considerată
un moment atât de important în istoria
cu O R I E N T U L I - A D E T E R M I N A T PE SUVERANII MARILOR
umanităţii încât este folosită pentru STATE EUROPENE SĂ FINANTEZE EXPEDITII CARE
■> i
delimitarea începutului epocii moderne.
Când, în 1492, navigatorul genovez SĂ DESCHIDĂ RUTE COMERCIALE ŞI SĂ DESCOPERE NOI
s-a prezentat la curtea Spaniei, ptiţini T E R I T O R I I P E N T R U PRODUSE ŞI RESURSE.
îl credeau şi doar bunăvoinţa reginei
Isabela a permis organizarea şi realizarea
acestei călătorii care va uimi întreaga
lume. Columb a plecat la 3 august 1492
P e urmele lui Columb s-au aventurat
mulţi alţi navigatori, sperând să găsească
noi pământuri neexplorate şi astfel să facă
■J.
<■«/> __->?T
2fe-
♦ \ Ecuator oî 0 c e a n u I
CĂLĂTORIA LUI MAGELLAN Insulele «
Galapagos
Navigatorul portughez Fernăo Insulele
de Magalhăes (Magellan) Samoa _ P a c i f i c
a fost primul care a înconjurat Quiros-Tolfj
. _ JJS0--O6-I
Pământul. A plecat cu cinci
nave şi cu 250 de oameni
de la Sanlucar de Barrameda
la 20 septembrie 1519.
A fost ucis în Filipine,
dar echipajul său s-a întors
la 18 septembrie 1522.
by imKobra ©
1400-1788
Groen/a/7^. Marea
T/5 0 c e a n u I
A r c t i c
oS
m rate de europeni
până la 1400
Pământuri explo-
până la 1500
Călătorii
I rate de europeni Cook de explorare
Groenlandei până la 1600
Capul Nord
;A&S3;
^iax.
CerculPolarArctic
Bergen
• Novgorod Ohotsk
PuS/g"'*f^W i / Bering
Kiev
Sarai
(s Sahalin\ t"
?_^-~^Aştrahan
~BerTngT740-^
Taşkent Turfan • Karakorum
^QsuleJe'1'nsuleleB,ke 'lS>9.>
^ l ^ f ^ i ^ ^ i o c i e m n
/ Insula ijahiti)
Saledonib; -,s TonaA
\<iP-
i" "ţasfl
^Sydjeyjy /l
trânjţgarea
V Magellan
**5
by imKobra ©
32 REFORMA PROTESTANTA
♦ Criza Bisericii ♦
REFORMA
PROTESTANTĂ
I nfluenţa Bisericii în societatea euro-
peană a secolelor XIV-XVI era enormă.
Marca toate momentele semnificative
C R I Z A SPIRITUALĂ ÎN CARE CĂZUSE BISERICA A FAVORIZAT
O SERIE D E N O I T E O R I I R E L I G I O A S E , D A R M A I A L E S O N E T Ă
ale vieţii (naşterea, căsătoria şi moartea)
prin intermediul sfintelor taine şi dădea O P O Z I T I E FATĂ DE PAPĂ, CONSIDERAT DE M U L T I CAUZA
promisiunea vieţii veşnice, în schimbul
PRINCIPALA A D E C A D E R I I MORALE.
confesării, ispăşirii şi al daniilor, dar mai
ales prin indulgenţele pe care papa sau
episcopii le puneau în vânzare pentru
realizarea marilor monumente ale
Bisericii. Intenţia lui Luther nu era să
A ceastă situaţie provoca nemulţumiri şi
în multe părţi ale lumii ecleziastice se
cerea o intervenţie drastică pentru stoparea
Ptr 1*****4 £+&>
producă o ruptură de Roma, ci să critice
celor mai evidente scandaluri. Impulsul
ceea ce devenise un comerţ în toată A SEMNĂTURA LUI MARTIN LUTHER PUBLICATĂ PENTRU PRIMA
regula şi să readucă la lumină preceptele înnoitor venea dinspre umanişti, care se DATĂ ÎN CUNOSCUTA ENCICLOPEDIE SUEDEZĂ NORDISK FAMILIEBOK
APĂRUTĂ ÎN MAI MULTE EDIŢII ÎNCEPÂND CU 1876.
biblice de la începuturi, care îi ajutau gândeau la o nouă religiozitate, bazată pe
pe credincioşi să obţină mântuirea. La credinţă şi caritate, care trebuia să se nască
Vatican, iniţiativa sa nu a fost apreciată din citirea Scripturilor. Intenţia lor nu era
şi cardinalul Thomas Cajetan (Tommaso să strice unitatea Bisericii, dar evenimentele Jean Calvin
de Vio) l-a admonestat verbal pe Luther; care au urmat au dus la această consecinţă
apoi, Leon X, prin bula papală Exurge Reformator religios francez; susţinător
dramatică.
al ideilor luterane (1553), a fost obligat
să părăsească Parisul. După ce a stat
o vreme la Strasbourg şi Basel, s-a
MARTIN LUTHER stabilitîn 1541 la Geneva, un oraş model
După ce a studiat la universitatea din Erfurt, de rigoare şi disciplină.
a intrat în iulie 1505 în ordinul augustinian
şi, din 1513, a predat filosofia şi teologia la
Wittenberg. In 1571 a protestat împotriva Contrareforma
vânzării indulgenţelor, intens promovate de
După excomunicarea lui Martin Luther în
Leon X, afîşând cele Nouăzeci ţi cinci de teze pe
uşa Bisericii Tuturor Sfinţilor din Wittenberg. 1521, Biserica de la Roma a aşteptat până
A fost excomunicat de papă la 3 ianuarie 1521, să răspundă doctrinal tezelor reformiste; de
dar şi-a găsit refugiu în castelul de la Wartburg fapt, abia în 1545, papa Paul III a convocat
al lui Frederic de Saxonia, unde s-a ocupat de Conciliul de la Trento pentru dezbaterea
prima traducere a Bibliei în limba germană.
by imKobra ©
1513-1545 33
Helsingforsy
^c
u_ oS) ^-"1
c
CASTLE ÎN YORKSHIRE.
(Helsinki)
Bergen . Nijni
Ingria
Stockholm IMPERIULRUS laroslavl Novgorod
•.ChMiaîia) •
Novgorod
33 REFORMA PROTESTANTĂ
Corfă v ;\,- J ^}
A/eneţia) _ _ S ! fflinci« y ^ f ^ / c,
- - i « -. , £ ! ■ • Smirrfa,, S ^
'ulele lorfice '- <gen.pânpiai566> ^ ^da|ja
-
(Veneţia) "Naupijia- Ducatul (gen.pânăla 1566)*
ven. pâr.ain1540) Naxos
Malv8siâ'(ven.'pânăla1568) Rhodos
(ven. până îh 1640) (vas,al otoman din 1552) Cipflf
Creta * C a n d , a (ven. pânăîn 1571)
(Veneţia)
lerusalim
Alexandria
by imKobra ©
34 RAZBOIUL DE 3 0 DE A N I
$rmr
Protestante. Confruntarea decisivă a avut
by imKobra ©
1618-1648 35
mmmmmmmmmmmmmmmmm
Helsingfors TSff
Brgen Abof ' Nyen
Uppsala Pacea de la Westfalia
Christiania H
" •Reyal^ / °^orod
REGATUL
SCOŢIEI '-'- l\' o
REGATUL St
°^h0,m Compusă din două tratate semnate la
DANEMARCEI JSnkopihg » Z \ <Pskov s
I Edinburgh Şl AL NORVEGIEI
Miinster şi Osnabriick, fiindcă protestanp
M a r e a c, Kalmar •Riga şi catolicii refuzau să stea împreună la
N o r d u I u i masa tratativelor, a stabilit recunoaşterea
Copenhaga» •Scania o.
IJnbli|T
•York Konigsberg Vj|njus
Smolensk oficiala a calvinismului şi a păstrat
REGATUL Ştralsund .-• concesiile făcute protestanţilor prin pacea
ANGLIEI PROVINCIILE Hflhburg PomeranJa Da^ig l;: pMJsm
UNITE
Minsk de la Augsburg. Franţa şi Suedia au primit
Londra Amsterdam Bremen Brandenburg
" ^ ... REGATUL
teritorii, iar împăratul a renunţat la ideea
1'lyniouttin • Pinsk
„ ' , O t SFĂNTUL Varşovia POLONIEI de reunificare a Germaniei. Spania
Ţările'
i W W IMPERIU Lusacia e,.
Lublin *Lvov
• Kiev
s. ^ a fost obligată să acorde independenţa
Spaniole ,Mainz Dresda* ™je*™V Cracovia Provinciilor Unite ale Olandei după
Paris Palatinatul Praga. s , l e z , e ' 2 •
de Jos Palatinatul ^*
Wpru un război de peste optzeci de ani.
Orleans deSuS
Nante&», S H / «EGATUL
. Wurttemberg .Munchen \ UNGAfilEI P ; laşi Hanatul Crimeei
l W r*!^ Baviera Viena * ^ Pesta ^Qsit Moldova (vasal otoman)
v
*nig (vasaldtoman)
REGATUL (fELVETIA Ş ^ , Arhjducatul / Buda
iordeaux. FRANŢEI Lyon ^ ^
SSauoia Ducatul Veneţia
Savo a
i Milano •'
Torino Valahia Bucureştf
Avignon M a r e a N e a g r ă /
implona
gs'Genova Belgrâd (vasal otoman) - «Varna c5
'£ Marele N & . Sarajevo
ANDORRA Ma;si|ia e> ducat Statele x / s
♦Barcelona
% al Toscanei
% Papale
Roma. \ % V?
Ragusa \ Sofia
i
Adrianopole constantinbpole
Benevento
l
InsulelesBaleare Regatul Valona Salonic
Sardiniei Napolr- Regatul
Napoli î I M P E R I U L O T f r M t f N ^
M a r e a Cagliari -
•Smirria
Palermo 'Atena (Izniir)
Adalia
Rhodos Cipru
M e d i t e r a n ă
Creta
by imKobra ©
36 OTOMANII Şl RUSIA
♦ Căderea
OTOMANII
Constantinopolelui ♦ ŞI RUSIA
I N ESTUL EUROPEI S-AU RIDICAT \L3
Bătălia de la Lepanto
avea vecini puternici şi în plină extindere.
Până la pregătirea flotei creştine, Ciprul
Mahomed II a continuat expansiunea
în partea balcanică, anexând Serbia,
căzuse în mâinile musulmanilor, dar luptele
Bosnia şi Grecia. Veneţienii au fost primii s-au declanşat oricum şi la 7 octombrie 1571
care au plătit consecinţele fenomenului: a avut loc bătălia din largul oraşului Lepanto.
Serenissima a renunţat la posesiunile sale Deşi la început incertă, victoria le-a revenit • Candia
din Moreea (Pelopones) şi din Albania în apoi creştinilor, care au capturat 130 de
schimbul menţinerii drepturilor comerci- Mai
nave inamice şi au distrus mai mult de 60.
ale cu imperiul. Cuceririle teritoriale au Soliman Magnificul
Victoria a fost sărbătorită drept cea mai mare
continuat sub Soliman Magnificul, care
realizare a creştinătăţii în faţa islamului, dar
în 1521 a ocupat Belgradul şi în 1526 l-a
înfrânt şi ucis în bătălia de la Mohâcs pe nu a fost urmată de nici o altă acţiune, căci Sultan otoman între 1520 şi 1566, a
regele maghiar Ludovic II lagello. Serbia în curând au apărut rivalităţi între aliaţii condus imperiul spre maxima expansiune
şi Ungaria erau deja în mâinile sale după creştini. Turcii şi-au continuat acţiunile prin cucerirea Persiei, a Anatoliei Orientale
ce a asediat de două ori, în 1529 şi 1532, pe uscat, mai ales în Peninsula Balcanică, şia Mesopotamiei. A lăsat un cod de legi
Viena, însă fără să reuşească să o învingă. dar înfrângerea de la Lepanto le-a dovedit şi a susţinut dezvoltarea artei şi a literaturii.
„Ameninţarea turcă" din inima Europei vulnerabilitatea şi le-a împiedicat obţinerea
a rămas o problemă centrală a politicii
controlului total asupra Mediteranei. Rusia
europene pe parcursul secolului XVI, dar
cel mai important lucru a fost ruptura Precedată de eliberarea de sub dominaţia
pe care otomanii au creat-o în raportu- vecinilor mongoli de o armată condusă de
rile comerciale între Orient şi Occident şi Dimitri Donskoi (bătălia de la Kulikovo,
declinul zonei mediteraneene în calitate
1380) şi apoi de refuzul marelui cneaz
de centru al schimburilor comerciale.
de Moscova, Ivan III, de a plăti tributul
către hanii Hoardei de Aur, unificarea
BÂTÂLIA DE LA LEPANTO, ARTIST ANONIM; TABLOU l > teritoriilor Rusiei central-septentrionale a
PĂSTRAT LA NATIONAL MARITIME MUSEUM DIN GREENWICH.
avut loc sub domnia aceluiaşi Ivan III şi
a fost completată de Vasili III. Ivan IV
by imKobra ©
EXPANSIUNE RUSAINTRE SECOLELE XV ŞIXVIII IMPERIULOTOMAN
~J Marele principat al Moscovei (1462) | Imperiul Otomanîn 1512
[ | Cuceririle lui Ivan III cel Mare (1462-1505) I 1 Cuceririle lui Selim I
1
' şialeluiSoliman (1512-1566)
[ | Cuceririle lui Vasile III (1505-33)
mM Cuceriri (1566-1699)
[ :.v| Cuceririle lui Ivan IV cel Groaznic (1533-84)
[ State independente din 1815
Cuceririle Romanovilor (1613-76)
| ~1 Imperiul Safavid (1722)
Cuceririle lui Petru I cel Mare (1682-1725)
► Campanii otomane
Cuceririle Ecaterinei II (1762-96) j | Graniţeîn 1815
Intervenţii din Războiul de Şapte Ani (1756-63)
Expansiune suedeză
Cuceriri succesive | | Graniţeîn 1815 şipoloneză (1598-1613)
mmmmmmmmmmmmmmm
Nijnekolmînsk
> T 1644
Petropavlovsk
1740 •
lakutsk 'Ohotsk
1632« V1649
'Olekminsk
1635
pasnoîarsk . j Teritoriurestituit'&ei
imn ,<■' ITratatul de la Nercinsk)
Chină-manciuriană
Sankt Petersburg
a fost primul conducător care, în 1547, şi-a luat > STATUIE ECVESTRĂ A LUI PETRU
CEL MARE, LA SANKT PETERSBURG.
numele de ţar (de la Caesar) consolindând puterea
absolută a suveranului şi structurile administrative
ale Imperiului Rus. După o perioadă de războaie
cu polonezii şi suedezii pentru supremaţie în zona
Baltică, un salt important a avut loc sub conducerea
PETRU I CEL MARE
lui Petru I cel Mare, care a pus în practică diferite Ţar al Rusiei între 1689
reforme cu ajutorul inginerilor germani, italieni şi şi 1725, a avut o politică de
francezi, care au transformat Rusia într-o naţiune reforme care au modernizat
modernă. Acesta a redus puterea Bisericii Ortodoxe, ţara şi au consolidat puterea
absolută. A construit o nouă
a obligat nobilimea să intre în slujba statului şi a
capitală la Sankt Petersburg,
început expansiunea către Caucaz, încheiată de la gurile Nevei, şi a promovat
Ecaterina II prin anexarea Crimeei în 1783. cultura, comertul si industria.
38 SECOLUL LUMINfLOR
Noua ştiinţă
SECOLUL LUMINILOR
ENCYCLOPEDIE, A F I R M A R E A NOII Ş T I I N T E S C H I M B Ă MODUL
DICTIONNAIRE RAISONNE
DES SCIENCES,
DE GÂNDIRE ŞI ACŢIUNE AL INDIVIZILOR:
ODATĂ ABANDONATE ŞI GOLITE D E VALOARE
VECHILE PREJUDECĂŢI, OAMENII S-AU
Î N C R E Z U T T O T MAI MULT ÎN RATIUNE Glas
Plymotrth
A VOLTAIRE, PSEUDONIM AL LUI FRANCOIS-MARIE AROUET,
A FOST UNUL DINTRE CEI MAI IMPORTANŢI EXPONENŢI
Al ILUMINISMULUI.
I ntregul secol XVIII a fost marcat de
o mişcare filosofică şi culturală numită
Iluminism. A fost mai ales un mod de
Brest
Rennes
by imKobra ©
SECOLUL LUMINILOR
mmmmwmm
Rennes
Nantas •
Valmy 20/9/1792' „ J Straşbourg
J \ \ Verdun 179^1
v
l Bourjses\ S^&MC '
Bordeaux»
r Lion®
Geneva
9/10/1793 \ S
■ Toulouse* «•7 ^
Avignon
Marsilia L.Nisa
Tariţîn Q REVOLUŢIA FRANCEZÂ
^ 7bu/on
~~~] Zonele revoltei agrare 19/12/17&r
| Zonele contrarevoluţionare
REVOLUŢIA A M E R I C A N A
Trois Riveres n /.
6/7/1776 V * 3_jl
;aultSte.-Marie Montreal»-
/P^ / ' texington 19/4/1775
FortRouille, ♦ vf-~\ *>■
Fort Pontchartrain \ ^Bunker Hill 17/6/1775
\ GuilfordC. r *
15/3/1781 WaşhSnjlen,,
King's Mountain \ /
7/10/1780 ^g
Fort Chiswell
'-19/4/1781
*'Shavannah 29/12/1778
- / / , SE-^ugustine
Camden f
Trupe americane
16/8/1780 H .
% Trupe engleze
Revoluţia Franceză
Evenimentul fundamental al secolului a avut
loc în Franţa, unde burghezia pariziană,
CÂDEREA BASTILIEI susţinută de popor, a preluat în 1789 puterea
La 14 ninie 1789, s t a t l u u i s j a r ă s tumat de la putere dinastia
multimea pariziană _ - _ . _ , .
. ._ u _ _i- Bourbon. r n n Declaratia arepturilor omului
a luat cu asalt bastilia, ' *
o fortăreată transformată f* cetăţeanului s-a încheiat definitiv Vechiul
în închisoare, aflată în Regim şi s-a deschis o nouă etapă în istoria
interiorul oraşului; după umanităţii. Principiile elaborate de iluminişti
d0
NaZtfoendădadTcis '"^ transformat în h
& si î n c â t e v a deCenii
Napoleon
EPOCA LUI NAPOLEON
P R I M I I ANI AI SECOLULUI XIX AU FOST MARCATI DE
O PERSONALITATE P R O E M I N E N T Ă : N A P O L E O N BONAPARTE.
by imKobra ©
1796-1815 41
lui Napoleon din insula Elba, a fost reluat I | Cuceriri între 1806 şi 1812
Trafalgar Malaga
1805'
by imKobra ©
42 NAŢIONAUSMELE
♦ Mişcările de independenţă ♦
NATIONALISMELE
DEZVOLTAREA IDEALURILOR
NATIONALE A F O S T CONSECINTA
T entativa anacronică a marilor puteri
europene de a readuce la putere în
diferite state, care acum erau străbătute
NATURALĂ A A S P I R A T I I L O R
L E G I T I M E ALE D I F E R I T E L O R
de fiorul revoluţionar, vechea aristocraţie
s-a dovedit falimentară deoarece nu mai POPOARE LA I N D E P E N D E N T Ă
puteau fi reprimate curentele liberale ce
ŞI LA UN GUVERN CARE
îndemnau spre un sistem politic repre-
zentativ şi constituţional. între 1820 şi SĂ RESPECTE MAI M U L T
1831 au avut loc în diferite ţări europene
LIBERTĂTILE I N D I V I D U A L E .
tentative de insurecţie, dur reprimate de
guvernele absolutiste şi de Sfânta Alianţă.
Totuşi, Grecia în 1830 şi Belgia în 1831
şi-au câştigat independenţa naţională,
iarîn Franţa „revoluţia din iulie" (1830) a
adus la putere o monarhie liberal-constitu-
I n a doua jumătate a secolului XIX, când
Imperiul Habsburgic a fost învins şi
redimensionat după înfrângerile din Italia şi
ţională. în 1848, un nou val revoluţionar a
prins viaţă la Paris între 21 şi 24 februarie, Germania, Europa central-meridională şi-a
odată cu alungarea regelui Ludovic Filip schimbat chipul.
şi instaurarea republicii; în luna martie a
lovit Imperiul Austro-Ungar, Germania şi Independenţa Italiei
Italia - ducând la conflicte între maghiari, După încercarea nereuşită a Regatului
italieni şi cehi pentru obţinerea indepen- Sardiniei de a răpi Austriei Lombardia în
denţei naţionale. în a doua jumătate a A PORTRET AL LUI KARL MARX (1818-1883).
primul război de independenţă (1848), noul
secolului XIX, visul patrioţilor italieni de
a avea o naţiune unită şi independentă a rege al Sardiniei, Vittorio Emanuele II, s-a
KARLMARX
devenit realitate; la fel, cancelarul prusac aliat cu Franţa şi în 1859 a înfrânt Austria şi Istoric şi economist german, teoretician
Otto von Bismarck a unificat Germania. a câştigat Lombardia. In anul următor, prin- al revoluţiei socialiste şi al utopiei comuniste,
Istoria statelor balcanice ieşite de sub tr-o acţiune temerară, Giuseppe Garibaldi care prevăd abolirea totală a proprietătii private;
stăpânirea otomană a fost mai complexă: le-a răpit Bourbonilor Regatul celor a susţinut importanţa decisivă a economiei
instabilitatea acestei regiuni va produce în schimbarea istoriei. A publicat împreună
Două Sicilii şi 1-a încredinţat lui Vittorio
conflicte puternice. cu Friedrich Engels ManifestulPartidului
Emanuele II, care în 1861 a fost proclamat Comunist (1848); după revoltele din 1848
rege al Italiei. După mai mult de o mie de a fost exilat în Anglia, unde a şi murit (1883).
ani, Italia înceta să mai fie o simplă noţiune A publicat Capitalul (1867), bază teoretică
geografică şi devenea o realitate politică şi un a miscărilor marxiste ulterioare.
stat independent.
by imKobra ©
1815-1890 43
♦ Războiul de secesiune ♦
AMERICA DE NORD
D U P Ă OBTINEREA I N D E P E N D E N T E I ,
CELE 13 COLONII A M E R I C A N E AU FORMAT
UN STAT CARE A Ş T I U T SĂ COMBINE
LIBERTĂŢILE DEMOCRATICE ŞI PUTEREA
ECONOMICĂ, DEŞI NU AU LIPSIT
M O M E N T E L E DRAMATICE SAU SÂNGEROASE.
economice, sociale şi politice existente Indian Removal Act, prin care triburi întregi
între cele două zone ale Statelor Unite. erau alungate de pe teritoriile de origine şi V UN TEEPEE,
Nordul industrializat favoriza o economie împinse la vest de Mississippi, determinând LOCUINŢA TIPICĂ
protecţionistă; Sudul agricol avea nevoie A TRIBURILOR NOMADE
astfel dispariţia indienilor din partea estică a OIN AMERICA DE NORD,
de legi neintervenţioniste pentru comer- ESTE UN CORT CONIC
cializarea produselor. Mai mult, statele Statelor Unite. Odată cu introducerea căilor
CU DIAMETRUL
din Sud aveau nevoie de sclavi ca mână ferate şi goana după pământ, între 1840 şi DE 4-5 METRI, ACOPERIT
de lucru pentru cultivarea terenurilor, dar 1890, guvernul federal a organizat un sistem CU PIEI DE BIZON.
în Nord erau tot mai răspândite ideile de de rezervaţii în vest; aici au întâmpinat cea
eliberare a sclavilor. în 1860, alegerea mai mare rezistenţă, care a culminat cu
preşedintelui Abraham Lincoln, care îşi revolta condusă de Sitting Bull şi Crazy
bazase campania electorală pe problema
Horse, încheiată cu victoria indienilor la
sclaviei, a determinat Carolina de Sud să
se despartă de Uniune, iar în următoarele
Little Big Horn (1876). Dar superioritatea
două luni Georgia, Florida, Alabama albilor era evidentă şi ultimii rebeli s-au
şi Mississippi i-au urmat exemplul. La predat. Ultima confruntare a avut loc la
8 februarie 1861, a fost aprobată o 29 decembrie 1890, odată cu masacrul de la
constituţie a Statelor Americane ale Wounded Knee, din Dakota de Sud, unde
Confederaţiei, iar Jefferson Davis a deve- cavaleria federală a exterminat bărbaţi, femei
nit preşedintele acestora. Noua naţiune a
şi copii sioux; în acest mod puţin onorabil,
confiscat proprietăţile federale, cum erau
albii au pus capăt războaielor indiene.
forturile şi vămile, dar când a încercat
să cucerească fortul Summer din portul
Charleston (Carolina de Sud), comandan-
tul forţelor federale s-a opus şi forţele SIOUX
Confederaţiei au început bombardamen- Unul din cele mai faimoase triburi native este
tele. Acest episod (11-12 aprilie 1861) a Sioux; a locuit mai întâi în vest, dar s-a mutat
marcat începutul războiului de secesiune. în prerie, unde a creat, printre altele, o scurtă,
RAZBOIULCIVILJ
dar interesantă „cultură a preriei". Procesul de
mutare către prerie a fost accelerat de apariţia ' ' r tASC >\ ^J Statele UniJ
by imKobra ©
1800-1890
by imKobra ©
46 MEXIC ŞI A M E R I C A DE S U D
♦ America Latină ♦
MEXIC ŞI AMERICA
DE SUD
I n primii ani ai secolului XIX, America
Latină, de la Mexic până la punctul
extrem meridional al Patagoniei, era
URMÂND EXEMPLUL COLONIILOR AMERICANE,
PATRIOTII DIN A M E R I C A DE S U D AU PURTAT,
o posesiune colonială a portughezilor ÎN P R I M I I ANI AI SECOLULUI XIX, LUPTE
(Brazilia) şi mai ales a spaniolilor, cărora
le aparţineau toate celelalte teritorii, cu CARE AU DUS LA CUCERIREA I N D E P E N D E N T E I
foarte mici excepţii. în colonii, puterea
ŞI LIBERTĂŢII.
era exercitată direct de patria-mamă prin l> STINDARDUL FECIOAREI
intermediul guvernatorilor (viceregi), iar DIN GUADALUPE PURTAT
DE HIDALGO ÎN RÂZBOIUL
localnicii nu aveau aproape nici o influ-
DE INDEPENDENŢĂ.
enţă. Chiar şi creolii, cei născuţi în colonii
din părinţi spanioli, deşi deţineau mari
întinderi de terenuri agricole (haciendas),
O dată obţinută independenţa Americii
de Sud, nu a fost posibilă îndeplini-
rea proiectului la care visau unii patrioţi. MIGUEL HIDALGO
nu aveau putere. în timp ce Spania se A urmat o dezagregare mai accentuată a Sacerdot mcxican, a luptat pentru eliberarea
înfrunta cu Napoleon, creolii au declanşat Mexicului de opresiunea guvemului colonial
statelor, astfel că, după eşecul Congresului
revolta, cerând o mai mare autonomie spaniol. A adunat o armată şi a atacat
faţă de patria-mamă, apoi independenţa
panamerican din Panama (1826), Columbia
Ciudad de Mexico, dar nu a ştiut cum să
politică. în câţiva ani, datorită acţiunilor Mare s-a separat în trei state (Venezuela, respingă definitiv trupele spaniole, care 1-au
a trei mari personalităţi - Simân Boh'var, Columbia, Ecuador), la fel ca Federatia sta- capturat în 1811 şi, după un proces sumar,
Francisco de Miranda şi Jos£ de San telor central-americane. In anii următori, au 1-au executat prin împuşcare.
Martin - întreaga Americă Latină a avut loc războaie care au implicat mai multe
state şi au distrus definitiv visul panamerican. I-a urmat preşedintele Benito Juârez, care
a înfruntat puterile europene, refuzând să
Mexic recunoască obligatiile faţă de acestea; Franţa
Istoria Mexicului după obtinerea indepen- a trimis o armată care 1-a înfrânt pe Juârez şi
denţei (1821) este similară cu a multor a impus alegerea ca împărat a lui Maximilian
ţări sud-americane, dacă nu mai dificilă; de Habsburg (1864). Datorită susţinerii
în primii cincizeci de ani de indepedenţă, SUA, preşedintele Juârez a reuşit să revină
Mexicul a avut cincizeci şi doi de preşedinţi la putere şi nefericitul Maximilian a fost
sau dictatori şi un împărat. Până în 1855, împuşcat. La moartea lui Juârez (1872),
cea mai marcantă imagine era a generalului a venit la putere generalul Porfirio Diaz
Antonio Lopez de Sant Ana, preşedinte care a instaurat o dictatură feroce, abolită
de mai multe ori, cunoscut mai ales pentru abia în 1911 după lupta armată condusă de
confruntarea cu Statele Unite, care au luat Francisco Madero cu sustinerea revoluţiona-
Texasul, New Mexico şi California (1848). rilor Pancho Villa şi Emiliano Zapata.
MAXIMILIAN
obţinut independenţa. Bolîvar a încercat DE HABSBURG
să copieze modelul Statelor Unite prin Frate al lui Franz Joseph,
crearea unei confederaţii de state care a acceptat în 1864 tronul
să cuprindă Columbia, Venezuela şi Mexicului, fiind adus
Ecuador, numită Columbia Mare (Gran la putere de francezi
Columbia), dar revendicările fiecărui stat după victoria asupra lui
au distrus proiectul. Noile ţări nu au Benito Juârez. Când
avut capacitatea de a forma guverne francezii au părăsit Spania,
stabile şi mai ales nu au ştiut să reducă a fost capturat de forţele
diferenţele sociale între minoritarea republicane şi împuşcat.
bogaţilor şi majoritatea copleşitoare a
populaţiei condamnate la sărăcie lucie.
Această instabilitate a favorizat revolte şi
> EXECUŢIA IMPARATULUI
o succesiune de dictaturi militare.
MAXIMIUAN ÎNTR-0 PICTURÂ
DE EDOUARD MANET DIN 1867
(KUNSTHALLE, MANNHEIM).
by imKobra ©
Merida
Ciudad de Mexico
1816-1911 Santo
V AMERICA CENTRAL-MERIDIONALĂ.
Coatzacoalcos HONDURASUL Domingo
• - j BRITANIC ÎN CÂŢIVA ANI (1821-1823),
Acapulco'
APROAPE TOATE STATELE ŞI-AU
GUATEMALA noNMiRAS
Doctrina Monroe Guadelupa
Dominica ^ OBŢINUT INDEPENDENŢA.
183« 1838
In 1823, preşedintele SUA, James Monroe, ELSALVADOR NICARAGUA
Martigica
Barbados
preluând mottoul „America le aparţine 38 V
■y
1838
SUA
nada- , ,
Tobago
americanilor", a exprimat opinia guvernului COSTARICA r ^din1903
Caracas ''fjtrinidad
1838 Pajjama
de la Washington asupra problemelor din PANAMA VENEZUELA Ciudad Bolivar
1903
America Latină afirmând că, aşa cum ame- Bogotâ
Georgetown. Paramanbo
«fayenne
ricanii nu se ocupă de chestiunile europene, Guyana Franceză
COLUMBIA
Galâpagos
nici statele europene nu trebuie să se implice (Ecuadofl ECUADOR
Macapa
în afacerile interne ale statelor americane.
^Ambato ,
1835 Cumpărat
de Ja Peru^,
• Sâo Luis
P i u r a . ^ ^ Y * ^
. \)
A M E R I C A DE S U D (pana la finalul sec. XIX)
□ Graniţele Republicii
Columbiei M a r i (Gran Columbia)
CHILE
■J^/Zi, Statul şi anul eliberării
1818
ut*in„ mijrjţ:BnrWLJ4ATA •k Bătălii în războiul din Pacific (1879-84)
Rancaguajkt : 1816 'Buenos Aires
1S1A T^. X r , i3 Bătălii de eliberare
BENITO JUAREZ
Indian zapotec şi erou AMERICADESUDÎNANII1800
national mexican, a fost Graniţele Republicii Itinerarul lui Simon Bolivar
primul guvernator al sta- Gran Columbia Itinerarul lui Sucre
V STATUIA LUI SIM6N
tului Oaxaca (1847-1853) Graniţele Guyanelor Itinerarul lui San Martin BOLiVAR LA WASHINGTON.
Teritorii revendicate
şi de două ori preşedintele de Peru şi Bolivia
Principale bătălii şi date
Don Pedro
♦ Explorări şi imperialism
PERIOADA M 5^1?
COLONIALĂ
C ucerirea coloniilor de către puterile
europene începuse încă din secolele
XV-XVI, după descoperirea Americii.
Î N A DOUA JUMĂTATE
A SECOLULUI XIX, M A R I L E
Fenomenul a luat amploare globalâ în NATIUNI EUROPENE AU ÎNCEPUT
secolul XIX, întreaga lume fiind colo-
nizată şi împărţită între marile puteri.
>
Continentul african, rămas aproape neex- OCUPAREA MILITARĂ DIRECTĂ
plorat până la începutul secolului XIX, A A F R I C I I ŞI A UNEI MARI PĂRŢI
a căzut în mâinile europenilor. Drumul DIN A s i A .
forţelor de ocupaţie a fost deschis de
expediţiile exploratorilor, pe urmele căro-
ra au venit naţiunile bogate ale Europei.
Deschiderea Canalului Suez (1869) a
marcat începutul cursei ocupaţiei directe
a teritoriiior africane şi asiatice. Partea
J udecata morală făcută astăzi de istorici
colonialismului este foarte diferită de ceea
ce gândeau intelectualii, politicienii şi preoţii
secolului trecut. Dacă astăzi condamnarea
leului a aparţinut Marii Britanii, care a
este aproape unanimă, pe atunci se credea că
reuşit să concretizeze ambiţiosul proiect al
unui „imperiu de la Cairo la CapeTown" omul alb, ca „rasă superioară", avea datoria Guatemala- ~~^>£k
care traversa Africa în toată lungimea ei de a extinde „civilizaţia" în locuri mai înde- ElSalvador^^/
Honduras *^\//\
Dacă adăugăm teritoriile din Asia (India părtate şi de a impune propriul sistem social Nicaragua / al
Birmania şi Malaysia) şi din Oceania, avem în toate colţurile lumii. Costa Rica 7 ^
în faţă unul dintre cele mai mari imperii
din istorie. Franţa, Germania, Spania şi
Impărţirea Africii
Portugalia şi-au format propriile imperii
şi rivalitatea dintre ele a contribuit la
Din 1880, ocuparea Africii s-a intensificat, Tropicul Capricornului
Pitcairn ™fc
declanşarea Primului Război Mondial. în mai ales după ce Franţa luase în posesiune
ciuda diversităţii zonelor cucerite şi a Tunisia (1881) şi apoi Senegalul şi întreaga 0 c e a n u I
structurilor administrative de guvernare, porţiune centrală până la graniţa cu Sudanul. P a c i f i c
colonizarea s-a caracterizat prin tendinţa Marea Britanie, îngrijorată de avansul
de exploatare intensă a resurselor colo- francezilor, a impus ocupaţia militară în
niale, adesea fără avantaje reale pentru
Egipt (1882), Sudan, Rhodesia, Transvaal şi
populaţiile indigene.
Orania (Orange) prin cele două războaie cu
burii între 1880-1902. în 1884, Germania
s-a stabilit în diverse locuri: Togo, Camerun, < OPIUL ESTE UN
NARCOTIC EXTRAS
Africa sud-occidentală şi Africa orientală DIN LAPTELE USCAT
germană. Ultima a fost Italia, care, după DIN CAPSULELE
NECOAPTE DE MAC
nefericita tentativă de ocupare a Ethiopiei în DE OPIU, PAPAVER
1887, a fondat colonia Eritreea, iar în 1911 SOMNIFERUM.
a ocupat Libia.
RÂZBOAIELE OPIULUI
între 1839 şi 1860, mai întâi Marea Britanie,
Impărţirea Asiei
apoi Franţa, au dus două războaie împotriva
In Asia, guvernul englez şi-a asumat direct Chinei pentru impunerea comerţului cu opiu în
administrarea Indiei în 1858, care până această ţară şi pentru asigurarea unor importante
• concesii comerciale si teritoriale.
David Livingstone
atunci era administrată de o societate pri-
vată, Compania Indiilor de Est; de aici a
Unul dintre principalii exploratori ai Africii.
pornit ocupaţia Birmaniei (azi, Myanmar),
Şi-a început explorările în 1845, cânda
Malaysiei şi a părţii septentrionale din
A HORATIO HERBERT KITCHENER (1850-1916), descoperit lacul Ngami, cascada Victoria
GENERAL BRITANIC CARE A ÎNĂBUŞIT REBELIUNEA MAHDISTĂ şi lacul Niassa. I s-a pierdut urma în 1869,
Borneo. In schimb, Franţa a ocupat în 1863
DIN 5UDAN Şl A CÂŞTIGAT RĂZBOIUL CU BURII (1900-1902).
dar a fost regăsit în 1871 într-un sat din Cochinchina şi Cambodgia şi apoi şi-a extins
apropierea lacului Tanganyika. controlul peste Annam şi Laos, formâmd
colonia Indochina Franceză.
by imKobra ©
Biserica şi colonialismul
Biserica Catolică a fost aspru criticată că a tolerat brutalităţile
comise de colonialismul european. O netă condamnare
a barbariilor colonialismului s-a produs abia în 1961 prin
nS i enciclica Mater et Magistra a papei Ioan XXIII.
0 c e a n u I
A r c t i c 0 c e a n u I
A r c t i c
Groenlanda lslanda
Kr<
DANEMARCA
0 c e a n u I
" vt MAREA \ IMPERIUL
A t I a n t i c BRITANIE v GERMAN
IMPERIUL
St. Pierre FRANŢA AUSTRIAC
Miquelon Constantinopole
OUIIbLdULM
L *i Ai,
Azore
PORTUGALI*-----_-- Italia ^n'uLoTn C H I N A
Beijing
iwamas
Bermude
Madeira
Maroc
Algeriş
Algena
''V
PERSIA "22oţ~
^T
^/^
*
\
ep81
u 0 c e a n u I
P a c i f i c
Incidentul de la Fashoda
V REGINA VICTORIA A DOMNIT ÎN MAREA BRITANIE
scăzut la resurse care lipseau din Europa. APROAPE 64 DE ANI.
Jn 1898, Franţa şi Marea Britanie aproape
In domeniul agricol, coloniilor li se impunea
au ajuns la o confruntare armată pentru
cultivarea unor mari suprafeţe de teren cu
drepturile asupra posesiunilor coloniale.
\n septembrie, într-un mic oraş sudanez un singur produs (monocultură), cu grave
numit Fashoda, cele două armate s-au aflat consecinţe asupra populaţiilor lipsite de
faţă în faţă şi numai intervenţia diplomaţilor produse indispensabile supravieţuirii. Acest
a evitat confruntarea. mecanism - numit al schimbului inegal - stă
la baza multor probleme curente de sub-
dezvoltare a Lumii a Treia şi a conflictelor
Imperialismul şi capitalismul internaţionale contemporane.
Teritoriile ocupate reprezentau mai ales pieţe
privilegiate pentru desfacerea mărfurilor în
condiţii de monopol: colonia avea raporturi REGINAVICTORIA
comerciale exclusiv cu ţara cuceritoare, ca A urcat pe tronul Angliei la 20 iunie 1837
loc de absorbţie a întregului surplus produs şi a exercitat o puternică influenţă politică,
uneori preluând şi atribuţiile unor miniştri.
de ţările puternic industrializate. In al doi- In 1846 i s-a dat titlul de împărăteasă a Indiilor.
lea rând, cucerirea unei colonii reprezenta A murit în 1901, după ce câştigase o popularitate
posibilitatea accesului la un preţ foarte şi un prestigiu enorme.
by imKobra ©
50 EXTREMUL ORIENT
♦ Izolarea Orientului ♦
EXTREMUL ORIENT
C E L E DOUĂ V E C H I I M P E R I I O R I E N T A L E ( C H I N A ŞI J A P O N I A ) , DUPĂ
SECOLE DE I Z O L A R E , S U N T CONSTRÂNSE S Ă - Ş I D E S C H I D Ă P O R Ţ I L E
Răscoala boxerilor
descoperirile şi de invenţiile care au pro-
dus saltul Europei spre o industrializare
intensă. Populaţia celor două imperii lucra legaţiilor de la Beijing. Intervenţia imediată Boxerii, afiliaţi la societatea l-he-tuan
în proporţie de 90% în agricultură şi nu a puterilor imperialiste a costat China o („Societatea justiţiei şi a solidarităţii"),
se bucura de nici un drept, supusă fiind nouă înfrângere şi a pus capăt dinastiei Qin; motivaţi de un puternic spirit religios
proprietarilor de pământuri care exercitau şi de o profundă ură faţă de străini,
ultimul împărat, Pu Yi, adus pe tron când
o putere absolută asupra lucrătorilor. au atacat cartierul ambasadelor din
era copil, a fost răsturnat, şi la 1 ianuarie
Beijing şi l-au asediat aproape două luni.
1912 a fost proclamată republica. Principalul Intervenţia trupelor occidentale a salvat
artizan al acestei revoluţii a fost Sun Iat-sen asediaţii de la o moarte sigură.
(Sun Zhongshan), care apoi a trebuit să
by imKobra ©
1839-1912
RÂZBOIUL R U S O - J A P O N E Z
Dorinţa guvernelor rus şi japonez de a prelua
< ] SUN IAT-SEN. PRIMUL PREŞEDINTE A L REPUBLICII CHINA Şl FONDATOR
AL G U O M I N D A N G - PARTIDUL NAŢIONALIST CHINEZ, ÎN 1912. controlul Manciuriei a dus la un conflict armat
când, la 8 februarie 1904, flota japoneză a atacat
prin surprindere Port Arthur, care s-a predat
în decembrie acelaşi an. Bătălia decisivă a avut
tehnologiilor occidentale care au permis o loc pe mare, unde flota rusă a fost anihilată
A M U R
Omsk Tomsk
IRusia din 1858}
/ â
Khabarovsk
MPERIUL RUS Nerchinsk ] Aigun"
Chita.
MANCIURIA ^ w
JVIanzlxawl/
IJaponia din 19311 |H|»
Lacul Balhaş Harbin Suifenhe / • Hakodate
Ound-Us
/ •, Vladivostok
, • i
Uliastai
UlanBator Changchun \ Hunchunj \
Tsetserleg
JAPONIA
MONGOLIA Mukdeniy.
, lindependentă din 1912) Niuzhtiangty Dăndong / Tokyo»
. # J>henian / •Yokohama
Na
,- '"Galbeii \ Qmhuangdao ' M? r n HFFA „ 9°YS
Ultimul împărat chinez (1908-1912) al Beijing. # ' Chefoo ^ . C O R E E A K yoto. • "
Tianjin V„ ty W«on;W Kobe** 0 s a k a
dinastiei Qin. După proclamarea republicii, ■',..; V- ,1 Tahgim J.
Pingluo» Yulin Weihaiwei Mprea »' p u s a » n
s-a retras în Oraşul Interzis până în 1924. Gannzhou. Galbenă ,. " ^ .Shjmonoseki /
Qingdao/ Wstfnta ^ ,'
Arestat de sovietici, a fost predat apoi Yan'an. t! e 8 an 9
autorităţilor chineze care l-au ţinut în Henzhou Kaifeng .Lianyur)gang /
•Kagoshima
Gangu^ ^.,^1 zireng'zhou
închisoare până în 1959. A murit în 1967. C H INA "* *,a.n -'»"~r 2henjiang\ " ~ " ~ ^
Yanguan» Nanching. • Sha>ghai Marpa
Hăiphong . Q i o r ) g z 'ho U
~ | Cuceriri japoneze până la 1937 BIRMANIA
FILIPINE
IMarea Bhtanje) \ Hainan /
| | Cuceriri japoneze până la 1941 SUA din 1934
I 1 China sub conducere naţionalistă (1941) I ) Rangpofi
by imKobra ©
52 EUROPA INTRE 1 9 0 0 ŞI 1 9 2 0
mmmm by imKobra ©
1900-1920 5 3
NORVEGIA
^nlsţrtda^^
(independentă dinîŞÎ,) ■"
Helsinki" -b. ; v
tşoO
7 <-
'dMM^ I^ V -. Serbia
1878
Serbia
Rumelia
IBulgaria din 1885)
v,-> Tracia
«Burgas
«
Costantinopole
Ankara
SUEPIA Durres» ( W3 ' IBulgana din 19151
• Petersburg ITALIA
ALBANIA Macedonia
Christianî ' (Grecjadin 1913)
1913 _. I M P E R I U L 0 T 0 M A
StockSolm
' o* v L
L ^ , / • Tesalia
L,
Marea
IGrecia din 1913)
; •Pskov v loanina >lzmir
Edinburgh Nordului •***$, >G6teborg
Moscova • c^ /""' Marea Atena
K \TULUNIT DANEMARCA
WAftll BRITANII DoggerBank
JjM*J Kaluga. ~*Aj lonică GRECIA
Copenhaga
A IRLANPEI 14/1/15
Helgoland _}. ;'■-..
^ t t o^^tebV^" ' Dodecanes
lltalia din 1912)
liverpoof Gumbinnen20/8/14v* i "fr~_/\ Minck >•« -i "T^ Cipru
Sheffield 28/8/14
w « <u ^2 Wfnur* 'AuguJov W m s k Mogilev ] .■■•;>',
Crera IMB)
iii(|ham» Hamburg >7.;w«? "f-10/3/15 j ; /
j OLANPA : BBremerT
remen- /K-ran\Shberg20-W/p/l4 I M P E WX» L
Hristo'fi') r e a n a
Amstecdam* _ Berlin
Berlin . J
ş" Syarşov& __*s^( ~ . « U S) M e d i t e
Hanovra
Han Vra * RAZBOAIELE DE INDEPENDENŢA BALCANICE
&&&S& ° Leipzig ' r^j&~ ^ X ^ f ^ • Kiev
_~__\ Imperiul Otomanîn 1878 *>■ Principale bătălii
Njpru CS^Vpotos
r 1 Ocupaţie austro-ungară ' Kumanovo24/10/1912
1
— - J aAlbaniei 1878-1909 2 Kir-Kilisse 23-24/10/1912
Murnberg
Stuttgart p . Sfe^YLvdvfS Ucraina
6 m 1878 Data independenţei 3 Liile Burgas 1912
iis • \ r > v Orleans -m\'S.-6Îu\onne 2/e/m
**»*. /1 , lindependentă din 1818)
wmm mmmmm
■ ^ : ,
♦ Fascismul şi nazismul ♦
LUMEA I N T R E CELE
DOUĂ RĂZBOAIE
C O N D I Ţ I I L E D I F I C I L E DE PACE IMPUSE G E R M A N I E I ŞI GRAVA CRIZĂ
ECONOMICĂ DE DUPĂ P R I M U L R Ă Z B O I M O N D I A L AU FAVORIZAT
Hitler. Numit cancelar la 31 ianuarie 1933, (1922), Stalin a fost RAZB0IUL CIVIL SPANI0LI
Principale fronturi
by imKobra ©
1919-1939 55
Francisco Franco
GUERNICA
General spaniol, unul dintre liderii rebelilorLa 26 aprilie 1937, oraşul
naţionalişti care au declanşat războiul civil basc Guernica, controlat
de republicani, a fost
împotriva guvernului republican legitim.
bombardat de avioanele
A impus un regim dictatorial dur, menpnut Legiunii Condor germane
până la moartea lui (1975). şi de câteva avioane ale
aviaţiei fasciste italiene.
A fost primul bombardament
un milion de victime. Economia precară a jndreptat împotriva dvililor,
o • • c J- w • i. i -i T , m f lipsit de orice valoare
bpamei
r a tost distrusa îremediabil. ln 1975,' .... , tlntregul
militara. „ , oraş,
după moartea dictatorului Francisco Franco, cu 7 00O de locuitori si alti
a fost restaurată, cel puţin formal, monarhia, 3 000 de refugiaţi, afostşters
d e e fa a
iar regele Juan Carlos de Bourbon, susţinut P î pâmântului.
de forţele liberale şi progresiste, a impus
A SAVOIA-MARCHETTI SM. 81 AL AVIACI6N DEL TERCIO
regimul democratic şi a facut eforturi pentru FOLOSIT ÎN BOMBARDAMENTELE DIN RĂZBOIUL CIVIL
relansarea economiei. SPANIOL (1936-1939).
► înaintare a naţionaliştilor
— ♦ Susţinere germanâ, portugheză şi italiană
pentru naţionalişti
Susţinere sovietică şi internaţională
pentru republicani :
' - ^ : *■ ~ ~ ,
by imKobra ©
56 AL DOILEA RAZBO! MONDIAL
by imKobra ©
1939-1945 57
Umea.
■ SA
\ 0->-___,
._-/->•-~^\>Trond
iyPovenec
FINLANDA 'v...
SUEDIA
Vaasa Petrozadovsk
/• NORVEGIA
/!
I i ^.BergetaM^ V Turku Leningrad"/ Zaborîe
\ l^ 5 floin'■ >
• Helsinki
\^^ * Kazan.
.Wick
\3tavanger Ub,°; Stockholm {.- .Novgorod UNIUNEA
Marea \ /EŞTONIÂ
Kalinin
Aberdeeni M
Demiansk Ş^ei/IETICĂ
Marea
|ow * N ordulul \Krisîia*nsand
* .Edinburghih > • Gbteborg <\ ""__. _ /
^LEnONIAV •? ' f v /*' ^Moscov
REA ! \
IRITANIE I DANEMAR(JA Malmo Baltică Sfc ^ J ^ S ^ - ŞmşlenşJcy
j \T3Snhaga K
™*s^UWm? ^ _ _
Liverpool /
V Danzi
, 'Sheffield / Hamburg 9,- ~**MrĂ^-j0!&'j.^s
. , OLANDAjBremen Voro
Londra / ■ C- /Haaovta Berlin > V * r L \ .__,. r V ~ _ J>/ * i J^aJingra/
• :;herbourg,-/>
5*L_i fLmm.'sLjnk^fyl
" * 1^0- -T.eipzîg *Etesda_
, / I0ev __,**.'
■ Kowel
/ _ 4^4
^BrodyJ^I
Zaporojie S R_._tov\-
^ > / ^ X T . N a r i c y . ' ^ ! > . s t u t t g a r t " - r ' * • l 9_î "__«rfW*î
5 r^ontlJard , - / - « f / ■.\._» . :■-' Vlena*"
r c lerson .<_*/
FRANTA ' W : - ^ A ^ > *—. Ungvan |aşrş
1
VtLVEŢIASA^TBlA^ V V
ix Vichy ) L « ^ R Î A MMÂNIA ■ Odessa ■. . Novorosşii«k_i>-
•V Lyqrr Milano >1/ Trieste
,n e
" / | Torifjo ^rft^at CRQAŢIA
, "^, K BucureşU
Craiova •
"Suhumi \
Batumi'
*_,-—•"
5_\3{ \ \ - ^ ) şBdlikpapan
fl|ARFE EZE
"l 'use Marsiliâ # Const^rnţa Marea Neagră
X Bologna ^ r i t " " /'BeTgrad / ..
Livor'no Sinope. jrebi^nda HfQULÎiaRJfNTALE 0
St.ţTropez >'..4_£ BULGARKA
ITALIA •Sofia ,^"__.'^'.'' AUSTRALIA
/ Corsica
H rcelona \ ^oma\ MUNTENEGRU ■ Istambul
V •Batavia
n: ilele Bal'eare^ „ , ;.' . Anzio» _•■ •< ^;Th,__ Tirana
rir_.._ TURCIA
. / 7 Sardmi ^ 7- Mantecassino • Ţ » \ AL DOILEA RĂZBOI MONDIALÎN PACIFIC (1939-1945)
.yNapoli' T ▼Oarahto
>..._ ALBANIA 'Salonio^
Caglian / • * \' . x i [ | Japonia 1941 ► Ofensivejaponeze
* • >•' \ a „ Konya
x Alep j __]__. Cuceriri japoneze ► Ofensive aliate
.* / - | GRECJA; -Ater
__ •Izrnrr Adana
m Aliaţi
AI;..; JJ. Bombe atomice ^Bătălii
Biserta ^. Palermo -/ / *
' "' V ' "^ " Adalia SIRIA
Sicilia. ■ Gela Kalamata»'1
-Aige__ . - _ : - — > >>Tunis
CIPRU .„/J <^
(LGERIA
(Franţa)
1(1» Aliaţilor, 1942)
TUNISIAA I•Şusa
/
/ * /Wa/fa .-
M a/ e a M e d i t e r a n ă
Creta
/
lA! / 'y
Hâmman
LIBAN .Damasc
KUWAIT
'■■■-..
_j D e
™ - Tobruk / .
/
PALESTINA *
PortSaid
CISIORDANIA
;. -
(ocupapaAliâţilQr, 194311 ^.
^"Tripolf"- Bengasi / v » . r«°lluni.__EI Alamein •
i~ *Tn-4--"' '
\ s%, •Suez ARABIA SAUDITA
y i Cairo
LIBIA ' ^ - - : *.■_.■ / i / 3 * Tabuk Riyad.
(Italia)
(ocupapa Aliaţilor, 1942) EGIPT r
♦ Decolonizarea ♦
AFRICA
ŞI PALESTINA
A STEAGUL PALESTINEI
Israelîn 1982
Sidon.
popoarele oprimate din Africa şi Asia. obţinut independenţa ţările din nord Războaiele arabo israeliene (1947-1982)
Datorită unei mişcări ideologice şi politi- (Libia, Egipt, Maroc şi Tunisia), apoi * Ofensive arabe din 1947-1956
ce, s-a anulat prezumţia de superioritate valul eliberărilor a mers spre sud şi în ► Ofensive israeliene din 1967
a omului alb şi a „dreptului" său de a * Ofensive arabe din 1973
1960 a lovit 17 ţări din regiunea sub- Ofensive israeliene
guverna oriunde doreşte. Fenomenul a
fost rezultatul mai multor factori, decisiv
sahariană (Senegal, Mauritania, Mali, din 1972 şi 1982
fiind războiul mondial. De fapt, mai Burkina Faso, Niger, Ciad, Republica
ales în timpul ultimului conflict, statele Centrafricană, Nigeria, Camerun, Benin,
colonizatoare s-au văzut constrânse Togo, Gabon, Coasta de Fildeş, Congo,
să preseze coloniile pentru oameni şi Madagascar şi Somalia). Mai complexă şi
resurse în schimbul promisiunii unei mai mai frământată a fost istoria părţii meri-
mari autonomii politice §i economice.
dionale a continentului, unde rezistenţa
Decolonizarea a fost favorizată şi de
coloniştilor albi la mişcările de independenţă
faptul că puterile europene au ieşit redi-
mensionate din conflict: mai rămăseseră
doar două superputeri, SUA şi URSS, şi V UN AFIŞ FOLOSIT ÎN TIMPUL APARTHEIDULUl:
nici una nu era interesată să menţină „SERVICIILE PUBLICE SUNT DESTINATE EXCLUSIV ALBILOR'
sistemul colonialist, la formarea căruia
nu participaseră, opunându-se şi ideolo-
gic. S-a adăugat şi profunda dorinţă de BY WHITE PERSONS
obţinere a demnităţii eficient exprimată PflEMfSES A80 THE AMENJTIES
în cuvintele unuia din cei mai mari expo- HAVE 8EEH flESEfiVEO fOfi TKE
ItffiE iiSE OF WHITE PEU50K5.
nenţi ai lumii politice africane: „Noi avem
Pyfkder Provineij! Secretary
o singură nevoie de netăgâduit: aceea APARTHEID
a demnităţii... Dar, pentru că nu există Prin acest termen - care înseamnă Sharm el-Sheik*
demnitate fără libertate, preferăm liber- VIR GEBRUIK DEUR BLANKES „separare" în limba afrikaans - se
tatea în sărăcie decât bogăţia în sclavie". «Eflon OPEMARE PEfiSEEL EK m BERIEWE înţelege o politică de segregare rasială
0/U8VMI « VlR OIE UITSLUiTUKE GESflUIK (în Africa de Sud între 1948 şi 1993),
HK lUSKES HANGEWVS.
bazată pe o divizare rasială rigidă între
QB Las frevinciale Sefcretarfc
minoritatea albă şi majoritatea neagră.
by imKobra ©
1946-1982 L Alger Tunis J ^ L SIRIA |
Tanger^ x
Rabat..V.
gf i ~ IRAK
Madeira Fes " TUNISIA
Marea Mediterană
MAROC v, * Tripoli Bengasi
~-.. Ifnj
Canare
ALGERIA UBIA
RIO DE ORO
LIBERIA
. • SOMALIA
Accra ITALIANA
I Mogadishu M
UGANDA
KENYA
Entebbe» ~J>
RUANDA
L vioiofie \ BURUNDI
AFRICA COLONIALĂ
^] Colonii spaniole 9 Colonii engleze
TANGANYICA
^rv^ Mombasa Prot. belgian Seychelles
1
->x_, " « statelor ANGOLA
africane
. EgiptV RHODESIA MOZAMBIC
I razz \ Mauritius
mia x DENORD
Capul \ \ 1960 , Mali 1 r ' Ciad ^
Verde \ \ J, 7W0 Niger Lusaka Salisbury
f '«W I Sudan FfiE?" "",-J-yy»r»< RHODEZIA
G Bissau Guineea Nigeria >~
Ethiopia
Djibouti
DESUD
Tananarive»
'
Sierra — ^ \ y - §1 T w W ,9W '""--•WV 1941
Sornali
? /imn AFRICA
Leone Liberia / f Camerun Centrafricani
Benin L V ' ~ M W ' ~ Ilgtadr,'e n v a DE SUD-VEST BECIUANIA MADAGASCAR
1961 1847/
Rep.Dem. * Rwanda
R6union
Coast.deFilde, '** ^ / f Cpw»1 £ Z '-— " " ^ '**
»96» SaoTome^/ / v P g ,»7 >i—_X/ r 1
Burunl
siPrincipe / / «"— > Uanzania, " Seyclleltes 'kburenţo Marques
»8 / / ^WSJ | ™?i ^WŢf-j Walvis Bay« Windhosek /!* -Pretona.
7
G. Ecuatoriali ZaifiDia"Malawi Comore '-- i "
W6S u
,36
1964, JJ W i ' ?075/\ i l ^ >f.SWAZILAND NELSON MANDELA
1960 ^0 JS J^i Mauritim
ambabwe^^ I r irjtJ Lider al Congresului Naţional African,
^1980 tsy& / / UNIUNEA
Botswana <J? Madagasca
I J9S«. '" ' 1 7 SUD-AFRICANÂ a fost condamnat la închisoare pentru
BASUTOLAND
activităţile sale împotriva guvernului rasist
H> sud-african (1964); a fost eliberat în 1990,
CapeTowrt*;î . ''
iar după patru ani a fost ales preşedinte
evidentei superiorităţi numerice arabe, israe- al Republicii Africa de Sud.
lienii au câştigat şi au ocupat multe teritorii
Chestiunea palestiniană
noi. In 1967 (Războiul de Şase Zile), şi în
Una dintre cele mai neliniştitoare chestiuni
1973 (Războiul de Yom Kippur), s-au des-
nerezolvate ale lumii moderne este cea a
făşurat alte conflicte terminate tot cu victoria
Palestinei. în 1948, ONU a stabilit împăr-
israeliană şi cu ocuparea altor zone până
ţirea teritoriului palestinian în două state
la preluarea peninsulei Sinai, a Inălţimilor
autonome, unul evreu şi altul palestinian; dar
Golan şi a Cisiordaniei, care aparţinuseră
această decizie a fost respinsă de ţările arabe,
Egiptului, Siriei şi Iordaniei. După acorduri-
care au atacat imediat Israelul. In ciuda
le de la Camp David (1978), o parte a acestor
teritorii au fost restituite palestinienilor.
Intifada După acordurile de la Oslo, în 1993, OEP
(Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei) a
Rebeliune populară, începută în decembrie recunoscut statul Israel şi a primit în schimb
1987, împotriva ocupaţiei israeliene din
dreptul de administrare autonomă a celei mai
Fâşia Gaza şi răspândită apoi în Cisiordania
mari părţi a oraşelor din Cisiordania (West
pentru atragerea atenţiei opiniei publice
internaţionale asupra chestiunii palestiniene. Bank) şi din Fâşia Gaza. Şi-a luat numele de
A NELSON MANDELA, LIDER AL MIŞCĂRII ANTIAPARTHEID,
Autoritatea Natională Palestiniană. A PRIMIT ÎN 1993 PREMIUL NOBEL PENTRU PACE.
by imKobra ©
60 RAZBOIUL RECE 1945-1989
Doctrina Truman
La 12 martie 1947, preşedintele Truman Tropicul Capricornului
by imKobra ©
NATO şi Tratatul de la Varşovia
by imKobra ©
62 LUMEA GLOBALIZATA 1989-2008
by imKobra ©
AUANŢE ECONOMICE —| PLANULLUICOLUMB,
' NAFTA, ' ' ţări destinatare
p ^ ^ CEDEAO, Comunitatea + Acodul Nord American
Economică a Africii Occidentale deLiberSchimb, 1992 JAPONIA Membri permanenţi
/\ CONSILIULALIANŢEI, I 1 OAS, Organizaţia Statelor "" ai Planului lui Columb
Apărăsitin 1985 v
1959 ' ' Americane, 1948
Uniunea Europeană A SADC, Comunitatea pentru
0 c e a n u I OCSE(OCDE), Dezvoltarea Africii de Sud, 1992
CSI, Comunitatea ■')/
'4'
oefefla MERCOSUR
S .
O . •t-i
\ * i ~ O * ^ r MAPAGASCAR
O NAMIBIA f B Tropicul Capricornului
\V. 0 c e a n u I SWAZILAND
i(i(i,i M E I \ C O S U B \ ^ PARAGUAY AFRICADESUD. 0 ceanu I
A t I a n t i c LESHOTO
URUGUAY I ndi a n
ARGENTINA
„Chindia": noua putere economică
Societăti multietnice Adevăratele protagoniste ale lumii globali-
zate sunt China şi India. Datorftă celor trei
Fenomenul migraţiei din ţările sărace miliarde şi jumătate de locuitori şi mai ales
spre cele bogate a produs, în acestea surprinzătoarei dezvoltări din ultimii ani,
din urmă, societăţi multietnice, unul din au devenit un adevărat miracol economic
aspectele cele mai pozitive ale societăţii
atrăgând resurse din întreaga lume şi dez-
contemporane, deşi este însoţit uneori
voltând o industrie capabilă să rivalizeze cu
de probleme de identitate culturală
cea americană sau europeană. Viitorul se
şi de traditie sau reguli sociale.
află în mâinile lor, mai ales că toţi observa-
torii economici internaţionali sunt de acord
terorismul islamic a găsit un nou impuls de când afirmă că, în următorii treizeci de ani,
pe urma acestui atac: preţul a fost plătit de „Chindia" (neologism introdus de jurnalistul
Spania prin explozia de la gara madrilenă italian Federico Rampini) va fi motorul lumii.
Antocha (11 martie 2004) şi de Marea
Britanie prin atentatul de la metroul din A N T E N Ă PARABOUCĂ. ANTENELE DE ACEST TIP SUNT O
NOILE TEHNOLOGII
Dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii în această perioadă
nu are egal în întreaga istorie a umanităţii;
inventarea unor sisteme de comunicare tot mai
rapide (computere, telefonie mobilă şi internet)
a permis ideilor şi informaţiilor să circule
cu o viteză de neconceput altădată şi să ajungă
în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii.
by imKobra ©
INDICE DE N U M E
Abd al-Rahman 18 Caterina de Aragon 33 Henric al VHI-lea Mandela, Nelson 59 Remus 10
Adabelron 20 Chandragupta 14, 15 Henric al VII-lea Manet, Edouard 46 Richelieu 35
Agilulfl3 Cid 23 Henric Navigatorul 31 Marc Aureliu 11 Robinson, Dwaine 45
Alcuin din York 17 Clodovic 12 Herodot 28 Maria Luisa a Austriei 40 Roderick 13, 19
Alexandru cel Mare 8, 9, 14, Columb, Cristofor 26, 30 Himmler, Heinrich 57 Marius 10 Roland 16
18 Concini, Concino 35 Hitler, Adolf54, 56 Martin, Jose de San 46 Romulus 10, 22
Alexandru I 41 Conrad al III-lea 23 Hohenzollem 43 Marx, Karl 42 Romulus Augustulus 10, 12
Alfonso al VI-lea al Castiliei Constantin 10 Holbein, Hans 33 Matilde 20 Roosevelt, Theodore 45
23 Cook, James 31 Houel, Jean-Pierre 39 Maucci, A. 43 Saddam Hussein 62
Alil9 Copernic 38 Huerta, Victoriano 47 Maximilian de Habsburg 46 Saint-Omer, Godfroy de 22
Almohazi 23 Cortes, Hernan 27 Ioan al VI-lea 47 Mazarin, Jules 34 Saladin 22
Amitis 5 Cristian al IV-lea Ioan al XXIII-lea 49 Menes 4 Sant Ana, Antonio Lopez
Anselm 16 al Danemarcei 34 Isabela de Castilia 23 Miranda, Francisco de 46 de46
Antioh al III-lea 9 Custer, George Armstrong 44 Isus 10 Miron 7 Selim al II-lea 36
Antoniu 10 Da Gama, Vasco 30, 31 Iustinian 13 Monroe, James 47 Shi Huangdi 14, 15
Aristotel 8 Darius 2, 6, 8, 9 Ivan al III-lea 25, 36 Montezuma al II-lea 27 Siagru 12
Ataulfl3 Davis, Jefferson 44 Ivan al IV-lea 36 Montgolfier, fraţii 38 Soliman Magnificul 36
Attila 13 Desiderata, 16 Jefferson, Thomas 45 Morse, Samuel 43 Sonni Ali Ber 28
Augustus 10 Diaz, Porfirio 47 Johann Tserclaes, conte de Muawiya 19 Sonni Ali Kilnu 28
Aurelian 8 Diodot 9 Mussolini, Benito 19 Stalin 54
Tilly 34
Batu 24 Donskoi, Dumitri 36 Nabucodonosor al II-lea 5 Sun Yat-sen 50, 51
Juan Carlos de Bourbon 55
Beauharnais, Josephine 40 Droysen, Gustav 9 Napoleon al Ill-lea 42 Sven I 21
Judith de Bavaria 16
Bell A.G. 43 Durer, Albrecht 16 Napoleon Bonaparte 41, 41, Tao-kuang 50
Juarez, Benito 46, 47
Bertrada din Laon 16 Ecaterina a Il-a 37 42,46 Taurul Şezând (Sitting Bull) 44
Kerenski, A.F. 53
Bingham, Hiram 27 Eduard Confesorul 20 Nehru 58 Teodoric 13
Khadija 18
Bismarck, Otto von 42 Eginard 16 Nero 10, 11 Teodosiu 12, 13
Kitchener, Horatio Herbert'
Boabdil din Granada 23 Elisabeta I 33 Newcomen, Thomas 38 Timurlenk 25
Kubilai Han 24, 25
Boleyn, Anne 33 Engels, Friedrich 42 Octavian Augustus 10 Tsu Hsi 50
Ermengarda 16 Laden, Osama bin 62 Urban al II-lea 22
Bolivar, Simon 46, 47 Odoacru 10, 12, 13
Booth, John Wilkies 45 Ferdinand al II-lea 3 Lee, Robert Edward 44 Vasile al III-lea 36
Ogodai 24
Borglum, Guzton 45 Ferdinand de Aragon 23 Lenin 53, 54 Vespasian 11
Olimpiade 7, 8
Bourbon 34 Filip al II-lea 6, 8 Leon al III-lea 16, 17 Othman I 36 Vespucci, Amerigo 30
Brutus 10 Filip al V-lea 34 Leon al X-lea 32 P'u Yi 50 Victor Emanuel al Il-lca 42
Buddha15 Filip cel Frumos 22 Leon 113 Paul al III-lea 33 Victoria, regina 49
Buonaparte, Carlo 40 Franco, Francisco 55 Lincoln, Abraham 44, 45 Payens, Hugo de 22 Villa, Pancho 47
Caboto, Giovanni 31 Franz Ferdinand al Austrei 52 Livingstone, David 48 Pericle 7 Voltaire 38
Cabral, Pedro Alvares 31 Frederic al Saxoniei 32 Lottar 16 Perry, Matthew 50 Wallenstein, Albrecht von 34
Caesar, Iulius 10 Frederic al V-lea 34 Loyola, Ignaţiu de 33 Petru I 46, 47 Washington, George 38, 45
Cajetan, Thomas 32 Galeriu 10 Ludovic al II-lea Jagello 36 Petru I cel Mare 37 Watt, James 38
Calul Nebun (Crazy Horse) 44 Galla Placidia 13 Ludovic al VII-lea 23 Philippe de Champaigne 35 Wilhelm al Ill-lea de Orania
Calvin, Jean 32 Gandhi 58 Ludovic al Xlll-lea 35 Pipin cel Scurt 16 34
Canut (Knut) al II-lea cel Garibaldi, Giuseppe 42 Ludovic al XIV-lea 34 Pius al VII-lea 40 Wilhelm Cuceritorul 20
Mare 21 Genghis Han 24, 25 Ludovic cel Pios 16 Pius all V-lea 36 Wilhelm I 42
Carloman 16 Godefroy de Bullion 22 Ludovic Filip 42 Polo, Marco 24, 25, 30 Xerxes 6
Carol al II-lea, regele Spaniei Goethe 41 Ludovic Germanicul 16 Pompei 9, 10 Yesugei 24
34 Gustav Adolf al Suediei 34 Luther, Martin 32, 33 Princip, Gavrilo 52 Ying Zheng 15
Carol cel Mare 3, 16, 17 Habsburg 34, 35 Madero, Francisco 30, 31 Ptolemeu al II-lea 8 Yuan-Shih-k'ai 50
Carol cel Pleşuv 16 Hammurabi 5 Magellan, Ferdinand 30, 31 Ptolemeu I 8 Zapata, Emiliano 47
C a r o l M a r t e l l 8 , 19 Harald 21 Mahomed 18, 19 Ramolino, Letizia 40 Zenobia 8
Cassius Dio 10 Harold 20 Mahomed al II-lea 36 Rampini, Federico 63 Zhu Yuanzhang 25
by imKobra ©
^ ^ ■ I ^ H H B H H B I
?
/ '
/ vs
i s
ISTORIC
/ / J
«~/ • \
ILUSTRATALLUMII
Semiluna Fertilă
Lumea greacă şi romană
Barbarii
Chinaşi India
Islamulşi cruciadele
Imperiul Mongol
Civilizaţii precolumbiene şi regate africane
Marile descoperiri geografice
Reforma
Secolul Luminilor
Napoleon şi epoca napoleoniană
Cele două războaie mondiale
Lumea de azi
3 *J U^*
4 A&, ■ff
S SIYECO ^ Finarciarul
ISTORIE • ECONOMIE • SOCIETATE • CULTURĂ Şl RELIGI
Află mai mult pe:
Jfe www.litera.ro
ISBN 9 7 8 - 9 7 3 - 6 7 5 - 6 4 8 - 1