Sunteți pe pagina 1din 2

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE LITERE, DEPARTAMENTUL DE STUDII CULTURALE,


CATEDRA DE STUDII EUROPENE

LITERATURA CA ELEMENT CONSTITUTIV AL IDENTITĂŢII EUROPENE,


ANUL I
Seminar: Lector univ. dr. Simona DRĂGAN

BIBLIOGRAFIE DETALIATĂ DE SEMINAR:

SEMESTRUL I:

1. EPOPEILE HOMERICE.
Homer, Iliada, ELU, Bucureşti, 1967, trad. G. Murnu (cânturile I, V, XVI, XVIII, XXII,
XXIV);
Homer, Odiseea, trad. Eugen Lovinescu, Ed. Tineretului, Bucureşti, 1966.

Bibliografie critică:
D. M. Pippidi, „Introducere în Iliada” şi „Locul Odiseii în epica greacă” în Variaţii pe
teme clasice, Eminescu, Bucureşti, 1981, p. 21-76;
Adelina Piatkowski, „Cuvânt introductiv” în Homer, Iliada, vol. I, Ed. Albatros, 1973,
pp. V-XXVIII;
F. Buffière, Miturile lui Homer şi gândirea greacă, Univers, Bucureşti, 1987, pp. 127-
161, 282-289, 292-312, 385-409;
(facultativ) E. R. Dodds, „Apărarea lui Agamemnon” în Dialectica spiritului grec,
Meridiane, Bucureşti, 1983, pp. 19-46;

2. TRILOGIA LUI ESCHIL.


Eschil, Orestia, Univers, Bucureşti, 1979.

Bibliografie critică:
D. M. Pippidi, „Drama attică în secolul al V-lea î.e.n.” în Variaţii pe teme clasice,
Eminescu, Bucureşti, 1981, pp. 95-105;
Guy Rachet, Tragedia greacă, Univers, Bucureşti, 1980, pp. 82-87, 213-220;
(facultativ) G. Baty, R. Chavance, „Miracolul grec” în Viaţa artei teatrale, Meridiane,
Bucureşti, 1969, p. 26-45;
(facultativ) E. R. Dodds, „De la cultura ruşinii la cultura vinovăţiei” în Dialectica
spiritului grec, Meridiane, Bucureşti, 1983, pp. 47-84;

3. TEATRUL ANTROPOCENTRIC AL LUI SOFOCLE ŞI DISOLUŢIA


TRAGEDIEI ANTICE LA EURIPIDE.
Sofocle, Oedip rege, Oedip la Colonos, orice ediţie;
Euripide, Bachantele şi Medeea, în Bachantele, BPT, Bucureşti, 1965.
Bibliografie critică:

1
D. M. Pippidi, „Drama attică în secolul al V-lea î.e.n.” în Variaţii pe teme clasice,
Eminescu, Bucureşti, 1981, p. 105-116;
Guy Rachet, Tragedia greacă, Univers, Bucureşti, 1980, p. 87-95, 220-232;

4. ROMANUL DECADENT LATIN.


Petroniu, Satyricon, în Seneca, Petroniu, Apokolokyntosis. Satyricon, Editura pentru
literatură, Bucureşti, 1967.
Bibliografie critică:
E. Cizek, cap. „Romanul latin al condiţiei umane” şi „Petroniu”, în Evoluţia romanului
antic, Univers, Bucureşti, 1970, pp. 97-147;
Erich Auerbach, „Fortunata”, în Mimesis, Editura pentru literatură universală, Bucureşti,
1967, pp. 27-54;
(facultativ) Alexandra Ciocârlie, „Viziunea teatrală în Satyricon” în România literară, Nr.
1/12-18 ian. 1994 (Anul XXVII), pp. 20-21.

5. DANTE, CHINTESENŢĂ A EVULUI MEDIU. PREFIGURĂRI


RENASCENTISTE.
Dante, Divina Comedie (Infernul), trad. Eta Boeriu, Ed. Casa Şcoalelor, Bucureşti, 1994.
Bibliografie critică:
Francesco de Sanctis, „Divina Comedie”, în Istoria literaturii italiene, ELU, Bucureşti,
1965, pp. 199-297;
Erich Auerbach, „Farinata şi Cavalcante”, în Mimesis, Editura pentru literatură
universală, Bucureşti, 1967, pp. 187-218;
Edgar Papu, „Dante medieval şi modern”, în Excurs prin literatura lumii, Ed. Eminescu,
Bucureşti, 1990;
(facultativ) Studii despre Dante, ELU, Bucureşti, 1965, studiile semnate de Venera
Antonescu, Cornel Mihai Ionescu, Zoe Dumitrescu-Buşulenga;
(selectiv) Alexandru Balaci, Dante Alighieri, BPT.

6. TEATRUL ELISABETAN.
William Shakespeare, Hamlet, Macbeth, orice ediţie.

Bibliografie critică:
De urmărit: unicitatea şi complexitatea operei shakespeariene, în raport cu dramaturgia elisabetană a
vremii; contextul politic; (din) vârstele criticii shakespeariene: tematism, comparativism, interpretări
psihanalitice şi filosofice, în:
Tudor Vianu, „Shakespeare şi antropologia Renaşterii” şi „Shakespeare ca poet al
Renaşterii”, în Studii de literatură universală şi comparată, Ed. Academiei R.P.R., 1963;
J. Starobinski, „Hamlet şi Oedip”, în Relaţia critică, Univers, 1974;
G. Wilson Knight, „Trandafir de mai: eseu despre temele vieţii în Hamlet”, în Studii
shakespeariene, Univers, 1975;
Erich Auerbach, „Prinţul obosit”, în Mimesis, Editura pentru literatură universală,
Bucureşti, 1967, pp. 340-365;
(opţional) G. Baty, R. Chavance, „Miracolul elisabetan”, în Viaţa artei teatrale,
Meridiane, Bucureşti, 1969;
(opţional) A. Maurois, „Dinastia Tudorilor sau triumful monarhiei”, în Istoria Angliei,
Ed. politică, Bucureşti, 1970, vol. I (mai ales pp. 347-356).

S-ar putea să vă placă și