Cursul 11 BAZELE PROCESELOR DE FABRICAȚIE 1

a) Adrese geometrice
Prin adresele geometrice echipamentul primeşte informaţii privind punctele în care trebuie să
se deplaseze scula. Adresele cele mai utilizate sunt X, Y şi Z (pentru deplasări liniare). La
mişcarea sculei pe un arc de cerc sunt necesare şi alte informaţii geometrice decât cele care
definesc punctul de final al traiectoriei. Aceste informaţii suplimentare (parametri de
interpolare circulară) sunt date cu ajutorul adreselor geometrice I, J şi K.

b) Adrese tehnologice
Prin aceste adrese sistemul primeşte informaţii cu privire la parametrii tehnologici ai
regimului de prelucrare (turaţii, avansuri, selecţia şi corecţii ale sculei). Adresa F (feed)
codifică avansul (viteza de avans), adresa S (speed) codifică turaţia arborelui principal, iar
adresa T (tool) codifică scula care trebuie să execute operaţia curentă.

c) Funcţii pregătitoare
Aceste funcţii aduc echipamentul în starea necesară realizării unei frazei. Sunt simbolizate
prin litera G urmată de 2 (4 – la echipamentele performante) cifre. Funcţiile pregătitoare sunt
împărţite în 4 grupe, într-o frază putând fi programată o singură funcţie din cadrul grupei sale.
Acest lucru permite menţinerea activă a funcţiei care a fost programată într-o frază şi pentru
frazele următoare până la programarea unei alte funcţii din aceeaşi grupă. Cele 4 grupe de
funcţii pregătitoare sunt:
 Grupa funcţiilor de deplasare (G00 … G03);
 Grupa funcţiilor de stabilire a modului de programare, G90 şi G91 (în sistem de
coordonate absolut sau incremental);
 Grupa corecţiilor de rază a sculei, G40 … G42;
 Grupa selecţiei planului de interpolare, G17 … G19 (la maşini de frezat).

d) Funcţii auxiliare
Funcţiile auxiliare oferă informaţii cu privire la comanda unor sisteme ale maşinii-unelte:
rotirea arborelui principal, pornirea sau oprirea lichidului de răcire-ungere, etc.

Observaţie: Majoritatea funcţiilor rămân active până când o funcţie din grupa lor le anulează -
aceste funcţii se numesc modale. Cele care rămân active numai în fraza în care au fost
programate se numesc nemodale (de ex. G04 - temporizare).

4.2.1. Programarea interpolărilor

Pe o maşină-unealtă CNC, scula poate fi deplasată cu avans rapid programând funcţia G00,
sau cu avans de lucru programând una din funcţiile G01, G02 sau G03. Aceste funcţii sunt
modale (odată ce au fost programate ele rămân active până se programează o altă funcţie din
aceeaşi grupă).

a) Interpolarea liniară

Deplasarea cu avans rapid G00 este utilizată de obicei pentru poziţionarea sculei la apropierea
şi depărtarea de piesă. Mărimea avansului rapid poate fi cel maxim al maşinii sau mai mic,
ales de programator. Avansul rapid (de altfel şi avansul de lucru) poate fi mărit de la 0% la
100% cu ajutorul unui potenţiometru de reglaj de pe panoul echipamentului CNC.
Poziţionarea sculei cu avans rapid se poate face pe fiecare axă separat, prin interpolare pe 2
Cursul 11 BAZELE PROCESELOR DE FABRICAȚIE 2

axe simultan (la strunguri sau maşini de rectificat rotund) sau pe 3 axe simultan în cazul
frezelor şi centrelor de prelucrare (figura 1). Poziţionarea sculei cu avans rapid, în sistem
absolut, din punctul de start Pi în punctul final Pf, se programează astfel:
N75 G00 G90 X-75 Y15O Z175
Aceeaşi poziţionare a sculei în sistem incremental se programează în felul următor:
N75 G00 G91 X-175 Y200 Z115

Figura1. Deplasare cu avans rapid G00 în 3 axe

Pentru deplasarea sculei pe un segment de dreaptă între două puncte se utilizează functia G01,
adică este utilizată interpolarea liniară (interpolarea liniară mai poate fi utilizată pentru
aproximarea unei curbe prin segmente de dreaptă). Când se programează aceasta funcţie,
scula se deplasează între punctul iniţial programat Pi şi punctul final programat Pf (pe axele X
şi Z la strunjire, respectiv X şi Y la frezarea în 2 axe sau X, Y şi Z la frezarea în 3 axe) cu
avansul de lucru programat.
Interpolarea liniară la strunjire în sistem absolut, respectiv incremental, conform figurii 2.a,
este realizată cu ajutorul unei fraze de tipul:
N15 G90 G0l Xf … Zf … F … S …
respectiv:
N15 G91 G0l X … Z… F … S …
La frezare (figura 2.b) construcţia frazei este următoarea:
N15 G90 G0l Xf … Yf … F … S …
respectiv:
N15 G91 G0l X … Y… F … S …
Cursul 11 BAZELE PROCESELOR DE FABRICAȚIE 3

Figura 2. Interpolarea liniară

b) Interpolarea circulară

Prin programarea funcţiilor G02 şi G03, scula se poate deplasa între două puncte pe un arc de
cerc. Există mai multe modalităţi de a programa un arc de cerc, implementarea efectivă pe un
anumit tip de echipament rămânând la latitudinea constructorului maşinii. De regulă pentru
programarea într-o frază a deplasării sculei pe un arc de cerc trebuie indicate următoarele
elemente:
 sensul de aşchiere pe arc: G02 pentru interpolare circulară în sensul acelor de ceasornic
(privind dinspre axa perpendiculară pe planul de lucru în care se face interpolarea),
respectiv G03 pentru interpolare circulară în sens invers acelor de ceasomic;
 coordonatele punctului final al arcului;
 date despre poziţia centrului arcului de cerc.
În funcţie de echipamentul CNC, datele despre centrul arcului de cerc pot fi definite în
următoarele două moduri:
 prin parametri de interpolare;
 direct prin indicarea razei.

b1) Programarea interpolării circulare prin parametrii de interpolare

În funcţie de tipul echipamentului CNC, parametrii de interpolare I, J şi K (corespunzător

axelor X, Y şi Z) sunt definiţi în unul din următoarele două moduri:
 Prin proiecţii pe axele de coordonate ale distanţei de la punctul initial al arcului la centrul
arcului de cerc. Cotele rezultate pot avea valori pozitive sau negative, în funcţie de poziţia
punctului de start faţă de poziţia centrului arcului.
 Prin coordonatele centrului arcului de cerc (în sistemul de coordonate al piesei).
Programarea interpolării circulare prin raportare la punctul de start. De exemplu, la
strunjire pentru programarea arcului de cerc descris în figura 3.a (se utilizează programarea în
sistem absolut de coordonate) programarea se face astfel:
N25 G90 G03 Xf... Zf... I... K... F ... S…
Semnul valorii adreselor I şi K pentru cazul prezentat este negativ deoarece:
Xc-Xi<0
Zc-Zi<0
Cursul 11 BAZELE PROCESELOR DE FABRICAȚIE 4

a b
Figura 3. Parametrii de interpolare I, J şi K

Pentru parcurgerea prin frezare a arcului prezentat în figura 3.b, fraza NC are următoarea
sintaxă:
N35 G90 G02 Xf... Yf... I... J... F ... S…
Valorile adreselor I şi J sunt pozitive.

De regulă majoritatea echipamentelor CNC pot programa într-o frază arce care parcurg mai
mult de un cadran (este şi cazul prezentat în figura 3.b). Echipamentele mai vechi nu pot
programa într-o singură frază arce care parcurg mai mult de un cadran, în acest caz trebuind
programate mai multe fraze NC (pentru fiecare cadran câte o frază).

Programarea interpolării circulare prin coordonatele centrului arcului de cerc. Unele

echipamente realizează programarea interpolării circulare prin indicarea poziţiei punctului
final şi al centrului arcului de cerc care trebuie parcurs. La strunjire, pentru programarea
arcului de cerc descris în figura 4.a (se utilizează programarea în sistem absolut de
coordonate) programarea se face astfel (semnul valorii adreselor I şi K pentru cazul prezentat
este pozitiv.):
N35 G90 G03 Xf... Zf... I... K... F ... S…
La frezare (figura 4.b) programarea se face similar:
N45 G90 G02 Xf... Yf... I... J... F ... S…

a b
Figura 4. Parametrii de interpolare I, J şi K când descrierea centrului de curbură
se face relativ la originea sistemului de coordonate al piesei
Cursul 11 BAZELE PROCESELOR DE FABRICAȚIE 5

b2) Programarea interpolării circulare direct prin indicarea razei

Această modalitate de programare se bazează pe faptul că nu există ambiguităţi privind
traiectoria de urmat dacă echipamentul CNC cunoaşte:
 Punctele de start şi final ale arcului, respectiv mărimea razei;
 Sensul de parcurgere a arcului;
 O informaţie cu privire la mărimea unghiului subîntins de arcul parcurs (mai mare sau
mai mic de 180°).

Există patru posibilităţi de a parcurge un anumit arc de rază dată, între două puncte P i şi Pf
(figura 5). Indicând sensul de parcurgere (de ex. sens orar prin G02), rămân două posibilităţi.
Dacă se doreşte parcurgerea arcului scurt (unghi subîntins sub 180°), atunci raza (indicată, în
funcţie de tipul echipamentului, cu ajutorul funcţiei R, CR sau U) va trebui programată cu
valoare pozitivă, iar dacă se doreşte parcurgerea arcului lung (unghi subîntins peste 180°),
atunci raza va trebui programată cu valoare negativă:
N45 G90 G02 Xf…Yf…CR=+… F…S…
respectiv:
N45 G90 G02 Xf…Yf…CR=– … F…S…

Figura 5. Programarea directă a razei