Cursul 8 BAZELE PROCESELOR DE FABRICAȚIE 1

2.3.2. Prelucrări prin frezare

a) Frezarea cu freză cilindrică a suprafeţelor plane orizontale (figura 2.31.a) se realizează

pe maşini de frezat orizontale. Dacă freza are dinţi elicoidali (cazul cel mai frecvent),
trebuie avut în vedere ca forţa axială de aşchiere Fax să fie orientată spre arborele principal
al maşinii de frezat, sensul forţei axiale depinzând de sensul elicei dinţilor şi de sensul de
rotaţie al frezei, cf. figurii 2.31.b. La prelucrarea cu complete de freze se urmăreşte ca
forţa axială totală să fie nulă, deci trebuie utilizate freze cu dinţi elicoidali cu elicele în
sensuri diferite (figura 2.31.c). Prelucrarea cu freză cilindrică este recomandată pentru
suprafeţe cu lăţimea sub 200 mm pentru a evita apariţia autovibraţiilor datorate lungimii
mari a dornului portfreză.

(a) (b) (c)

Figura 2.31. Frezarea cu freză cilindrică.

b) Frezarea cu freză cilindrico-frontală sau cap de frezat a suprafeţelor plane orizontale

(figura 2.32.a) se realizează pe maşini de frezat verticale. Deoarece capetele de frezat au
diametre mari şi caracteristici tehnologice deosebite (admit viteze de aşchiere şi avansuri
mari), suprafeţele late pot fi prelucrate la o singură trecere, motiv pentru care frezarea cu
cap de frezat este mai productivă şi mai economică decât cea cu freză cilindrică.

(a) (b) (c)

Figura 2.32. Frezarea cu freze cilindro-frontale.

c) Frezarea cu freză cilindrico-frontală sau cap de frezat a suprafeţelor plane verticale

(figura 2.32.b, respectiv 2.32.c) se realizează pe maşini de frezat orizontale.

d) Frezarea cu partea cilindrică a frezei cilindrico-frontale a suprafeţelor plane verticale

(figura 2.33.a) se realizează pe maşini de frezat verticale.

(a) (b) (c)

Figura 2.33. Alte prelucrări cu freze cilindro-frontale.
 Cursul 8 BAZELE PROCESELOR DE FABRICAȚIE 2

e) Frezarea cu freze cilindrico-frontale a canalelor şi pragurilor (figura 2.33.b şi c) se

realizează pe maşini de frezat verticale.

f) Frezarea suprafeţelor plane înclinate se realizează de regulă cu freze cilindro-frontale, fie

prin înclinarea frezei (pe maşini de frezat cu cap vertical înclinabil), fie a piesei (figura
2.34.a şi b).

(a) (b) (c) (d)

Figura 2.34. Prelucrarea suprafeţelor înclinate şi a canalelor
tip coadă de rândunică, respectiv tip T.

g) Frezarea canalelor înclinate şi a canalelor T se face cu ajutorul frezelor unghiulare

(figura 2.34.c), respectiv al frezelor pentru canale T (figura 2.34.d).

h) Frezarea canalelor de pană se face cu freze disc sau deget, în funcţie de tipul canalului
(figura 2.35.a, b şi c).

i) Frezarea suprafeţelor profilate se realizează cu freze disc cu alezaj profilate (figura 2.36.a
şi b).

j) Frezarea suprafeţelor compuse se face cu ajutorul completelor de freze (figura 2.36.c) în

scopul creşterii productivităţii prelucrării prin frezarea simultană a mai multor suprafeţe.

(a) (b) (c)

Figura 2.35. Frezarea canalelor de pană.

Observaţii:

1. Montarea sculelor:
 Frezele cu alezaj se montează pe dornul portsculă care se instalează în alezajul conic
al arborelui principal.
 Frezele cu coadă conică se montează direct în alezajul conic al arborelui principal sau
prin intermediul reducţiilor conice.
 Frezele cu coadă cilindrică se montează în bucşe elastice.
 Cursul 8 BAZELE PROCESELOR DE FABRICAȚIE 3

2. Instalarea semifabricatelor:
 în menghină;
 cu bride;
 pe masa rotativă;
 în capul divizor;
 în dispozitive specializate (pentru o anumită clasă de piese) sau speciale (pentru o
anumită tipodimensiune de piese).

(a) (b) (c)

Figura 2.36. Frezarea suprafeţelor profilate.

2.4. TEHNOLOGII DE PRELUCRARE A ALEZAJELOR PE MAŞINI DE

GĂURIT, ALEZAT ŞI FREZAT

2.4.1. Introducere. Procedee de prelucrare pe maşini de găurit, alezat şi frezat

Suprafeţele cilindrice interioare (alezajele cilindrice) sunt prezente la majoritatea pieselor din
construcţia mecanică a produselor, alezajele conice având o utilizare mult mai restrânsă.
Prelucrarea alezajelor este cu atât mai dificilă cu cât raportul dintre lungime şi diametru este
mai mare datorită rigidităţii mai mici a sculei, evacuării dificile a aşchiilor şi accesului greu al
lichidului de răcire-ungere.

Procedeele specifice de prelucrare prin aşchiere a alezajelor pe maşini de găurit, alezat şi

frezat sunt:
 Găurirea cu burghiul (burghierea);
 Lărgirea;
 Adâncirea;
 Lamarea; n
 Strunjirea;
s
 Alezarea;
 Filetarea.

2.4.2. Prelucrări pe maşini de găurit

t
Prelucrare alezajelor cilindrice din material plin se realizează D
prin:
Figura 2.37. Burghierea.
 Cursul 8 BAZELE PROCESELOR DE FABRICAȚIE 4

 Burghiere (figura 2.37), care poate fi unica operaţie de prelucrare dacă precizia şi calitatea
suprafeţei alezajului nu sunt ridicate. De regulă burghierea în material plin asigură o
precizie de prelucrare în treapta IT 11…13, respectiv o rugozitate a suprafeţei Ra=6,3…
12,5 µm.
 Burghiere, urmată de una sau mai multe operaţii de finisare, când precizia şi calitatea
suprafeţei alezajului sunt ridicate.

a) Burghierea

Burghiul efectuează atât mişcarea principală de aşchiere cu turaţia n, cât şi avansul s, piesa
fiind fixată pe masa maşinii de găurit (în producţia individuală sau de serie mică):
 cu bride şi şuruburi;
 în menghină;
 pe prismă;
 la prelucarea alezajelor care au o dispunere unghiulară, instalarea piesei se face în capul
divizor sau pe masa rotativă;
 în producţia de serie mare sau de masă se folosesc dispozitive speciale de instalare,
prevăzute cu bucşe de ghidare pentru burghiu

Regimul de aşchiere la prelucrarea cu burghie elicoidale se stabileşte în funcţie de materialul

piesei, al burghiului, diametrul burghiului, precizia de prelucrare impusă, lichidul de răcire-
ungere, etc. Adâncimea de aşchiere la burghierea în plin este (vezi figura 1):
D
t [mm] (1)
2

Avansul pe rotaţie s se calculează în funcţie de diametrul burghiului:

mm
s  K s  K Ms  D 0,6 [ ], (2)
rot
unde: - Ks este un coeficient de corecţie care ţine cont de raportul dintre lungimea şi
diametrul alezajului;
- KMs este un coeficient de corecţie care ţine cont de materialul prelucrat.
O relaţie de calcul aproximativă dar rapidă este:
mm
s  (0,02  0,03)  D[ ] (3)
rot
Viteza economică de aşchiere se calculează cu relaţia:
Cv D x m
v K v K Mv [ ] (4)
T ms y min
unde: - Cv este un coeficient ce ţine cont de natura materialului prelucrat;
- T [min] este durabilitatea burghiului;
- m, x, y sunt coeficienţi de influenţă;
- Kv este un coeficient de corecţie care ţine cont de raportul dintre lungimea şi
diametrul alezajului;
- KMv este un coeficient de corecţie care ţine cont de rezistenţa la rupere a materialului
prelucrat.
Turaţia se calculează cu relaţia:
1000  v rot
n [ ] (5)
πD min
 Cursul 8 BAZELE PROCESELOR DE FABRICAȚIE 5

Precizia dimensională a găurii prelucrate depinde de precizia dimensională a burghiului

utilizat, de corectitudinea ascuţirii burghiului (ascuţirea celor două tăişuri principale trebuie să
fie cât mai simetrică) şi de neomogenităţile materialului prelucrat, putând rezulta lărgiri ale
diametrului alezajului de ordinul a câteva zecimi de mm.

Alezajul prelucrat prin găurire pa maşinile de găurit poate avea erori de poziţie a axei sale
datorate ascuţirii asimetrice a tăişurilor principale, deformaţiei elastice a sistemului tehnologic
maşină-unealtă-sculă-dispozitiv-piesă sau datorită necoincidenţei direcţiei de avans cu axa
burghiului.

La prelucrarea pe strung a alezajelor, deoarece piesa execută doar mişcarea de aşchiere de

rotaţie, avansul fiind efectuat de burghiu, pot apare erori de formă a alezajului datorită
înclinării axei burghiului faţă de direcţia mişcării de avans, respectiv erori de poziţie şi formă
a alezajului datorită înclinării axei piesei faţă de axa de rotaţie.

În funcţie de dimensiunile alezajelor şi ale piesei, de precizia de prelucrare impusă şi de tipul

producţiei, se utilizează următoarele tipuri de maşini de găurit:
 maşini de găurit de masă (de banc): pentru alezaje cu diametrul sub 10 mm, la piese de
dimensiuni mici, în producţia individuală sau de serie mică. Avansul se realizează manual;
 maşini de găurit cu coloană: pentru alezaje cu diametrul până la 40 mm, la piese de
dimensiuni mici şi mijlocii, în producţia individuală sau de serie mică. Au un număr mic
de trepte de turaţie şi avans;
 maşini de găurit cu montant: pentru alezaje cu diametrul cuprins între 25…80 mm, la
piese de dimensiuni mijlocii. Prin echiparea cu capete multiax maşinile de găurit cu
montant pot fi specializate pentru prelucrarea simultană a mai multor alezaje, în producţia
de serie mijlocie sau mare;
 maşini de găurit radiale: pentru alezaje cu diametrul până la 80 mm, la piese de
dimensiuni mijlocii sau mari. Poziţionarea burghiului faţă de piesa fixată pe masa maşinii
se realizează prin rotirea braţului radial pe coloană şi deplasarea capului de găurit pe
braţul radial;
 maşini de găurit în coordonate: pentru prelucrarea alezajelor poziţionate precis faţă de
anumite suprafeţe ale piesei sau faţă de alte alezaje, în cazul pieselor prevăzute cu mai
multe găuri.