Sunteți pe pagina 1din 45

Psalmii şi vindecarea

http://www.scribd.com/doc/11340958/V...apie-Isihasta1

Cei 10 Psalmi cu puteri vindecătoare

din care redau aici pasajul cu psalmii :

Psalmii şi vindecarea

Zece Psalmi cu efecte terapeutice particulare.


S-a constatat că citirea consecventă a unor texte biblice îmbunătăţeşte climatul psihic,
făcându-l favorabil restabilirii sănătăţii. Am auzit despre medici care şi-au selectat un
„repertoriu" de texte biblice, pe care le rostesc atât pentru spiritualizarea actului medical
clasic, cât şi ca terapie autonomă. De exemplu, ştiu că un medic foloseşte sistematic Psalmul
22 (23) pentru echilibrare endocrină. Lectura Psalmilor se recomandă şi în profilaxia
degenerării.
Iată motive pentru care propunem să se facă o corelaţie între Psalmi şi vindecare.
Un Psalm care a fost selectat pentru o trebuinţă psiho-somatică va fi citit, ce! puţin în
şapte zile la rând, fie de către terapeut (care cunoaşte modul adecvat de citire sau de asociere
cu practica sa medicală), fie de pacient sau de penitent însuşi. Citirea lui se face într-o stare
de destindere, de linişte lăuntrică, cu uitare de sine, trăind profund fiecare cuvânt al
Psalmului.
Din cei 150 de Psalmi, am ales 10 ca prioritari în împrospătarea forţelor şi refacerea
sănătăţii. Pe aceştia i-am împărţit în patru categorii:
1. Psalmi care se citesc în caz de boală, poticnire, Stres, Depresie anagapică,
Dizarmonie;
2. Psalmii profilaxiei, sau păstrătorii vieţii;
3. Psalmii penitenţei, sau ai purificării;
4. Psalmii perfecţiunii, pentru cei care, după însănătoşire, caută iluminarea.

I. Psalmii însănătoşirii: 22 şi 102

Psalmul 22 (în unele Biblii, este numerotat ca Psalmul 23) începe cu versetul:
„Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi" („Domnul este păstorul meu"). Se citeşte pentru
orice fel de „poticnire" maladivă, psihică sau somatică.
Este un Psalm al însănătoşirii dinspre spirit spre trup. Puterea lui constă nu doar în
sugestie, ci în activarea arhetipului Tatălui protector şi dătător de viaţă. Tatăl care biruieşte
„valea umbrei morţii" stimulând resursele vieţii, neutralizând potrivnicii sau tăietorii vieţii.
„Toiagul Tău şi varga Ta, acestea m-au mângâiat...": lovirea sorții este resimţită ca
operaţie psihică de întărire.
Psalmul acesta este construit în întregime pe arhetipul renaşterii şi pe simbolul
salvării: începând cu salvarea fizică (hrana, apa), continuând cu cea energetică („... Sufletul
meu l-a întors") şi terminând cu cea pontificală („ca să locuiesc în casa Domnului..."). Efectul
medical şi atitudinea mentală imunogenă decurg din identificarea cu realitatea Duhului.

Psalmul 102 (103) care începe cu „Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul...".


Acesta conţine sugestii puternice, care creează un bine mental — condiţia restabilirii
sănătăţii. Pacientul e întărit în redescoperirea legii revelate. Este prin excelenţă un psalm al
regenerării, al întineririi.

172

ÎI. Psalmii profilactici: 6 şi 38

Psalmul 6, care începe cu „Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine, nici cu


urgia Ta să mă cerţi...". Este un Psalm care evidenţiază relaţia între păcat şi boală. Eroarea,
contrazicerea legii, păcatul, au ca urmare o îmbolnăvire somatică sau psihică. Boala psihică
apare mai întâi ca o îngustare a minţii, alteori ca o tulburare de personalitate, ca o scindare
sau o dizarmonie. Psalmul 6 nu lasă păcatul să se încuibeze până ajunge boală, ci-l stopează.
Trebuie spus că boala nu e o pedeapsă pentru păcat, ci o oprire de Ia păcat. Nu
concepem un Dumnezeu pedepsitor. El a plantat în om, în fiecare celulă a corpului omenesc,
legea Să. Când legea este încălcată sau contrazisă, se manifestă durerea şi boala — nu întru
pedeapsă, însă, ci întru restabilirea legii.
Psalmul 38 (39) care începe cu „Zis-am: Păzi-voi căile mele, ca să nu păcătuiesc eu
cu limba mea..." („Zis-am; Voi veghea asupra căilor mele..."). Este un Psalm care ne
îndeamnă la luarea de cunoştinţă a condiţiei noastre de trecători, de pelerini pe acest pământ.
Amintirea morţii nu naşte tristeţe, ci o valorizare corectă a vieţii. Este aici conţinut şi mesajul
din Ecleziast: Toate sunt zadarnice, numai poruncile lui Dumnezeu dau sens în acest
univers...
În alt Psalm găsim o idee care ar părea şocantă prin paradoxul ei: „minciună sunt fiii
oamenilor", ca o traumă de trezire spre Duh, spre salvare spirituală.

III. Psalmii penitentei sau ai purificării: 21, 31, 50,141

Însănătoşirea presupune două etape; arderea negativităţi ancestrale sau achiziţionate şi


restabilirea comuniunii cu armonia divină.

Psalmul 21 (22), care începe cu „Dumnezeul meu. Dumnezeul meu, ia aminte la


mine, pentru ce m-ai părăsit ?
" („Dumnezeule, Dumnezeule! Pentru ce m-ai părăsit...") Ştim că Iisus, pe cruce,
făcea rugăciunea Sa, rostind chiar acest Psalm: „Eli, Eli! Lama sabahtani ?" (Mat. 27: 46).
Nu-i vorbă, deci, de o poticnire sau o deznădejde a Sa, ci de penitenţă pentru neamul
omenesc. Iisus rosteşte acest Psalm, căci în acel moment EI îi împlineşte profeţia; în acest
Psalm se spune: „... Străpuns-au mâinile mele şi picioarele mele (...) şi pentru cămaşa mea
au aruncat sorţi". Penitenţa Lui arde păcatul lumii. Citind acest Psalm, reactualizăm
penitenţa lui Hristos însuşi.

Psalmul 31 (32). „Fericiţi cărora s-au iertat fărădelegile şi cărora s-au acoperit
păcatele. Fericit bărbatul, căruia nu-i va socoti Domnul păcatul, nici nu este în gura lui
vicleşug..." („Ferice de cel cu fărădelegea iertată şi de cel cu păcatul acoperit. Ferice de
omul căruia nu-i ţine în seamă Domnul nelegiuirea! Ferice de omul căruia Domnul nu-i
socoteşte greşeala")
Este un Psalm cu putere de întărire. Apare însă întrebarea: există oare greşeli care nu
sunt „socotite"? Greşeli pentru care nu plăteşti prin boală sau moarte? Există greşeli pe care
Dumnezeu le-ar trece cu vederea?
Răspunsul, (afirmativ), rezultă şi din acest psalm, dar şi din observarea unei cazuistici
a penitenţei universale, însoţit însă de următoarea explicaţie: prin greşeală, te micşorezi. Poţi
trăi şi micşorat, suportând însă toate inconvenientele micşorării tale: marginalizare,
mediocritate... Poţi trăi micşorat şi sănătos (!), cu condiţia să nu ieşi de sub binecuvântare, ca
micşorarea să du devină nimicire.

Psalmul 50 (51). „Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mila Ta (...) întoarce faţa Ta de


la păcatele mele...". Este cel mai important Psalm al penitenţei. Uneori duhovnicii impun
drept canon copierea zilnică a acestui psalm, timp de 21 de zile. El conţine şi sugestia arderii
păcatului, dar şi imperativul iertării, ca ultima şansă a purificării.

Psalmul 141 (142). „Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către
Domnul m-am rugat." („Cu glasul meu strig către Domnul...") Este Psalmul asumării
sacrificiului de sine, spre ridicare celor părăsiţi şi spre transformarea singurătăţii în şansă.

IV. Psalmii desăvârşirii: 45 şi 119. Litania Legii

Psalmul 45 (46). „Dumnezeu este scăparea şi puterea noastră, ajutor întru


necazurile ce ne împresoară." („Dumnezeu este adăpostul şi sprijinul nostru...") Este un
Psalm al practicii spirituale. Adevărata sănătate nu este o problemă medicală, ci sufletească.
De aici reiese şi importanţa acestui Psalm al ascezei, unde găsim scris: „Opriţi-vă şi
cunoaşteţi că Eu sunt Dumnezeu..." („Opreşte-te şi cunoaşte ...") (45: 10) Unii autori
filocalici (Isaia Pustnicul, de exemplu) au dezvoltat acest verset, vorbind despre cele 6 opriri
ale realizării.

Psalmul 118 (119). „Fericiţi cei fără prihană în cale, care umblă în legea
Domnului." („Ferice de cei fără prihană în calea lor..."). Psalmul acesta îi „încununează"
pe toţi ceilalţi. Este un tratat de medicină, de înţelepciune, de mistică. El reaminteşte secretul
restaurării omului: interiorizarea Legii revelate; şi cauza bolilor: încălcarea legilor universale.
Cele mai importante legi universale pe care le încalcă omul sunt iubirea de Dumnezeu şi
iubirea de semen. Această încălcare se numeşte: agresivitate, egoism, mândrie, furie, vanitate,
osândirea aproapelui şi neputinţa iertării.
Psihologia numeşte această serie de erori, structurate în caracter, „complexul Cain":
tendinţa omului de a-şi elimina semenul. Această tendinţă — adesea tradusă în practică —
are ca urmare şi ca avertisment o îmbolnăvire. Blestemul, blasfemia, ura, osândirea, au ca
primă urmare o cefalee, o dereglare endocrină sau circulatorie, o scădere energetică. Nu
ca să te pedepsească, ci ca să te oprească de la încălcarea legii universale.
Psalmul 118 ne trezeşte în memorie detaliile legii, rememorarea lor continuă, întru
deplina sănătate a trupului şi întru iluminarea minţii.

NOTA BENE. Se înţelege că nu numai Psalmii selectaţi de noi aici, ci p toţi ceilalţi,
au o energie benefică salvării noastre.
Scrierile revelate conţin coduri puternice, dar adesea enigmatice, pierdute uneori de
noi, oamenii moderni Regăsirea lor cere un travaliu ascetic, de fiecare dată răsplătit.
Terapia prin post şi rugăciune

*Cum se tratează bolile fizice

Astăzi, când lumea este plină de durere şi de suspiciuni, de ignoranţa şi de nedreptate,


când oameni săraci şi bolnavi sunt lăsaţi să moară cu zile, mai avem un singur refugiu –
credinţa. Relaţiile interumane se degradează de la o zi la alta. Singurul Dumnezeu ne mai
poate salva din prăpastia singurătăţii în mijlocul oamenilor. Pentru ca toate câte veţi cere,
rugându-vă cu credinţă, veţi primi (Matei 21:22). De aceea, începând cu acest număr,
publicaţia noastră vă va prezenta rubrica Terapia prin post şi rugăciune – atât a bolilor fizice,
cât şi a celor spirituale.

*Boala – pedeapsa sau binefacere?

Cel ce se naşte, trăieşte, suferă, se bucura uneori şi moare. în această viaţă, bucuriile
sunt mici, iar durerile sunt mari. Bogaţi şi săraci, păcătoşi şi drepţi, toţi trec în viaţa lor prin
multe necazuri, încercări şi calamităţi. De boala şi de durere, aceste probe de foc, nu poate
scăpa nimeni. Dacă acestea sunt binefaceri sau nenorociri, pedepse sau binecuvântări,
hotărâm noi. Depinde din ce unghi privim. Boala este o pedeapsă, atunci când rămânem
nepocăiţi, pentru ca Dumnezeu ne va lăsa să suferim toate durerile. Boală din pedeapsa se
transforma în binecuvântare dacă regretăm şi cerem iertare pentru păcatele săvârşite şi dacă
ne apropiem de Dumnezeu.
Iisus Hristos – Mântuitorul lumii spunea: în lume necazuri veţi avea: dar îndrăzniţi!
Eu am biruit lumea (Ioan 16:33). Neajunsurile, sărăcia, durerea, boala şi toate celelalte
necazuri îl apropie pe om de Dumnezeu. Toate acestea îl fac mai tolerant, mai răbdător,
activându-i iubirea, atunci când inima nu-i este împietrită. Acel om care le primeşte pe toate
că din mâna lui Dumnezeu, progresează din punct de vedere moral şi spiritual mergând pe
calea mântuirii. Credinţa face minuni. Prin credinţă, toate sunt posibile şi orice boală îşi
găseşte leacul. Pentru că tot ce e cu neputinţă la oameni e cu putinţă la Dumnezeu.

*Rugăciunea Crezul alunga entităţile malefice

Omul este înzestrat cu o putere homeostazică de autovindecare. Atunci când


descoperă credinţa în Iisus Hristos – marele taumaturg – este înzestrat cu puterea nădejdii şi
practic poate învinge orice boală. Un studiu efectuat într-o clinică americană, pe un eşantion
reprezentativ de bolnavi, aplicându-li-se acelaşi tratament, arata că cei care credeau în puterea
divină s-au vindecat mai repede decât cei care aveau o atitudine indiferentă faţă de
Dumnezeu. Primul pas pentru cei care vor urma şi aceasta terapie prin post şi rugăciune este
rostirea, în fiecare zi, a rugăciunii Crezul. Prin mărturisirea de credinţă, puterile cereşti ne
acoperă, iar duhurile răutăţii se îndepărtează neputincioase. Crezând în atotputernicia Sfintei
Treimi, credem în puterea ei atottămaduitoare. Rugăciunea este calea deschisă spre
Dumnezeu. Prin rugăciune, omul se poate cunoaşte mai bine şi poate vedea clar cauzele
îmbolnăvirii. Aceasta îi dă omului un sentiment de protecţie şi de curaj în fata bolii, scăpând
de suferinţa cauzată de sesizarea fără înţelepciune a răului în lume. Creştinilor practicanţi
(atât celor bolnavi, cât şi celor sănătoşi), nu trebuie să le lipsească din casa icoanele, cărţile
de rugăciune, tămâia, mirul, uleiul şi faină de la Sfântul Maslu, florile de la Vinerea Mare
(Prohodul Domnului), crenguţele de salcie aduse de la biserică în ziua de Florii, frunzele de
nuc din Duminica Rusaliilor, candela, anafora, agheasma mare şi agheasma mică. Toate
acestea au o influenţă benefica asupra organismului, dar şi asupra casei.

*Uleiul şi făina de la Sfântul Maslu anihilează energiile negative

Icoanele sânt ferestrele către Dumnezeu, cărţile de rugăciune – ghidul spre calea
mântuirii. La fiecare început de săptămână se aprinde tămâie şi se stropeşte cu agheasmă
mică prin casă şi prin curte, acolo unde este cazul. Tămâia se mai aprinde şi la vreme de
nevoi pentru alungarea duhurilor necurate care aduc vrajba şi necazuri. În camera celui
suferind, în fiecare dimineaţă se tămâie şi se stropeşte cu agheasmă. Tot dimineaţa, pe fruntea
şi tâmplele bolnavului se face semnul crucii cu Sfântul Mir, pentru a fi protejat de încercările
ce vin de la timp, de la diavoli sau de la oameni.
Uleiul şi faină de la Sfântul Maslu se folosesc pentru a anihila eventualele energii
negative trimise prin puterea forţelor întunericului prin vrăjitorie. Acestea se pun în mâncare
în cantităţi foarte mici (câteva picături de ulei şi un vârf de linguriţă de faină). Florile din
Vinerea Mare, crenguţele de sălcie şi frunzele de nuc se păstrează la icoana. Cei care au
migrene şi dureri de cap pot pune câteva frunze în apă fierbinte. Cu aceasta se clătesc pe cap.
Tratamentul se poate repeta până la dispariţia definitivă a durerilor. Apa folosită se aruncă
într-un loc curat (la rădăcina florilor). Stările de spaima nejustificată se alunga afumând
persoana în cauză (în semnul crucii) cu o frunzuliţă din cele enumerate mai sus. În casa unui
creştin, candela trebuie să ardă în permanenţă, pentru că flacăra ei este considerată ochiul
Maicii Domnului.
Cel care pleacă la drum să aprindă candela înainte de a ieşi pe uşă, pentru a fi vegheat,
în ziua respectivă, de ochiul Maicii Domnului. Şi de ce se va întâmpla ca atunci, printr-un
accident sau în altfel, să părăsească lumea aceasta, lumina candelei îi va ajuta sufletul să
călătorească spre cele veşnice. Uleiul de la candela se poate folosi atunci când mirul lipseşte.
Anafora şi agheasma mică se iau în fiecare dimineaţă, înainte de masă (femeilor li se
recomanda o pauză în perioada ciclului). Agheasma mare este considerată jumătate din
împărtăşanie şi se consuma în fiecare an între 6 şi 14 ianuarie (perioada prăznuirii
Bobotezei).În cazuri speciale (boala, nelinişte), agheasma mare se ia doar cu binecuvântarea
duhovnicului (40 de zile), combinata uneori cu ulei şi faină de la Sfântul Maslu. Toate
acestea vor avea efect asupra persoanelor care cred, nu şi asupra celor care vor folosi această
terapie ca pe o curiozitate. Divinitatea intervine numai acolo unde porţile sunt deschise de
smerenie, dragoste, credinţa şi fapte bune.

Psalmii care se citesc în diverse împrejurări


 Împotriva vrăjmaşilor, cheap pills care te asupresc : Psalmii 3, 19, 30 şi 31.
 Când bântuie ciuma sau alte boli, la noi sau în altă parte : Psalmul 90.
 După ce ai căzut în păcat : Psalmii 50, 45, 46, 70 şi 72.
 Când mergi să te judeci cu cineva : Psalmii 20 şi 75.
 Când te apuca frica : Psalmii 6, 66 şi 76.
 Când te supăra necuratul : Psalmul 37.
 În închisoare, în robie sau când cazi prizonier : Psalmul 69.
 La dezlănţuirea fulgerelor şi trăsnetelor, sau când bate grindina : Psalmul 84.
 Când mergi la război : Psalmul 84.
 Când începi să faci pâine din recolta nouă, să guşti din vinul nou, sau să mănânci întâi
din orice fel de poame Psalmul 33.

RUGĂCIUNE LA NECAZURI, SUPĂRĂRI, BOALA


RUGĂCIUNE LA NECAZURI ŞI SUPĂRĂRI

Doamne, viforul necazurilor se ridică asupra mea şi întristările chinuitoare mă


îngrozesc, dar întru Tine este toată nădejdea mea. Tu cunoşti toată pricina răului ce mă
bântuie. La Tine perii capului meu sunt nenumăraţi. La Tine, deci, scap şi pe Tine Te rog să
depărtezi de la mine orice rău pierzător de suflet şi să-mi ajuţi a birui toate ispitele ce mă
învăluie.
Tu eşti întărirea, scăparea şi izbăvitorul meu, Hristoase, Dumnezeule, şi Ţie mărire
înălţam Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Amin.

RUGĂCIUNE LA CAZ DE BOALĂ

Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, primeşte smerita mea rugăciune pentru
iertarea păcatelor mele şi ca un îndurat, cu dreapta Ta cea atotputernică stinge-mi focul ce m-
a cuprins, încetează-mi boala şi cu milostivirea Ta ridică-mă din patul durerilor, pentru slavă
numelui Tău. Ca Tu eşti doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre şi Ţie slava înălţăm, acum
şi pururea şi în vecii vecilor.
Amin.

Alte rugaciuni:

 ingerasul meu
 Doamne Tata
 Cele sapte plansuri...
 IERTARE
 Dumnezeu va Iubeste!!!
 RUGACIUNEA PARINTILOR PENTRU FIII LOR
 rugaciune de multumire
 Doamne,in fiecare zi,in zori,te binecuvantam.
 O PERSOANA CARE TE IUBESTE
 Greseli necugetate
 Rugagiune
 Din invataturile Maicii Tereza
 Ajutor de la Dumnezeu
 Dumnezeul meu tie iti multumesc
 Acatistul Sf. Nicolae
 Ruga la ceas de seara
 Iti multumesc,Doamne
 rugaciune pentru pace
 multumire
 Rugaciunea mamei catre Sfanta Maria
 sanatate
 RUGACIUNE PENTRU TINE
 Rugaciune catre Tatal Ceresc
 Ginduri la amiaza zilei
 Faca-se voia Sa!
 La ceas de cumpana
 Vino,Doamne!
 Dor de Tine, Dumnezeul meu
 Calea
 * Rugaciune catre Sf. Nectarie
 rugaciune
 Ocrotire
 psalmul pastorului 22
 IERTARE!...
 ITI MULTUMESC
 Rugăciune către Dumnezeu
 Rugaciune de NOAPTE BUNA
 Rugaciune pentru indeplinirea dorintelor
 Psalmul 90 ( a lui David )
 RUGACIUNE CATRE SFANTUL ANTONIE,PENTRU AJUTOR LA EXAMENE.
 IMNUL LUMINII
 rugaciune pentru parinti
 Rugaciune catre Hristos
 Ruga catre Tine
 Imparatul ceresc
 RUGACIUNE MIRACULAOSA
 O rugaciune simpla
 iti multumesc!!!
 Rugaciune de multumire
 RUGACIUNE PENTRU O MINUNE, catre SF ANTON
 Rugaciunea mea
 credinta ti-e slaba!
 Alta ruga pentru iubire
 Rugaciune pentru Romania
 rugaciune pt fiecare zi
 RUGACIUNE CATRE BUNUL NOSTRU ISUS HRISTOS
 Rugaciune catre Maica Domnului
 Rugaciunea Lacrimilor
 Rugaciune catre Maica Domnului,a nodurilor(necazurilor)
 durere
 Rugaciune catre Mos Craciun sau Plangerea unor napastuiti
 Rugaciunea liceenei indragostite
 Ruga pentru iubire(2)
 Rugaciunea Sfintei Marta
 Ingerasul
 cruce_n cer,cruce-n pamant
 RUGACIUNE LA VREME DE BOALA
 O, Doamne !
 rugaciune
 Bucura-te lauda a toata lumea!!!
 Rugaciune
 visul maicii domnului
 Rugaciunea inimi.
 TALISMANUL
 Ruga pentru iubire
 ITI MULTUMESC DOAMNE
 Psalmul 3
 Maica Domnului "Eu sunt cu voi şi nimeni impotriva voastra"
 Rugaciunea lui Iisus, inaltata in Gradina Ghetsemani
 Psalmul 8(un psalm al lui David)
 NASCATOARE DE DUMNEZEU
 Psalmul 26 (un psalm al lu David)
 DOAMNE...
 Cuvinese cu adevarat
 Psalmul Pastorului (in diferite traduceri)
 7 rugaciuni importante
 DOAMNE Tie ne rugam
 RUGACIUNE CATRE IISUS HRISTOS
 RUGACIUNE CATRE IISUS HRISTOS
 RUGACIUNE CATRE BUNUL DUMNEZEU
 rugaciune din dragoste
 Domnul iertarii
 ACATISTUL SFANTULUI MARELUI MUCENIC GHEORGHE
 Acatistul Maicii Domnului
 ACATISTUL Binecredinciosului Voievod al Moldovei Ştefan cel Mare şi Sfânt
 Acatistul Sfantului Serafim de Sarov
 ACATISTUL SFANTULUI IERARH SPIRIDON
 ACATISTUL MAICII DOMNULUI PANTANASSA
 Acatistul Sfintilor Mucenici Brâncoveni
 ACATISTUL SFANTULUI APOSTOL ANDREI
 Acatistul Sfantului Antonie cel Mare
 ACATISTUL PREA CUVIOSULUI PARINTELUI NOSTRU DIMITRIE DIN
BASARABI
 Imn Acatist la Rugul aprins al Nascatoarei de Dumnezeu
 Acatistul Sfantului Acoperamant al Maicii Domnului
 Rugaciune c[tre Iisus
 Tatalui meu
 Da-mi lacrimi
 Prea sfanta Nascatoare de Dumnezeu
 Rugaciune catre Isus Hristos
 TATICUL MEU
 RUGACIUNE CATRE TATAL CERESC
 Ajutor de la Dumnezeu
 RUGACIUNE DE LASARE IN VOIA DOMNULUI
 Rugaciune meditata
 Rugaciunea Sfintului Nifon
 Rugaciune catre Domnul nostru Iisus Hristos
 Implorare catre Dumnezeu
 Rugaciune pentru un bolnav
 Rugaciunea Ultimilor Stareti de la Minastirea Optina
 a) Catre Prea Sfinta Nascatoare de Dumnezeu
 Catre Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu
 Acatistul Sfintei Invieri a Domnului
 Rugaciune Maicii DomnuluiI "SPORIREA MINTII"
 Rugaciune Maicii Domnului "POTIRUL NESECAT"
 Rugaciune Maicii Domnului la icoana ei "CAUTA SMERENIA"
 Rugaciune Maicii Domnului "BUCURIE NEASTEPTATA"
 RUGACIUNE MAICII DOMNULUI IN CINSTEA ICOANEI: "Eu sunt cu voi şi
nimeni impotriva voastra"
 Rugaciune pentru vineri
 Rugaciune-canon de pocainta pt. prunci avortati
 Ascultarea, tăierea voii, supunerea
 Cum trebuie facuta rugaciunea?
 RUGACIUNI SF. SERAFIM DIN SAROV
 RUGACIUNE MAICII DOMNULUI - GRABNICA AJUTATOARE
 Credinta
 Rugăciune către Sfântul Ierarh NECTARIE
 RUGACIUNE CATRE DUMNEZEU TATAL PENTRU CEI ADORMITI
 Rugaciune pentru IMPACAREA CELOR INVRAJBITI
 Rugaciune Sf. PARTENIE din LAMPSAKOS, tamaduitor al tuturor bolilor
 RUGACIUNI PENTRU PRUNCI AVORTATI
 Rugaciune Duhului Sfant
 Rugaciune Sf. Mina
 Rugaciunea Sf. Ioan Rus
 Marea invocatie catre Dumnezeu
 Rugăciune către Maica Domnului pentru a obţine har
 MAICA DOMNULUI - "Eu sunt cu voi şi nimeni impotriva voastra"
 Rugaciune pentru dragoste
 Ruga zilnica
 RUGACIUNI DE MULTUMIRE
 Rugaciune catre Domnul Nostru Isus Hristos
 Sfaturi Duhovnicesti - Parintele Ilarion Argatu
 Rugaciunea Sfantului Vasile cel Mare
 Invataturi referitoare la Moliftele Sf.Vasile cel Mare
 Rugaciuni incercare Sf.Anton din Padova
 DESPRE RUGACIUNE
 Rugaciuni de pocainta
 Rugaciune de multumire penru binefacerile primite de la Dumnezeu
 Rugaciune pentru impacare
 Rugaciune pt. timpuri de incercare Sf. Anton din Padova
 Rugaciunea Sfintei Cruci
 Despre smerenie Sf. Ioan Gura de Aur
 Rugaciune SFANTULUI IOAN GURA DE AUR
 Sfantul Ioan Botezatorul
 Despre constiinta de Sfantul Ioan Gura de Aur
 Puterea rugaciunii Sf. Ioan Gura de Aur
 Predica de Pasti a Sfantului Ioan Gura de Aur
 Mat. 6,33
 Sfanta Filofteia
 Rugaciune Cuvioasei Maici Parascheva
 Saturi duhovnicesti ale Parintelui Argatu / Manastirea Cernica
 RUGACIUNI DE MULTUMIRE DE DUPA IMPARTASANIE CU
DUMNEZEIESTILE TAINE
 Pavecernita
 Rugaciunea a sasea catre Maica Domnului
 Imn pentru Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu (Axionul)
 Rugaciunea Sfantului Ioanichie
 Rugaciune-novena catre Sf.Iuda Tadeu
 RUGACIUNE INAINTE DE SPOVEDANIE
 Rugaciune catre Sfantul şi de viata Facatorul Duh
 RUGACIUNI ALE COPIILOR PENTRU PARINTI
 RUGACIUNEA SFINTEI CRUCI
 Rugaciune Sfantului Vasile cel Mare
 Rugaciune tuturor sfintilor
 Rugaciune Sf. Dimitrie Basarabov
 Rugaciune Sf. Dimitrie Izvoratorul de Mir
 Rugaciune Sfantului Elefterie
 Rugaciune Sfantului Elefterie
 Rugaciune Sfantului Antonie cel Mare
 Psalmul 142, Psalmul 50
 RUGACIUNI ORTODOXE ARMENE
 Rugaciune catre Domnul nostru Iisus Hristos de Sf.Isaac Sirul
 RUGACIUNE LA NECASURI, SUPARARI, BOALA
 RUGACIUNE DE MULTUMIRE LUI DUMNEZEU
 Rugaciune de pocainta / in postul mare / Sf. Efrim Sirul
 Rugaciunea Sf.Ciprian
 RUGACIUNE SFANTULUI MARE MUCENIC MINA
 Rugăciuni către Maica Domului (Pantanassa)
 RUGACIUNE SF.ANDREI
 RUGACIUNE CUVIOSULUI PARINTELUI NOSTRU STELIAN
 RUGACIUNE INGERULUI PAZITOR
 RUGACIUNE catre Sf.Nicolae
 RUGACIUNE SF. HARALAMBIE
 Rugaciune care se citeste la vreme de boala
 "Prodromita" Maica Domnului - Muntele Athos
 Sf. Maria, regina ingerilor, roaga-te pentru noi
 Novena de Credinta in PreaSfanta inima a lui Iisus
 Rugaciune catre Sf.Mihail
 Rugaciune pentru linistea sufletului
 Liniste
 SA VA BINECUVANTEZE DOMNUL ISUS CRISTOS,IERI,ASTAZI,ŞI-N VECI!
 Rugaciune de dimineata
 Rugaciune catre Sfanta Cruce- Talisman
 RUGĂCIUNI ÎNCEPĂTOARE
 Ratacire?
 nevoia de rugăciune
 Rugaciunea parintilor pentru copii
 Rugaciune pentru parinti
 Rugaciune pentru frati şi surori
 Rugaciunea copiilor pentru parinti
 Rugaciune inainte de munca
 Rugaciune catre Maica Domnului-de seara
 rugaciune de seara 2
 Rugaciune de seara
 Rugaciunea Parintelui Arsenie Boca
 Rugaciune in vreme de necaz şi nefericiri
 Rugaciunea mintii
 Nadejdea celor necajiti
 Rugaciune sagetatoare
 NADEJDEA
 Rugaciune impotriva necazurilor
 Rugaciune catre SFANTUL ANTONIE cel MARE
 Ma rog Tie, Bunule Parinte
 Evocare catre Sfanta Cruce
 Maica Domnului, Steaua vieţii!
 Rugăciuni către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu
 Rugăciune către Sfinţii Arhangheli
 Rugaciune a trei bucurii
 Rugaciunea Fericitului Augustin
 Rugaciune pt. copii
 Slava lui Dumnezeu pentru toate!
 Ruga de dragoste
 Rugaciune cu dragoste
 Rugaciune de dimineata
 Inger ingerasul meu
 Nascatoare de Dumnezeu
 Tatal nostru
 Rugaciune de iertare
 Rugaciunea Sfantului Francisc din Assisi
 Rugaciune catre Sfantul Mare Mucenic Mina
 Rugaciune catre Sfantul Duh

Despre Psalmi

"Toată Scriptură este insuflată de Dumnezeu şi folositoare." 1. De aceea a fost scrisă


de Duhul pentru toţi oamenii, ca fiecare să luăm din ea, ca dintr-un spital obştesc al
sufletelor, tămăduirea pentru propria noastră boala. Că spune Scriptura: "Tămăduirea va pune
capăt marilor păcate" 2. Altele ne învaţă Profeţii, altele Cărţile istorice, altele Legea, şi altele
felul de sfătuire al Pildelor. Cartea Psalmilor însă cuprinde ce este folositor din toate:
profeţeşte cele viitoare, ne aduce aminte de faptele istorice, da legi pentru viaţă, ne învaţă
cele pe care trebuie să le facem. Şi, ca să spun pe scurt, Cartea Psalmilor este o vistierie
obştească de învăţături bune, dând fiecăruia, după sârguinţa lui, ce i se potriveşte.
Tămăduieşte rănile vechi ale sufletelor şi aduce grabnica însănătoşire celui de curând rănit;
îngrijeşte pe cel bolnav şi păstrează sănătos pe cel care nu-i atins de boală; într-un cuvânt,
îndepărtează, pe cât e cu putinţă, patimile care se încuibaseră în felurite chipuri în viaţa
oamenilor; şi face aceasta cu seducţie măsurată şi cu dulceaţă, sădind în suflet gând plin de
înţelepciune.
Duhul cel Sfânt a văzut ca neamul omenesc este greu de îndrumat spre virtute şi că
noi, din pricina inclinării spre plăcere, neglijam cu totul vieţuirea cea dreaptă. De aceea, ce
face? A unit dogmele cu plăcerea cântatului, ca, o dată cu dulceaţa melodiei, să primim pe
nesimţite şi folosul cuvintelor de învăţătură; face la fel că doctorii cei înţelepţi; aceştia
adeseori ung dejurîmprejur cu miere paharul în care dau bolnavilor fără poftă de mâncare
doctorii mai amare. Pentru aceasta, dar, ni s-au alcătuit aceste melodii armonioase ale
psalmilor, pentru ca celor care sunt copii cu vârsta sau celor care sunt cu totul tineri cu
purtarea să li se pară ca ei cânta, dar de fapt îşi instruiesc sufletul. Că n-a plecat de la biserica
cineva din cei mulţi şi trândavi păstrând cu uşurinţă în minte vreo poruncă apostolică sau
profetică; dar cuvintele psalmilor le cântă şi acasă, şi le fredonează şi în piaţă. Dacă unul
dintre cei care se sălbăticesc cumplit din pricina maniei intra în biserică, ei bine, când începe
să se cânte psalmul, atunci, datorită melodiei, pleacă din biserica cu sălbăticia sufletului
potolită.
Da, psalmul este linişte a sufletelor, conducător al păcii; potoleşte tulburarea şi
vâlvătaia gândurilor, înmoaie mania sufletului şi înfrânează pe cel desfrânat. Psalmul leagă
prietenii, uneşte pe cei de departe, împacă pe cei învrăjbiţi. Cine se mai poate socoti vrăjmaş
al celui cu care a înălţat acelaşi glas spre Dumnezeu? Cântatul psalmilor aduce deci cel mai
mare bun: dragostea. Cântatul împreună este ca un lanţ care duce la unire; uneşte poporul în
simfonia unui singur cor. Psalmul pune pe fugă pe demoni şi aduce pe îngeri într-ajutor; este
arma pentru frica de noapte; odihnă pentru ostenelile zilei; este întărirea pruncilor, podoaba
celor în floarea vârstei, mângâiere bătrânilor, găteala foarte potrivită femeilor. Psalmul
populează pustiurile, cuminţeşte pieţele; este carte elementară de învăţătură pentru cei ce
intra în viaţă; creştere pentru cei ce înaintează în vârstă, întărire pentru cei maturi. Psalmul
este glas al Bisericii; psalmul înveseleşte sărbătorile; psalmul naşte tristeţea cea după
Dumnezeu; psalmul scoate lăcrimă şi din inima de piatră; psalmul este lucrul îngerilor,
vieţuire cerească, parfum duhovnicesc.
Ce descoperire înţeleaptă a Învăţătorului, Care a meşteşugit ca, o dată cu cântărea, să
învăţăm şi cele ce ne folosesc! De aceea se şi întipăresc mai bine în suflete învăţăturile.
Învăţătura dată cu silă de obicei nu rămâne; dar învăţătura cu plăcere şi cu bucurie se fixează
mai trainic în sufletele noastre. Ce nu poţi învăţa din psalmi? Nu, oare, măreţia bărbăţiei? Nu,
oare, exactitatea dreptăţii? Nu, oare, sfinţenia castităţii? Nu, oare, desăvârşirea înţelepciunii?
Nu, oare, chipul pocăinţei? Nu, oare, măsura răbdării? Nu, oare, tot ce ai putea spune despre
faptele cele bune? În psalmi este cu putinţă să găseşti învăţătura desăvârşită despre
Dumnezeu, prevestirea despre venirea în trup a lui Hristos, ameninţarea cu judecată, nădejdea
învierii, frica de pedeapsă, făgăduinţele slavei, descoperirile tainelor; toate sunt strânse, ca
într-o mare şi obşteasca vistierie, în Cartea Psalmilor, pe care profetul a armonizat-o cu
instrumentul muzical numit psaltire, deşi sunt multe instrumente muzicale. După părerea
mea, profetul, inspirat de Duhul, a arătat harul cel de sus care răsună în psaltire, pentru că
dintre toate instrumentele muzicale numai psaltirea îşi are cauza sunetelor în partite de sus ale
ei. La chitara şi la liră arama răsuna de dedesubtul locului unde până atinge coardele;
psaltirea însă are cauzele ritmurilor armonioase în partea de sus, ca şi noi să căutăm a cugeta
cele de sus şi să nu ne pogoram la patimile trupului din pricina dulceţii melodiei. Socot însă
că profetul, prin construcţia acestui instrument muzical, ne-a arătat, în chip adânc şi înţelept,
şi aceea ca oamenii care au sufletele bine constituite şi armonioase se urca uşor la cele de sus.
II Tim. 3, 16
Eccl. 10,4
Fragment din Tâlcuiri la Psalmi de Sfântul Vasile cel Mare

PSALMUL 37

PSALMUL 37, rugăciune pentru izbăvirea de boală

Ce mângâiere pentru noi, creştinii să ştim că împărăţia lui Dumnezeu numără între
sfinţii şi drepţii săi persoane care au vieţuit asemenea nouă, într-o viaţă vremelnică de om!
Sporită nădejde avem către Rai când citim în Scriptură, în Vieţile Sfinţilor sau în alte izvoare
ale Tradiţiei că Domnul a iertat păcate mai multe şi mai mari poate decât am săvârşit noi într-
o viaţă! Şi totuşi… calea spre unul dintre multele locaşuri ale Casei Tatălui Ceresc nu este
uşoară, iar puţini vor fi cei chemaţi. Drepţii care mijlocesc astăzi în rugăciuni pentru noi sunt
pilde de pocăinţă şi îndreptare. Unul dintre ei este regele David, cel căruia multe păcate i s-au
iertat, dar şi mai multe lacrimi şi strigăte de pocăinţă i-au fost primite.
Psalmul 37 al lui David este un psalm despre boală, tulburare şi neodihnă din pricina
păcatelor. Compoziţia intră astăzi în rânduiala slujbei Utreniei, fiind unul dintre cei şase
psalmi care se citesc în timp ce preotul rosteşte în taină cele 12 rugăciuni ale Utreniei,
primele şase în Altar în timpul primilor trei psalmi, celelalte şase în faţa uşilor împărăteşti în
timpul ultimilor trei psalmi (Asist. drd. Alexandru Mihăilă, Teologia Psalmilor, p. 12,
www.ftoub.ro, data accesării: 13 febr. 2007).

Întru pomenire pentru ziua odihnei


În diferite traduceri, Psalmul 37 poartă denumirea „Un psalm al lui David; spre
aducere aminte, asupra Sâmbetei” (Biblia, ediţia jubiliară a Sf. Sinod, versiune diortosită
după Septuaginta, redactată şi adnotată de Î.P.S. Bartolomeu Anania, 2001) sau „Psalm al lui
David. Întru pomenire pentru sâmbătă” (Cuviosul Eftimie Zigabenul, Sfântul Nicodim
Aghioritul, Psaltirea în tâlcuirile Sfinţilor Părinţi, transliterare, diortosire, revizuire după
ediţia grecească şi note de Ştefan Voronca, Ed. Cartea Ortodoxă, Ed. Egumeniţa, f. a., p.
447).
În Vechiul Testament, sâmbăta sau Sabatul era ziua odihnei – odihna creaţiei, stare
dăruită de Dumnezeu omului încă de la facere, „care înseamnă depăşirea
tensiunilor/diviziunilor din lumea creată” (Al. Mihăilă, op.cât., p. 3).
Iată aşadar că ziua de odihnă nu poate fi celebrată decât prin linişte şi pace
sufletească. Or, tocmai această stare îi lipsea Psalmistului. Cuviosul Eftimie şi Sfântul
Nicodim consideră că şi psalmul acesta ar fi putut fi scris atunci când David era prigonit de
fiul său Abesalom, care îl silise să părăsească tronul (op.cât., p. 447). Prigoana şi relele
întâmplări care vin asupra regelui sunt urmări ale păcatelor sale: adulterul şi uciderea lui Urie
Heteul, bărbatul femeii cu care păcătuise David (II Regi 11).
Psalmul este scris spre pomenirea păcatelor, a călcării poruncilor lui Dumnezeu,
fărădelegi care nu trebuie uitate, pentru a nu recidiva. Sfinţii Părinţi consideră că Sâmbăta
pentru care se roagă David este dobândirea odihnei din relele întâmplări şi din tulburarea
sufletului pricinuită de păcat (Ibidem, p. 447).

Rugăciune pentru vindecare

Psalmul 37 începe la fel ca Psalmul 6, cu rugămintea ca urgia lui Dumnezeu să nu se


abată asupra sufletului chinuit al lui David. Că psalmistul ştie că este deja pedepsit înţelegem
din versetul 2: „Că săgeţile Tale s-au înfipt în mine şi ai întărit peste mine mâna Ta”. Sfântul
Vasile cel Mare apreciază că săgeţile Domnului sunt cuvintele mustrătoare pe care i le
comunică profetul Natan după ce David săvârşise păcatele amintite mai sus: „Deci nu se va
depărta sabia de deasupra casei tale în veac” (II Regi 12, 10) – apud Cuviosul Eftimie,
Sfântul Nicodim, op.cât., p. 448. Fericitul Augustin extrapolează, spunând că toate cuvintele
pe care Dumnezeu le înfige în inima omului pentru a o înflăcăra sunt ca nişte săgeţi în
sufletul celui păcătos (apud Î.P.S. Bartolomeu, Biblia, ed. jubiliară…, p. 658, nota c)).
Psalmistul enumeră foarte sugestiv consecinţele păcatului asupra trupului şi asupra
sufletului: absenţa vindecării, lipsa odihnei oaselor, covârşirea capului, putrezirea rănilor,
gârbovirea ş.a. Uneori, aceste simptome există la propriu în trupurile oamenilor, pentru
păcate. De cele mai multe ori însă, sufletul este cel bolnav, împovărat, putrezit şi urât
mirositor. Vorbim de „bună mireasmă duhovnicească”, de Mântuitorul că „floarea cea cu bun
miros”, de Maica Domnului că „tămâia cea cu bun miros” şi de toate persoanele sfinte că
purtătoare de mireasmă. De cealaltă parte, avem necurăţia, duhoarea păcatului. Pentru cel ce
se pocăieşte, amintirea faptelor celor rele provoacă greaţă. „Şalele mele s-au umplut de ocări”
(vers. 7), mărturiseşte psalmistul. Marele Vasile tâlcuieşte acest verset în sensul că pântecele
este locul în care organele împreunării trupeşti cu care regele a păcătuit cu Batşeba, faptă care
îl umple de necinste, ruşine şi batjocură (apud Cuviosul Eftimie, Sfântul Nicodim, op.cât., p.
452).
Suferinţele sufletului sunt la fel de tulburător recunoscute: mâhnirea, suspinul
inimii, tulburarea, pierderea puterii de a lupta cu încercările vieţii, îndepărtarea prietenilor şi
rudelor, înmulţirea şi întărirea vrăjmaşilor. Ca şi în alţi psalmi, apare şi aici tema întuneric-
lumină: „lumina ochilor mei şi aceasta nu este cu mine” (vers. 10). Din pricina păcatelor,
David este în întuneric, Duhul Sfânt „a fugit în parte de la el” (Sf. Vasile cel Mare apud
Cuviosul Eftimie, Sfântul Nicodim, op.cât., p. 454).
Pierderea prietenilor poate fi interpretată ca îndepărtarea îngerilor buni de la om
atunci când el păcătuieşte (Ibidem, p. 460). În împrejurarea pierderii tronului, mulţi apropiaţi
ai regelui au stat împotriva lui, de partea lui Abesalom. Acest fiu necredincios a primit bine
de la tatăl său şi i-a oferit părintelui vicleşuguri, ocări şi prigoană. La astfel de manifestări,
David nu îşi pleacă urechea şi nu îşi deschide gura, pentru a nu întărâta pe vrăjmaşi şi, mai
ales, pentru că nădăjduia în Domnul: „Şi m-am făcut ca un om ce nu aude şi nu are în gura lui
mustrări. Că spre Tine, Doamne, am nădăjduit” (vers. 14, 15).
David îşi recunoaşte păcatele, recunoaşte că întâmplările rele din viaţa lui sunt
urmări ale păcatelor, se arată dispus să îşi poarte crucea: „Că eu spre bătăi gata sunt” (vers.
17). De asemenea, regele urmăreşte îndreptarea sa: „Că fărădelegea mea eu o voi vesti şi mă
voi îngriji pentru păcatul meu” (vers. 18). În finalul Psalmului 37, este invocat ajutorul
Dumnezeului mântuirii, fără de care nu poate veni nici iertarea, nici izbăvirea de necazuri, fie
ele boli sufleteşti sau trupeşti.

Psalmul 50

Ideea de jertfă spirituală în Psalmul 50

Dintre cărţile Vechiului Testament, cea mai iubită şi citită este, fără îndoială, cartea
Psalmilor. Nelipsită din stranele bisericilor, unde este deschisă în timpul fiecărei slujbe,
Psaltirea este poate la fel de răspândită ca şi Noul Testament în casele credincioşilor. Biserica
Ortodoxă a rânduit citirea tuturor psalmilor în decursul unei săptămâni.
În perioada în care ne aflăm, cea a Postului Paştelui, Psaltirea se citeşte de două ori
pe săptămână. Această rânduială este respectată îndeosebi în mânăstiri. Explicaţia pentru
înmulţirea rugăciunii în timpul Păresimilor o cunoaşte fiecare dreptmăritor creştin: este
vremea pocăinţei, a înfrânării, a curăţirii sufleteşti şi trupeşti pentru a fi în comuniune cu
Hristos Dumnezeu. Psalmii se apropie atât de mult de conţinutul şi graiul rugăciunilor
creştine, exprimând sentimente şi stări specifice duhului Ortodoxiei. Laudă, cerere,
mulţumire, tânguire, pocăinţă, învăţătură, profeţie – înălţările, căderile şi zbaterile unui suflet
ce a cunoscut bunătăţile lui Dumnezeu, dar şi amărăciunea păcatului. Cel mai cunoscut dintre
psalmi şi una dintre cele mai tulburătoare compoziţii liturgice, la auzul căreia credincioşii
îngenunchează, este Psalmul 50, al lui David. Este psalmul pocăinţei şi al smereniei. Curge
firesc în toate limbile pământului, purtând aceeaşi încărcătură de zbucium sufletesc şi
semnificaţii adânci, de la regele David şi până la noi, creştinii trăitori ai mileniului III.
De la păcat la pocăinţă
Istoria compunerii Psalmului 50 o găsim în Cartea a doua a Regilor, cap. 11-12.
Regele David, cel pe care Dumnezeu îl ridicase de la o condiţie modestă şi îi dăruise harul
Său pentru a conduce poporul lui Israel, este orbit de patimă pentru femeia lui Urie Heteul,
Batşeba. Soţul ei, ostaş în armata regelui, se afla la război împotriva amoniţilor. În lipsa
acestuia, David păcătuieşte cu Batşeba, aceasta din urmă rămânând însărcinată. Regele,
altădată bun şi apropiat de Dumnezeu, pune la cale un plan pentru a-şi acoperi fapta. Îl
cheamă pe Urie de la luptă ca să petreacă un timp cu femeia lui şi, în felul acesta, nimeni să
nu suspecteze sarcina Batşebei. Urie refuză să meargă la casa lui, pe motiv că nu se cuvine ca
el să aibă parte de un tratament mai bun în timp ce camarazii lui sunt în luptă. Nereuşind
acest plan, David trimite un mesaj comandantului armatei, în care îi porunceşte să-l împingă
pe Urie unde o fi lupta mai grea, ca să îl piardă. Porunca este îndeplinită. După perioada de
doliu, regele o ia pe văduvă în casa lui. Dumnezeu îl trimite pe profetul Natan la David, ca
să-i deschidă ochii asupra fărădelegilor comise. Printr-o parabolă tâlcuită apoi, inima regelui
se deschide şi prăpastia săpată de păcat între el şi Domnul îi oferă o privelişte cumplită. Se
pocăieşte imediat: „Am păcătuit înaintea Domnului” (II Regi 12, 12).
Fiul născut din împreunarea păcătoasă moare, aşa cum îi prevestise Natan, iar
rugăciunile şi postul lui David nu pot împiedica pierderea pruncului. Regele primeşte iertarea
lui Dumnezeu şi, cu acest prilej, scrie tulburătorul Psalm 50.

Jertfa inimii
Existau, în Vechiul Testament, diferite ritualuri de purificare, diferite jertfe care se
aduceau, spre curăţire, pentru păcatele săvârşite. Păcatul era considerat o revoltă împotriva
ordinii morale date de Dumnezeu, o călcare a Legii, o rupere a raportului între om şi
Dumnezeu, o lipsire de fericirea comuniunii cu El. Nu mic fusese păcatul lui David:
adulterului i se adăugase înşelăciunea şi omorul, nu numai al lui Urie, ci şi a celor dimpreună
cu el, pe care regele îi trimisese la moarte sigură. Pentru o asemenea cădere, şi pocăinţa
trebuia să fie pe măsură, iar spălările rituale, prinoasele şi arderile de tot erau insuficiente.
„Conştient de ruptură produsă între el şi Dumnezeu prin păcatul săvârşit, el nu poate începe
rugăciunea sa cu un cuvânt de laudă, ştiindu-se prea păcătos şi necurat, şi nici n-are curajul să
mulţumească pentru binefacerile primite” (Pr. lect. Alex Isvoranu, David, chip al pocăinţei,
în „Mitropolia Olteniei”, anul XLVII, nr. 3-6, mai-decembrie 1995, pag. 42).
David invocă mila lui Dumnezeu, are nevoie de „mare” milă şi de „mulţime” de
îndurări, pe măsura păcatului săvârşit. Prin cuvinte că „şterge”, „spală”, „curăţeşte”, „întoarce
faţa Ta de către păcatele mele”, David îşi înnoieşte permanent cererea pentru a primi iertarea,
recunoscând că Domnul este singura lui liniştire şi salvare. „În această rugăciune, abisul
păcatelor cheamă în ajutor abisul harurilor, abisul fărădelegilor cheamă abisul îndurării,
pentru că abisul îndurării să absoarbă abisul fărădelegilor” (J. Savanarole apud Magistrand
Mircea Basarab, Psalmul LI (L). Ideea de rugăciune şi jertfă, în „Studii Teologice”, anul
XIII, nr. 7-8, sept.-oct. 1961, pag. 418).
David cere în primul rând ştergerea păcatului, ceea ce denotă concepţia iudaică,
trecută şi la creştini, că Dumnezeu scrie într-o carte toate păcatele oamenilor (Pr. lect. Alex
Isvoranu, art. cât., pag. 42). Conştiinţa păcatului este chinuitoare pentru psalmist: „Că
fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea” (vers. 4). Sfântul Ioan
Gură de Aur spune că trebuie să avem în faţa ochilor minţii întotdeauna păcatul pe care l-am
săvârşit, astfel încât amintirea consecinţelor lui să fie o piedică în calea recăderii (apud Mgsd.
M. Basarab, art. cât., pag. 414).
Recunoaşterea fărădelegii vine o dată cu recunoaşterea dreptei judecăţi a Domnului:
„Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele
Tale şi biruitor când vei judeca Tu” (vers. 5). Spunând că a fost născut în păcate şi zămislit
întru fărădelegi, David nu încearcă să se justifice pentru faptele rele săvârşite şi nici nu îşi
acuză părinţii care i-au dat viaţă. Păcatul de care vorbeşte psalmistul este păcatul strămoşesc,
cu care ne naştem toţi şi prin care moştenim un imbold spre patimă. Acest păcat se şterge, la
noi, creştinii, prin Taina Botezului. Prin harul lui Dumnezeu, regele a văzut „cele nearătate şi
cele ascunse ale înţelepciunii” Sale (vers. 7). Căderea în patimă îl murdăreşte şi trupeşte, şi
sufleteşte.
Stropirea trupului cu un mănunchi plăcut mirositor de isop trebuie desăvârşită prin
spălarea totală, pe care numai Domnul o poate face şi în urma căreia omul rămâne curat ca
zăpada. Numai după ce a primit iertarea, omul poate să primească din nou harul divin
aducător de bucurie şi veselie. Oasele smerite se vor putea înălţa din nou să aducă laudă
Multmilostivului. Psalmistul se roagă ca ceea ce n-a pierdut să nu-i fie luat, iar ceea ce a
pierdut să-i fie redat: „Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la
mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte” (vers. 12-13).
Întărit în credinţă, iertat şi curăţat de păcate, stăpânind peste ispite, regele David va putea
deveni un model de urmat pentru supuşii săi, pe care îi va învăţa astfel căile Domnului. Cum
sancţiunile urmau legea talionului, pentru omor pedeapsa era uciderea făptaşului. De aceea se
roagă psalmistul să fie izbăvit de vărsarea sângelui. „Doamne, buzele mele vei deschide şi
gura mea va vesti lauda Ta” (vers. 16) rosteşte păcătosul care se poate acum întoarce la
compunerea de psalmi de preamărire a lui Dumnezeu, o dată ce a primit iertarea. Ştergerea
păcatului de la faţa lui Dumnezeu se face prin jertfă spirituală în primul rând, fără de care
prăpastia adâncă dintre El şi omul păcătos nu poate fi înlăturată. Arderile de tot – cele mai
depline sacrificii, în care animalul adus se consuma întreg pe altarul de jertfă – nu aveau nici
o valoare fără jertfa inimii înfrânte şi smerite (Pr. prof. dr. Nicolae Neagă, „Milueşte-mă,
Dumnezeule”. Explicarea Psalmului 50, în „Glasul Bisericii”, anul XLVIII, nr. 4-5, iulie-
oct. 1989, pag. 22).
Este concluzia pe care trebuie să o avem în vedere noi, creştinii, care, asemenea
regelui David, alergăm la Dumnezeu să cerem iertarea păcatelor. Oricâte prinoase am aduce
la biserică, oricâte fapte de milostenie şi oricâte metanii am face, oricâte zile de post am ţine,
fără jertfa sufletească nu vom vedea îndurările şi mila Tatălui Ceresc.

PSALMUL 102

Între cei 150 de psalmi, doi îmi sunt cei mai apropiaţi: Psalmul 22 şi Psalmul 102.
Sunt Psalmii bucuriei, Psalmii revărsării sufleteşti de mulţumire lui Dumnezeu pentru
binefacerile primite. Am putea zice, ca odinioară avva Filimon: „Psalmii aceştia, parcă eu i-
am făcut".
Vom lua astăzi în considerare câteva versete desprinse din Psalmul 102, în care se
arată bunătatea lui Dumnezeu faţă de fiecare dintre noi.
Vorbind cu Dumnezeu, ne gândim la bunătatea lui Dumnezeu şi spunem că „Pe cât e
de sus cerul deasupra pământului, atât de mare este bunătatea Lui spre cei ce se tem de
Dânsul". Nimeni nu ştie ce distantă este între cer şi pământ. Nimeni nu ştie unde este cerul.
„Toţi ştim că este cer, dar nu ştim ce este", zice Sfântul Petru Damaschin; Ilie Miniat spune,
vorbind despre rai: „O, raiule, noi putem să te dobândim, dar nu putem să te înţelegem". În
orice caz, între cer şi pământ este o distanţă foarte mare. Numai în măsura în care ne
apropiem de cer ne dăm seama ce este cerul.
Dacă cerul este locul lui Dumnezeu, atunci inima omului este cerul. Prin urmare, când
ne gândim la bunătatea lui Dumnezeu cea mai presus de cunoştinţa noastră, ne gândim la
ceva nemărginit, ne gândim că „Pe cât de mare este mărirea Ta pe atât de mare este şi mila
Ta". Ştim că mărirea lui Dumnezeu, ca şi mila lui Dumnezeu, este nemărginită şi că ne
putem încrede în mila lui Dumnezeu. Sfântul Isaac Şirul zice că „păcatele noastre fată de mila
lui Dumnezeu sunt ca un pumn de nisip fată de un şuvoi îmbelşugat care împrăştie nisipul".
Prin urmare, trebuie să fim încredinţaţi că Dumnezeu este bun, să avem încredere în
bunătatea lui Dumnezeu, dar nu ca să păcătuim, ci ca să ştim că Dumnezeu ne iartă. Dacă
Sfântul Evanghelist Luca s-ar fi gândit că pildă cu fiul risipitor, care este o mărturie despre
bunătatea lui Dumnezeu, i-ar putea duce pe unii să păcătuiască, nu ne-ar fi lăsat această pildă.
Nu ne este teamă că dacă credem în bunătatea lui Dumnezeu se înmulţesc păcatele, pentru că
omul, care are dreaptă judecată, n-are de ce să înmulţească păcatele. Trebuie să fim
încredinţaţi că bunătatea lui Dumnezeu, iubirea lui Dumnezeu şi mila lui Dumnezeu sunt
nemărginite.
Apoi, vorbind mai departe despre cele ale lui Dumnezeu, zicem: „Pe cât este de
departe răsăritul de apus, atât a depărtat de la noi fărădelegile noastre". Putem să fim
încredinţaţi nu numai că Dumnezeu este bun, ci putem să fim încredinţaţi că este bun cu noi
înşine. Ne ridică mai presus de noi, ne duce acolo unde este El, ni Se dăruieşte nouă. Acesta
este un lucru extraordinar!
Mai departe zicem: „Cum miluieşte un tată pe copiii săi, aşa miluieşte Domnul pe
cei ce se tem de Dânsul". Nu a găsit Psalmistul o comparaţie mai potrivită pentru a arăta
legătura lui Dumnezeu cu noi, decât legătura dintre un tată şi un fiu al său. Proorocul Isaia,
vorbind ca din partea lui Dumnezeu, zice că Dumnezeu a spus: „Oare va uita mama pe copiii
săi?" şi spunând apoi că nu va uita mama pe copiii săi, adaugă: „După cum mama îşi
mângâie pe fiul ei şi Eu vă voi mângâia pe voi, şi voi veţi fi mângâiaţi în Ierusalim" (Isaia
66, 13).
Dacă vrem să exprimăm legătura între Dumnezeu şi om, trebuie să pornim de la faptul
că Dumnezeu este Tatăl nostru şi să ne gândim la Domnul Hristos, Care ne-a lăsat o
rugăciune pe care noi o spunem fără să o gândim destul: „Tatăl nostru Care eşti în ceruri" –
avem Tată în cer! Avem şi mamă în cer, tot pe Dumnezeu, avem şi frate în cer, tot pe
Dumnezeu. Dumnezeu este tot ce-i bun şi frumos fată de noi. Domnul Hristos a spus că
„Dacă un fiu îi va cere tatălui său pâine, oare piatră îi va da? Şi dacă-i va cere peste, oare
şarpe îi va da? Şi dacă-i va cere un ou, oare scorpie-i va da?". Şi spune Domnul Hristos:
„Dacă voi, răi fiind (în calitatea de tată, fiind răi ca oameni), ştiţi să daţi fiilor voştri daruri
bune, cu atât mai mult Tatăl vostru Cel din ceruri" (Luca 11, 13).
Eu nu ştiu cum oamenii cred atât de mult în ceea ce spune Sfânta Evanghelie şi Sfânta
Scriptură despre pedepsele veşnice, cum le este frică de iad, de pedeapsă şi de mânia lui
Dumnezeu, şi nu cred în bunătatea lui Dumnezeu. Nu zic să nu credem în ceea ce se spune în
Sfânta Scriptură, în toate privinţele, dar să nu uităm de bunătatea lui Dumnezeu. Ştiind noi
despre bunătatea lui Dumnezeu, să avem bucuria că suntem cuprinşi în bunătatea Lui.

Iată de ce îmi plac mie aceşti Psalmi, dintre care pe unul îl spunem în fiecare zi, la
utrenie şi, cu toate acestea, suntem aşa de nebăgători de seamă fată de el. Sfântul Isaac Şirul
zice: „Cine nu se uimeşte de Dumnezeu, încă nu-L cunoaşte pe Dumnezeu".
Dacă am cunoaşte mai mult bunătatea lui Dumnezeu şi am înţelege-o şi am simţi-o,
ne-am uimi de bunătatea lui Dumnezeu şi nu ne-am mai împrăştia cu lucrurile lumii acesteia,
cu atâtea rele, cu atâtea deşertăciuni şi chiar cu atâtea spurcăciuni.

Să ne ajute bunul Dumnezeu să ne încredinţăm de tot ce-i sfânt, frumos, bun şi


înălţător, să ne ajute Dumnezeu să ne încredinţăm şi de mijlocirile Maicii Preacurate, de
bunătatea Maicii Preacurate, pentru că se spune că „tot ce poate Dumnezeu cu puterea, poate
Maica Domnului cu rugăciunea".
Dacă avem încredinţarea aceasta, n-avem de ce să ne mai temem: nici de moarte, nici
de boală, nici de iad, nici de pedepse, de nimic, pentru că un tată nu poate să facă altceva
decât să miluiască pe fiii săi, mai ales atunci când are la îndemână şi mijlocirile unei mame
bune, ale Maicii Preacurate, şi ale tuturor sfinţilor. Dumnezeu să ne ajute!

Tipicul de Rugăciune, după Psaltire

 Rugaciunile diminetii
 Rugaciunile serii

PSALTIREA

Din Cuvantul-inainte la Psalmi al Sfantului Vasile cel Mare

RUGACIUNILE INCEPATOARE

 CATISMA INTAIA
 CATISMA A DOUA
 CATISMA A TREIA
 CATISMA A PATRA
 CATISMA A CINCEA
 CATISMA A SASEA
 CATISMA A SAPTEA
 CATISMA A OPTA
 CATISMA A NOUA
 CATISMA A ZECEA
 CATISMA A UNSPREZECEA
 CATISMA A DOUASPREZECEA
 CATISMA A TREISPREZECEA
 CATISMA A PAISPREZECEA
 CATISMA A CINCISPREZECEA
 CATISMA A SAISPREZECEA
 CATISMA A SAPTESPREZECEA
 CATISMA A OPTSPREZECEA
 CATISMA A NOUASPREZECEA
 CATISMA A DOUAZECEA
 POMELNIC

PSALMII CARE SE CITESC IN DIFERITE IMPREJURARI


Rugăciunile dimineții

Rugăciunile începătoare :

Sculându-ne din somn fără de lene și trezindu-ne, să ne depărtăm de așternut și îndată


întorcăndu-ne cu fata către răsărit, să ne închinăm de trei ori, cu mână până la pământ, zicând
:

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfantului Duh, Amin.

 Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție !


 Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție !
 Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție !

Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le


împlinești, Vistierul bunătăților și datatorule de viata, vino și Te sălășluiește intru noi, și ne
curățește pe noi de toată intinaciunea și mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

 Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi !


 Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi !
 Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi !

Slavă Tatălui și Fiului și Sfantului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne,


iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele
Tău.

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfantului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia
Ta, precum în cer și pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinta, da ne-o nouă astăzi, și ne iartă
nouă gresalele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispita, ci
ne izbăvește de cel rau.

Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinților Părinților noștri


și ale tuturor Sfinților, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.
Amin.

Sculându-ne din somn, cădem către Ține, Bunule, și cântare îngerească strigăm Ție,
Puternice : Sfant, Sfant, Sfant ești Dumnezeule, pentru Născătoarea de Dumnezeu, miluiește-
ne pe noi.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfantului Duh.


Din pat și din somn m-ai ridicat, Doamne; mintea mea o luminează, inima și buzele
mele le deschide, că să Te laud pe Ține, Preasfântă Treime : Sfant, Sfant, Sfant ești
Dumnezeule, pentru Născătoarea de Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Fără de veste Judecătorul va veni și faptele fiecăruia se vor descoperi, ci cu frica să


strigăm în miezul nopții : Sfant, Sfant, Sfant ești Dumnezeule, pentru Născătoarea de
Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.

 Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește,


 Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește,
 Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește.
 Slavă Tatălui și Fiului și Sfantului Duh.
 Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Și rugăciunea aceasta a Sfintei Treimi :

Din somn sculându-mă, multumescu-ți Ție, Prea Sfântă Treime, că pentru multă
bunătatea Ta și pentru îndelungă Ta răbdare nu Te-ai maniat pe mine leneșul și păcătosul,
nici nu m-ai pierdut cu fărădelegile mele; ci ai făcut iubire de oameni, după obicei, și în
deznădăjduire zăcând eu, m-ai ridicat, că să mânec şi să slăvesc puterea Ta. Deci, acum,
luminează-mi ochii gândului, deschide-mi gura că să mă învăț cuvintele Tale, să înțeleg
poruncile Tale, să fac voia Ta, să-Ți cant în mărturisirea inimii şi să laud Prea Sfant numele
Tău : al Tatălui și al Fiului și al Sfantului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Alta rugăciune :

Slavă Ție, Imparate, Dumnezeule atotputernice, Care cu purtarea Ta de grija cea


dumnezeiască m-ai invrednicit pe mine păcătosul și nevrednicul a mă scula din somn și a
dobândi intrare în sfântă casa Ta; primește, Doamne, și glasul rugăciunii mele, că și al
sfintelor și înțelegătoarelor tale Puteri, și binevoiește că, din inima curată și cu duh de
umilinta să Ți se aducă Ție laudă din necurate buzele mele, că și eu să mă fac părtaș
fecioarelor celor intelepte, cu luminată făclia sufletului meu, şi să Te slăvesc pe Ține,
Dumnezeu-Cuvântul, Cel slăvit în Tatăl și în Duhul Sfant, Amin.

Apoi :

 Veniți să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu,


 Veniți să ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu,
 Veniți să ne închinăm şi să cădem la Însuși Hristos, Împăratul și Dumnezeul nostru

Și trei închinăciuni. Apoi îndată

Psalmul 50 :
1. Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta,
2. Și după mulțimea îndurărilor Tale, șterge fărădelegea mea.
3. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea, și de păcatul meu mă curățește.
4. Că fărădelegea mea eu o cunosc, și păcatul meu înaintea mea este pururea.
5. Ție Unuia am greșit, și rau înaintea Ta am făcut, așa încât drept ești Tu intru cuvintele
Tale și biruitor când vei judecă Tu.
6. Că iată intru fărădelegi m-am zămislit și în păcate m-a născut maica mea.
7. Că iată adevărul ai iubit, cele nearatate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale Mi-ai
arătat mie.
8. Stropi-mă-vei cu isop și mă voi curati, spală-mă-vei și mai vârtos decât zapada mă voi
albi.
9. Auzului meu vei da bucurie și veselie; bucură-se-vor oasele mele cele smerite.
10. Întoarce fata Ta de la păcatele mele, și toate fărădelegile mele șterge-le.
11. Inima curată zidește intru mine, Dumnezeule, și Duh drept înnoiește intru cele
dinlăuntru ale mele.
12. Nu mă lepada de la fata Ta, și Duhul Tău cel Sfant nu-L lua de la mine.
13. Da-mi mie bucuria mântuirii Tale, și cu Duh stăpânitor mă întărește.
14. Învață-voi pe cei fără de lege căile Tale, și cei necredincioși la Ține se vor întoarce.
15. Izbăvește-mă de vărsarea de sânge Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucură-
se-va limba mea de dreptatea Ta.
16. Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti laudă Ta.
17. Că de-ai fi voit jertfa, Ți-aș fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.
18. Jertfa lui Dumnezeu, duhul umilit; inima înfrântă și smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
19. Fa bine, Doamne, intru bunavoirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile
Ierusalimului.
20. Atunci vei binevoi jertfa dreptății, prinosul și arderile de tot; atunci vor pune pe
altarul tău vitei.

SIMBOLUL CREDINȚEI

1. CRED într-Unul Dumnezeu, Tatăl Atottiitorul, Făcătorul cerului și al pământului,


vazutelor tuturor și nevăzutelor.
2. Și intru Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-
a născut, mai înainte de toți vecii. Lumina din Lumina, Dumnezeu adevărat din
Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut, Cel de o fiinta cu Tatăl, prin Care toate s-au
făcut.
3. Care pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire S-a pogorât din ceruri și S-a
intrupat de la Duhul Sfant și din Maria Fecioară și S-a făcut om.
4. Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Pilat din Pont, a pătimit și S-a îngropat.
5. Și a inviat a treia zi după Scripturi și S-a suit la ceruri și șade de-a dreaptă Tatălui.
6. Și iarăși va să vina cu slavă, să judece viii și morții, a cărui Împărăție nu va avea
sfârșit.
7. Și intru Duhul Sfant, Domnul de viata Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cela ce
impreuna cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin prooroci.
8. Intru una Sfântă Sobornicească și apostolească Biserica.
9. Mărturisesc un botez intru iertarea păcatelor.
10. Aștept învierea morților și viata veacului ce va să fie. Amin !

Rugăciunea întâia a Sfantului Macarie cel Mare :

Doamne, curățește-mă pe mine păcătosul, că niciodată n-am făcut bine înaintea Ta;
scapă-mă, deci de vicleanul și fa să fie în mine voia Ta, că fără de osanda să deschid gura
mea cea nevrednică şi să laud Prea Sfant numele Tău : al Tatălui și al Fiului și al Sfantului
Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin !

Rugăciunea a doua :

Din somn sculându-mă, cântare în miez de noapte aduc Ție Mantuitorule, și înaintea
Ta cazand, strig : nu mă lasă să adorm în moartea păcatelor, ci mă miluiește, Cel ce Te-ai
răstignit de voie, și pe mine cel ce zac în lene, grăbind mă scoală și mă mantuieste, că să stau
înaintea Ta în rugăciuni; iar după somnul nopții, să-mi luminezi ziua fără de păcat, Hristoase
Doamne și mă mantuieste.

Rugăciunea a treia :

Către Ține Stăpâne, Iubitorule de oameni, sculându-mă din somn scap și spre lucrurile
Tale mă nevoiesc, mă rog Ție, ajută-mi cu milostivirea Ta în toată vremea și în tot lucrul.
Scapă-mă de toate lucrurile cele rele lumești, și de sporirea diavolească izbăvește-mă, și mă
du intru Împărăția Ta cea veșnică; că Tu ești Făcătorul meu și purtătorul de grija și dătătorul a
tot binele, și în Ține este toată nădejdea mea, și Ție slavă inalt, acum și pururea și în vecii
vecilor. Amin.

Rugăciunea a patra :

Doamne, Care cu multă bunătatea Ta și cu îndurările Tale cele mari mi-ai dat mie,
robului Tău, de am trecut timpul nopții acesteia fără ispita de toată răutatea pizmașului, Tu
Insuti Stăpâne, Facatorule a toate câte sunt, invredniceste-mă cu adevărată lumina Ta, că să
fac voia ta cu inima luminată, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea a cincea :

Doamne, Dumnezeule, Atottiitorule, Care primești de la puterile Tale cele cerești


cantarea Sfintei Treimi, primește și de la noi nevrednicii robii Tai cantarea Sfintei Treimi, și
ne dăruiește că în toți anii vieții noastre și în tot ceasul, Ție slavă să-Ți înălțăm : Tatălui și
Fiului și Sfantului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea a șasea :

Doamne Atottiitorule, Dumnezeul puterilor și a toate trupurile, Care între cele de sus
locuiești și spre cei smeriți privești; Cel ce ispitești inimile și rărunchii și tainele oamenilor le
știi cu adevărat, Lumina fără de început și pururea fiitoare, în Care nu este mutare sau umbra
de schimbare, Insuti Imparate fără de moarte, primește rugăciunile noastre pe care le facem
către Ține din gurile noastre cele necurate în aceasta vreme a nopții, îndrăznind pentru
mulțimea milelor Tale. Lasă nouă greșelile ce am greșit înaintea Ta : cu cuvântul, cu lucrul,
din stiinta și din nestiinta. Curățește-ne pe noi de toate intinaciunile trupești și
sufletești,făcându-ne pe noi casa Cinstitului și Sfantului Tău Duh. Și ne dăruiește nouă cu
inima veghetoare și curată să trecem toată noaptea acestei vieți, așteptând luminată și sfântă
zi a Unuia Născut Fiului Tău, a Domnului Dumnezeului nostru Iisus Hristos, în care va veni
pe pământ cu slavă să judece pe toți şi să plătească fiecăruia după faptele lui. Că să nu ne
aflăm zăcând și dormitand, ci priveghind și sculați în lucrarea poruncilor Lui şi să fim gata a
intră în bucuria și camara Slavei Lui celei Dumnezeiești, unde este glasul celor ce Te laudă și
nespusă dulceata a celor ce văd pururea frumusețea cea nespusă a Fetei Tale; că Tu ești
lumina cea adevărată, Care luminezi și sfințești toate, și pe Ține Te laudă toată faptura în
veci. Amin.

Rugăciunea a șaptea :

Pe Ține Te binecuvântăm, înalte Dumnezeule și Doamne al milelor, Cel ce faci cu noi


pururea lucruri mari și cu anevoie de urmat, slăvite și prea minunate, care nu au număr. Cel
ce ne-ai dat nouă somn spre odihna neputințelor noastre și spre repaus de ostenelile trupului
celui cu milte osteneli. Mulțumindu-Ți că nu ne-ai pierdut pe noi cu fărădelegile noastre, ci
după obiceiul cel iubitor de oameni Te-ai milostivit și ne-ai ridicat pe noi a mânecă și a slavi
Stăpânirea Ta. Pentru aceea ne rugăm bunătății Tale celei neasemănate : luminează ochii
gândului nostru și ridică mintea noastră din somnul cel greu al lenii, și ne deschide gura
noastră și o umple de laudele Tale, că să putem în liniște a cântă, a Te laudă și pururea a ne
mărturisi Ție: lui Dumnezeu Celui slăvit în toate și de toți, Tatălui Celui fără de început,
impreuna și Unuia-Născut Fiului Tău, și Prea Sfantului și Bunului și de viata Făcătorului Tău
Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea a opta a Sfantului Ioan Gura de Aur : 12 cereri după numărul


ceasurilor nopții

1. Doamne, nu mă lipsi pe mine de binele Tău cel Ceresc.


2. Doamne, izbăvește-mă de muncile cele de veci.
3. Doamne, de am greșit, fie cu mintea, fie cu gândul sau cu cuvântul, sau cu lucrul,
iartă-mă.
4. Doamne, izbăvește-mă de toată nestiinta, uitarea, neindraznirea și de nesimțirea cea
împietrită.
5. Doamne, izbăvește-mă de toată ispitirea.
6. Doamne, luminează-mi inima pe care a întunecat-o pofta cea rea.
7. Doamne, eu că un om am greșit, iar Tu că un Dumnezeu îndurător miluiește-mă
văzând neputinta sufletului meu.
8. Doamne, trimite mila Ta în ajutorul meu, că să preaslăvesc Preasfânt numele Tău.
9. Doamne Iisuse Hristoase, scrie-mă pe mine robul Tău în cartea vieții și-mi dăruiește
sfârșit bun.
10. Doamne Dumnezeul meu, măcar că n-am făcut nici un bine înaintea Ta, ci-mi da după
Darul Tău, să pun început bun.
11. Doamne, stropește inima mea cu roua Darului Tău.
12. Doamne al cerului și al pământului, pomenește-mă pe mine, păcătosul, robul Tău,
rușinatul și necuratul, în Împărăția Ta. Amin.

Rugăciunea a opta a Sfantului Ioan Gura de Aur : 12 cereri după numărul


ceasurilor zilei

1. Doamne, primește-mă în pocainta.


2. Doamne, nu mă lasă pe mine.
3. Doamne, nu mă duce pe mine în ispita.
4. Doamne, da-mi cuget bun.
5. Doamne, da-mi lacrimi și aduceri aminte de moarte și umilinta.
6. Doamne, da-mi cuget să-mi mărturisesc toate păcatele mele.
7. Doamne, da-mi smerenie, curăție și ascultare.
8. Doamne, da-mi răbdare, voie nebiruită și blândețe.
9. Doamne, sădește în mine radacina bunătăților și frica Ta în inima mea.
10. Doamne, invredniceste-mă să Te iubesc cu tot sufletul și gândul meu și să fac în toate
voia Ta.
11. Doamne, apără-mă de oamenii gâlcevitori, de draci, de patimile trupești, și de toate
celelalte lucruri necuvioase.
12. Doamne, știu că faci precum vrei Tu, deci să fie și în mine păcătosul voia Ta; că
binecuvântat ești în veci. Amin.

Rugăciunea a noua, către Sfântul Înger păzitor :

Îngerul lui Hristos cel Preasfânt, către ține cad și mă rog, păzitorul meu cel sfant, care
ești dat mie de la Sfantul Botez spre păzirea sufletului și păcătosului meu trup. Iar eu, cu
lenea mea și cu obiceiurile mele cele rele, am maniat preacurată lumina ta și te-am izgonit de
la mine cu toate lucrurile cele de rușine : cu minciunile, cu clevetirile, cu pizma, cu osândirea,
cu trufia, cu neplecarea, cu neiubirea de frați și cu tinerea de minte a raului, cu iubirea de
argint, cu necurăția, cu mania, cu scumpetea, cu mâncarea cea fără de sațiu, cu beția, cu multă
vorbire, cu gândurile cele rele și viclene, cu obiceiurile cele rele și cu îndrăznirea spre păcate,
având deosebită voire spre toată pofta cea trupească. O! rea voire a mea, pe care nici
dobitoacele cele necuvântătoare nu o au! Dar cum vei putea să cauți spre mine, care mă aflu
căzut în păcate ? Sau cu ce ochi, Îngerul lui Hristos, vei caută spre mine, cel ce m-am
împleticit așa rau în lucruri întinate ? Sau cum voi putea să-mi cer iertare faptelor mele celor
amare, rele și viclene, în care cad în toate zilele și în tot ceasul! Cad dar înaintea ta și mă rog,
păzitorul meu cel sfant, milostivește-te spre mine păcătosul robul tău. Fii mie ajutător și
sprijinitor asupra pizmașului meu celui rau, cu sfintele tale rugăciuni, și Împărăției lui
Dumnezeu mă fa părtaș, cu toți sfinții, acumm și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea a zecea către Preasfântă Născătoare de Dumnezeu :

Prea Sfântă Stapana mea de Dumnezeu Născătoare, cu sfintele și preaputernicele tale


rugăciuni, izgonește de la mine smeritul și ticălosul robul Tău : deznădăjduirea, uitarea,
necunostinta, nepurtarea de grija și toate gândurile cele spurcate, rele și hulitoare de la
ticăloasă mea inima și de la întunecată mea minte, și stinge vapaia poftelor mele, că sărac
sunt și ticălos. Izbăvește-mă de multe rele și aduceri aminte, de năravuri și de toate faptele
cele rele mă izbăvește, că binecuvântată ești de toate neamurile, și se slăvește prea cinstitul
tău nume în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea a unsprezecea către Preasfântă Născătoare de Dumnezeu :

Împărăteasa mea prea bună și nădejdea mea, Născătoare de Dumnezeu, primitoarea


săracilor și ajutătoarea străinilor, bucuria scârbiților, acoperitoarea necăjiților, vezi-mi nevoia,
vezi-mi scarba, ajută-mi că unui neputincios, hrănește-mă că pe un străin. Necazul meu îl știi,
ci-l dezleagă precum vrei, că n-am alt ajutor afară de ține, nici alta folositoare grabnică, nici
alta mângâietoare bună, ci numai pe ține, o! Maica a lui Dumnezeu, că să mă păzești şi să mă
acoperi în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea a douăsprezecea către Preasfântă Născătoare de Dumnezeu :


Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe ține Născătoare de Dumnezeu, cea pururea
fericită și prea nevinovată și Maica Dumnezeului nostru.

Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât
Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu-Cuvântul L-ai născut, pe ține cea cu adevărat
Născătoare de Dumnezeu te mărim.

 Slavă Tatălui și Fiului și Sfantului Duh.


 Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
 Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește,

Și îndată

cei șase Psalmi ai Utreniei :

 Slavă intru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunavoire.
 Slavă intru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunavoire.
 Slavă intru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunavoire.
 Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti laudă Ta.
 Doamne, buzele mele vei deschide și gura mea va vesti laudă Ta.

PSALMUL 3 :

1. Doamne, cât s-au înmulțit cei ce mă necăjesc ! Mulți se scoală asupra mea;
2. Mulți zic sufletului meu : " Nu este mântuire lui, intru Dumnezeul lui "!
3. Iar Tu Doamne, sprijinitorul meu ești, slavă mea și Cel ce înalți capul meu.
4. Cu glasul meu către Domnul am strigat și m-a auzit din muntele cel Sfant al Lui.
5. Eu m-am culcat și am adormit; sculatu-m-am că Domnul mă va sprijini.
6. Nu mă voi teme de mii de popoare, care împrejur mă împresoară.
7. Scoală, Doamne, mantuieste-mă Dumnezeul meu; că Tu ai bătut pe toți ce-mi
vrajmasuiesc mie în desert; dinții păcătoșilor ai zdrobit.
8. A Domnului este mântuirea, și peste poporul Tău, binecuvântarea Ta.

Și iarăși :

Eu m-am culcat și am adormit; sculatu-m-am că Domnul mă va sprijini.

PSALMUL 37 :

1. Doamne, nu cu mania Ta să mă mustri pe mine, nici cu iutimea Ta să mă cerți.


2. Că săgețile Tale s-au înfipt în mine și ai întărit peste mine mână Ta.
3. Nu este vindecare în trupul meu de către fata maniei Tale; nu este pace în oasele mele,
de către fata păcatelor mele.
4. Că fărădelegile mele au covârșit capul meu, că o sarcina grea au apăsat peste mine.
5. Imputitu-s-au și au putrezit rănile mele de către fata nebuniei mele.
6. Chinuitu-m-am și m-am gârbovit până în sfârșit, toată ziua mâhnindu-mă umblăm.
7. Că șalele mele s-au umplut de ocari, și nu este vindecare în trupul meu.
8. Necajitu-m-am și m-am smerit foarte, răcnit-am din suspinarea inimii mele.
9. Doamne, înaintea Ta este toată dorirea mea și suspinul meu de la Ține nu s-a ascuns.
10. Inima mea s-a tulburat, parasitu-m-a tăria mea și lumina ochilor mei, și aceasta nu
este cu mine.
11. Prietenii mei și vecinii mei în preajma mea s-au apropiat și au șezut; și cei de aproape
ai mei departe au stat.
12. Și se sileau cei ce căutau sufletul meu, și cei ce căutau cele rele mie grăiau
deșertăciuni și vicleșuguri toată ziua cugetau.
13. Iar eu că un surd nu auzeam și că un mut ce nu-și deschide gura să.
14. Și m-am făcut că un om ce nu aude și nu are în gura lui mustrări.
15. Că spre Ține, Doamne, am nădăjduit; Tu mă vei auzi, Doamne, Dumnezeul meu,
16. Că am zis, că nu cumva să se bucure de mine vrajmasii mei; și când s-au clătinat
picioarele mele, impotriva mea s-au semețit.
17. Că eu spre batai gata sunt, și durerea mea înaintea mea este pururea.
18. Că fărădelegea mea eu o voi vesti, și mă voi îngriji pentru păcatul meu;
19. Iar vrajmasii mei trăiesc și s-au întărit mai mult decât mine și s-au înmulțit cei ce mă
urăsc pe nedrept.
20. Cei ce îmi răsplătesc rele pentru bune mă defăimau, că urmăm bunătatea.
21. Nu mă lasă, Doamne, Dumnezeul meu, nu te departa de la mine,
22. Ia aminte spre ajutorul meu, Doamne al mântuirii mele.

Și iarăși :

Nu mă lasă, Doamne, Dumnezeul meu, nu te departa de la mine. Ia aminte spre ajutorul meu,
Doamne al mântuirii mele.

PSALMUL 62

1. Dumnezeule, Dumnezeul meu, pe Ține Te caut dis-de-dimineata.


2. Însetat-a de Ține sufletul meu, suspinat-a după Ține trupul meu,
3. În pământ pustiu și neumblat și fără de apa. Așa în locul Cel Sfant m-am arătat Ție, că
să văd puterea Ta și slavă Ta.
4. Că mai bună este mila Ta decât viata; buzele mele Te vor laudă.
5. Așa Te voi binecuvanta în viata mea, și în numele Tău voi ridică mâinile mele.
6. Că de seu și de grăsime să se sature sufletul meu, și cu buze de bucurie Te va laudă
gura mea.
7. De mi-am adus aminte de Ține în așternutul meu, în dimineți am cugetat la Ține, că ai
fost ajutorul meu.
8. Și intru acoperământul aripilor Tale mă voi bucură. Lipitu-s-a sufletul meu de Ține și
pe mine m-a sprijinit Dreaptă Ta.
9. Iar ei în desert au căutat sufletul meu, intră-vor în cele mai de jos ale pământului; da-
se vor în mâinile săbiei, părți vulpilor vor fi.
10. Iar împăratul se va veseli de Dumnezeu; laudă-se-va tot cel ce se jură intru El, că a
astupat gura celor ce grăiesc nedreptăți.

Și iarăși :

În dimineți am cugetat la Ține, că ai fost ajutorul meu. Și intru acoperământul aripilor Tale
mă voi bucură. Lipitu-s-a sufletul meu de Ține și pe mine m-a sprijinit Dreaptă Ta.

 Slavă Tatălui și Fiului și Sfantului Duh.


 Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
 Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeul nostru.
 Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeul nostru.
 Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeul nostru.
(fără închinăciune)
 Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește,
 Slavă Tatălui și Fiului și Sfantului Duh.
 Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

PSALMUL 87

1. Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziua am strigat și noaptea înaintea Ta.


2. Să între înaintea Ta rugăciunea mea; pleacă urechea Ta spre ruga Mea, Doamne,
3. Că s-a umplut de rele sufletul meu și viata mea de iad s-a apropiat.
4. Socotit am fost cu cei ce se coboară în groapa; ajuns-am că un om neajutorat, între cei
morți slobod.
5. Că niște oameni raniti, ce dorm în mormânt, de care nu Ți-ai mai adus aminte și care
au fost lepădați de la mână Ta.
6. Pusu-m-au în groapa cea mai de jos, intru cele întunecate și în umbra morții.
7. Asupra mea s-a întărit mania Ta și toate valurile Tale le-ai adus peste mine.
8. Depărtat-ai pe cunoscuții mei de la mine, ajuns-am urâciune lor,
9. Închis am fost și n-am putut ieși. Ochii mei au slăbit de suferinta.
10. Strigat-am către Ține, Doamne, toată ziua întins-am către Ține mâinile mele.
11. Oare morților vei face minuni ? Sau cei morți se vor scula și Te vor laudă pe Ține ?
12. Oare, va spune cineva în mormânt mila Ta și adevărul Tău în locul pierzării?
13. Oare, se vor cunoaște intru întuneric minunile Tale și dreptatea Ta în pământ uitat ?
14. Iar eu către Ține, Doamne, am strigat și dimineata rugăciunea mea Te va întâmpină.
15. Pentru ce, Doamne, lepezi sufletul meu și întorci fata Ta de la mine ?
16. Sărac sunt eu și în osteneli din tinerețile mele, înălțat am fost, dar m-am smerit și m-
am mâhnit.
17. Peste mine au trecut maniile Tale și infricosarile Tale m-au tulburat.
18. Inconjuratu-m-au că apa toată ziua și m-au cuprins deodată.
19. Depărtat-ai de la mine pe prieteni, și pe cunoscuții mei, și cei de aproape ai mei s-au
făcut nevăzuți.

Și iarăși :

Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, ziua am strigat și noaptea înaintea Ta.


Să între înaintea Ta rugăciunea mea; pleacă urechea Ta spre ruga Mea, Doamne

PSALMUL 102

1. Binecuvinteaza, suflete al meu pe Domnul, și toate cele dinlauntrul meu, numele cel
sfant al Lui.
2. Binecuvinteaza, suflete al meu pe Domnul, și nu uită toate răsplătirile Lui.
3. Pe Cel ce curățește toate fărădelegile tale; pe Cel ce vindecă toate bolile tale.
4. Pe Cel ce izbăvește din stricăciune viata ta; pe Cel ce te încununează cu mila și cu
îndurări.
5. Pe Cel ce umple de bunătăți dorirea ta; înnoi-se-vor că ale vulturului tinerețile tale.
6. Cel ce face milostenie, Domnul, și judecata tuturor celor ce li se face strâmbătate.
7. Cunoscute a făcut căile Sale lui Moise, fiilor lui Israel voile sale.
8. Indurat și milostiv este Domnul, îndelung-Răbdător și mult-Milostiv.
9. Nu până în sfârșit Se va iuți, nici în veac Se va mania.
10. Nu după păcatele noastre a făcut nouă, nici după fărădelegile noastre a răsplătit nouă,
11. Că după înălțimea cerului de la pământ, a întărit Domnul mila Să spre cei ce se tem de
Dansul.
12. Pe cât sunt de departe răsăriturile de la apusuri, depărtat-a de la noi fărădelegile
noastre.
13. În ce chip miluiește tatăl pe fii, așa a miluit Domnul pe cei ce se tem de Dansul.
14. Că El a cunoscut zidirea noastră; adusu-și-a aminte că tarana suntem.
15. Omul că iarba, zilele lui că floarea câmpului, așa va înflori.
16. Că duh a trecut printr-insul și nu va fi și nu-și va mai cunoaște încă locul sau.
17. Iar mila Domnului din veac și până în veac, spre cei ce se tem de Dansul;
18. Și dreptatea Lui spre fiii fiilor, spre cei ce păzesc așezământul de lege al Lui
19. Și își aduc aminte de poruncile Lui, că să le facă pe ele. Domnul în cer a gătit Scaunul
Sau și Împărăția Lui peste toți stăpânește.
20. Binecuvântați pe Domnul, toți îngerii Lui, cei puternici la vârtute, care faceți cuvântul
Lui și auziți glasul cuvintelor Lui.
21. Binecuvântați pe Domnul toate puterile Lui, slugile Lui, care faceți voia Lui.
22. Binecuvântați pe Domnul, toate lucrurile Lui; în tot locul stăpânirii Lui,
binecuvinteaza, suflete al meu, pe Domnul.

Și iarăși :

În tot locul stăpânirii Lui, binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul.

PSALMUL 142 :

1. Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, intru credinciosia Ta, auzi-mă,
intru dreptatea Ta.
2. Să nu intri la judecata cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta.
3. Vrăjmașul prigonește sufletul meu și viata mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să
locuiesc în întuneric, că morții cei din veacuri.
4. S-a mâhnit în mine duhul meu, în mine inima mea s-a tulburat.
5. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la
faptele mâinilor Tale m-am gândit.
6. Întins-am către Ține mâinile mele, sufletul meu, că un pământ însetoșat.
7. Degrabă auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ți întoarce fata Ta de la mine,
că să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt.
8. Fa să aud dimineata mila Ta, că la Ține mi-e nădejdea. Arată-mi calea pe care voi
merge, că la Ține am ridicat sufletul meu.
9. Scoate-mă de la vrajmasii mei, Doamne ! La Ține am scapat,
10. Învață-mă să fac voia Ta, că Tu ești Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun mă va
povățui la pământul dreptății.
11. Pentru numele Tău, Doamne, dăruiește-mi viata. Intru dreptatea Ta, scoate din necaz
sufletul meu.
12. Și intru mila Ta vei sfârși pe vrajmasii mei și vei pierde pe toți cei ce necăjesc sufletul
meu, că eu sunt robul Tău.

Și iarăși :
 Auzi-mă, Doamne, intru dreptatea Ta, şi să nu intri la judecata cu robul Tău.
 Auzi-mă, Doamne, intru dreptatea Ta, şi să nu intri la judecata cu robul Tău.
 Duhul Tău cel bun mă va povățui la pământul dreptății.
 Slavă Tatălui și Fiului și Sfantului Duh.
 Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
 Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeul nostru.
 Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeul nostru.
 Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeul nostru.
 Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește,
 Slavă Tatălui și Fiului și Sfantului Duh.
 Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunile serii

Rugăciunile începătoare :

În numele Tatălui și al Fiului și al Sfantului Duh, Amin.

 Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție !


 Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție !
 Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție !

Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le


împlinești, Vistierul bunătăților și datatorule de viata, vino și Te sălășluiește intru noi, și ne
curățește pe noi de toată intinaciunea și mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

 Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi !


 Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi !
 Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi !

Slavă Tatălui și Fiului și Sfantului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne,


iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele
Tău.

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește.


Slavă Tatălui și Fiului și Sfantului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia
Ta, precum în cer și pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinta, da ne-o nouă astăzi, și ne iartă
nouă gresalele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispita, ci
ne izbăvește de cel rau.

Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinților Părinților noștri


și ale tuturor Sfinților, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.
Amin.
Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că, nepricepandu-ne de nici un
răspuns, aceasta rugăciune aducem Ție, că unui Stăpân, noi păcătoșii robii Tai, miluiește-ne
pe noi.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfantului Duh

Doamne, miluiește-ne pe noi, că intru Ține am nădăjduit, nu Te mania pe noi foarte,


nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum că un milostiv și ne izbăvește pe noi de
vrajmasii noștri, că Tu ești Dumnezeul nostru și noi suntem poporul Tău, toți lucrul mâinilor
Tale și numele Tău chemăm.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Usa milostivirii deschide-o nouă binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, că


să nu pierim cei ce nădăjduim în ține, ci să ne mântuim prin ține din nevoi, că tu ești
mântuirea neamului creștinesc.

 Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește,


 Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește,
 Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește.
 Slavă Tatălui și Fiului și Sfantului Duh Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea întâia a Sfantului Macarie cel Mare către Dumnezeu Tatăl :

Dumnezeule veșnice și Imparate a toată faptura, Cel ce m-ai invrednicit a ajunge până
în acest ceas, iartă-mi păcatele ce am făcut în aceasta zi : cu lucrul, cu cuvântul, cu gândirea,
și curățește, Doamne, smeritul meu suflet, de toată intinaciunea trupului și a sufletului. Și-mi
da, Doamne, în aceasta noapte, a trece somnul în pace, că sculându-mă din ticălosul meu
așternut, bine să plac Preasfântului Tău nume, în toate zilele vieții mele, și-mi ajută cu Harul
Tău să calc pe vrajmasii cei ce se luptă cu mine, pe cei trupești și pe cei fără de trup.
Izbăvește-mă Doamne de gândurile cele deșarte, care mă intineaza și de poftele cele rele, că a
Ta este Împărăția, Puterea și Slavă, a Tatălui și a Fiului și a Sfantului Duh, acum și pururea și
în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea a doua a Sfantului Antioh către Domnul nostru Iisus Hristos :

Atoatetiitorule Cuvinte al Tatălui, Insuti fiind desăvârșit, Iisuse Hristoase, pentru


multă milostivirea Ta, nu Te deslipi niciodată de mine, robul Tău, ci odihnește-Te în mine
pururea, Iisuse. Cela ce ești Pastor bun oilor Tale, nu mă da ispitei șarpelui, nici nu mă lasă în
pofta satanei, că samanta putrejunii este în mine. Tu, Doamne Dumnezeule, Celui ce ne
închinăm, Imparate Sfinte Iisuse Hristoase, dormind eu, mă păzește cu lumina cea
neintunecata, cu Duhul Tău cel Sfant, cu Care ai sfințit pe ucenicii Tai. Da-mi Doamne și
mie, nevrednicului robului Tău, mântuirea Ta în așternutul meu. Luminează mintea mea cu
lumina înțelegerii Sfintei Evangheliei Tale, sufletul meu cu dragostea Crucii Tale, inima mea
cu curăția cuvintelor Tale, trupul meu cu Patima Ta cea nebiruită, cugetul meu cu smerenia
Ta îl păzește, și mă ridică în vreme cuvioasă spre a Ta slăvire, că preaslăvit ești cu Cel fără de
început al Tău Părinte și cu Prea Sfantul Duh, în veci. Amin.
Rugăciunea a treia către Sfantul Duh :

Doamne Imparate Ceresc, Mangaietorule, Duhule adevărate, milostivește-Te spre


mine păcătosul robul Tău și mă miluiește și-mi iartă mie nevrednicului toate câte am greșit
Ție astăzi că un om și nu numai că un om, ci și mai rau decât dobitocul. Păcatele mele cele de
voie și cele fără de voie, cele știute și cele neștiute, care sunt din tinerețe și din obiceiul cel
rau și care sunt din voia cea slobodă și din lene : ori de m-am jurat cu numele Tău, ori de L-
am hulit în gândul meu, sau pe cineva am ocărât, sau am clevetit pe cineva în mania mea, sau
am scârbit, sau de ceva m-am maniat, sau am mințit, sau fără de vreme am dormit, sau vreun
sărac a venit la mine și nu l-am socotit, sau pe fratele meu l-am scârbit, sau m-am sfădit, sau
pe cineva am osândit, sau m-am mărit, sau m-am trufit, sau stand la rugăciune mintea mea s-a
îngrijit de vicleniile acestei lumi, sau răzvrătire am cugetat, sau prea m-am saturat, sau m-am
îmbătat, sau nebunește am ras, sau ceva rau am cugetat, sau frumusețe străină am văzut și cu
dansa mi-am ranit inima, sau ce nu se cade am grăit, sau de păcatul fratelui meu am ras, iar
păcatele mele sunt nenumărate, sau de rugăciune n-am îngrijit, sau altceva rau am făcut și nu-
mi aduc aminte; că acestea toate și mai mari decât acestea am făcut.

Miluiește-mă, Stăpâne și Făcătorul meu pe mine leneșul și nevrednicul robul Tău, și


mă ușurează, și mă slobozeste și mă iartă, că un bun și de oameni iubitor. Că în pace să mă
culc şi să dorm eu păcătosul, necuratul și ticălosul şi să mă închin, să cant şi să preaslăvesc
Preacinstitul numele Tău, impreuna cu al Tatălui și cu al Unuia-Născut Fiului Lui, acum și
pururea și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea a patra :

Doamne Dumnezeul nostru, orice am greșit în aceasta zi : cu cuvântul, cu gândul, și


cu lucrul, că un bun și iubitor de oameni, iartă-mi. Somn cu pace și fără scarba dăruiește-mi.
Pe îngerul Tău cel apărător îl trimite să mă acopere și să mă păzească de tot raul; că Tu ești
păzitorul sufletelor și trupurilor noastre și Ție slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfantului
Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Rugăciunea a cincea :

Doamne, Dumnezeul nostru, în Care am crezut și al Cărui nume mai mult decât tot
numele Îl chemăm, da-ne nouă iertare sufletului și trupului, celor ce mergem spre somn,
păzește-ne de toată nălucirea și fără întunecată dulceata. Potolește pornirea poftelor, stinge
aprinderea zburdării trupești și ne da în curăție a viețui cu lucrurile și cu cuvintele, că
dobândind viata cu fapte bune, să nu cădem din binele Tău cel făgăduit, că bine ești cuvântat
în veci. Amin.

Rugăciunea a șasea către Maica Domnului :

Preacurată și binecuvântată de Dumnezeu Născătoare Marie, Maica cea bună a


Bunului Împărat, varsă mila Fiului Tău și Dumnezeului nostru, spre pătimașul meu suflet, și
cu rugăciunile tale mă îndreptează spre fapte bune, că cealaltă vreme a vieții mele, fără
prihana să o trec, și pentru ține Raiul să dobândesc, Fecioară de Dumnezeu Născătoare, care
ești una Curată și binecuvântată.
Rugăciunea a șaptea către Sfantul Înger păzitorul vieții :

Îngerul lui Hristos, păzitorul meu cel Sfant și acoperitorul sufletului și al trupului
meu, iartă-mi toate câte am greșit în ziua de astăzi, și de toată viclenia vrăjmașului meu celui
potrivnic mă izbăvește, că să nu manii cu nici un păcat pe Dumnezeul meu și te roagă pentru
mine păcătosul și nevrednicul rob, că să mă arati vrednic bunătății și milei Preasfintei Treimi
și Maicii Domnului meu Iisus Hristos și tuturor Sfinților. Amin.

Apărătoare Doamna, pentru biruinta mulțumiri, izbăvindu-ne din nevoi aducem ție,
Născătoare de Dumnezeu, noi robii tai. Ci că ceea ce ai stăpânire nebiruită, izbăvește-ne din
toate nevoile, că să strigăm ție : Bucură-te, Maica, pururea Fecioară !

Fecioară, care ești pururea slăvită, de Dumnezeu Născătoare, Marie, Maica lui Hristos
Dumnezeul nostru, primește rugăciunile noastre și le du Fiului Tău și Dumnezeului nostru, că
să mantuiasca şi să lumineze, pentru ține, sufletele noastre.

Toată nădejdea mea, spre tine o pun, Maica a lui Dumnezeu, păzește-mă sub
acoperământul tău.

De Dumnezeu Născătoare Fecioară, nu mă trece cu vederea pe mine păcătosul, celui


ce-mi trebuieste al tău ajutor și a ta folosinta, că spre ține nădăjduiește sufletul meu și mă
miluiește.

Rugăciunea Sfantului Ioanichie :

Nădejdea mea este Tatăl, scăparea mea este Fiul, acoperământul meu este Sfântul
Duh, Treime Sfântă, mărire Ție !

Apoi :

Cuvine-se cu adevărat să te fericim pe ține Născătoare de Dumnezeu, cea pururea


fericită și prea nevinovată și Maica Dumnezeului nostru.

Ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât
Serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul ai născut, pe ține cea cu adevărat
Născătoare de Dumnezeu te mărim.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfantului Duh Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește.

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii
Tale și ale preacuvioșilor Părinților noștri și ale tuturor Sfinților Tai, mintuieste-mă pe mine
păcătosul.
Rugăciunea Sfantului Ioan Damaschin

( Aceasta să o zici arătând spre patul tău ) :

Stăpâne, Iubitorule de oameni, au doară nu-mi va fi mie acest pat groapa ? Sau încă
vei mai lumina cu ziua ticălosul meu suflet ? Iată groapa îmi zace înainte și iată moartea îmi
stă de fata. De judecata Ta, Doamne, mă tem, și de munca cea fără de sfârșit; iar a face rau nu
mai contenesc. Pe Ține, Domnul Dumnezeul meu, pururea Te manii și pe Preacurată Maica ta
și pe toate puterile cerești, și pe Sfantul Înger păzitorul meu. Și știu, Doamne, că nu sunt
vrednic de iubirea Ta de oameni, ci vrednic sunt de toată osânde și munca. Ci, rogu-te,
Doamne, Mantuieste-mă după mulțimea bunătății Tale, că de vei mântui pe cel drept, nu e
deloc lucru mare, și de vei milui pe cel curat, nu-i nici o minune, că sunt vrednici de mila Ta;
ci spre mine păcătosul să faci minuni cu mila Ta, în aceasta să arati iubirea Ta de oameni, că
să nu biruiasca răutatea mea, bunătatea și milostivirea Ta cea nespusă, ci precum voiești,
tocmești pentru mine lucrul.

Deci, cu închinăciune până la pământ, zi :

Mă închin Ție, Prea Sfântă Treime, care ești deofiinta, de viata făcătoare și
nedespărțită : Părinte, Fiule și Duhule Sfinte; cred intru Ține, Te mărturisesc și Te slăvesc, Iti
mulțumesc, și Te laud, Te cinstesc, Te preaînalt și Te rog; miluiește-mă pe mine nevrednicul
robul Tău pentru numele Tău. ( o închinăciune )

Mă închin Ție, Prea Sfântă Treime, care ești deofiinta, de viata făcătoare și
nedespărțită : Părinte, Fiule și Duhule Sfinte; cred intru Ține, Te mărturisesc și Te slăvesc, Iti
mulțumesc, și Te laud, Te cinstesc, Te preaînalt și Te rog; miluiește-mă pe mine nevrednicul
robul Tău pentru numele Tău. ( o închinăciune )

Mă închin Ție, Prea Sfântă Treime, care ești deofiinta, de viata făcătoare și
nedespărțită : Părinte, Fiule și Duhule Sfinte; cred intru Ține, Te mărturisesc și Te slăvesc, Iti
mulțumesc, și Te laud, Te cinstesc, Te preaînalt și Te rog; miluiește-mă pe mine nevrednicul
robul Tău pentru numele Tău. ( o închinăciune )

Mă închin ție, Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, care ai arătat nouă Lumina cea
adevărată cu Nașterea ta, Imparateasa cerului și a pământului, nădejdea celor fără de nădejde,
ajutătoarea neputincioșilor și împăcarea cu Dumnezeu a tuturor păcătoșilor. Tu mă acoperă și
mă apără de toate nevoile și împresurările sufletești și trupești, și-mi fii folositoare cu prea
puternicele tale rugăciuni. ( o închinăciune )

Preasfântă Stapana de Dumnezeu Născătoare, primește aceasta puțină rugăciune și o


du Fiului tău și Dumnezeului nostru, că să mantuiasca şi să lumineze pentru ține, sufletele
noastre. ( o închinăciune )

Toate Puterile cerești : Scaunelor, Domniilor, Incepatoriilor, Stapaniilor, Puterilor,


Heruvimilor, Serafimilor, Arhanghelilor și Îngerilor, rugați-va lui Dumnezeu pentru mine
păcătosul, rogu-mă și mă cucernicesc vouă. ( o închinăciune )

Sfinte și Mare Proorocule Ioane, Inaintemergatorule și Botezatorul Domnului, cel care


ai pătimit pentru Hristos și ai luat indrazneala către Stăpânul, roagă-te pentru mine păcătosul
că să mă mantuiesc pentru rugăciunile tale. ( o închinăciune )
Sfinților ai lui Dumnezeu : apostolilor, proorocilor, mucenicilor, arhiereilor,
pustnicilor, temătorilor de Dumnezeu, drepților, locuitorilor în pustie, călugărilor,
patriarhilor, și toți Sfinții care ați pătimit pentru Hristos și ați câștigat indrazneala către
Stăpânul, rugați-va pentru mine păcătosul, că să mă mantuiesc cu rugăciunile voastre. ( o
închinăciune )

Sfinte Ioane Gura de Aur, cu Vasile cel Mare, cu Grigore de Dumnezeu cuvântătorul,
cu făcătorul de minuni Nicolae și cu toți Sfinții începătorii preoției, ajutați-mi și mă miluiți cu
rugăciunile și cu ajutorul vostru. ( o închinăciune )

Toate Sfintele Femei : Mironosițe, Temătoare de Dumnezeu și fecioare, care ați slujit
lui Hristos cum se cade, rugați pe Dumnezeu pentru mine păcătosul. ( o închinăciune )

Cea nebiruită și dumnezeiască putere a cinstitei și de viata făcătoarei Crucii


Domnului, nu mă lasă pe mine păcătosul, ci cu puterea ta mă acoperă de toată ispita cea
trupească și sufletească. ( o închinăciune )

Preacurată Stapana, de Dumnezeu Născătoare, nădejdea tuturor creștinilor, pentru că


alta indrazneala și nădejde nu am, fără numai pe ține, cea cu totul nevinovată Stapana mea și
Doamna de Dumnezeu Născătoare, Maica lui Hristos, Dumnezeului meu, pentru aceea mă
rog : miluiește-mă și mă izbăvește de toate răutățile mele, și roagă pe Milostivul tău Fiu și
Dumnezeul meu că să miluiască ticălosul meu suflet, să mă izbăvească de veșnicele munci, şi
să mă invredniceasca Împărăției Sale. ( o închinăciune )

Sfinte Ingere, păzitorul meu, acoperă-mă cu aripile bunătății tale, izgonește de la mine
toată lucrarea cea rea a diavolului și roagă pe Dumnezeu pentru mine, păcătosul.

Și în urmă, vrând să șezi pe așternut, zi aceasta :

Luminează ochii mei Hristoase Dumnezeule, că nu cumva să adorm în moarte, că nu


cumva să zică vrăjmașul meu : intaritu-m-am asupra lui.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfantului Duh

Sprijinitor sufletului meu fii, Dumnezeule, că umblu prin mijlocul a multor curse,
izbăvește-mă de dânsele și mă mantuieste, Bunule, că un Iubitor de oameni.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preaslăvită Maica a lui Dumnezeu, care ești mai sfântă decât sfinții Îngeri, neîncetat te
cântăm cu inima și cu gura, mărturisind că tu ești de Dumnezeu Născătoare, căci cu adevărat
ne-ai născut nouă pe Dumnezeu intrupat și te rogi neîncetat pentru sufletele noastre.

Vrând să te culci în așternut, fa-ți semnul Sfintei Cruci drept pe fata ta, sărută
cruciulita ce o porti la pieptul tău cu credinciosie și îngrădește-ți așternutul cu semnul Sfintei
Cruci, zicând :
Rugăciunea Sfintei Cruci

Să Se scoale Dumnezeu şi să se risipească vrajmaşii Lui, să fugă de la faţa Lui cei


ce-L urăsc pe Dansul. Să piară cum piere fumul; cum se topește ceara de la faţa focului, așa
să piară diavolii de la faţa celor ce iubesc pe Dumnezeu și se însemnează cu semnul Crucii și
zic cu veselie : Bucură-te prea cinstită și de viaţă făcătoarea Crucea Domnului, care izgonești
pe diavoli cu puterea Celui ce S-a răstignit pe Ține, a Domnului nostru Iisus Hristos, și S-a
pogorât la iad și a călcat puterea diavolului și te-a dăruit nouă pe tine, cinstită Crucea Să, spre
izgonirea a tot pizmașul.

O ! Preacinstită și de viaţă făcătoare Crucea Domnului, ajută-mi cu Sfântă Doamna


Fecioară, Născătoare de Dumnezeu și cu toți sfinții în veci.

Amin.

MICA PRAVILIOARĂ
BIBLIOTECA ORTODOXIEI - EDITURA BUNAVESTIRE

Din Cuvântul-înainte la Psalmi al Sfântului Vasile cel Mare


Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu și folositoare. Ea a fost scrisă de Duhul
Sfant pentru că să găsim în ea, întocmai că într-un spital sufletesc, la care să vina toți,
doctoria potrivită pentru boala fiecăruia. Căci este scris : " doctoria este aceea care va face
să înceteze suferințele cele mari ".

Într-adevăr, altceva ne învață cărțile profeților, altceva cele istorice, altceva Legea și
altceva îndemnurile date prin Proverbe. Cartea Psalmilor însă cuprinde în sine tot ceea ce este
mai folositor în toate. Ea profetizează cele viitoare, însemnează fapte istorice, da legi pentru
viata, arată ce trebuie să facem și, că să spunem într-un singur cuvânt, este o adevărată
comoara de învățături bune, punând la îndemână fiecăruia, după sarguinta lui, tot ceea ce îi
este de folos. Ea vindecă rănile cele vechi ale sufletului și aduce cât se poate de grabnic
însănătoșirea celui de curând ranit. Îngrijește de cel bolnav și păstrează întreg pe cel sănătos.
În genere, ea face că patimile, care de-a lungul vieții omenești caută să se cuibărească în
suflete, să fie îndepărtate, și la aceasta ajunge prin crearea îngrijită a unei stări sufletești pline
de bucurie și de plăcere, care face că în suflete să ia fiinta cugetele cele intelepte.

Astfel, fiindcă Duhul Sfant știe ce greu este să fim îndrumați pe calea virtuții, din
cauza că noi disprețuim viata cea înaltă, că unii care suntem înclinați întotdeauna către
plăcere, ce a făcut ? El a împreunat laolaltă cu dogmele plăcerea cantului, pentru că, fără de
știrea noastră, odată cu bucuria și frumusețea celor auzite să primim și folosul care rezultă din
cuvintele pe care le auzim. De altfel tot asemenea fac și doctorii cei înțelepți atunci când au
de dat bolnavilor doctorii amare : căci ei le amestecă mai întâi cu miere și numai după aceea
le dau celor ce nu ar putea să le ia altfel. Deci, aceasta este cauza care a făcut că să se ajungă
și petru noi la cântările acestea pline de armonie ale psalmilor, pentru că cei care-i vor citi să
creadă că fac cântări, iar în realitate să-și cultive sufletele. Căci adevărul este că niciodată
cineva nu a ieșit din biserica păstrând cu usurinta în minte cuvintele apostolice sau profetice,
fie ele oricât de simple, în timp ce cuvintele psalmilor le cântă toți credincioșii și nu arareori
s-a întâmplat că cei care din cauza maniei arătau întocmai că fiarele sălbatice, de îndată ce au
început să cânte vreun psalm, la un loc cu alții, să se întoarcă apoi de acolo cu sălbăticia din
suflet îmblânzită, datorită cântecului.

Psalmul este liniștea sufletelor, rasplatitorul păcii, potolitorul gălăgiei și al valurilor


gândurilor. El face să slăbească mania sufletului și înfrânează pornirea către patimi; este
tovarășul prieteniei, apropierea celor care stau departe, că unul care împacă pe cei ce-și poartă
vrăjmășie. Căci cine, oare, mai poate fi socotit vrăjmaș al altuia, atunci când își unește glasul
la un loc cu el, pentru a da laolaltă laudă lui Dumnezeu ? Psalmodia aduce cu sine tot ce
poate fi mai bun : iubirea, făcând din tovărășia laolaltă a glasului un fel de trasura de unire
între oameni; adunând pe credincioși laolaltă într-un singur glas de cor, psalmul este
alungătorul demonilor, aducătorul ajutorului îngeresc, arma pentru teama de noapte, liniște
pentru oboseala zilei, pavaza și mângâierea oamenilor credincioși, iar pentru femeile
credincioase una din cele mai potrivite podoabe. Psalmul face că pustiurile să se arate locuite
și patimile să fie înfrânate. Început pentru începători, el este creștere pentru cei care
propășesc pe calea virtuții și sprijin pentru cei care merg pe calea desăvârșirii. Psalmul este
glasul Bisericii; el inveseleste sărbătorile și face să se nască în inima credinciosului dorul
după Dumnezeu.

Chiar și din inimile de piatra psalmul stoarce lacrimi. El este o fapta îngerească, o
trăire cerească, o mireasma duhovnicească. Ce poate fi mai înțelept, oare, că aceasta povata a
invatatorului care ne îndeamnă să cântăm, pentru că în același timp să și învățăm cele ce ne
sunt de folos ? Nu se întipăresc, oare, în felul acesta, în sufletele noastre și mai bine
învățăturile ? Căci este de știut că învățăturile care se dau cu sila nu pot să dăinuiască în
suflete, pe când învățăturile care pătrund în suflet cu plăcere și bucurie rămân de-a pururi.

Ce nu poate învață cineva din psalmi ? Măreția bărbăției, exactitatea dreptății,


însemnătatea înfrânării, desăvârșirea judecății, chipul în care trebuie să rabde și tot ceea ce se
poate spune despre lucrurile cele bune. Numai aici poate să se găsească teologia cea
desăvârșită, aici prezicerea venirii în trup a Domnului Hristos, aici amenințarea judecății celei
veșnice, aici nădejdea învierii, aici teama de iad, aici fagaduinta măririi ce ne așteaptă, că și
dezvăluirea tainelor celor nepătrunse, căci toate se găsesc adunate aici, în Cartea Psalmilor,
întocmai că într-o comoara bogată, care este pusă la îndemână tuturor.

Și, dacă este adevărat că există mai multe instrumente muzicale, nu este mai puțin
adevărat că profetul a armonizat cartea aceasta cu instrumentul numit psaltire, pentru că, după
cum se pare, el a voit să arate cu aceasta harul Duhului Sfant care răsună în ea, întrucât dintre
toate instrumentele muzicale numai psaltirea își are cauza sunetelor venită din sus. Într-
adevăr, la chitara și la lira sunetul răsună dedesubtul locului unde sunt atinse coardele și
numai psaltirea dintre toate instrumentele muzicale primește sunetele din partea de sus a ei,
îndemnându-ne cu aceasta că și noi să ne deprindem a caută cele de sus şi să nu ne dedăm
patimior trupului, din cauza plăcerii ce ne-ar da-o cântecul.

Dealtfel, mai cred că cuvântul profetic, prin construcția instrumentului acestuia, a voit
să ne arate un lucru adânc și înțelept, că adică toți cei plini de grija și cu sufletele senine pot fi
ușor conduși pe calea care duce către cele înalte.
RUGĂCIUNILE ÎNCEPĂTOARE

Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinților Părinților noștri


și ale tuturor Sfinților, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi.

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție !


Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție !
Slavă Ție, Dumnezeul nostru, Slavă Ție !

Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le


împlinești, Vistierul bunătăților și datatorule de viata, vino și Te sălășluiește intru noi, și ne
curățește pe noi de toată intinaciunea și mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi !

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi !

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi !

Slavă Tatălui și Fiului și Sfantului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne,


iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele
Tău.

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfantului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia
Ta, precum în cer și pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinta, da ne-o nouă astăzi, și ne iartă
nouă gresalele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispita, ci
ne izbăvește de cel rau.

Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că, nepricepandu-ne de nici un


răspuns, aceasta rugăciune aducem Ție, că unui Stăpân, noi păcătoșii robii Tai, miluiește-ne
pe noi.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfantului Duh

Cinstită prăznuire a proorocului Tău, Doamne, cer arată Biserica Ta; că îngerii cu
oamenii impreuna se veselesc. Pentru rugăciunile lui, Hristoase Dumnezeule, în pace
îndreptează viata noastră.

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Multe sunt mulțimile păcatelor mele, Născătoare de Dumnezeu, dar către ține
năzuiesc, curată, căutând mântuire; cercetează neputinciosul meu suflet și te roagă Fiului tău
și Dumnezeului nostru că să-mi dea iertare de răutățile ce am făcut, ceea ce ești una
binecuvântată.
După aceea, Doamne miluiește ( de 40 de ori ) și fa închinăciuni câte poți. Apoi
rostește rugăciunea aceasta :

Intrutot Sfântă Treime, Dumnezeule și Facatorule a toată lumea, ajută-mi și


îndreptează inima mea, să încep cu înțelepciune şi să sfârșesc cu fapte bune acești Psalmi,
insuflați de Dumnezeu, pe care Duhul Sfant i-a rostit prin gura lui David și pe care și eu,
nevrednicul, voiesc să-i rostesc acum. Dar, cunoscându-mi nepriceperea și cazand înaintea
Ta, mă rog Ție și cer ajutor de la Ține. Îndreptează mintea mea, Dumnezeule, și-mi întărește
inima, să nu mă îngreuiez de graiurile gurii, ci să mă veselesc de înțelegerea cuvintelor şi să
mă gândesc la lucrarea faptelor bune, că luminându-mă cu faptele cele bune, să mă
invrednicesc la judecata de șederea de-a dreaptă Ta, impreuna cu toți aleșii Tai. Deci,
binecuvinteaza-mă, Stăpâne, că din inima să rostesc cu limba mea așa :

Şi să începi a citi Psaltirea încet și cu multă luare-aminte, fără să te grăbești și


cugetând mereu, că să înțelegi și cu mintea ce citești.

CATISMA ÎNTÂIA

PSALMUL 1 :

Un psalm al lui David, nescris deasupra la evrei

1. Fericit barbatul, care n-a umblat în sfatul necredincioșilor și în calea


păcătoșilor nu a stat și pe scaunul hulitorilor n-a șezut;
2. Ci în legea Domnului e voia lui și la legea Lui va cugetă ziua și noaptea.
3. Și va fi că un pom răsădit lângă izvoarele apelor, care rodul sau va da la
vremea să și frunza lui nu va cădea și toate câte va face vor spori.
4. Nu sunt așa necredincioșii, nu sunt așa ! Ci că praful, ce-l spulberă vântul
de pe fata pământului.
5. De aceea nu se vor ridică necredincioșii la judecata, nici păcătoșii în sfatul
drepților.
6. Că știe Domnul calea drepților, iar calea necredincioșilor va pieri.

PSALMUL 2 :

Un psalm al lui David, nescris deasupra la evrei

1. Pentru ce s-au întărâtat neamurile și popoarele au cugetat deșertăciuni ?


2. Ridicatu-s-au imparatii pământului și căpeteniile s-au adunat impreuna impotriva
Domnului și a Unsului Sau, zicând :
3. " Să rupem legăturile lor şi să lepădăm de la noi jugul lor ".
4. Cel Ce locuiește în ceruri va rade de dânșii, și Domnul îi va batjocori pe ei !
5. Atunci va grai către ei în urgia Lui și intru mania Lui îi va tulbură pe ei;
6. Iar Eu sunt pus împărat de El peste Sion, muntele cel sfant al Lui, vestind porunca
Domnului.
7. Domnnul a zis către Mine : " Fiul Meu ești Tu, Eu astăzi Te-am născut !
8. Cere de la Mine și-Ți voi da neamurile moștenirea Ta; și stăpânirea Ta, marginile
pământului.
9. Paște-vei pe ele cu toiag de fier; că pe vasul olarului le vei zdrobi ! ".
10. Și acum, imparati, înțelegeți ! Învățați-va toți, care judecati pământul !
11. Slujiți Domnului cu frica și va bucurați de El cu cutremur.
12. Luați invatatura, că nu cumva să Se mânie Domnul şi să pieriți din calea cea
dreaptă, când se va aprinde degrab mania Lui ! Fericiți toți cei ce nădăjduiesc în El
!

PSALMUL 3 :

Un psalm al lui David, când a fugit din fata lui Avesalom, fiul sau

1. Doamne, cât s-au înmulțit cei ce mă necăjesc ! Mulți se scoală asupra mea;
2. Mulți zic sufletului meu : " Nu este mântuire lui, intru Dumnezeul lui "!
3. Iar Tu Doamne, sprijinitorul meu ești, slavă mea și Cel ce înalți capul meu.
4. Cu glasul meu către Domnul am strigat și m-a auzit din muntele cel sfant al Lui.
5. Eu m-am culcat și am adormit; sculatu-m-am că Domnul mă va sprijini.
6. Nu mă voi teme de mii de popoare, care împrejur mă împresoară.
7. Scoală, Doamne, mantuieste-mă Dumnezeul meu; că Tu ai bătut pe toți ce-mi
vrajmasuiesc mie în desert; dinții păcătoșilor ai zdrobit.
8. A Domnului este mântuirea, și peste poporul Tău, binecuvântarea Ta.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfantului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

 Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeul nostru


 Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeul nostru
 Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeul nostru

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește,

Slavă Tatălui și Fiului și Sfantului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

PSALMUL 4 :

Un psalm al lui David; mai-marelui căntăreților, pentru instrumente cu coarde

1. Când Te-am chemat, m-ai auzit, Dumnezeul dreptății mele ! Intru necaz m-
ai desfatat ! Milostivește-Te spre mine și asulta rugăciunea mea .
2. Fiii oamenilor, până când grei la inima ? Pentru ce iubiți deșertăciunea și
căutați minciuna ?
3. Să știți că minunat a făcut Domnul pe cel cuvios al Sau; Domnul mă va
auzi când voi strigă către Dansul.
4. Maniati-va, dar nu greșiți; de cele ce ziceți în inimile voastre, în
așternuturile voastre va căiți.
5. Jertfiți jertfa dreptății și nădăjduiți în Domnul.
6. Mulți zic : " Cine ne va arată nouă cele bune ? ". Dar insemnatu-s-a peste
noi lumina fetei Tale, Doamne !
7. Dat-ai veselie în inima mea, mai mare decât veselia pentru rodul lor de
grâu, de vin și de untdelemn ce s-a înmulțit.
8. Cu pace, așa mă voi culcă și voi adormi, că Tu, Doamne, îndeosebi intru
nădejde m-ai așezat.

PSALMUL 5 :

Un psalm al lui David; mai-marelui căntăreților, pentru instrumente de suflat

1. Graiurile mele ascultă-le, Doamne ! Înțelege strigarea mea !


2. Ia aminte la glasul rugăciunii mele, Împăratul meu și Dumnezeul meu, căci către
Ține mă voi ruga, Doamne !
3. Dimineata vei auzi glasul meu; dimineata voi stă înaintea Ta și mă vei vedea.
4. Că Tu ești Dumnezeu, Care nu voiești fărădelegea, nici nu va locui lângă Ține cel
ce viclenește.
5. Nu vor stă călcătorii de lege în preajma ochilor Tai. Urat-ai pe toți cei ce lucrează
fărădelege.
6. Pierde-vei pe toți cei ce grăiesc minciuna; pe ucigaș și pe viclean îl urăște
Domnul.
7. Iar eu intru mulțimea milei tale voi intră în casa Ta, închină-mă-voi spre sfant
locașul Tău, intru frica Ta.
8. Doamne, povățuiește-mă intru dreptatea Ta, din pricina dușmanilor mei !
Îndreptează înaintea mea calea Ta.
9. Că nu este în gura lor adevăr, inima lor este deșartă; groapa deschisă grumazul lor,
cu limbile lor viclenesc.
10. Judecă-i pe ei, Dumnezeule; să cada din sfaturile lor; după mulțimea nelegiuirilor
lor, alungă-i pe ei, că Te-au amarat, Doamne.

1. 11 Şi să se veselească toți cei ce nădăjduiesc intru Ține; în veac se vor


bucură și le vei fi sălaș lor, și se vor laudă cu Ține toți cei ce iubesc numele
Tău.

11. Că Tu vei binecuvanta pe cel drept, Doamne, căci cu arma bunei voiri ne-ai
încununat pe noi.

PSALMUL 6 :

Un psalm al lui David; mai-marelui căntăreților, pentru instrumente cu coarde

1. Doamne, nu cu mania Ta să mă mustri pe mine, nici cu urgia Ta să mă cerți.


2. Miluiește-mă, Doamne, că neputincios sunt; vindecă-mă, Doamne, că s-au tulburat
oasele mele.
3. Și sufletul meu s-a tulburat foarte, și Tu, Doamne, până când ?
4. Întoarce-Te, Doamne; izbăvește sufletul meu, mantuieste-mă, pentru mila Ta.
5. Că nu este intru moarte cel ce Te pomenește pe Ține. Și în iad cine Te va laudă pe
Ține ?
6. Ostenit-am intru suspinul meu, spală-voi în fiecare noapte patul meu, cu lacrimile
mele așternutul meu voi udă.
7. Tulburatu-s-a de întristare ochiul meu, îmbătrânit-am între toți vrajmasii mei.
8. Depărtați-va de la mine toți cei ce lucrați fărădelegea, că a auzit Domnul glasul
plângerii mele.
9. Auzit-a Domnul cererea mea, Domnul rugăciunea mea a primit.
10. Să se rușineze şi să se tulbure foarte toți vrajmasii mei; să se întoarcă şi să se
rușineze foarte degrabă.

Slavă Tatălui și Fiului și Sfantului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

 Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeul nostru


 Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeul nostru
 Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeul nostru
 Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește,

Slavă Tatălui și Fiului și Sfantului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

PSALMUL 7 :

Un psalm al lui David, pe care l-a cântat Domnului, pentru cuvintele lui Husi,
fiul lui Iemeni

1. Doamne, Dumnezeul meu, în Ține am nădăjduit. Mantuieste-mă de toți cei


ce mă prigonesc și mă izbăvește,
2. Că nu cumva să răpească sufletul meu că un leu, nefiind cine să mă
izbăvească, nici cine să mă mantuiasca.
3. Doamne, Dumnezeul meu, de am făcut aceasta, de este nedreptate în
mâinile mele,
4. De am răsplătit cu rau celor ce mi-au făcut mie rau și de am jefuit pe
vrajmasii mei fără temei,
5. Să prigonească vrăjmașul sufletul meu şi să-l prindă, să calce la pământ
viata mea și slavă mea în tarana să o așeze.
6. Scoală-Te, Doamne, intru mania Ta, înalță-Te până la hotarele vrăjmașilor
mei; scoală-Te, Doamne, Dumnezeul meu, cu porunca cu care ai poruncit,
7. Și adunare de popoare Te va înconjură, și peste ea la înălțime Te întoarce.
8. Domnul va judecă pe popoare; judecă-mă, Doamne, după dreptatea mea și
după nevinovăția mea.
9. Sfârșească-se răutatea păcătoșilor și întărește pe cel drept, Cel ce cerci
inimile și rărunchii, Dumnezeule drepte.
10. Ajutorul meu de la Dumnezeu, Cel ce mantuieste pe cei drepți la inima.
11. Dumnezeu este judecător drept, tare și îndelung-răbdător, și nu Se mânie în
fiecare zi.
12. De nu va veți întoarce, sabia Să o va luci, arcul Sau l-a încordat și l-a
pregătit.
13. Și în el a gătit unelte de moarte; săgețile Lui pentru cei ce ard le-a lucrat.
14. Iată, a poftit nedreptatea, a zămislit silnicia și a născut nelegiuirea.
15. Groapa a săpat și a adâncit-o, și va cădea în groapa pe care a făcut-o.
16. Să se întoarcă nedreptatea lui pe capul lui și pe creștetul lui silnicia lui să se
coboare.
17. Laudă-voi pe Domnul după dreptatea Lui și voi cântă numele Domnului
Celui Preaînalt.

PSALMUL 8 :

Un psalm al lui David; mai-marelui căntăreților, pentru ghitith

1. Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este numele Tău în tot


pământul ! Că s-a înălțat slavă Ta mai presus de ceruri.
2. Din gura pruncilor și a celor ce sug ai săvârșit laudă, pentru vrajmasii Tai,
că să amuțești pe vrăjmaș și pe răzbunător.
3. Când privesc cerurile, lucrul mâinilor Tale, luna și stelele pe care Tu le-ai
întemeiat, îmi zic :
4. Ce este omul că-Ți amintești de el ? Sau fiul omului că-l cercetezi pe el ?
5. Micsoratu-l-ai pe dansul cu puțin fata de îngeri, cu slavă și cu cinste l-ai
încununat pe el.
6. Pusu-l-ai pe dansul peste lucrul mâinilor Tale, toate le-ai supus sub
picioarele lui.
7. Oile și boii, toate; încă și dobitoacele câmpului;
8. Pasarile cerului și peștii marii, cei ce străbat cărările marilor.
9. Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este numele Tău în tot
pământul!

Slavă Tatălui și Fiului și Sfantului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

 Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeul nostru


 Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeul nostru
 Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ție, Dumnezeul nostru
 Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește,

Slavă Tatălui și Fiului și Sfantului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

DUPĂ ÎNTÂIA CATISMA

 Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi !


 Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi !
 Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi !
 Slavă Tatălui și Fiului și Sfantului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor.
Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne,


iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele
Tău.

Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește.


Slavă Tatălui și Fiului și Sfantului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfințească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia
Ta, precum în cer și pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinta, da ne-o nouă astăzi, și ne iartă
nouă gresalele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispita, ci
ne izbăvește de cel rau.

Apoi troparele ( glasul 1 ) :

Intru fărădelegi fiind zămislit, eu, păcătosul, nu cutez a caută la înălțimea cerului; dar
îndrăznind către iubirea Ta de oameni, strig Ție : Dumnezeule, milostiv fii mie și mă
mantuieste !
De vreme ce dreptul abia se mantuieste, cum mă voi arată eu, păcătosul, cel ce nu am
purtat greutatea și zăduful zilei ? Ci numără-mă, Dumnezeule, cu cei din ceasul al
unsprezecelea și mă mantuieste !

Slavă Tatălui și Fiului și Sfantului Duh

Bratele parintesti grăbește a mi le deschide, că în păcate am cheltuit viata mea ! Și


căutând, Mantuitorule, la bogăția cea neimputinata a îndurărilor Tale, nu trece acum cu
vederea inima mea cea sărăcită, căci către Ține, Doamne, strig cu umilinta : greșit-am la cer
și înaintea Ta !

Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Fecioară, nădejdea creștinilor, pe Dumnezeu, pe Care L-ai născut mai


presus de minte și de cuvânt, roagă-L neîncetat, impreuna cu puterile cele de sus, să ne dea
iertare de păcate și îndreptarea vieții, nouă tuturor, celor ce cu credinta și cu dragoste te
preamărim pururea.

Apoi,
Doamne miluiește ( de 40 de ori )
și rugăciunea aceasta :

Stăpâne atotputernice și necuprins, Putere începătoare de lumina și nepătrunsă,


Părintele Ființei celei ipostatice și Purcezatorul Duhului Tău Celui de o putere, Care pentru
îndurările milostivirii și pentru negrăită bunătate nu ai trecut cu vederea firea omenească cea
cuprinsă de întunericul păcatului, ci dumnezeieștile lumini ale sfintelor Tale învățături le-ai
strălucit în lume mai întâi prin lege și prin prooroci, iar mai apoi prin Însuși Fiul Tău Cel
Unul-Născut , Care ai binevoit să ne răsară nouă trupește și la strălucirea luminii Tale să ne
povățuiască; fie urechile Tale luând aminte la glasul rugăciunii noastre și ne dăruiește nouă,
Doamne, cu inima neadormită și trează să petrecem toată noaptea vieții acesteia așteptând
venirea Fiului Tău și Dumnezeului nostru, Judecătorul tuturor, nu culcați și dormind, ci
priveghind și cugetând la lucrarea poruncilor Tale să ne aflăm, și intru bucuria Lui impreuna
să intrăm, unde este glasul cel neîncetat al celor ce prăznuiesc și nespusă dulceata a celor ce
privesc frumusețea fetei Tale celei negrăite. Că bun și iubitor de oameni Dumnezeu ești și Ție
slavă înălțăm, Tatălui Celui fără de început, impreuna și Unuia-Născut Fiului Tău și
Preasfântului și bunului și de viata făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
Amin !

S-ar putea să vă placă și