Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Suport Curs Cosmetician PDF
Suport Curs Cosmetician PDF
suport de curs
Cosmetician
cabinetul propriu-zis
sală de aşteptare.
în cadrul unei unităţi mai mari va exista o sală de aşteptare mare comună pentru mai
multe cabinete. Sala de aşteptare va fi astfel concepută încât să cuprindă 2-3m
pentru fiecare persoană care aşteaptă. Din punct de vedere sanitar sala de
aşteptare va avea pereţii tapetaţi sau vopsiţi in alb sau culori pastelate iar
pardoseala va fi grcsiatâ. Ferestrele vor fi man fiind menite să asigure o pătrundere
a unei cantităţi cât mai mari de lumină, o bună aerisire precum şi o izolare termică şi
fonică corespunzătoare. Sala de aşteptare va dispune de un mobilier corespunzător
care va asigura comfortul necesar (fotolii, măsuţe). într-un colţ al sălii de aşteptare
va fi o garderobă. Aspectul sălii de aşteptare va fi îmbunătăţit prin amplasarea unor
oglinzi şi plante ornamentale.
Din sala de aşteptare se intră în cabinetul cosmetic care va avea o suprafaţă de ce]
puţin 12 m, spaţiu care permite amplasarea unui fotoliu cosmetic astfel încât înjurul
lui să rămână spaţiu pentru ca esteticiana să-şi poată desfăşura activitatea. Pereţii
cabinetului vor fi astfel construiţi încât vor asigura o bună izolare termică şi fonică
fiind faianţaţi iar pardoseala gresiată. Ferestrele vor fi mari de preferat orientate spre
nord pentru a asigura un iluminat corespunzător şi pentru a evita razele solare care
ar supraîncălzi atmosfera. Instalaţiile sanitare prevăd o chiuvetă cu apă caldă şi rece
iar în apropierea cabinetului va fi amenajat un grup sanitar prevăzut cu duş,
chiuvetă, toaletă
Pentru a observa toate detaliile în cursul tratamentului fotoliul cosmetic va fi dotat cu
o sursă de lumină artificială care va îndeplini următoarele cerinţe:
evitarea oboselii esteticienei
punerea în evidenţă a tuturor elementelor de structură şi culoare a pielii
punerea în evidenţă a calităţilor unui machiaj
De obicei se preferă iluminatul incandescent deoarece redă fidel culorile şi nu
oboseşte ochiul. Iluminatul poate fi general când lămpile sunt amplasate pe tavan şi
iluminează toată încăperea sau local când se realizează cu lămpi de tip proiector.
Cabinetul va fi bine încălzit îndeplinind următoarele condiţii:
să asigure o temperatură suficientă şi uniformă
să funcţioneze continuu
să nu producă zgomot şi murdărie
Noţiuni introductive
încrucişate, până în regiunea lombară. Revenirea se face pe acelaşi traseu prin
netezire, cu ambele mâini simultan. Mişcarea se repetă de cinci ori.
Mişcarea de hachures
- ambele mâini simultan execută o netezire din poziţia iniţială până în regiunea
omoplatului drept. De aici cu degetele desfăcute şi uşor flectate, se . execută
semirotaţii din articulaţia mâinii, lovindu-se în acelaşi timp spatele, mâinile lucrând
simultan. Direcţia mişcării este dinspre dreapta spre stânga şi invers. Mişcarea se
execută numai în regiunea omoplaţilor. Revenirea se face prin netezire de-a lungul
coloanei vertebrale, din regiunea lombară până în poziţia iniţială. Mişcareâse repetă
de cinci ori.
Tapotatul
- din poziţia iniţială cu ambele mâini, se ajunge la omoplatul drept. Se vor
executa loviri uşoare cu partea externă a ambelor mâini în timp ce degetele uşor
desfăcute se lovesc între ele. Mâinile lucrează alternativ din partea dreaptă spre cea
stângă a spatelui şi invers. Revenirea se face prin netezire, din regiunea lombară
până la poziţia iniţială. Mişcarea se repetă de cinci ori.
Vibraţiile
vibraţia plană se execută cu ambele mâini prin netezire, din regiunea mastoidiană
până in regiunea cervicală. De aici, cu faţa palmară a mâinilor se execută o vibraţie
de-a lungul coloanei vertebrale, până în regiunea lombară, degetele police fiind
încrucişate. Revenirea se face prin netezire până la poziţia iniţială. Mişcarea se
repetă de cinci cri.
vibraţia în zig-zag se execută pornind,din poziţia iniţială cu ambele mâini, până în
regiunea omoplaţilor, astfel: mâna dreaptă se află pe omoplatul stâng şi mâna
stângă pe . . omoplatul drept (deci încrucişate). Apoi mâinile execută o vibraţie,
schimbându-şi poziţia şi anurne, mâna dreaptă se află pe latura dreaptă a spatelui,
iar mâna stângă, pe latura stângă. Se execută o netezire şi mâinile sunt din nou
încrucişate, iar prin vibraţie, mâinile au o poziţie normală. în aceste mişcări de
vibraţie în zig-zag, alternate cu neteziri, se cuprinde tot spatele până în regiunea
lombară. De aici se revine în poziţia iniţială prin netezire, de-a lungul coloanei,
vertebrale..Mişcarile se repete de cinci ori.
• MASAJUL FACIAL
timpul III - mâinile încrucişate deasupra nasului, urmând sinuozităţile feţei, alunecă
bine lipite de piele până în zona temporală, unde se execută o apăsare uşoară
timpul IV - mâinile curbate deasupra ochilor pentru a nu atinge pleoapele, aiunecă
uşor vibrant spre zona temporală cu o mişcare de presiune
timpul V - mâinile încrucişate deasupra frunţii, alunecă spre zona temporală de unde
cu o mişcare de legătură efectuată pe sub ochi, se ridică din nou spre frunte.
timpul VI - faţa palmară a mâinilor, cu degetele unite coboară pe zona temporală cu
o apăsare uşoara, alunecând de-a lungul regiunii geniene până la bărbie, de unde
se reia mişcarea. Se repetă de trei ori.
întinderea cremei pe gât şi decolteu
După întinderea cremei pe faţă, la al treilea tur, când mâinile ajung în regiunea
geniană, se opresc în dreptul urechilor, unde se fixează mâna stângă în dreptul
urechii stângi şi mâna dreaptă cu palma aderând'pe piele, execută o mişcare de
mângâiere sub mandibulă, alunecând de la o ureche la alta, iar când ajunge în
dreptul urechii drepte, mâna stângă reia mişcarea in sens invers. Mişcările se
execută de trei cri. Apoi mâiniie coboară pc gât, cuprind pielosul gâtului cu o mişcare
de mângâiere, evitând glanda tiroidă, coboară apoi pe decolteu cu o mişcare de du-
te-vino, degetele deschizându-se în evantai, cuprinzând întregul decolteu. Se revine
pe acelaşi traseu până în regiunea submentonieră, de unde se reia mişcarea,
ridicându-se uşor pe umeri, până în regiunea cervicală, unde policele ambelor mâini
vor efectua câteva presiuni circulare în această regiune, producând relaxarea.
Mişcările se vor face blând, iar intensitatea şi durata lor vor fi în raport de vârstă.
MIŞCĂRILE DE EFFLEURAGE
Sunt mişcări mângâietoare, de alunecare, executate cu faţa palmară sau pulpa
degetelor,la
Regiunile în care se execută sunt: regiunea geniană, gât şi decolteu, iar direcţia de
execuţie este Circulară şi liniară.
Masajul facial este alcătuit din trei categorii de mişcări de bază: effleurage. energice
şi vibratorii care se folosesc diferit ea durată şi intensitate. Dacă mişcările de masaj
se execută lent. calm. Iară intensitate prea mare. au efect calmam, iar dacă sunt de
profunzime, repezi cu o presiune mai mare. au efect de stimulare. Esteticiana va şti
să folosească mişcările de masaj cele mai potrivite la pacienta respectivă, ţinând
seama de lipul şi calilatea pielii, vârsta şi starea psihică.
Tipul şi calitatea pielii - in funcţie cie tipul de ten va trebui să se aleagă mişcările de
masaj cu care se vor obţine efecte optime.
Tenul normai este un ten tânăr, cu toate funcţiile normale, care nu are nevoie decât
de întreţinere. De aceea se vor folosi mişcările de effeurage, uşoare, într-un ritm
moderat, tară o intensitate prea mare şi cu o durată scurtă, de maximum 10 minute.
Tenul uscat sau deshidratat cu o piele subţire va beneficia de mişcări de effleurage
rapide, pentru activitatea circulaţiei sangvine şi limfatice. Acestea vor fi alternate şi
de câteva mişcări energice, de intensitate moderată: fricţionat, ciupit, un uşor
frământat, în scopul activării circulaţiei sangvine şi al stimulării funcţiei glandelor
sebo-sudorale. Se va folosi o cremă grasă, hrănitoare, vitaminizată, bine hidratată,
pentru hrănirea, gresarea şi catifelarea pielii. Durata masajului este în funcţie de
calitatea tenului şi de vârstă, în medie cam 15 minute.
Tenul gras cu porii dilataţi sau deschişi, cu o piele îngroşată, va beneficia de
mişcările
energice de profunzime pentru eliminarea sebumului din foliculii pilosebacei şi
împrăştierea
depozitelor adipoase cm ţesutul adipos. In alternanţă cu mişcările energice se vor
execută mişcări
de effleurage pentre calmarea şi relaxarea ţesuturilor. Durata masajului este în
funcţie de vârstă, fiind de aproximativ 15-20 de minute.
Tenul acneic este caracterizat prin prezenţa pustulelor acneice şi nu va beneficia de
un masaj facial obişnuit, ci de masajul a sec al lui Jacquet, folosind un produs
medicamentos (saprosan, sulf, pudră, sulfamidă)
Tenul palid va beneficia de mişcări de effeurage rapide şi de majoritatea mişcărilor
energice efectuate cu scopul de a activa circulaţia sangvină şi limfatică. Mişcările se
încep de la decolteu spre frunte,
Vârsta - este un alt criteriu de care se ţin'e seama în efectuarea masajului facial. La
persoanele tinere are ca scop întreţinerea şi.menţinerea aspectului tânăr a! tenului.
Şedinţele de masaj sunt de durată scurtă, cam. 10 minute, efectuându-se toate
mişcările de masaj cu o intensitate moderată. Dacă tenul este gras sau acneic, se va
insista asupra mişcărilor energice, în alternanţă cu cele uşoare, la persoanele adulte
şedinţele de. masaj vor ii de durată lungă, aproximativ 15-20 de minte şi se vor
efectua mişcări de masaj în funcţie de calitatea tenului. La persoanele în vârstă,
masajul va dura cel puţin.20 de minute, practicându-se mişcări de effleurage rapide
pentru activarea circulaţiei sangvine, şi stimularea tenninaţiilor nervoase. Mişcările
energice vor avea o intensitate moderată, ţinând cont de tonusul muscular diminuat
la această vârstă.
Starea psihică
Pentru a obţine rezultate bune în cadrul tratamentului cosmetic, pacienta trebuie să
aibă o stare de relaxare pentru a fi cât mai receptivă. Una dintre metodele de
relaxare este masajul facial. în funcţie de starea psihică în care se află pacienta, se
vor alege mişcările de masaj care convin cel mai mult pentru a obţine relaxarea.
Dacă pacienta este calmă, relaxată, optimistă masajul va fi adecvat vârstei şi calităţii
tenului. Dacă pacienta este nervoasă, agitată i se va asigura relaxarea prin mişcări
de effleurage prelungite, uşoare şi cu presiuni în fosa temporală şi regiunea
cervicală, însoţite de vibraţii. Se vor evita mişcările energice. Dacă pacienta este
crispată, contractată, masajul se execută la fel ca în situaţia anterioară, numai că
mişcările de effleurage vor avea o intensitate mai mare. Dacă pacienta este într-o
stare de linişte, masajul va fi uşor, stimulator, fără a fi prea excitant. Dacă pacienta
este obosită, surmenată, plictisită, tristă, absentă, şedinţa de tratament Va începe cu
un masaj de relaxare. Mişcările de masaj vor fi alcătuite dintr-un effleurage lent,
urmate de mişcări energice, stimulatorii şi încheiat cu vibraţii prelungite.
PRODUSE FOLOSITE LA MASAJ
Pentru tenul uscat şi normal, deshidratat pe fond uscat, seni! pe fond uscat, se
foloseşte o cremă grasă pe bază de lanolină, bine hidratată şi vitaminizată.
Pentru tenul gras asfixie şi uleios, deshidratat pe fond gras, se foloseşte o cremă pe
bază de stearină, infuzie sau apă minerală şi uleiuri vegetale de măsline sau
germeni de porumb.
DESCRIEREA MASAJULUI FACIAL PE REGIUNI
Masajul facial de întreţinere al feţei, gâtului şi decolteul ui este format din cele trei
categorii de mişcări de bază adecvate fiecărei regiuni. Masajul facial se începe cu
mişcări de effleurage cu o intensitate moderata, care va creşte progresiv, cuprinzând
faţa, gâtul, decolteul şi apoi se vor executa mişcări energice, stimulatorii, alternate cu
mişcările de effleurage, iar în final se vor executa mişcări de effleurage şi vibraţii pe
întreaga suprafaţă de lucru. Pentru a obţine rezultate bune se impune ca masajul
facial să se execute pe o faţă perfect demachiată.in timpul masajului pacienta va fi
în decubit dorsal relaxată, într-o atmosferă de linişte şi o muzică discretă. Esteticiana
îşi va spăla mâinile cu apă şi săpun şi le va dezinfecta iar cu o spatulă va lua crema
de masaj şi îşi va freca mâinile energic, după care va aplica crema pe faţă, gât şi
decolteu.
Mişgăriie de întindere ale cremei
întinderea cremei se face cu faţa palmară a ambelor mâini aderând bine de piele
prin mişcări uşoare. Se obţine o gresare a regiunii masate şi un prim contact cu
pielea pacientei, timp în care esteticiana îşi va da seama de calitatea tenului, de
tonusul muscular, stabilind astfel intensitatea mişcărilor şi durata masajului. Mişcările
de întindere ale cremei încep din zona pielosului gâtului, cuprinzându-1 într-o
mişcare de mângâiere cu ambele mâini, ce lucrează simultan. Apoi mâinile coboară
pe decolteu, evitând zona tiroidei, deschizându-se în evantai, pentru a cuprinde tot
decolteul, se ocolesc umerii, apoi se trece prin regiunea cervicală până în regiunea
submentonieră. Se continuă netezirea celor trei zone: bărbie - ureche, comisura
bucală -ureche, aripioarele nazale - ureche. Urmează netezirea regiunii ochilor, a
frânţii şi se coboară pe laturile feţei până în regiunea mentonieră. Mişcările se
execută cu faţa palmară a ambelor mâini, care lucrează simultan, revenirea la poziţia
iniţială, făcându-se cu dosul falangelor, iar mişcările se repetă de câte ori este
nevoie pentru a gresa întreaga suprafaţă de masat.
Mişcările de effleurage
Masajul regiunii gâtului începe în regiunea submentonieră, cu ambele mâini
simultan, cu faţa palmară a degetelor care coboară pe pielosul gâtului unde execută
o mişcare de mângâiere pe direcţie circulară. Mişcarea se repetă de trei ori.
Masajul decolteului se execută astfel: mâinile coboară spre decolteu ocolind
regiunea tiroidei, până în dreptul sânilor. Revenirea se face pe acelaşi traseu, până
sub bărbie. Mâinile lucrează simultan aderând bine pe piele, executând o presiune
mai mare ia coborâre decât la urcare. Mişcarea se repetă de trei ori. Apoi mâinile
coboară din nou spre decolteu, unde degetele se desfac în evantai, cuprinzând toată
suprafaţa până la umeri. Revenirea se face pe acelaşi traseu până sub bărbie.
Mişcarea se repetă de trei ori. Mâinile execută aceeaşi mişcare ea anterior, în
evantai, iar revenirea se face ocolind umerii prin regiunea cervicală ajungând în
regiunea submentonieră. Mişcarea se repetă de trei ori.
spartele pacientei. Vibraţia plană este executată cu faţa palmară a ambelor mâini, ce
lucrează simultan, din unghiul intern al ochilor către cel extern.
Mişcările din cadrul masajului corector al ochilor se pot efectua prin alternanţă, când
la ochi. când la celălalt. In această situaţie, la ambii ochi se va lucra în acelaşi timp.
fără a lăsa pauze 'mari. obţinându-se efectele dorite în acelaşi timp. dar prezintă
dezavantajul deplasării permanente a eştelicienei dintr-o parte în alta a pacientei.
Pianotatul se execută prin loviri uşoare cu toate degetele în regiunea geniană şi în
jurul ochilor, pe direcţie circulară. Mâinile lucrează simultan.
Tapotatul se efectuează cu faţa palmară a ambelor mâini care lucrează simultan şi
execută loviri uşoare In'regiunea geniană, pe direcţie circulară.
Arpegiul este o mişcare de netezire cu intensitate, executată pe rid, cu degetele
deschizându-se în evantai. Direcţia de execuţie este de la index către degetul mic şi
invers, iar regiunile în care se aplică sunt: regiunea geniană - unde se poate lucra pe
direcţie liniară sau verticală, când mâinile lucrează simultan; regiunea frontală - unde
mişcarea se execută pe direcţie orizontală, mâinile lucrând alternativ, după care se
coboară pe gât şi decolteu prin netezire, revenindu-se în arpegiu în evantai, de pe
gât, până în regiunea geniană, cu mâinile lucrând simultan.
MIŞCĂRILE DE ÎNCHEIERE ALE MASAJULUI
Scopul acestor mişcări este de relaxare şi calmare. Astfel se vor executa mişcări de
effleurage şi vibratorii. Din regiunea geniană, prin mişcări de legătură, se va ajunge
în regiunea gâtului, de unde încep mişcările de încheiere ale masajului.
Mişcările de netezire pe pielosul gâtului se execută la fel ca la începutul masajului.
Mişcările de netezire pe decolteu se execută prin coborârea mâinilor din regiunea
gâtului
spre decolteu, pe care îl cuprind cu degetele desfăcute în evantai, înconjoară umerii,
ajung în regiunea cervicală şi revin la poziţia iniţială.
Netezirea primului oval se execută la fel că la mişcările de effleurage. Se va executa
o mişcare ondulată, de la bărbie până la ureche, cu ambele mâini simultan, urmată
de o mişcare vibrantă plană.
Netezirea celui de-al doilea oval se realizează din aceiaşi poziţie de plecare,
executându-se o netezire ondulantă de la comisura bucală până la urechi, cu
ambele mâini simultan, urmată de o vibraţie plană.
Netezirea celui de-al treilea oval se execută printr-o mişcare ondulantă, de la
aripioarele nazale până la tâmplă, cu ambele mâini simultan, urmată de o vibraţie
plană.
Netezirea regiunii ochilor se realizează cu faţa palmară a ambelor mâini, cu degetele
uşor flectate, mişcarea realizându-se din unghiul intern către cel extern, cu o uşoară
presiune în fosa temporală. Urmează o vibraţie plană, mâinile lucrând simultan.
Netezirea regiunii frunţii se realizează printr-o netezire ondulantă cu ambele mâini
simultan, pe frunte, până la tâmple, unde se execută o uşoară presiune. Apoi se
execută o vibraţie plană de la o tâmplă la cealaltă, cu mâinile lucrând alternativ.
Arpegiul în evantai se efectuează cu mâinile coborând din regiunea frunţii, de o parte
şi de alta a pielosului gâtului, pe decolteu, cu degetele desfăcute până la umeri.
Umiează arpegiul în evantai de pe decolteu, gât, regiunea geniană, unde mâinile
execută o mişcare de rotaţie şi urcă prin mişcare de legătură, reluând mişcarea.
Presiunile executate cu mediu! ambelor mâini în unghiul intern al ochilor, fosa
temporală şi regiunea preauriculară, au efect calmant. Se mai pot efectua presiuni în
regiunea geniană, la nivelul punctejor motorii ale muşchilor feţei, având efect de
relaxare sau tonifiere.
TIROIDA
Hormonii tiroidieni sunt tiroxina - T4, triiodotironina - T3, revers T3 - formă fără
activitate biologică care apare în inaniţie şi stres. Hormonii tiroidieni - T4 şi T3,
circulă prin sânge predominant sub formă legată de proteinele de legare.
Modificarea proteinelor de legare determină modificarea concentraţiei totale a
hormonilor tiroidieni, deşi fracţiunea liberă (funcţională ) rămâne în limite normale.
De aceea se obţin rezultate fals crescute la dozarea hormonilor tiroidieni în stări
hiperestrogenice ( sarcină, după administrări de estrogeni ), disproteinemii, etc.
Corticosteroizii, antiinfiamatoarele nesteroide, androgenii, tolbutamida, fenitoina şi
carbamazepina, sindromul nefrotic, malnutriţia, scad cantitatea de proteine de legare
şi determină rezultate fals scăzute la dozarea nivelului plasmatic ai T3 şi T4 total.
Calcitonina, produsă de celuleie C parafolicuiare este un polipeptid cu 32 de
aminoacizi cu activitate hipocalcemiantă.
Efectele hormonilor tiroidieni sunt: caiorigen, decuplează fosfataza alcalină,
contribuie la diferenţierea şi proliferarea ţesuturilor, stimulează sinteza de ARX şi
proteine.
PATOLOGIA TIROIDEI
Hipertiroidismul apare în urmă invadării organismului cu hormoni tiroidieni şi se
|.produce în condiţiile unei stimulări hipofizare ( adenom tireotrop ) a unei guşe
multinodulare, | hiperfuncţionale ( guşă basedowiană ), a unui nodul tiroidian
hipersecretant ( adenom toxic | Plummer ) sau a bolii Basedow - Graves. Tabloul
clime al tireotoxicozei este polimorf, dominat de caşexia progresivă a bolnavului, de
tulburări cardiovasculare, tulburări neuromusculare, t exoftalmie malignă în boala
Basedow. Simptomatologia se explică prin acţiunea catabolizantă \ excesivă,
calorigena şi simpatomimetică a hormonilor tiroidieni.
In hipertiroidism au fost descrise următoarele manifestări tegumentare
tegumentul este uşor eritematos, mai ales pe faţa palmară a mâinilor, este cald şi
umedl datorită vasodilataţiei şi a creşterii secreţiei sudoripare(cu conţinut redus în
sodiu). Cercetarilî efectuate cu tehnici radiologice au precizat că grosimea pielii
rămâne nemodificată în' hipertiroidisrn;
tulburările de pigmentaţie sunt adesea prezente, constân fie într-o melanodermie
difuză addisoniană, într-o pseudocloasmă, fie într-o pigmentaţie brună periorbitară (
semnul Jeliner); vitiligo este prezent la 7% din bolnavii cu tireotoxicoză;
- părul este rar, friabil, moale, neputând fi ondulat, calviţia este uneori
prematură;
- unghiile suferă un proces de onicomicoză. în hipertiroidisrn s-a constatat o
creştere a incidenţei manifestărilor alergice cutanate, cum
ar fi dermatita atopică, urticaria cronică şi pruritul generalizat.
Boala Basedow - Graves poate fi însoţită de o manifestare cutanată proprie:
mixedemi pretibial. Dermopatia basedowienilor face parte alături de exoftalmie şi
hipocratismul digital, din" triada simptomatică extratiroidiană a bolii Basedow.
Mixedemul pretibial se instalează aproape; întotdeauna după un tratament
antitiroidian, apariţia lui fiind pusă în legătură cu prezenţa îl sângele circulant a
LATS. Clinic este exprimat în majoritatea - cazurilor prin placard| circumscrise,
situate în cele 2/3 anteroinferioare ale gambelor, placarde cu zona centrală uşă
deprimată, infiltrate, cu cromatic variind de la roz-gălbui la roşu-violaceu, cu suprafâţl
neregulată acoperită de noduli sau micropapule şi cu orificiile foliculare dilatate,
realizând un] aspect de " coajă de portocală ". Uneori, mixedemul pretibial poate lua,
un aspect nodulaţl plurifocal ( mixedemul nodos Gottron ) sau un aspect
pseudoelefantiazib, /limita proximal| rămânând însă net delimitată şi festonată, iar pe
prima faiangâ a halucelui, se observă vegetat fiiiforme caracteristice. Mixedemul
pretibial se poate însoţi de plăci sclerodermiforme, localizatei mai ales pe ultimele
falange ale mâinilor şi asociate cu degetele hipocratice.
Tratamentul este intern şi estetic. Succesul tratamentului estetic depinde de eficienţi!
tratamentului general şi mai ales de posibilitatea de răspuns terapeutic a pacientului.
Colaborare! endocrinolog - estetician este perfectă, iar pacientul va respecta toate
recomandările privid îngrijirile la domiciliu. Estetic, se urmăreşte diminuarea sau
chiar atenuarea simptomatologii cutanate, urmând schemele de tratament specifice
tipului de ten şi vârstei, ţinându-se cont eventualele contraindicaţii.
Hipotiroidismul determină mixedemul, care poate avea cauze multiple:
-mixedemul congenital al sugarului este consecinţa unei agenezii tiroidiene sau a
unei enzimopatii care antrenează o tulburare a hormonogenezei;
mixedemul juvenil este de regulă secundar unei ectopii tiroidiene sau unei
enzimopatii cu expresie tardivă;
mixedemul adultului sau hipotiroidia poate avea origine tiroidiană ţ tiroidectomi
chirurgicală, radioterapică, izotopică, chimică, senescenţa glandei) sau hipotaiamo -
hipofizară, tumorală, vasculară, iatrogenă).
Tabloul clinic al hipotiroidismului poate fi sintetizat într-o singură expresie şi anuraj
încetinirea fluxului vita, încetinirea creşterii şi maturaţiei, a activităţii psihice, fizice,
sexuale metabolice.
Sindromul cutaneo - mucos din hipotiroidism este deosebit de important peni
diagnostic. La nivelul tegumentului se pot observa următoarele elemente:
- tegumentul are o culoare galbenă - ceroasă, datorită atât carotinemiei ( deficit
hepatic-transformarea carotenului în vitamina A ), cât şi datorită vasoconstricţiei
periferice, provoacă şi o hipotermie cutanată şi o cianoză uşoară a buzelor. La
palparea tegumentelor observă că acestea sunt rugoase, uscate, infiltrate, mai ales
pe zona de extensie a membrej Descoamaţia poate fi atât de intensă, încât să se
obţină un aspect ihtioziform şi o hiperkerat| palmoplantară. Faciesul şi regiunea
dorsală a mâinilor pot fi deformate mai mult sau mai puţin* un edem cronic,
mucoproteic;
54
părul este rar, aspru şi se rupe uşor. Se poate observa epilarea regiunii axilelor, a
regiunii pubiene şi a treimii externe a sprâncenelor ( semnul Hertoghe );
unghiile sunt friabile, rupându-se uşor la marginea liberă;
mucoasele sunt palide, uscate, infiltrate. Se constată o macroglosie, disfonie.
Uneori, manifestărilor descrise li se poate asocia o erupţie de xantoame datorită
B bipercolesterolemiei şi hipertrigliceridemiei.
Tratamentul este general şi estetic. Tratamentul estetic urmează schema de
tratament i specifică tipului de ten, ţânând seama de toate imperfecţiunile existente
la nivelul tegumentului.
PARATIROIDELE
Sunt 4 glande situate posterior de lobii tiroidieni şi secretă parathormonui.
Hiperparatiroidismul este de regulă consecinţa unui adenom paratiroidian, de obicei
solitar. Pot exista şi alte cauze: hiperplazia difuză a glandelor, carcinomul
paratiroidian, nefropatii severe, etc.
Tabloul clinic este dominat de sindromul osos ( algii, deformări ale scheletului,
fracturi spontane ), astenie, simptome de litiază renală, biliară, rancreatică sau chiar
tulburări psihice.
Manifestările cutanate constau în prezenţa de noduli calcifiaţi în ţesutul subcutanat,
precum şi din deformarea şi aspectul inflamator al tegumentului situat deasupra
chisturilor osoase subiacente.
Hipoparatiroidismul poate fi idiopatic sau secundar tiroideetomiei, administrării de iod
hipercalcemiilor de diverse cauze.
Clinic apar -semne de hiperexcitabilitate neuromusculară, ajungând uneori la tetanie,
tulburări psihice, tulburări trofice.
Sindromul cutanat se manifestă printr-o piele uscată, furfuracee. De asemenea s-a
observat o incidenţă crescută a erupţiilor eczematiforme şi a infecţiilor candidozice,
mai ales a
?:
perionixisului levuric. Părul se răreşte, ajungându-se la alopecie tranzitorie.
Unghiile sunt fragile, cu apariţia de şanţuri orizontale, albicioase - liniile Beau, la
baza lamelelor unghiale.
SUPRARENALELE
Sunt glande care secretă hormonii glucocorticoizi, mineralocorticoizi şi androgeni -
de hidroepiandrosteronul.
Insuficienţa corticosuprarenală cronică primară ( boala Addison ) afectează adulţii
tineri, mai ales bărbaţii.
Tablou! clinic este dominat de astenie fizică, intelectuală şi sexuală, de hipotonie
cardiovasculară, tulburări degestive, caşexie progresivă, dar mai ales de
melanodermie. Melanodermia este simptomul cardinal al acestei afecţiuni şi constă
într-o hiperpigmentare difuză, brun murdară, care debutează şi predomină la nivelul
părţilor expuse, în regiunile normal pigmentate, la nivelul cicatricelor, a zonelor de
fricţiune, faţa dorsală a articulaţiilor [ interfalangicne de la mâini, precum şi pliurile de
flexie palmară sunt electiv pigmentate, pe când ^plantele şi pielea scalpului rămân
normal colorate. Pigmentaţia se extinde la mucoase sub forma "unor pete brune -
albăstrii pe faţa internă a obrajilor, gingii, semimucoasa buzelor şi uneori şi pe
•mucoasa genitală. Intensitatea pigmentaţiei addisoniene variază în funcţie de fazele
evolutive ale bolii, diminuând sub tratament. Melanodermia addisoniană poate fi
însoţită de plăci vitiliginoase, iccentuarea învelişului pilar, strii negricioase pe lamele
unghiale, alopecie axilară şi pubiană, calcificări ale cartilajelor auriculare.
Pigmentaţia addisoniană ridică mari probleme de diagnostic