Urbanizarea este un proces deseori asociat cu industrializare, modernizare si dezvoltare.

Deasemenea
se refera la procentul dintre numarul locuitorilor care locuiesc la oras si populatia unei tari. Tarile
dezvoltate (America de Nord, Europa de Vest) sunt mai urbanizate decat tarile in curs de dezvoltare.

Pe de alta parte, rata de urbanizare se refera la procentul anual de crestere a populatiei in zonele urbane
ale unei tari. Studiile au aratat ca urbanizarea este invers proportionala cu rata de urbanizare a oraselor.
Din anii 50 numarul locuitorilor la oras s-a dublat o data la 20 de ani iar procentul lor din populatia
lumii a crescut in medie cu 7%. Astazi populatia lumii care locuieste la orase depaseste 2, 8 miliarde
adica 47, 7 % din intreaga populatie a Terrei. Dar in 2010 numarul locuitorilor de la oras va depasi pe
cel al locuitorilor de la tara: 3, 586 versus 3, 304. Insa distributia locuitorilor nu este egala, jumatate
din ei se gasesc in 6 tari: China, India, SUA, Rusia, Brazilia si Japonia.
Imaginea urbanizarii este diferita de la tara la tara. Pe de o parte in 2/5 din tarile lumii populatia
rurala inca este majoritara (tari din Africa si Asia) si pe de alta parte in 52 de tari numarul orasenilor
depaseste 75% (tari din Europa, America de Nord, America Latina). Astazi insa cresterea foarte mare
in populatia oraselor se gaseste in tarile in curs de dezvoltare, in special in zona Asiei (mai mult de
55%) care in mare masura determina caracterul contemporan al urbanizarii lumii.

De fapt, problema raportului dintre om si mediul ambiant nu este noua.Ea a aparut o data cu cele dintai
colectivitati omenesti, iar cotitura a intervenit o data cu revolutia industriala si, mai cu seama, cu noua
revolutie tehnico-stiintifica,stiinta si tehnica moderna, sporind nemasurat puterea omului.Acestea, au ridicat,
in medie, nivelul de viata de pretutindeni.

Dar reversul civilizatiei industriale a fost si este inrautatirea mediului natural.Sub impactul dezvoltarii
economice au fost poluate, mai mult sau mai putin grav, solul, apa si aerul, au disparut sau sunt pe cale de
disparitie multe specii de plante si animale, iar omul este confruntat la randul lui cu diverse maladii cauzate de
poluare, fenomen ce cuprinde astazi toate tarile si continentele.

Efectele ei sunt resimtite pana si pe intinderile, pana ieri imaculate, ale Antarcticii.S-a calculat ca in timp de
un deceniu, devierile civilizatiei au provocat mediului natural pagube mai mari decat intr-un mileniu.

Degradarea mediului ambiant prin poluare, eroziune si alte fenomene, datorate actiunii, voite sau nu, a
omului,afecteaza nu numai posibilitatile de procurare a hranei, ci si alte aspecte ale existentei umane, incepand
cu sanatatea.

Principalele „fenomene perturbatoare” legate de urbanizare sunt:

- consumul de spatiu cu impact asupra ecosistemului prin defrisari, desecari, eroziuni, modificari ale
raportului intre populatie si habitat;

- exploatarea fara restrictii a resurselor naturale, in special a celor neregenerabile, a materiilor prime, a
apei, a masei lemnoase;

- efectele poluante ale marilor orase care se refera la problema deseurilor urbane, poluarea și
degradarea spatiilor verzi, modificari in climat, influențe asupra faunei etc.;

- cresterea traficului auto și aerian și a poluarii aerului cu substante deosebit de toxice;

- cresterea cantitatilor de fluide neepurate sau incomplet epurate, deversate in emisari;

- fragmentarea ecosistemelor naturale prin extinderea excesiva a barierelor antropice de tipul

autostrazilor, marilor platforme industriale etc.;

- efecte asupra starii de sanatate a oamenilor prin cresterea numarului de imbolnaviri mintale, sporirea
maladiilor cardiovasculare etc.

EFECTELE NEGATIVE ALE URBANIZARII ASUPRA ATMOSFEREI,APELOR SI SOLULUI:

Urbanizarea este principalul factor generator de poluare.

Poluarea reprezinta o modificare a factorilor mediului biotic si abiotic, sub actiunea poluantilor, care
reprezinta deseuri ale activitatii umane.

Poluantii sunt substante chimice (pesticide, titei, gaze, metale grele etc), factori fizici (zgomote,
caldura, radiatii ionizante etc) sau biologici (microorganisme patogene).

Fiind o consecinta a activitatii umane,poluarea s-a amplificat pe masura cresterii numerice a

omenirii, a cresterii necesitatilor umane si a dezvoltarii de noi tehnologii,precum si a urbanizarii in ritm
alert.

Sursele de poluare specifice urbanului sunt in special cele industriale si mijloacele de transport auto,dar si
activitatile menajere.

Deseurile de orice fel,rezultate din multiplele activitati umane constituie o problema de o deosebita
actualitate atat datorita cresterii continue a cantitatii si varietatii acestora,cat si datorita importantei cantitati
de materii prime nefolosibile ce pot fi recuperate si reintroduse in circuitul economic.

Dezvoltarea urbanistica si teritoriala a oraselor si cresterea nivelului de trai antreneaza producerea unei
cantitati tot mai mari de deseuri menajere,stradale si industriale.Efectele daunatoare ale deseurilor constau
in:

-raspandirea de infectii prin agenti patogeni;

-inmultirea unor insecte si rozatoare;

-poluarea solului,apelor de suprafata si subterane,atmosferei;

-aspectul inestetic al mediului.

ATMOSFERA:

Prin arderea a aproape opt miliarde de tone de combustibil conventional se arunca anual in atmosfera
aproximativ un miliard si jumatate tone de cenusa, praf si gaze.Pe langa arderea combustibililor - carbune,
petrol, lemn, gaze naturale - probleme asemanatoare creeaza si alte industrii, indeosebi chimica, metalurgica,
unele ramuri constructoare de masini, industria ali-mentara etc. - ca si circulatia automobilelor, avioanelor,
trenurilor,vapoa-relor etc.
Abstractie facand de unele unitati industriale plasate in plina natura, grosul poluarii atmosferice provine din
orase, caci aparitia industriei fie ca are loc in orase, fie creeaza ulterior orase.Asa ca primele victime sunt
orasenii.

APA:

Apa, acest al doilea element in ordinea urgentelor omenesti, dupa aer, a devenit si el un produs industrial.In
preajma marilor orase si unitati industriale apar instalatii uriase de 'tratare' a apelor naturale, prin decantare,
filtrare, serilizare de mai multe feluri etc.

La prima vedere, pare paradoxal sa vorbim de nevoia asigurarii apei pe o planeta care dispune de atata apa,
incat s-ar putea inunda complet cu un strat de 3 km grosime.

Doar ca 97 la suta din apa globului este sarata, iar din restul de 3 la suta cea mai mare parte se afla in
ghetari.Rezulta ca populatia lumii are la dispozitie pentru consumul personal si pentru activi-tatile sale
economice numai in jur de 1 la suta din volumul de apa dulce, respectiv cea din rauri, fluvii, lacuri si din unele
panze freatice.Chiar si asa, ar fi mai mult decat suficient pe ansamblu, numai ca, asa ca si la alte capitole ale
inzestrarii naturale, apa e foarte neuniform repartizata pe intinderea globului, iar o mare parte din ea este de
acum puternic poluata.In ansamblul poluarii, ponderea apelor uzate - menajere si industriale - este
covarsitoare.
Daca la poluarea aerului imaginea-simbol este oferita de arborii 'perforati' de 'ploile acide', la poluarea apei
expresia caracteristica ar putea fi considerate 'mareele negre', adica poluarea, practic continua, cu petrol a
marilor si oceanelor lumii, avand efecte dezastroase asupra florei si faunei marine.

SOLUL:

Poluarea este evidenta si in cazul solului care este cel de-al treilea factor important de mediu, ce trebuie
protejat la fel ca si apa si aerul. Reziduurile de tot felul care n-au fost evacuate in ape si aer acopera uscatul,
ambianta imediata de viata a oamenilor, tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat este intens si
multiplu solicitat.

Deci,nu incape indoiala ca solul este capitalul cel mai pretios de care omul dispune pentru satisfacerea
nevoilor si ambitilor sale.

La urma urmelor, cel putin pana la inventarea fotosintezei artificiale, cu totii depindem de stratul subtire si
roditor de la suprafata Pamantului, de unde se extrag totalitatea resurselor necesare vietii.Ori, unul din marile
paradoxuri este acela ca omul tinde sa-si pericliteze izvorul vietii si al fortei din nestiinta, lacomie, neglijenta
sau din alte cauze.

Asa se face ca, in timp ce tehnicile moderne ii ingaduie sa introduca in circuitul productiv milioane de
hectare de teren, ce pana ieri erau socotite inerte pe vecie, in paralel alte milioane de hectare dintre cele aflate
in productie devin improprii cultivarii, datorita tot actiunii omului.De cand omul a inceput sa lupte impotriva
naturii, suprafata deserturilor a crescut cu un miliard de hectare si procesul avanseaza intr-un ritm
accelerat.Apoi in fiecare an, zeci de milioane de hectare de soluri productive sunt 'devorate' de drumuri, de
uzine si de orase.

Paleta surselor de degradare a solului este vasta, insa partea cea mai vizibila si aflata la indemana intelegerii
oricui priveste acumularea unei enorme cantitati de reziduri de tot felul.Imaginea haldelor de deseuri din jurul
uzinelor si impresionanta productie de gunoi din centrele urbane sunt numai doua din aspectele acestui
fenomen nociv.

Alte probleme de poluare a solului sunt legate si de folosirea in cantitati mari, an de an, a ingrasamintelor
chimice. Astfel, superfosfatii contin o serie de impuritati (metale si metalozi toxici) care, in ansamblu,
constituie un risc potential foarte serios de poluare a solului. O problema speciala o ridica ingrasamintele cu
azot. Astfel, uneori, ca urmare a suprafertilizarii se constata o acumulare marita la nitrati in unele plante.

Concluzie
Din cele mai vechi timpuri, societatea s-a confruntat cu problema asezarilor umane, ca urmare a cresterii
explozive a populatiei și, in consecința, a proliferarii marilor aglomeratii, necesitand in permanența noi
remodelari urbane. In acest context, urbanismului, ca stiința a organizarii oraselor, ii revine sarcina de a
asigura dezvoltarea armonioasa, echilibrata a localitatilor, gestiunea responsabila a resurselor materiale și
protectia mediului, imbunatațirea calitatii vietii oamenilor.

Dezvoltarea durabila a structurilor urbane constituie,pentru viitorul umanitatii o prioritate la fel de

importanta ca si problemele economico-speciale.Extinderea rapida a spatiilor urbane,deficitele lor igienico-
sanitare’impresionante’,’motorizarea’ foarte puternica cu efecte negative evidente asupra poluarii atmosferei
urbane,explozia criminalitatii, si altele sunt fenomene care caracterizeaza,in ultimul timp atat orasele din
tarile puternic industrializate cat si tarile in curs de dezvoltare.