Sunteți pe pagina 1din 12

Școala Națională de Studii Politice și Administrative

Plan de campanie de relații publice -


Inspectoratul General al Jandarmeriei
Române

Student: Roșcan Cosmin Ștefan


Anul II, Grupa 5

Bucuresti, 2018
1. Organizația
Jandarmeria Romană (Inspectoratul General al Jandarmeriei Române-IGJR) este structura
militară cu atribuții în asigurarea, menținerea și restabilirea ordinii și liniștii publice, transportul
și paza valorilor, bunurilor și materialelor periculoase, cât și paza și apărarea obiectivelor de
importantă deosebită. Jandarmeria Romană este subordonată Ministerului Afacerilor Interne.
Misiunea IGJR, în conformitate cu prevederile articolului 6 din Legea nr. 333/2003, este de a
asigură paza obiectivelor de importantă deosebită pentru apărarea tării, activitatea statului,
economie, stiintă, cultură și artă, ale unor instituții din domeniul financiar bancar, a localurilor
misiunilor diplomatice sau ale unor agenții și reprezentanțe economice străine, a sediilor unor
organizații internaționale, precum și a transporturilor valorilor deosebite sau speciale ce se
asigură cu efective de jandarmi.
Pentru a oferi un serviciu public de calitate, IGJR și-a stabilit obiectivele esențiale, necesare
îndeplinirii misiunii cu care a fost investită:
Siguranța cetăteanului;
Dezvoltarea sistemului de lucru bazat pe proceduri formalizate;
Intărirea institutională pe segmentele de combatere a criminalitătii organizate aflate în
dezvoltare atât la nivel național, cât și la nivel european;
Dezvoltarea managementului informațiilor și al riscurilor;
Eficientizarea modului de organizare și executare a misiunilor;

Intărirea institutională pe segmentele de combatere a criminalitătii organizate aflate în


dezvoltare atât la nivel național, cât și la nivel european;

Imbunătătirea dotării și inzestrării structurilor operative, atât din fonduri bugetare, cât și
prin utilizarea fondurilor nerambursabile oferite de Uniunea Europeană;
Dezvoltarea cadrului cooperării internaționale bilaterale, în principal în domeniile de
excelentă ale Jandarmeriei;

Consolidarea imaginii pozitive a Jandarmeriei Române și redimensionarea sistemului de


formare profesională continuă a personalului.

Produsul organizatiei
Produsul IGJR sunt politicile de ordine publica, de aplicare si mentinere.

2. Analiza situației

1
 Definirea problematicii

Din cauza mai multor probleme de comunicare din cadrul institutiei, dar si prezentarea
succinta a atributiilor IGJR, aceasta organizatie a capatat pe alocuri o imagine proasta. Acest fapt
a determinat pierderea increderii romanilor in aceasta instutie, atat de importanta in cazurile
manifestarilor publice. Ca si in cazul Politiei Romane, înainte de 1989 încrederea în jandarmi era
ridicata, dar in prezent asistăm la o scădere drastică a încrederii respective in ambele autoritati.

Totodata, presa a avut un rol important, aceasta prezentand zile la rand situatiile in care apar
anumite greseli in misiunile IGJR, si mai putin situatiile in care siguranța cetățenilor, în cadrul
protestelor pașnice a fost asigurată de către aceștia.

Cum ar putea jandarmii – atât la nivel organizațional, cât și individual – să contracareze prin fapte
și atitudini prezentarea situației operative drept una fără prea mult succes?

În anul 2010, Jandarmeria Română a desfășurat proiectul “Sistem Unitar de Raportare a


Evenimentelor” (SURE). Valoarea totală a investiței a fost de 15.270.600,00 lei. Proiectul a fost
cofinanţat prin Fondul Social European în cadrul Programului Operaţional Dezvoltarea
Capacităţii Administrative 2007-2013, în baza contractului de finanţare încheiat cu Ministerul
Administraţiei şi Internelor, Direcţia pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative. Obiectivul
general al proiectului este îmbunătăţirea durabilă a activităţii şi a capacităţii de analiză şi sinteză
a personalului operativ al Jandarmeriei Române prin standardizarea modalităţii de înregistrare a
informaţiilor şi a datelor despre evenimente survenite pe timpul îndeplinirii misiunilor.

Scopul proiectului este proiectarea şi implementarea unui model unitar de înregistrare, raportare
şi urmărire a evenimentelor semnalate/constatate în zona de competenţă a structurilor
Jandarmeriei Române.

Consolidarea segmentului preventiv, îmbunătăţirea tacticilor, tehnicilor şi procedurilor de


acţiune, concomitent cu asigurarea unei dotări performante prin proiecte europene, organizarea
mai bună a activităţii, asigurarea unor drepturi mai bune personalului propriu, precum şi înnoirea
cadrului legislativ au fost liniile de acţiune care au asigurat creşterea performantei instituţionale,
elemente destinate asigurării climatului de securitate la nivelul comunităţilor şi mobilizării

2
resurselor şi tehnicii necesare eficientizării misiunilor specifice. Acest efort instituţional a vizat
creşterea gradului de siguranţă al cetăţeanului şi asigurarea unei protecţii mai bune a
comunităţilor în condiţiile unei creşteri cantitative şi calitative a acţiunilor, dar şi a exigenţei
cetăţenilor manifestată faţă de activitatea instituţiei. Complexitatea, intensitatea şi dinamismul
situaţiilor de urgenţă au impus o adaptare rapidă a personalului pe cele două paliere esenţiale de
activitate: prevenire şi intervenţie.

3
 Analiză SWOT

Puncte tari Puncte slabe


S W

- Existenţa unui cadru normativ adaptat în - Schimbări frecvente la nivelul factorilor de


mare măsură standardelor Uniunii Europene; conducere/decizie ai Ministerului
- Existenţa resurselor umane de înaltă Administraţiei şi Internelor, precum şi în
calificare (pregătire de specialitate, structura organizatorică a ministerului;
creativitate, cunoştinţe de limbi străine); - Componente de buget subdimensionate în
- Interesul personalului pentru perfecţionare raport cu necesităţile reale, care are drept
continuă prin participarea la cursuri de consecinţă insuficienţa mijloacelor de
specializare şi/sau de master, seminarii, intervenţie, de deplasare, deficitul de muniţii
instruiri ale personalului care urmăresc specifice, deficitul de personal, insuficienţa
îmbunătăţirea activităţii curente; spaţiilor adecvate de lucru,a spaţiilor de
depozitare, echipamentelor IT, biroticii, etc.;
- Competenţa de a iniţia şi elabora propuneri
de acte normative, documente de politici - Risc de supraîncărcare cu sarcini a
publice, instrumente de planificare strategică personalului din cadrul structurilor ca urmare
şi bugetară, în domeniul specific de activitate a deficitului de resurse umane înregistrat;
al ministerului; - Menţinerea unor elemente birocratice în
- Capacitatea de a asigura asistenţă de calitate, derularea activităţii, cu implicaţii asupra
în timp util beneficiarilor (identificarea, consumului ineficient de resurse (distribuirea
elaborarea, implementarea şi monitorizarea de mesajelor şi adreselor se realizează
mecanisme şi instrumente specifice pentru preponderent pe suport de hârtie, comunicarea
modernizarea administraţiei publice şi pentru electronică fiind insuficient utilizată);
întărirea capacităţii instituţionale în domeniul - Dificultăţi în implementarea proiectelor
ordinii şi siguranţei publice); finanţate din fonduri externe;
- Existenţa unor proceduri de lucru elaborate - Nivelul scăzut al accesului la magistrale de
la nivelul structurilor în vederea eficientizării comunicaţii datorită volumului redus al
activităţilor desfăşurate (metodologii de lucru, investiţiilor în infrastructura de comunicaţii şi
strategii de susţinere a procesului de reformă informatică;
a administraţiei publice, mijloace moderne de - Inexistenţa unui stoc de materiale necesare
abordare a fenomenului infracţional); în cazul producerii unor evenimente majore,
- Existenţa unor sisteme de comunicaţii şi catastrofe, atacuri teroriste sau dezastre,
informatică moderne în sprijinul actului de pentru relevarea, ridicarea, ambalarea,
comandă, control, coordonare şi execuţie; conservarea şi transportul urmelor şi
- Exerciţiul gestionării unor situaţii de criză/ mijloacelor materiale de probă;
conflict, în misiuni internaţionale de - Lipsa soluţiilor tehnice de recuperare a
menţinere a păcii, care consolidează datelor în caz de dezastru.
cunoştinţele şi experienţa personalului
implicat, oferind totodată suport motivaţional
pentru întregul personal.

4
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
O T

- Legislaţie în domeniul de competenţă - Stabilitate politică scăzută, la nivel naţional,


aliniată la legislaţia europeană; care determină fluctuaţie a personalului de
- Simplificarea procedurilor administrative conducere pe posturi, precum şi modificarea
prin proceduri de simplificare reglementate obiectivelor ministerului;
- Asigurarea unui cadru instituţional viabil - Absenţa unor mecanisme care să asigure
pentru managementul eficient al PODCA, direcţionarea resurselor financiare în virtutea
conform standardelor europene; principiului eficienţei;
- Absorbţia fondurilor structurale pentru - Dificultăţi în circuitul de avizare a
derularea de proiecte care vizează creşterea documentelor ca urmare a instabilităţii
calităţii serviciilor furnizate către cetăţeni; politice sau modificărilor legislative
frecvente;
- Creşterea gradului de descentralizare prin
transferul competenţelor către nivelul local; - Capacitate redusă a unor beneficiari de a
depune proiecte pentru accesarea de fonduri
- Implementarea mecanismelor de planificare
la nivel local (sate, comune);
strategică la nivel local;
- Sincope în comunicarea şi primirea datelor
- Dezvoltarea unui sistem alternativ de
şi informaţiilor de la structurile subordonate,
formare continuă, tip e-learning pentru
în special administraţie, datorită lipsei
administraţia publică din România; - Metode
personalului de specialitate;
şi mijloace moderne de diseminare a
informaţiilor privind eficientizarea activităţii - Schimbări frecvente de persoane în rândul
actorilor locali partenerilor, nedesemnarea aceloraşi persoane
în cadrul grupurilor de lucru;
- Disponibilitatea autorităţilor administraţiei
publice locale de a colabora/a răspunde - Fonduri insuficiente alocate pentru formarea
solicitărilor de consultare din partea MAI; şi perfecţionarea angajaţilor din cadrul
structurilor
- Colaborare eficientă cu factori
guvernamentali şi non-guvernamentali prin - Încrederea scăzută a cetăţenilor în instituţiile
încheierea de protocoale/acorduri cu parteneri statului şi percepţia eronată a opiniei publice
interni şi externi; cu privire la rolul şi activităţile desfăşurate de
direcţiile responsabile cu controlul, prevenirea
- Participări şi contribuţii directe la grupuri de
şi combaterea corupţiei, precum şi a celor
lucru, comitete, seminarii, conferinţe;
care ţin de protecţia informaţiilor clasificate;
- Participări şi contribuţii directe la grupuri de
- Exodul forţei de muncă din România pe alte
lucru, comitete, seminarii, conferinţe;
pieţe din Uniunea Europeană sau
- Dezvoltarea sistemului de colectare, stocare, internaţionale; - Apariţia unor noi obligaţii în
procesare şi analiză a informaţiilor din sfera calitate de stat membru al Uniunii Europene.
economico-financiară, în vederea creşterii
performanţei activităţii de investigare a
fraudelor şi corupţiei;
- Posibilitatea corelării activităţilor de
reprezentare şi cooperare în vederea stabilirii
unei politici externe a Poliţiei Române în
domeniul cooperării poliţieneşti.

5
În urma analizei, observăm ca Jandarmeria romana pierde teren în lupta cu
deficiențele de personal, ce duc, în concluzie, la scăderi de salarii si condiții de
lucru uneori improprii.

3. Publicurile organizației
Marele public al acestei campanii îl costituie personalul Inspectoratului General al Jandarmeriei
Române din domeniul relațiilor publice, mass-media (adiacent) și cetățenii (țintă).

4. Contextul

Contextul intern

IGJR tinde spre perfecționarea sistemului, și se fac toate demersurile necesare în acest sens.S-a
luat decizia ca în următorii ani, reach-ul Jandarmeriei Române in mediul online si in presă să fie
unul cât mai orientat către cetățean, astfel crescând încrederea în instituție, iar operațiunile să fie
cât mai eficiente.

Contextul extern

Nemultumirea exprimata public, chiar si de unii politicieni și personalități abilitate în acest sens,
aplica o pată neagră asupra imaginii instituției.

5. Cercetarea

Neîncrederea în Jandarmerie nu este o temă de actualitate, ea făcându-și simțită prezența în orice


ipostază ce poate aduce un prejudiciu de imagine instituției.

” Jandarmeria recunoaște, oficial, că face poliție politică. Astăzi împotriva unui jurnalist.
Mâine împotriva oricui îi critică pe conducători sau pe alți corupți pe rețele sociale. S-a
întâmplat sâmbătă seară, în tipul protestului. Revoltător este că aceeași instituție,
Jandarmeria Română, nu aplică legea celor care înjură, arată semne obscene și amenință în
spațiul public protestatarii.” A scris Malin Bot, jurnalist de investigație, pe blogul său.
Cetatenii consideră că nu pot avea încredere într-un sistem care nu a funcționat și a avut asemenea
blocaje,deși s-a cheltuit o sumă foarte mare de bani.

6
Un aspect important legat de încrederea opiniei publice faţă de serviciile profesioniste pentru
situaţii de urgenţă îl reprezintă ultimul sondaj efectuat de către INSCOP Research în perioada 26
noiembrie – 2 decembrie 2015, la capitolul încrederii în instituţiile executive prima poziţie fiind
ocupată de pompieri (instituţie măsurată pentru prima oară în sondajele INSCOP), cu 77,5%
capital de încredere, urmaţi de armată (75,4%), jandarmerie (65,8%), DNA (61,2%), SRI (51,3%),
SIE (50,9%) şi poliţie (48,9%). Prin aceasta campanie se doreste, astfel, cresterea procentului
increderii cetateanului. Se poate observa, în urma sondajului, că Jandarmeria ocupă doar a treia
poziție în încrederea cetățenilor în instituțiile statului.

6. Obiective

1.Perfectionarea sistemului de admitere în cadrul structurii, cu scopul de a filtra candidații astfel


încât aceștia să respecte cu strictețe valorile morale și sociale.

2. Pentru a realiza o comunicare bună cu mass-media, specialiştii în relaţii publice din Inspectoratul
General al Jandarmeriei Române trebuie să cunoască specificul sistemului mass-media şi să se
adapteze acestuia

3. Este necesar ca in acţiunile de informare a opiniei publice prin intermediul mass-mediei şi de


formare a acesteia nu se vor neglija nici factorii psihologici cum ar fi emoţiile sau sentimentele,
deoarece aceştia contribuie la mobilizarea oamenilor, la formarea opiniilor sănătoase ale acestora
şi la transformarea lor în norme de viaţă civilizată.

4. Se vor organiza întâlniri cu presa (briefing-uri sau conferinţe de presă) saptamanal, prezentand
actiunile in care IGJR a fost implicat in saptamana anterioara, precum si eventuale planuri pentru
saptamana curenta.

7. Axa campaniei

 Tema acestei campanii o constituie implicarea absolută a Inspectoratului General al


Jandarmeriei Române, mass-mediei și a cetățenilor pentru îmbunătățirea imaginii
autoritatilor ce au ca obiectiv salvarea cetatenilor, atât pe plan național cât și internațional.

7
 Sloganul acestei campanii este următorul: „Curaj si devotement; mereu în slujba
cetățeanului!”

8. Strategii

Pentru atingerea obiectivelor stabilite vom folosi următoarele strategii:

Pentru îndeplinirea obiectivului 1 ,vom aborda o strategie de selectare a unei echipe competente,
formată din persoane special abilitate.

Pentru indeplinirea obiectivului 2,vom aborda o strategie de interconectare între IGJR si mass-
media, astfel încât promovarea valorilor jandarmilor în rândul cetățenilor să se facă cât mai eficient
cu putință.

Pentru indeplinirea obiectivelor 3 si 4 vom adopta o startegie care pune accentul pe comunicarea
de masă,deoarece aceasta este tehnica ideala ca publicul să cunoască misiunea jandarmilor.

De asemenea se vor folosi mesaje clare si originale in scopul atragerii atentiei publicului asupra
dorinței noastre.

9. Tehnici de relații publice

În scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite vom folosi mai multe tehnici.

Comunicatul de presă deoarece acesta presupune numeroase avantaje cum ar fi:

-ușurință si rapiditate în ceea ce privește conceperea acestuia

-un bun control al informației

-transmiterea de date exacte

-eficacitate in sensul atingerii unui ansamblu de instituții de presă.

8
De asemenea, vom folosi ca tehnică si publicitatea ,aceasta având un mare impact în general asupra
cetățenilor.Publicitatea va atrage atenția asupra rolul Jandarmeriei,pentru stimularea increderii
publicului in aceasta.

Vom organiza evenimente în fiecare județ/localitate în scopul discutării cu publicul despre


sistemul nostru de valori și le vom aduce la cunoștință modul de punere în aplicare al acestora și
faptul că vor primi protecția de care au nevoie în cadrul manifestărilor publice la care vor
participa.

10. Mesajul campaniei

“De la cetățeni, pentru cetățeni” este sloganul cu care Jandarmeria Română vrea sa se facă cat
mai familială cu cei pe care îi servesc, demonstrând astfel că insuși cetățenii sunt în slujba
populației. Mesajul va fi însoțit de stema IGJR.

11. Bugetul și calendarul

Nr. Buget
Activitatea
crt. (lei)
1. Broșură de prezentare a IGJR 2100
2.
Realizarea de pliante informative 2700

3. Conferinţe de presă -

5. Interviuri televizate/ radiodifuzate -


6.
Realizarea proiectului prin care cetatenii sunt
instruiți să respecte normele de conduită în
3200
cadrul manifestațiilor publice
Proiecte de răspuns la materialele apărute în
7. presa centrală, care prejudiciază în mod -
nejustificat imaginea instituţiei;
TOTAL 8000

9
Iunie Iulie August
Saptamana
1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
Activitati

Conferinţe de presă
Proiecte de răspuns la
materialele apărute în presa,
care prejudiciază în mod
nejustificat imaginea
instituţiei;
Broșură de prezentare a
IGJR
ORIDECATEORI EXISTA UN EVENIMENT DE
Pliante de informare
AMPLOARE
Actualizarea permanentă a
site-ului
www.jandarmeriaromana.ro
Comunicatul de presa
Interviuri TV/radio
Monitorizarea materialelor
publice apărute în mass-
media
Monitorizarea percepției
populației,după apariția
materialelor în mass-media
ce redau aspecte pozitive
ale IGJR

12. Evaluarea planului de campanie

In urma evaluarii planului de campanie am constatat ca problema a fost bine definita si anume
lipsa increderii cetatenilor in instituția Jandarmeriei.La inceputul planului de campanie produsul
nu era foarte bine perceput din cauza lipsei de informare a publicului, dar și din cauza reclamei
negative primite din mass-media.Acestia erau reticienți și respingeau, aproape în întregime, actele
bune ale jandarmilor. Obiectivele au fost atinse în totalitate,prin perfecționarea sistemului,
încrederea publicului în instituție crescând considerabil.

Axa campaniei a fost ințeleasă de către public.

Strategiile si tehnicile au fost bine alese,au avut un mare impact asupra publicului si au dus la
indeplinirea cu rapiditate a obiectivelor stabilite.

10
Mesajele alese au fost bine reperate și au dus la producerea efectului dorit atât în rândul
publicului tintă cât și publicurilor generale și adiacente.

Bugetul a fost bine planificat, realizarea proiectului prin care cetătenii sunt instruiți să respecte
normele de conduită în cadrul manifestațiilor publice a cunoscut un succes considerabil.

Tehnicile pe care le-am utilizat pentru evaluarea planului de campanie au fost sondajele
interviurile și revista presei,iar în urma acestora am constat că imaginea IGJR este acum una
mult mai bună,încrederea cetătenilor crescând cu un procentaj foarte mare,iar în urmă instruiri
cetătenilor în privință conduitei pe care și aceștia trebuie să o respecte, rată evenimentelor
neplăcute în cadrul manifestațiilor publice a scăzut considerabil.

În urmă evaluării,am constatat că planul de campanie a fost unul adecvat ce a dus la


îndeplinirea obiectivelor și remedierea problemei.

11

S-ar putea să vă placă și