Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Vol 06 EVUL MEDIU

    Încărcat de

    demetrios2017
    42 vizualizări190 pagini
    Vol 06 EVUL MEDIU (2)

    Titlu original

    Vol 06 EVUL MEDIU (2)

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Vol 06 EVUL MEDIU (2)

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    42 vizualizări190 pagini

    Vol 06 EVUL MEDIU

    Încărcat de

    demetrios2017
    Vol 06 EVUL MEDIU (2)

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 190
    16 ‘ovipry DRI ‘methods adopted or 1 the conclusions enqunced. Is importance con- Sit bonis the pasion and subtlety of” ony ests the ‘peed ye plea daca he mate Ben be eer oe ete ing wero Metrschone, Sn tnerpretaton ofthe world as whole; an outlook which booomes ‘Spend on tty onthe integration nto « wok; an oullook as pat SFPemch ‘unis sought and dacavered as 2 sense of i. Whit frecminent in the scenic and piiosophical thinking of the Middle Kesar len menor. Tv eye itaphy So deeply the way of hiking of various soe Tatlewe: (cde Wa Stik he emt strte ying in stexe for an investigator of me dace cr ander oy tng, proof dopant ad ‘Ezerodnng to which it wa subject, ated by some eights spats ‘fine Renussance and Reformation) 9 note bt the contention about cr'Mredecbe eniagonan berween the Mia Ages and be Rena nO Wey cm coe Te ray bomen te fecal ope there was dee, tc race, The eit or he ‘Rriguty be Grenk Roman plvitoniy, sence and ttre = roughout he Silas Age” That why ETAPELE CULTURALE $I AMBIANTA INTELECTUALA Primele secole ale Evulul Mediu + Permancnta Aradiilor pigne- Bocthius si Casiodor + In Gal- lin. Grégoire de Tours = in Spania vizigot,Iidor din Sevilla» Cultara class fn Ielanda + fn Bri- tania, Aldheln ai Venerabilal Beda + Cultura oeci. entatk im secolele VI-VIII = Cultura ,Renayter carolinglene*« Personaliti i genuri cultivate. AF ‘hin = ySeriptoria” gi biblotecle + Umanisenal “pRenagertcaralingiene*» ,Secoll de fer” ¥5e- Cotul al Xblea + ,Renayerea.fredericiand = ‘pRenayterea medieval: secolele XM si XIII + Cen- irele cultural + Interesul pentru cultura clasica + Dreptal civil yi dreptul camonic + Istorografia = Sdinga st flosofia + Afirmarea limbilor nationale + Progreseespiritlul aie: secolele XIV XV. PRIMELE SECOLE ALE EVULUI MEDIU Perioada care a urmat prbusitiiImperiului Roman de Apus, perionda intnsificarii migrate sa invazilorbarbare, a insemrat © 8 de declin gi de degradare vei cafturale. De un hiat cultural, insa, de o disparie 1omiA a tadigilor, 2 acivitailor si chiar a insttutilorculturale, au se poate vob a regiunile mediteraniene, civilizatia si cultura’ romand su- pravieruiese. Vizigoti, burgunail,ostrogoti, vandal, —barbari con- ‘ert la eretinisml arian, ~ se rat favorabillcivilizaici roman ‘9 caued parece in continuare instuile Imperiulul. La cule regilor barbari se intilnese nota, chestoi, referendari, functionari ‘iscali romani. Acegt regi — burgundul Gundebald la Geneva, vizigotal Buri la Mérida, Ostrogotul Theodcri Ia Roma, Ravenna si ‘Verona ~ clutind s8 refaci vechiul cadru de viatd al romanilor, restureasé monumentele devastate in timpul invazilor. In Nordul ‘Afsci, la fel procedeazi, la Cartagina, Gunthamund gi ceili regi ‘vandal. fn acest scop, ei fae apel la echipe de meyten, eonduse de athitexti care se folosesc de manualele de geomeivie erecet traduse fa Timba lating Regii germanici au sim(i, de asemenca, nevoia ca legile popoarelor lor, cutume transmis pln unc pe cale oral, s8 fie fixate prin scr. In acelasi timp, elutind « adaptezelegile romane 1a nolle condi, au pus sB se intocmeasct — pentru supusit lor romani — remumate din Codul fui Theodosius, in feul acest, #0 ‘Occidental barbar a supravieqit si dreptul roman. Limba lind ‘ine si pe mai departe limba ofciald. Edictee,legile, corespon- denja regilor barbari sunt totdeauna redactale fn Timbaland. Gin fara regiunilor anglo-saxone), ~ a cae tradi vaf asf continu ‘ath timp de mai multe secole. Char gi in zoncle germanice (Geema- nia, Tale de Jos, Anglia, Tarde scandinave) sau slave zea Bocmia si Polonia, ~ limba lting a rimas la baza culturi Tiere! In fond, inst, regi si arstocrafi barbari au rma indifereay — daca mu chiar octili ~ fa de vitoral culturt laine. O oarecare deschidere spre cultura easict au manifesta-o doar regi vandali din 1 Romani din perl de Ras vor vin cu tol en ain rc de pe Ingo me. Ig ma ve ta ume dng eral Rome see Ase ll eS A eens pnb _ETAPELE CULTURALE $1 AMBIANTA INTELECTUALA 9 ‘Afiica de Nord. Printre wmagi (romanizaf) ai ui Geiseri, eel putin Hundfich §i Thrasamund aveau 0 oarecare cultura liter; iar sub Gunthamand, seolle din Caragina au cunescut o perioada de vie ‘ctivitate fn spirit culturit antice. Aic, in prima jute asec. VI, ‘etonit Mactianus Capola serie voluminaasa enciclopediealegocied ‘color sapte art" oper fundamental in invatmintul medieval intiulatd De Nuptiis Mercuri et Philologiae. $i ot x Cartagina Va apiea gi Aniologia laid, — un bogat florilegia cupeinzind texte a Inumerosiretori poet latin Jocali, dn pcelag secol al VI-le, inte ‘care locul defrunte il detinea Dracoatius'. Tnvatimantl cariaginez ~ susjinut apoi si de Tustin prin sipendierea a doi profesor de i doi de reoricd — va continua de-a lungul fnregului secol al Villea s3 cubive traditile ‘clturale antie. ~ Pe de ata pare, ,bibiotecile mandstrilorafrcane rau bogate in opere profane gi ecleziastice. Cid, la sfrgitul sec Vi, ctlugirit condugi de abotele Donatus vin st se instaleze in ‘Spania, in imprejurimile Valenciei, ei aduc gi o mare canttate de fam, ficind din mindstea Jor un centru de studii important, ‘comperabil cu centele pe care le cunoscusert in Affica. Ei fi vor ajua pe cleric din Spania st lupe conta arianismului(P. Rich). Pent istoria culturi, supraviewirea prelungitt a clasicismulai 1a Cartagina n-a fost lipsit de importani. Prin faptul ch aceast regiune nord-afficand a yexportat” eruii gi manuscrise ~ In Spania, 4h sudul Galle, tn alia Meridionald, ~ ea si-a adus contribuja ‘apreciabils la pregatirea atmosferei§i condor de lucra ale uma- sismului medieval de mi rz “Totus, importanta regilor vandali pentru promovarea vitii cul turle a fost minim. ‘Singural dine regit germanici ai acestei perioade care a mani- ‘estat, inte adevir gi fn mod consecvent, tun respect pent tradiile 1 Avoca paisa de mores (eat se fect de tin roman ‘Seo Abmite Acme Dons eompar sce sop mice (edo ‘Raps Eley 0 enpesie (Orie), per i encore ree Gard, {rei poral Se tupac Denar Dect Bae Pale ‘Scar Eval Moai ~ Tet sb epi vandal in Ain, epitope Vigne ih 2 OVIDWY DRIMBA ‘culturale ale Antichitifii,salvand de la distrugere monumentele Tomane, potejinds- pe oamenti de cukuraubventionind geolile de fgyamatica si retorcd i alegindu-gi drept conslieri ~ romani Personalitigi de talia unor Boethius gi Cassiodor, a fost Theodetic. duct la curtea Bizanfulu (unde rimasese ea ostatec pnd la varsta de 18 ani), infat doch i in culluza greacd; preocupat de a da o ‘alucaie casica 93 membrilor familie sale, inoresindu-se de astro- ‘omic pi de studill fenomenelor fice, #! delecindy-g spcitul cu Jectura maximelorinelepilor Antchititi, ~ Theoderic a personif- cat, in epoca de Inceput a Evului Mediu, imaginea platoniciana a Asifel , sub dominatia osrogofilor, fn Talia nu sa schimbat proape nimic in visja economical, administrativa sau intelectual. In regatul ostrogot sene epigrame profesorul de retoried. Enodius, ‘fla Arter, tonal poemulti De actus apastolorum, care a cunos- cat o populariate exceptional timp de edteva seco. F. Lot putea ‘ect afirma cf dominatia goflorn-a contrariat inna nimic soarta Titerolor laine. Se poate spune ea le-a fost chiar ma favorabia decat PERMANENTA TRADITHLOR PAGANE Mentalitatea religioasd cresting este © wasiturd caracteristica| prinepald a omufui Evului Mediu; ea atare, natura gi evolutia ei este Indispensabils intelegerii unor aspecte de fond ale cultui me- ievale, Dar tn erestinism, ca. In toate religile universalist, supraviefuiese, in doctrnd i fn vital, numeroase tradi pigine, ‘ortentale gi greco-romane. Cresinsmul lind un fenomen cultural gi 1 exemplu de sineretsm prin excelent, dovrinele sale fundamen {ale gi mule dine rir sunt comune multor rligi ‘Aste, din iudaism crstinismal a preluat cosmologia, cosmogo- tia gi cronologia *.. de fa facerea Tumi; ultima, fm uncle ii s-a ‘menfinut pin fn rm cu tei sa chiar cu dou secole. Vechiul 260 ‘wibal Yahweh a devenit Dumnezeu,~ al crui fu a venit pe lume ca SH 0 salveze. Ascetismul primilor crestini deriva din unele culte 1 rime cemented on cpoce nes (prob, cir alec) age fevalenc @o keg mypremrth canteen spel Sof apt ‘sti ese por Ma (oes maar Tere ‘Seer os pri ci, in ceo mune en gains ‘E pmlc pentane (CE Eee Bae) [ETAPELE CULTURALE §1 AMBIANTA INTELECTUALA a brace (se pare gi loan Botezitonul partinea sectci exenienilor) Carjle sacre ale evreilor (ou numai Vechiul Testament, ci, into ‘ourceare misurd, $i Talmudul si Cabala) au avat o influent pro- funda asupra regi crete; Ia fel ea si folcloal cbraie (legend reatunii, a potopului, ga, unele legende fiind de indepatt ‘engine babilonian’), Greet a impramutat crestinsmut doctrina stoic austen elemente de neoplatonism. © parte a ritalului crestin # ate ‘riginea in misteile grecegt: Ritul cel mai sacra, al euharistie, a fst fondat de apostolal Pavel dup modelul misterilr eleusine: asa dupa cum botezul si limrghia crestina, att de spectaculoasa, 3 ‘apt maint in lumea elenstcs. ‘Veohen asi Petr in Rom (constr ere 325-526, {ssc din so umaene)~ fa formsb ser beni ‘hvesa da toeput se XV Resonate) Din Persia se pare el provine un clement reigios care a avut cca ‘mai mare influenja asupra gindiritcretine: credinga intro lume de ‘incolo, ca foe de risplati sau de pedeapsé pentru faptele omul pe fumea acgasta ~ care este un tern al lupte inte prncpile Binet i Raulul, [deca cresind a nemuriné sufletului ete, prin umare, 1 Peres poms nt i tori reine vitae devine onc inher speach fer Inamie de» fon lng de peta pc ma [She Exatologn pean ‘Snr cou me De acu nol ero nar pe em) 2 ‘ovine prune [ETAPELE CULTURALE §1 AMBIANTA INTELECTUALA, B ‘originard din Persia. Prin mithraism a venit i simbolismul lumina s. Tntunericulu, asociate cu Binee i, respectiv, cu Raul. De asemenca, ‘xarea date nayteni lui Hrisos la 25 decembrie, siebitoarea zeuh ithe: sa, institutes zie de sarbatoare duminica; sau, unee ritari de origine mithraica (aprinderea lmnarlor,trasulclopotelor et). {in fine~ unele obiceiun din maniheism, ca renanfarea Ia a consuma ‘came, au perisat mut timp in unele rian ale Buropel (la cata din Tali, fa albigencii din sudul Franei sau ln secin bulgard a bbogomilior) ‘Geniului roman, in sii, fidatoreazt cretinismul spirit de ‘organizare si de administare. Dreptul roman adaptt la situa de cordin religios a devenit, in parte, dreptul canonie al Biserici ‘Apusene medievale ‘Suocesul imei si cpida rieplize a noi religit sau datorat acest sineretism; Ia care sat adiugat desigur si alte cauze ~ pe lings cele binceunoscute de naturd socild, — ca: persecutille i ‘martral multorerestin, fate care au alas alenia, compAtimirea $i fimpata anupmaacestel ,secte"; austertatea vie st comportarnenti- Jui primilor cretini si, indeosebi, a epetenilr religioase; principal tic, atanetpractica consecvent, al ajutorri aproapelul renantarea

    S-ar putea să vă placă și