Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Vol 07 EVUL MEDIU

    Încărcat de

    demetrios2017
    34 vizualizări179 pagini
    Vol 07 EVUL MEDIU (3)

    Titlu original

    Vol 07 EVUL MEDIU (3)

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Vol 07 EVUL MEDIU (3)

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    34 vizualizări179 pagini

    Vol 07 EVUL MEDIU

    Încărcat de

    demetrios2017
    Vol 07 EVUL MEDIU (3)

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 179
    6 ovipn pena PRELIMINARIL, PATRISTICA a Evul Mediu a fe ea in Grecia nic, flosofa si tin eras sir legate una de alta, daca 1 chiar considerate dependente una ‘Se cealld, si, in majoraten elasifiarlor medievale ale domes Sulturi in intra ca o rarmurh a filosofies. Dealefel, metodele de ‘Gudis le Beau oi fe foarte asemandtoare intre ele, sina find in foeletimpurt in cea mai amare parte abstract si dealuctiva ‘Asemandtears erat gi probleme abordat /./. $i mai era 31 exer phi de autortate al lui Aristotel, socotit nu mumai print ‘Blosfilor’ et si maestnul universal recunoseut in multe domenti ale ‘inter natu” (CA. Hains), Objoctalsintei era cunoasterea si Inerpretarea natu si cauzelor Univers fiosofia era coontona- fonren supremnd a acestor cunogtinte, sinfeza si sistemul tuturor stimtor. ‘Dar gindireaflosofics, oict ar fi ea de Ibert, este intotdeauna supust unorincluctabile detenninae itorce. In acest sens, ea incene Fatotdeauna prnt-un act de. supunere* ~ cum subliiaza Et. Gilson: Tiberatea ci in Evil Media a fel a in oricare alta epocd ~ nu se poate manifesta decit in interior unei humi dae. In Eval Medi, Sevastd hime ema cea a credintel in revelatie, a clrei expresi¢ efiniiva cra dogma, Potsivit acesteia, lames a fost creat dé Dumnezeu; dvintaten era alata din tei persoane; Hnstos, ca fit flu Dumnezeu, +a fieut om pentru a mana omenirea de urmile “picatlui onginar’; omul treble sa caute mntuirea = scopal sis Siprem ~ supunindoss® poruncilor lui Dumnezeu sale Biserci, pentru a seapa de chinurile inferului si a se bucura de fericiea rilui: acestea eras coordonatele fundamentale ale viiunit me “Gievale in interior eirora se desfisurau speculapile manor sisteme flosofice-Inceputul a ficut patrisca, prin Tnoercarea sa de inter- prctarefilosoficd a dopmei. ‘No uma autontatea religioasd crestind a impus interdict su a ‘reat dificlli sistemelor de gindie Filosofia, cig cea ebraica sau fea arab. Condionareaimpusl filosofiei de catre autortaten ecle- SRostic na fost ined absolut In masura in care gindira filosofick ‘lingea probleme legate de dogynd, desigur ch Bierien a ctu $3 0 enzeze ~ 91 chiar 98 o subortoneze doctrine sale; dar accastt {njonctime autortrists continu (in unele fan) pind tn zlle nos FILOSORA, 7 ins falas spa rng cor a St i et te set roma eh seem sca eres hres accra Sieger ens eo ise et de a Ot sie pci eee meee erat oe eee ee ore boi atone tire ee ke ce foe ee eens Sects teeta Stel mantis ence ‘ale catarilor si valdezilor', fn acest caz, nu mai era vorba de sec ee met ca alc at eae oe a ape utr secre aries ila Sarat a ae ee ee pe oe laice, al. eae ‘cit si al majoritatii populatiei. In fotos a Seca art a tiny ferrite nha Ls tpt [ree He te arenes tee epee ceire ttre rents Steen Migcareaflosofica medicvals ~ cu deasebire scoastca - a fost | Preglith de patristic; gf aceasta, ait prin incercarea sustiauth a ‘Patisticit de interpretare filosoficd a dogmei (prin umnare, de & faduce implicit filosofa in servieiul erin’), eat 1 prin redesco- _perirea filosofiei antice, prin readuceres in actualitate a universului ‘Apart 21, ess carr svn ond megs ii anc ease ppt ff later“ St Taine, are ice (excep lr erp aman cu cme Out | ‘cya pl noc ion aes Bac = Ses vale (aes XI Se Poms Val) pica se, 3 Sua dips crows apunoton,ceisce ane went comrsta fe In publi univ sce =p cad inp rfrind ain, ri maui, as Pps ell sansa * ‘oto Deine de gindire al speculatiet Flosaice grecest prin recursul ta ce pacittle explicative ale rajiunli, precum $1 prin cunoasterea (860- Plindatd resist, desigur) si vehiciarea unr ideiplatoice, ari {otclice sf neoplatonce Tn perioada cuprinsd inte secolele IVIL, aceastt doctrin tcologiso-flosfick~ paristica ~ a pus bazele dogmatic crete; fn tate Scop, 4 apelat la platonsrn, aistotlism si neoplatonisn, doc- tine pe care cla 38 le acomodeze cu dogma crestin’. In fell acest, patristica a pregtit drumulscolasici, “Terulian, bun cunoscStor al nti Mosofi greco-latine,com- ‘ate tationalismaul acestei, consderdnde-l srs a erezilor,respinge ce attuine de gindie Tait, admigind ca necesara numai reve- {atin diving. Pentru, revelata este findamentul opus cunossteri, ‘cae ni numai suprrationala, ct de-adrepaul antraional cea ce & ‘Bout ssc atrbuie formula: cred, penta cd este absurd (credo (guia absurd est). ~ Ca toate acestes, gindivea sa mest Hips de Srattudine flosofes, Sub influena stoiilr, Mlosofia ui Tertlian Se onenteazi spre materialism, El exalt concretl si experents Sensibili; tt c@ este real este corporal. (Pentru spiitalismal pa tonic sufletul este mat real decit compl. ,.Tot oven ce exist ese com mic mu este necorporal deeit coe ce nt. exist firma ‘Teton, Chir 5 sulle, chiar gt Dunnezeu ao anu corpo, fellate Sufletul ns este o emanalie a adevirului divin, ei cuvéntl ‘Sinful man comun ~ care este in mod firesc inelinat spre cerestinise’ w-Tertulian rezolvi si problema cunoastri prnt-o deplina re- ‘alotizare a sinful impotiva pretenilor dialectic pure” ~ ere 1 Ques Sep venus Telans (10-245) seo neg earn ansatt pooped eb es (ear) eg a en id ‘eqs or Evionen conical na tbc = se nar ie polncrtum, pencgals st opt, Seponseaa abwerinc reinima 6 eek poset ce cain or aid fone ni pe nose ep ‘sont pose te ep pote 2 tn fil eon Ten puts oa rein ua dine a aad ZISE ISS iota ee inden pct geared reli apr ‘Saccnmde Apo 3iaepre smal important dn pant de vere foi, Deprefet - rims cSEegin ae pubes Teruo liad culo oer, comer. ‘Soto seu moan opt corpl poco itste/J-sp cin igen pn et tay lope im compile le, ama BOERS Sete Seca hy pom genom Ten ate ects TEE ule maitre em eons ct! sina (Suomi pata dit et Neto, é Peds Are =a in Weontapune ,imeditiatasetimentelar, ae iat Nevo fick apel nc la concent brace, nic la demons aces” ( Tro) Ine en scl ames net, singra dese ct prima eats car peectbih pe clea simu in timp co 8 down et exiorpti et prada vanezen Ponrua ie comings de ‘adevarul revelatici, orice rajionament teoretic este de prisos, “ Cel care a clutat © modalitate de conciliere a credinii ew ‘losofa, incercind st imprime un caracter rational dogmei, a fost feologul'ifilosoful neoplatonician Origene (185-254), In prinei= palele sale scrieti (Despre prinepit gi Contra tui Celeus) el ur- Inrestc si claboreze primul mare sistem de filosofie crestna, Pentru Origene, Biblia ~ care ramine sursa primordial si definitiva. a Adeviruiui ~ are un triplu sens: istoric, moral si alegori; rok ‘predominant flare interpretarea alegorica (indeosebi a Vechiult DLA contin ts Alot, inp de 28 de ano cal de cathts, or “pa si a Con ts matte Si ae {erst Te pal ene min mck, sm so 0 OVID DRIMBA Testament) ~intrcdt aceasta fi permite hui Origene sisi pun de cord ideile filosfice (de evidents origine platonica) cu texte bi- bce ‘Lumea este, dupd Origene, © emanate a divinity. Fines suprem (Dumnezeu-Tatal), care este Unitaea, a creat ~ prin intr ‘mediul-Logesul (Verbului-Fial) ~ pluralitates; Logosul est, de intermediana gi legitura de unre intr unitateadivint si multpici- tatea hururlor create: este originea rational hucrrilor. Logost! fee el insugh divinitate = dar subordonatt Fife! supreme; w23te fmagines perfect) a bunStSi divine, ira

    S-ar putea să vă placă și