Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Portofoliu
Portofoliu
0
Table of Contents
1.1Prezantare generala................................................................................................................1
1.2.Studiul cantitativ...................................................................................................................3
1.3.Interferenta nelocalizata .......................................................................................................5
1.3.1. Dispozitivul lui Young............................................................................................5
1.3.2 Oglinda Lloyd..........................................................................................................7
1.3.3 Biprisma lui Fresnel ................................................................................................7
1.3.4.Bilentilele lui Billet................................................................................................ .8
1.3.5 Oglinzile lui Fresnel............................................................................................... .8
1.4.Interferenta localizata.........................................................................................................10
1.4.1.Lama cu fete plan-paralele......................................................................................10
1.4.2.Pana optica............................................................................................................. 11
1.4.3.Inelele lui Newton..................................................................................................12
1
Interferenta luminii
1.1Prezentare generala
Interferenta este fenomenul de suprapunere a doua sau mai multe unde coerente intr-o
anumita zona din spatiu ducand la obtinerea unui tablou stationar de maxime si minime de
interferenta.
Undele coerente sunt undele între care exista relatii constante în timp ( diferenta de fază,
amplitudinea), iar fenomenul de interferenta se poate observa tot timpul.
De gradul de coerenta al undelor care interfera depinde stationaritatea si contrastul tabloului
de interferenta.
2
izvor punctiform este divizata in doua parti, iar cele doua parti se intalnesc din nou intr-un
punct. In acest caz undele care interfera provin din aceeasi unda initiala. Acesta este procedeul
de obtinere a undelor, prin divizarea frontului de unda.
Izvoarele coerente prin divizarea frontului de unda se pot realiza in optica prin:
a) formarea a doua imagini ale aceluiasi izvor luminos;
b) intrebuintarea izvorului si a unei imagini a sa;
In acest scop se concep si se folosesc diferite dispozitive experimentale.Doua dintre cele mai
reprezentative dispozitive de acest tip sunt: oglinzile Fresnel si bilentilele Billet,oglinda
Lloyd,biprisma Fresnel.
Figurile de interferenta obtinute astfel sunt foarte fine numai daca izvoarele sunt punctiforme,
franjele de interferenta fiind nelocalizate.
Un fascicul de lumina poate fi, de asemenea, divizat cu una sau mai multe suprafete
reflectatoare, de pe care o parte de lumina se reflecta, iar alta parte se transmite cu intensitatile
corespunzatoare.Dispozitiva care functioneaza astfel sunt:lama cu fete plan –paralele,pana
optica,pana optica de unghi variabil.
Cum intensitatea luminii este o masura a patratului amplitudinii spunem ca undele coerente se
obtin, in acest caz, prin divizarea amplitudinii.
Aceste unde se pot obtine si de la izvoare mai intinse, iar efectele de interferenta pot fi chiar
mai intense, decat in cazul undelor coerente, obtinute prin divizarea frontului de unda. De
altfel, in practica se folosesc izvoare mai mult sau mai putin intinse.
3
Interfranja - franjele de interferenta
Interfranja reprezinta distanta intre doua benzi luminoase, respectiv doua benzi
intunecoase,consecutive.
Franja de interferenta reprezinta curba care uneste punctele de maxim, respectiv punctele de
minim.
Se deosebesc doua feluri de franje: nelocalizate si localizate.
In cazul franjelor nelocalizate, se obtine o dedublare a unuia si aceluias izvor(sursa) sau
utilizarea unui izvor impreuna cu o imagine a sa.
Se pot obtine fraje de interferenta localizate, fie la infinit (ex. franjele Haidinger, care sunt
inele de inalta tensiune), fie pe o placa (in cazul lamei cu fete plan paralele). Forma franjelor
poate fi de inele (ex. inelele lui Newton) sau de linii paralele.
Fie doua surse punctiforme S1si S2 care emit unde luminoase,plane,monocromatice de aceeasi
frecventa,avand vectoriide oscilatie pe aceeasi directie.Undele care vor sosi in punctul P din
cele doua surse sunt descrise de ecuatiile:
∆=2π(r2-r1)/λ (3),unde r2-r1 =∆r,se numeste diferenta de drum ,intre cele doua
unde,provenite din cele doua surse.
4
I=I1+I2+2(I1I2)1/2cos∆ .Vom nota cu I1,2=2(I!I2)1/2cos∆ si vom numii aceasta
cantitate ,termen de interferenta.
A) Daca I1,2=0 ,rezulta : I=I1+I2,fenomenul neobservandu-se in acest caz undele emise de cele
doua surse actionand independent.
5
Daca lumina provine de la o singura sursa si frontul de unda incident este divizat in doua
noi fronturi de unda coerente,atunci I1=I2=I0. Conform discutiei de mai sus ,in acest caz
termanul d interferenta I1,2=2I0, ,pentru un maxim,respectiv I1,2= -2I0,pentru un minim .Va
rezulta ca pentru maxim de interferenta I=4I0,iar pentru minim I=0.Asta inseamna ca
energia undelor luminoase in interferenta este distribuita neuniform in campul de
interferenta.In maxime este concentrata energia,iar in minime lipseste.La nivelul intregului
camp de interferenta energia se conserva.
1.3.Interferenta nelocalizata
Dispozitivul este format dintr-o sursa de lumina S , un paravan opac prevazut cu doua
fante dreptunghiulare S1 si S2 si un ecran de observatie V.Undele emise de S ajung la cele
doua fante S1,S2,care,conform principiului lui Huygens devin centrii secundari de
emisie.Undele secundare provin de pe aceeasi suprafata de unda, sunt coerente,deci vor
interfera ,rezultatul interferentei se observa pe ecranul V,indiferent de pozitia paravanului
cu fante.De aceea spunem ca interferanta este nelocalizata.Schema dispozitivului si campul
de interferenta arata ca in figura de mai jos.Forma franjelor de interferenta reproduce forma
geometrica a fantelor.
6
Cu ajutorul dispozitivului se poate calcula coordonata xk unei franje luminoase,sau
intunecose,respectiv interfranja i. Conform figurii de mai jos,notam S1S2=2l,distanta de la
S2 la ecranul V cu D ,xk reprezentand coordonata franjei din P.
S1
2l
S2 D
Interfranja are expresia i= xk+1-xk ,si utilizan fie conditia de maxim ,fie cea de minim se
obtine : i=λD/2l.Din aceasta relatie se observa dependenta interfranjei de lungimea de unda
si de distanta dintre cele doua fante ,dupa cum se poate observa si din desenele de mai jos
7
1.3.2.Oglinda Lloyd
Dispozitivul este format dintr-o sursa de lumina S,o oglinda plana pozitionata pe
orizontala si un ecran vertical.Sursa de lumina S si imaginea virtuala a sursei in oglinda se
comporta ca doua surse coerente.In campul de interferenta de pe ecran apar maxime si
minime .Pozitia pe ecran a unui maxim are expresia xk=(2k+1)λD/4l,unde SS’=2l,iar D este
distanta din O ,pana la ecranul de observatie.Interfranja are aceeasi expresie ca la
dispozitivul lui Young.
1.3.3.Biprisma Fresnel.
Imaginea sursei S este data de cele doua prisme, cu sectiunea trunghi dreptunghic, de
unghi de refringenta A foarte mic,in S1,respectivS2.Distanta de la sursa la biprisma se
noteaza d,distanta de la biprisma la ecran cu D,iar distanta dintre cele doua imagini ale
sursei cu 2l.Imaginile sursei se comporta ca doua surse coerente.Campul de interferenta
este zona hasurata din desen de lungime X.Asemanator dispozitivului Young se poate
exprima interfranja,respectiv largimea campului de interferenta ,ce apare pe ecran(zona
hasurata).
8
1.3.4.Bilentilele Billet
Dispozitivul se realizeaza prin taierea unei lentile convergente in doua jumatati,dupa unul
din diametre.Cela doua jumatati se lipesc prin intermediul unui obturator,care impiedica
patrunderea luminii,provenita de la sursa S ,in campul de interferenta de largime
X.Imaginile sursei in cele doua lentile constitue doua surse coerente.Si acest dispozitv
permite calculul interfranjei,care are expresia : i=λD/2l, unde D este distanta de la planul
S1S2 la ecran,iar 2l este distanta S!S2.Largimea campului de interferenta se
calculeaza:X=2a(L+d)/d, unde L este distanta de la lentile la ecran,iar d estedistanta de la
sursa S la lentile,conform figurii de mai jos.
1.3.5.Oglinzile Fresnel
Oglinzile plana O1,respectiv O2,fac intre ele un unghi α≤10. O sursa de lumina S va forma
in cele doua oglinzi imaginile virtuale S1 si \S2,care se vor comporta ca surse coerente.Cele
doua surse coerente se afla pe un cerc de raza r,iar campul de interferenta se obtine pe un
9
ecran situat la distanta D fata de S1S2,asa cum se observa si din desenul de mai jos.Rolul
paravanului P este de a impiedica lumina de la sursa sa cada pe ecran.Interfranja se
calculeaza dupa relatia : i= λD/2l, iar largimea campului de interferenta : X=2(D-r)α.
1.4.Interferenta localizata.
Franjele apar sub forma unor cercuri concentrice intunecate si luminate ce alterneaza intre
ele, in planul focal al lentilei, numite inelele lui Heidinger. Daca observatia se face in
lumina alba, in locul inelelor intunecate si luminate ce alterneaza intre ele, se obtin inele ce
contin culorile spectrului. Daca lama este groasa nu obtinem franje de interferenta.
10
Din figura de mai sus se face calculul diferentei de drum δ dintre cele doua unde
coerente,diferenta de drum avand expresia: δ=2ndcosr+λ/2,unde n este indicele de refractie
al lamei, d grosimea ei,iar r unghiul de refractie in lama.
In mod curent acest tip de interferenta se poate observa in „florile de gheata” de pe geamuri
,in timpul iernii,sau in petele de ulei pe asfaltul umed,precum si in baloanele de apa cu
detergent.Dupa cum se poate vedea din imaginile de mai jos ,franjele sunt localizate in
pelicula respectiva.
1.4.2.Pana optica
Pana este o lama cu fete plan paralele,inclinata fata de orizontala ,cu un unghi α de cateva
zeci de secunde. La incidenta normala a luminii la suprafata penei,franjele de interferenta
11
arata ca in figura de mai jos,adica sunt localizata in suprafata penei.Daca imaginea de
interferenta se priveste la aklte unghiuri,franjele sut localizate intr-un plan ce trece prin
varful penei.
Utilizand relatia δ=2nd+λ/2,pe care o scriem pentru doua maxime vecine de ordinul
k,respectiv k+1,vom avea: kλ=2ndk+λ/2 ; (k+1)=2ndk+1+λ/2. Scazand din a doua ecuatie
pe prima ,se obtine: λ=2n(dk+1-dk). Cum tgα=( dk+1- dk)/ i ,rezulta din cele doua ecuatii:
tgα=λ/2nα. Fiindca αeste un unghi foarte mic , tgα=α in radiani. Va rezulta ca interfranja i
are expresia : i=λ/2nα.
12
grosime variabila.Daca se priveste lentila in incidenta normala se vor observa franjele de
interferenta ,sub forma unor inele concentrice,ca in figura de mai jos.
Sepoate demonstra usor calculul razei unui inel luminos,respectiv intunecos,in functie de
raza R a lentilei,lungimea de unda a radiatiei utilizate, indicele de refractie n. Astfel vom
avea pentru un inel luminos de ordin k : r={ Rλ(2k-1)/2n}1/2 ,iar pentru inel intunecos de
ordin k : r= {Rλk/2n}1/2. In zona de contact al fetei convexe a lentilei cu suprafata
orizontala se va forma intotdeauna un inel intunecos.( Se verifica minimul de interferenta
din ultimele doua ecuatii)
13
Bibliografie
3.www.google.ro
4.Platforma AEL
14
15