UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ

Referat Informatică aplicată în

energetică

Masterand:
Sectia: SEI
 ANALIZA DE SISTEM IN VEDEREA INFORMATIZĂRII UNEI
CENTRALE TERMOELECTRICE

1. Elaborarea temei de realizare

Aceasta tema va cuprinde baze de elaborare a temei de proiectare,cerinţele

si restricţiile globale pentru realizarea sistemului informatic, precum si o
justificare a necesitatii si oportunitatii realizarii acestui sistem

1.1. Identificarea cerinţelor si restricţiilor globale ale sistemului obiect

pentru realizarea sistemului informatic

Sistemul obiect = centrala termoelectrica

1. Supravegherea instalaţiilor exploatate

- inregistrarea si afisarea marimilor de stare, a semnalizarilor si
evenimentelor
- verificarea incadrarii marimilor in limite
- estimarea starii instalatiilor
2. Asigurarea exploatarii optime
- realizarea unei egalitati permanente intre debitul de abur livrat de cazan
si cel consumat de turbina.
- mentinerea unei egalitati intre puterea activa generata si cea ceruta de
consumatori.
- trebuie sa se regleze in mod permanent sarcina reactiva a grupului,
- asigurarea aspiratiei pompelor de condensat, concomitent cu
mentinerea vidului (prin ejectoarele condensatorului) si cu evitarea cresterii
excesive a nivelului de condensat in condensator.
- mentinerea unei temperaturi constante a apei preincalzite, la
preincazitoarele de apa
- asigura degazarea apei si evacuarea gazelor rezultate, precum si
asigurarea aspiratiei pompei de alimentare
- in cazul statiilor de reducere racire se impune asigurarea uni debit de
abur la valorile cerute de consumator, respectiv o temperatura constanta a
aburului la iesirea din statie.

3. Telecomanda agregatelor
4. Supravegherea starii instalatiilor componente ale sistemului
informatic din dotare.

2
 1.2. Delimitarea ariei de aplicabilitate a SI (problemele ce vor fi
solutionate)

Scopul sistemului informatic este de a facilita supravegherea instalatiilor,

comanda acestora si a asigura exploatarea optima a acestor, inclusiv a
componentelor sistemului de automatizare si a sistemului informatic, in
conditii de siguranta.
Sistemul informatic conceput va putea fi utilizat pentru sisteme obiect
similare si reconfigurat sau dezvoltat cu functii suplimentare.

1.3. Justificarea necesitatii si oportunitatii realizarii sistemului

Pentru buna functionare si siguranta in exploatarea a unor sisteme obiect

de o
asemenea complexitate se impune conceperea/proiectarea si implementarea
unui sistem informatic.

2. Justificarea strategiilor folosite pentru conceperea si realizare unui

sistem informatic

Pornind de la caracteristicile sistemului obiect se pot asocia

caracteristicile sistemului informatic. Acest demers este util pentru
selectionarea strategiilor utilizate pentru conceperea si realizarea sistemului
informatic.

Caracteristici sistem obiect Caracteristici produs informatic

Noutatea domeniului problemelor
supuse informatizarii in raport cu
domenii / probleme deja
informatizate
Centralele electrice contin o serie Produsul informatic nu are un caracter
de procese ce au fost deja
informatizate anterior
Complexitatea domeniului /
problemelor abordate
Centralele electrice sunt procese
complexe
Originalitatea produsului informatic,
exprimata prin: - originalitatea solutiei
(arhitectura, algoritm) - originalitatea
facilitatilor oferite
original in ansamblul lui, doar pentru anumite
probleme punctuale pot fi utilizati algoritmi
speciali (reglare predictiva - fuzzy pentru
procesele cu incertitudini)
Complexitatea produsului informatic :
- aria functionala:
- complexitatea legaturilor logice intre
functiuni;
- gradul de integrare al componentelor;
- dimensiunea programelor

3
 Caracterul restrictiv al Caracterul critic al software-ului:
domeniului / problemelor - performanta si calitate software;
Procesele din centralele electrice - fiabilitate suport software
sunt procese ce se desfasoara in timp
real iar siguranta in functionare este
un deziderat important.

In concluzie avem de conceput un sistem informatic nu foarte original, dar

complex si cu componente critice.

Din punct de vedere al alegerii strategiei de concepere a SI avem :

Sistem original - strategia inovatoare

Sistem nu foarte complex - strategia ameliorativa
Sistem complex - strategia adaptiva
❖ Strategia adaptiva

Principiu general
Introducerea PI nu produce perturbatii importante in cadrul SO prin
schimbari drastice. PI raspunde atat cerintelor informationale actuale
imediate, cat si celor de perspectiva ale SO (schimbari nefundamentale ale
acestuia), printr-o adaptare flexibila. Etapizare :
a) analiza sistemului obiect in ansamblu pt a identifica functiile globale
sau activitatile ce pot fi preluate de SI (primul nivel informational).
b) detalierea cerintelor informationale ale SO pt evidentierea
componentelor primitive. Aceasta etapa permite o regandire a structurii
primului nivel, reajustari minore, pentru a evita incompatibilitatile ce ar
rezulta la asamblarea componentelor realizate individual.
c) construirea pe subsisteme a aplicatiei informatice, prioritate
acordandu-se, bazei de date.
d) punerea in functiune (se poate face esalonat), exploatarea si
intretinerea
PI
e) modificari sau/si realizari de noi componente, in functie de noile cerinte
informationale ale SO

Avantaje Dezavantaje

- realizarea de PI cu flexibilitate - necesitatea ca baza de date a

ridicata, deci cu longevitate mare, aplicatiei sa fie realizata de un grup
4
fapt ce conduce la amortizarea restrins de specialisti cu inalta clasa de
integrala a investitiei si la obtinerea profesionalism, cu capacitate mare de
de beneficii; analiza si sinteza.
- PI prezinta un grad ridicat de
integrare interna prin date, ceea ce
conduce la performante ridicate in
exploatare;
- utilizatorul se familiarizeaza cu
noul PI ca urmare a intrarii esalonate
in functiune a PI;
integrarea si acceptarea usoara a PI
in (si de catre) SO.

Aplicabilitate :
La conceperea unor sisteme informatice complexe
Din punct de vedere al alegerii strategiei de realizare a SI avem
urmatoarele criterii :

Criterii pentru selectarea unei strategii Strategia Strategia

clasica prototipizarii
1 2 3
Noutatea domeniului / problemelor supuse mica mare
informatizarii in raport cu domenii / probleme deja
informatizate
Centrale termo-electrice au fost deja informatizate
Gradul de previzibilitate a actiunilor / deciziilor de mare mic
identificat si / sau modelat
Functionarea centralelor termoelectrice este
cunoscuta
Complexitatea actiunilor / deciziilor de identificat si mica mare
/
sau modelat
mediu
Gradul de integrare a componentelor (software / mare mediu / mic
hardware) ale produsului informatic
Gradul de familiarizare a utilizatorului final cu mare mic
folosirea tehnicii de calcul
Operatorul din camera de comanda, inginerul sef de
tura au un grad de familiarizare mediu dar care este
dezvoltat pe parcurs
5
 Efortul pentru stabilirea solutiei mic mare
Gradul de familiarizare al echipei realizatoare cu mare mic
sistemul obiect
Echipa de realizare trebuie sa includa si specialişti
in proiectare/exploatarea instalatiilor
Experienta echipei in realizarea de produse mare mica
informatice
similare
Existenta conditiilor de experimentare prototip nu da
Gradul de fiabilitate, flexibilitate, eficacitate, inalt scazut
portabilitate a produsului informatic

Insumarea criteriilor indeplinite in cea mai mare proportie indica

utilizarea unei strategii clasice de realizare a sistemului informatic.
Strategia clasica se poate utiliza in doua variante, iar pentru alegerea
variantei optime sunt evaluate urmatoarele criterii :

Criterii de stabilire a Realizare Realizare PI prin

modului de realizare a PI integrala a PI incrementare
functionala
Complexitatea PI mica / medie mare
Dimensiunea PI mica / medie mare
Dimensiunea personalului de mare / mediu mediu / mic
specialitate implicat
Existenta / instalarea la da nu / partial
utilizator a tuturor
echipamentelor din configuratia
specificata
Resursele umane ale mari mici / medii
utilizatorului pentru a prelua in
exploatare PI
Existenta unor instrumente da nu / in mica masura
de asistare a procesului de
realizare

Insumarea criteriilor indeplinite in cea mai mare proportie indica

utilizarea unei strategii clasice de realizare a sistemului informatic, prin
incrementare functionala.

6
 ❖ Strategia clasica

Fiecare etapa are ca obiect realizarea unui produs (tema de realizare,

specificaţie de produs, etc) cu o structura si conţinut bine definit. Etapele se
termina cu o faza de control care presupune verificarea si validarea produsului
intermediar elaborat in cadrul fiecarei etape.
De regula, solutia obtinuta la nivelul unei etape prin produsul acesteia este
"inghetata", eventualele modificari ce pot f i solicitate la nivelul unei etape
netrebuind sa afecteze decat, cel mult, produsul (produsele) intermediar
elaborat in etapa anterioara.
7
 Utilizarea strategiei clasice permite realizarea SI in doua moduri:
- integral si consta in identificarea si specificarea cerintelor
informationale, a celor de performanta si de calitate la nivelul produsului
informatic, se proiecteaza arhitectura SI si apoi toate componentele sale sint
elaborate si testate in paralel, iar integrarea lor se face intr-o singura etapa.
Etapele procesului tehnologic de realizare sunt parcurse secvential, iar
eventualele intoarceri se fac numai la etapa anterioara;
- prin incrementare functionala: totul decurge similar pana in faza in care
componentele sunt elaborate si testate, care aici se face gradat in timp,
integrarea facandu-se treptat, pe masura ce o noua componenta este finalizata:
SI este realizat deci printr-un proces tehnologic care presupune parcurgerea
iterativa a etapelor de proiectare de detaliu, realizarea de programe, integrare
si testare, cu eventuale reintoarceri numai la etapa anterioara.
Adoptand strategia adaptiva pentru conceperea SI, prima etapa in
proiectarea de ansamblu a SI este analiza sistemului obiect in ansamblu pt a
identifica functiile globale sau activitatile ce pot fi preluate de SI (modelul
infologic).

3. Proiectarea de ansamblu

Intocmirea unui proiect de ansamblu presupune existenta unor date de

intrare, rezultate din tema de realizare sau din aplicarea anumitor metode si
tehnici de realizare de tipul celor enumerate: studiu documentar, interviul,
chestionarul, etc.. Acestora li se adauga metoda HIPO, tabelele de decizii,
metoda top-down-bottom-up, etc.

3.1. Analiza sistemului obiect/ procesului tehnologic

In aceasta faza, se preiau din tema de realizare scurtele precizari privind

organizarea, functiile si relatiile interne si externe functionale si se cauta o
determinare mai exacta a cerintelor si restrictiilor cu caracter functional,
etapizate, ca si o determinare a restrictiilor si cerintelor cu caracter
informational.
Descrierea amanuntita care precede codificarea fiecarui element care are
acces la sistemul informatic, presupune o cunoastere in detaliu a procesului
intern si deci o documentare suplimentara.
Actiunea de inventariere a intrarilor si iesirilor spre proces serveste la
realizarea unei etape importante din cadrul analizei de sistem, etapa in care se
va stabili volumul de automatizare al procesului respectiv.

8
 Utilizand o metoda de analiza top-down se poate obtine urmatoarea
descriere structurala a instalatiilor dintr-o centrala termo-electrica :

Aceasta descompunere a sistemului, din punct de vedere tehnologic,

consta in identificarea sistemelor similare, de sine statatoare si
descompunerea lor in subsisteme, In functie de complexitatea lor si
apartenenta la executarea anumite functii. Astfel descompunerea structurala
poate devenii o descompunere pe grupe functionale. O grupa functionala
contine programe de pornire, oprire, reglare, protectie, blocaje tehnologice si
afisarea starii interne. In functie de complexitatea ei, o grupa functionala
poate f i subimpartita in mai multe subgrupe funcţionale, in cadrul carora sunt
rezolvate toate problemele legate de comanda directa a mecanismelor.
Subgrupele nu au in general legaturi directe intre ele, coordonarea activitatii
lor realizandu-se prin grupa functionala.
9
 3.1.1. Conceptii de conducere. Structuri de conducere

Conceptia actuala de organizare a conducerii operative in centrale consta

in descentralizarea functionala. Materializarea acestei conceptii si-a gasit
expresia in sistemul de organizare a automaticii in centrale prin grupe
funcţionale.
Solutia de conducere pe grupe functionale, in raport cu cea centralizata,
pune in evidenta o serie de avantaje a celei dintai. Astfel, o defectiune in
instalatie afecteaza un volum limitat de comenzi automate si permite o
depanare rapida, precum si etapizarea punerilor in functiune. Datorita faptului
ca exista o repetabilitate in functiuni, fiecare element trebuie sa fie
automatizat independent, insa sunt necesare legaturi intre elementele
individuale. Astfel echipamentele sunt distribuite si fiecare funcţie este

10
realizata din punct de vedere hard si soft cu elemente care pot functiona
independent sau nu.
Sistemele distribuite de conducere concepute in ideea descentralizarii
functionale, sunt formate din module realizate cu microprocesoare si memorii
ce permit implementarea functiilor de reglare si comanda pentru instalatiile
individuale si organizarea lor intr-un sistem ierarhic de conducere.
In aceasta situatie, calculatorul, instalat pe cel mai inalt nivel de ierarhie a
comenzii, va avea rolul de supraveghere a procesului si modificare a
consemnelor la regulatoare dupa strategii de conducere sofisticate (conducere
optimala, estimare, adaptare).
Prin utilizarea sistemelor distribuite; in acest caz sistemul de conducere
coordonator (SCC) comunica pe una sau mai multe magistrale de date seriale.
In functie de necesitate, traficul pe magistrale este coordonat de un director de
trafic (DT) ce are rolul de a directiona informatiile.

3.1.2. Stadiul informatizării sau automatizării sistemului

obiect/procesului tehnologic

Automatizarea diferitelor elemente ale unui bloc se realizează astfel:

• automatizarea turbinei si a cazanului se realizeaza separat - trebuie
realizate standarde de inalta siguranta si fialibilitate, precum si imbunatatirea
calitatii dinamice a procesului (astfel in cadrul automatizarii turbinei sunt
necesare bucle de reglare rapide iar la cazan este necesar un sistem cu un grad
mare de redundanta materiala),
• automatizarea celorlalte instalatii se va realiza separat de cele
anterioare in partea de automatica clasica.

11
 O schema termomecanica simplificata a unei centrale termoelectrice
impreuna cu sistemele de reglare aferente este data in figura urmatoare:

Pentru identificarea informaţiilor disponibile din procesul tehnologic se considera

fiecare subgrupa si grupa functionala in parte sub forma unui model intrare iesire pentru
identificarea parametrilor tehnologici masurati, acolo unde este cazul se specifica buclele
de reglare necesare (valorile variabilelor de referinta, tipul regulatoarelor si a
structurilor de reglare), limitele admise pentru fiecare parametru tehnologic masurat,
nivelul de alarmare, semnalizari de stare sau comenzi.

CAZANUL CU ABUR

Din punct de vedere sistemic cazanul de abur este un sistem multivariabil,

diversele dependente intrare iesire evidentiindu-se din punct de vedere
dinamic. Nu toate interactiunile sunt puternice si din acesta cauza sistemul
poate f i descompus in subsiteme, acestea fiind tratate cvasindependent din
punct de vedere al automatizarii.

12
 Se poate aborda separat problema automatizarii principalelor circuite de
reglare ale unui cazan tinand cont de urmatoarele conditii impuse SRA al
cazanului :
a) Realizare egalitatii intre debitul de abur cerut de turbina (DT) si cel
produs de cazan
(D), in conditiile mentinerii constate a presiunii si temperaturii aburului viu.
Reglarea lui D functie de DT se numeste reglarea sarcinii termice.
b) Asigurarea unei arderi optime in focar se realizeaza dand o anumita
cantitate de aer A, proportional cu cantitatea de combustibil B introdusa.
Reglarea procesului de ardere.
c) Realizarea egalitatii intre debitul de gaze arse produse in focar prin
arderea combustibilului si cel evacuat din cazan G. Reglarea debitului de
gaze arse.
d) Mentinerea unui nivel H constant in tambur este foarte importanta la
cazanele cu circulatie naturala. Reglarea alimentarii cu apa.
e) Pastrarea unei anumite concentratii a salinitatii apei in tambr SAL, prin
actionarea debitului de purja, eventual tinand cont si de perturbatia de sarcina
D (care influenteaza W si implicit salinitatea) Reglarea salinitatii apei.
f) Temperatura aburului supraîncălzit trebuie menţinută între anumite
limite bine precizate. Reglarea temperaturii aburului supraincalzit

3.2. Tipurile de informatii. Volumul de informatii

Principalele informatii necesare la nivel de camera de comanda sunt

culese pe grupe functionale :

1. din cladirea principala (grupul cazan-turbina-instalatii anexe turbina)

marimi masurate :
- temperatura, presiune si debit abur viu si supraincalzit la iesirea
din cazan
13
 - temperatura si debit de alimentare apa intrata in cazan ;
- presiune focar ;
- temperatura si presiune abur la expandor
- temperatura si presiune abur viu la intrarea in turbina
- temperatura condens si nivel in condensator
- debit abur consumuri interne
- presiune si debit gaze naturale la arzatoare
- temperatura, presiune si debit pacura.

semnalizari :
- starea de pornit/oprit sau deschis/inchis a urmatoarelor utilaje :
arzatoare, ventilatoare de aer, ventilatoare de gaze arse,
preincalzitoare rotative de aer, electrofiltre, ventile pe abur viu
iesire cazan, clapete de abur intrare turbine, ventilul de inchidere
rapida al turbinei, ventile pe plecarile catre consumatorii de abur
viu si de apa calda.

telecomenzi : porniri/opriri de cazan ; porniri/opriri de turbina telereglaje:

- reglarea sarcinii cazanului ;
- reglarea debitului de gaze de ardere ;
- reglarea alimentarii cu apa a cazanului;
- reglarea temperaturii de supraincalzire a aburului
- reglarea turatiei turbinei
- reglarea presiunii si nivelului in degazor
- reglarea nivelului de condensat in condensator
- reglarea temperaturii de preincalzire a apei
- etc....
2. de la grupurile generatoare si din staţiile electrice de servicii proprii
bloc

marimi masurate :
- putere activa si reactiva pe bloc generator ;
- tensiunea si frecventa la bornele generatorului;
- tensiunea si/sau curentul de excitatie la generator ;
- curentul statoric
- puterea activa si reactiva pe transformatoarele de servicii proprii
bloc, comune si generale, precum si pe legaturile dintre statiile
de servicii proprii ;
- puterea activa pe consumatorii importanti ;
- tensiunea pe barele de servicii proprii

semnalizari :
- pozitii intreruptoare
- pozitii si actionari automatizari (AAR)

14
 3. din statia de tratare chimica a apei

marimi masurate :
- debit apa bruta
- debit apa tratata
- PH si conductivitatea apei demineralizate
- niveluri in rezervoare.

4. de la gospodaria de carbune

marimi masurate :
- debitele si calitatea carbunelui in stive

semnalizari:
- starea de disponibilitate a instalatiilor de incarcare si transport in
gospodaria de carbune
- starea concasoarelor de carbune

5. de la gospodaria de combustibil lichid :

marimi masurate :

- nivelul in rezervoare

6. de la gospodaria de combustibil gazos :

marimi masurate :
- presiuni si debite minime (semnale binare)
7. din instalatiile de termoficare :

marimi masurate :
- temperaturi, presiuni, debite pe tur/retur apa calda, tur abur,
retur condens

semnalizari:
- stari CAF (cazan cu apa fierbinte), pompe de termoficare,
ventile principale de inchidere.

8. de la statia de pompe de incendiu :

marimi masurate :
- presiune apa in retea
- niveluri de apa in rezervor semnalizari:
- stare pompe de incendiu
- semnalizare incendiu

15
 9. din statia de evacuare a puterii in SEN

marimi masurate :
- puteri active si reactive pe transformatoarele blocurilor
genratoare, transformatoare si liniile de legatura cu SEN
- puteri active si reactive pe cuple
- suma puterilor active si reactivelivrate de cebtrala in SEN
- tensiuni si frecvente pe bare

semnalizari:
- pozitii separatoare si intreruptoare de pe transformatoare, linii,
cuple si legaturi la pamant ale neutrilor.
- pozitii si actionari automatizari (AAR, RAR .......... )
- avarie in statie

La fiecare grupa functionala semnalizarile pot fi de stare, preventive si de

alarma (depasiri de limita) sau de incident (avarie in centrala, demaraje si
actionari de protectie)

Volumul orientativ de informatii necesar pentru un SI

- telemasurari : 300 - 1000

- telesemnalizari : 1000-4000
- telecontorizari : 100-2500
- telecomenzi : 50-700
- telereglaje : 10-500

16