Principalele funcţii ale rinichiului sunt, cu exceptia: e

a) Funcţia excretorie de eliminarea substanţelor azotate şi a altor

constituenţi
1 b) Funcţia de hidroxilarea a vitaminei d in pozitia 1
c) Funcţia de reglare a echilibrului acido-bazic
d) Functie de degradare a unor hormoni polipeptidici
e) Functie de secretie a hormonului antidiuretic
Factorul natriuretic atrial are ca efct cresterea natriurezei prin urmtoarele c
mecanisme, cu exceptia:
a) Inhiba reabsorbţia sodata în tubul proximal
2 b) Efect inhibitor asupra eliberării de renină
c) Acţiunea vasodilatatoare pe arteriola eferentă
d) Inhiba secretia de adh şi aldosteron
e) Inhiba reabsorbţia sodata în tubul colector medular
Osmolaritatea sanguina depinde de: b
a) Concentratia sodiului urinar
b) Concentratia ureei sanguine
3
c) Concentratia clorului plasmatic
d) Rezerva alcalina
e) Anionii nedozabili
Tabloul clinic al hipernatremiei cuprinde urmatoarele simptome clinice, cu e
exceptia:
a) Sete intense
b) Iritabilitate
4
c) Crize epileptice
d) Semne neurologice cauzate de hemoragii sau tromboze
intracerebrale
e) Hipotermie de origine centrala
Hiperhidratarea extracelulara asociata cu deshidratarea intracelulara poate fi b
cauzata de:
a) Exces de sodiu si apa cu exces de apa superior celui de sodiu
5 b) Aport excesiv de solutii hipertone de nacl
c) Aport excesiv de solutii hipotone de nacl
d) Aport excesiv de solutii de glucoza 10%
e) Sindromul poliuro-polidipsic
In deshidratarea extracelulara, pierderile sodate extrarenale pot fi sugerate c
de:
a) Prezenta poliuriei
6 b) Sodiul urinar >20 mmol/24h
c) Osmolaritate urinara >500 mosmol/kg
d) Raport uree/creatinina plamatica <40
e) Raport uree urinaa/plasmatica <10
7 Tratamentul hiperhidratarii extracelulare cuprinde urmatoarele, cu exceptia: e
a) Bumetanid
b) Antialdosteronicele
c) Diureticele tiazidice
 d) Hemodiafiltrarea
e) Vaptanii
Hiponatremia nu se insoteste de hipoosmolaritate in urmatoarele situatii: b
a) Paraproteinemii
b) Administrarea de diuretice tiazidice
8
c) Hiperlipidemii
d) Folosirea solutiilor pe baza de glicina in timpul tur-p
e) Administrarea de manitol
In producerea hiponatremiei sunt implicate: a
a) Tulburare in mecanismul de dilutie al urinii
b) Inhibarea secretiei de adh
9
c) Aportul limitat de apa
d) Secretia inadecvata de aldosteron
e) Excesul de solviti fata de apa
Hiponatremia izovolemica nu se intalneste in: c
a) Hipotiroidism
b) Hipocorticism
10
c) Diureza osmotica
d) Secretia innadecvata de adh
e) Stari emotionale, durere
Criteriile de diagnostic ale SIADH includ: c
a) Hiponatremie hipovolemica
b) Osmolaritate urinara <100 mosmol/kg
11
c) Functie tiroidiana si adrenala normale
d) Semne de depletie a volumului extracelular
e) Hiperpotasemie
Tratamentul SIADH include urmatoarele, cu exceptia: c
a) Demeclociclina
b) Restrictia hidrica
12
c) Restrictia salina
d) Vaptani
e) Aport crescuti de solviti
Secretia K la nivelul tubului distal este reglata de: e
a) Cantiatea de K eliberata la nivelul tubului colector
b) Fluxul sanguin renal
13
c) Nivelul ADH
d) Concentratia de nacl de la nivelul maculei densa
e) Cantiatea de Na eliberata la nivelul tubului colector
Semnele electrocardiografice ale hipokaliemiei includ: d
a) Cresterea amplitudinei undei T
b) Disparitia undei U
14
c) Largirea complexului QRS > 12 msec
d) Aritmii atriale sau ventriculare
e) Alungirea intervalului QT
15 Cauzele de pierderi renale de K includ urmatoarele, cu exceptia: e
a) Hiperaldosteronism primar
 b) Sindrom gittelman
c) Acidoza tubulara tip i
d) Acidoza tubulara tip iii
e) Acidoza tubulara tip iv
Cauzele scaderii excretiei renale de potasiu includ urmatoarele cu exceptia: c
a) Hipoaldosteronismul hiporeninemic
b) Hipoaldosteronismul hiperreninemic
16
c) Acidoza metabolica
d) Ciclosporina
e) Inhibitorii enzimei de conversie
Masurile ce urmaresc indepartarea K din organism includ: a
a) Dializa peritoneala
b) Beta2 agonistii
17
c) Betablocantele
d) Administrarea de bicarbonat de sodiu
e) Glucoza tamponata cu insulina
Modificare primitiva din acidoza respiratorie este: c
a) Cresterea reabsorbţiei HCO3
b) Cresterea ph –ului sanguin peste 7,4
18
c) Crestere presiunii partiale de CO2
d) Hiperventilatie
e) Scaderea nivelului HCO3- seric
Formula de calcul a gaurii anionice este: a
a) (Na+) –[(Cl-) + (HCO3-)].
b) (Na+) –[(Cl-) - (HCO3-)].
19
c) (Na+) +[(Cl-) - (HCO3-)].
d) (Na+) + (Cl-) + (HCO3-).
e) (Na+) + (Cl-) - (HCO3-).
Principala tulburare respiratorie asociata acidozei metabolice este: b
a) Bradipneea
b) Hipocapnie ± hiperoxie
20
c) Efect de vasodilataţie sistemică globală
d) Hipercapnie ± hipoxemie
e) Diminuarea contractilitatii miocardice
Boala cronica de rinichi: d
a. este potential reversibila
b. reprezinta pierderea brusca a functiei renale
21
c. reduce riscul cardiovascular
d. reprezinta o afectare renala persistenta peste 3 luni
e. necesita in orice stadiu o terapie de supleere renala
22 Afectarea renala se poate confirma prin urmatoarele metode, CU e
EXCEPTIA:
a. punctie biopsie renala
b. prin teste de laborator (uree, creatinina)
c. anomalii imagistice renale
d. modificari ale sedimentului urinar
 e. electroforeza proteinelor urinare
Alegeti afirmatia CORECTA cu privire la clasificarea BCR: c
a. BCR este clasificata in 6 stadii
b. in stadiul 4 RFG este intre 30-60 ml/min
c. in stadiul 2 RFG este intre 60-90 ml/min
23
d. anomalii anatomice, hematuria sau proteinuria sunt necesare pentru
incadrarea doar in stadiul 1 al BCR
e. in orice conditii, o RFG intre 89-60 ml/min incadreaza un pacient in stadiul
2 al BCR
Prevalenta bolii cronice de rinichi: e
a. este de >20% in populatia generala
b. este in scadere fata de perioada 1986-1994
24 c. este mai mica in cadrul unor grupe de pacienti cu risc crescut
d. prevalenta stadiilor incipiente si medii este mai mica decat a stadiilor
avansate
e. este mai mare in cadrul diabeticilor
Referitor la epidemiologia BCR sunt corecte urmatoarele, CU O c
EXCEPTIE:
a. prevalenta BCR este intre 10-20% in populatia generala
b. prevalenta BCR este mai mare in cadrul unor grupe de pacienti cu risc
25 crescut
c. cresterea numarul de dializati este explicat prin cresterea incidentei
nefropatiilor glomerulare
d. mortalitatea in randul pacientilor cu BCR moderata este ridicata
e. BCR este o problema de sanatate publica
Urmatoarele etape cuantifica progresia BCR, CU O EXCEPTIE: c
a. obtinerea a 3 valori a RFG pe o perioada de minim 3 luni
b. la persoanele nou diagnosticate este necesar repetarea bilantului la 2 sapt
pentru a exclude un episod de IRA
c. progresia este definita ca un declin al RFG de peste 10 ml/min/1.73m2 pe
26
an
d. rata de declin functiei renale trebuie interpretata diferit, in functie de
gradul initial de afectare renala
e. progresia este definita ca un declin al RFG de peste 5ml/min/1.73 m2 pe
an
Dintre factorii de risc nemodificabili pentru progresia BCR fac parte, CU O e
EXCEPTIE:
a. factorii genetici
27 b. sexul masculin
c. varsta
d. greutatea mica la nastere
e. hipertensiunea arteriala
28 Dintre factorii de risc modificabili pentru progresia BCR fac parte, CU O c
EXCEPTIE:
a. proteinuria
b. efectele non-hemodinamice ale Angiotensinei II
c. varsta
 d. acidoza metabolica
e. hiperuricemia
Despre proteinurie, ca factor de risc al progresiei BCR sunt adevarate c
urmatoarele:
a. este un factor de risc minor al BCR
b. o proteinurie mai mare scade riscul de progresie a BCR
c. determina prin hiperexpresia citokinelor si a chemokinelor inflamatorii
29
fibroza tubulointerstitiala
d. mecanismul nefrotoxic la proteinelor plasmatice filtrate a fost pe deplin
elucidat
e. activarea sistemului complement (secundara proteinuriei), are un efect
protector
Hipertensiunea arteriala: c
a. este prezenta la aprox. 10% din pacientii cu BCR
b. o crestere moderata a TA nu modifica riscul de BCR la pacientii fara
proteinurie sau hematurie
c. determina o rata a progresiei BCR mai mare cu cat valorile TA sunt mai
30
mari
d. hipertensiunea arteriala sistemica determina scaderea presiunii intra-
glomerulare
e. determina modificari semnificative ale fluxului plasmatic renal la valori ale
TA medii intre 80-160 mmHg
Referitor la Angiotensina II sunt adevarate, CU O EXCEPTIE: b
a. detine rolul central in patogeneza injuriei progresive renale
b. Angiotensina II determina progresia BCR exclusiv prin efectele ei
31 hemodinamice
c. este tinta terapeutica in incetinirea progresiei BCR
d. creste filtrarea proteinelor plasmatice
e. Angiotensina II determina producerea de citokine, chemokine, TGF-beta
Referitor la factorii de risc modificabili ai BCR sunt adevarate urmatoarele: d
a. controlul glicemic nu are rol in initierea nefropatiei diabetice
b. controlul glicemic precar determina o progresie mai rapida a nefropatiei
32 diabetice doar in DZ tip 2
c. acidoza metabolica este o complicatie rara a BCR
d. acidoza metabolica stimuleaza fibroza interstitiala
e. tratamentul acidozei se recomanda la valori ale RA > 22 mmol/L
Ce parametru nu este un indicator pentru iniţierea hemodializei: d
a) Pericardita uremică
b) Hiperhidratarea refractară la diuretice
33
c) Greaţa şi vărsăturile
d) Hipopotasemia
e) Encefalopatia uremică
34 Ce mecanism descrie mişcarea solviţilor dintr-un compartiment ȋn altul d
bazându-se pe gradientul de concentraţie dintre cele două compartimente:
a) Convecţia
b) Ultrafiltrarea
c) Presiunea osmotică
 d) Difuzia
e) Presiunea hidrostatică
Ce debit sanguin se preferă pentru fistula arterio-venoasă: b
a) 150-250 ml/min
b) Peste 300 ml/min
35
c) Peste 2000 ml/min
d) 50-150 ml/min
e) 250-300 ml/min
Ce condiţie nu este necesară filtrului de dializă pentru asigurarea unei c
dialize eficiente:
a) Pierdere minimă de componente vitale
36 b) Biocompatibilitate
c) Design
d) Capacitate crescută de epurare a substanţelor toxice
e) Pierdere minimă de sânge
Accesul vascular ideal trebuie să ȋndeplinească următoarele condiţii: b
a) Să ofere un flux sanguin mare
b) Să posede o patenţă scurtă
37
c) Să se asocieze cu o rată redusă a complicaţiilor
d) Să fie utilizabil imediat
e) Să fie utilizabil imediat
Ce afirmaţie referitoare la cateterele venoase centrale nu este adevărată: d
a) Pot fi temporare sau permanente
b) Pot fi inserate rapid şi utilizate imediat
38 c) Se recomandă ca utilizarea cateterele temporare din vena femurală să nu
fie mai mare de 5 zile
d) Se pot introduce in vena jugulară externă, subclaviculară sau femurală
e) Pot asigura un debit sanguin satisfăcător
Care din următoarele afirmaţii nu reprezintă o complicaţie frecvent ȋntâlnită d
pe parcursul hemodializei:
a) Crampele musculare
39 b) Hipotensiunea
c) Aritmiile cardiace
d) Hipoacuzia
e) Hipertensiunea reactivă, tranzitorie
Care din următorii parametri nu reprezintă un indicator pentru o eficienţă d
adecvată a hemodializei:
a) Rata de reducere a ureei ≥ 65%
40 b) Albumina serică > 4 g/dl
c) Kt/V ≥ 1,2
d) Creatinina plasmatică < 5 mg/dl
e) Colesterol plasmatic ȋntre 155-200 mg/dl
41 Care din următoarele nu reprezintă o cauză frecventă de deces a pacienţilor e
hemodializaţi:
a) Afectarea cardiovasculară
b) Infecţiile
c) Malnutriţia
 d) Hemodializa inadecvată
e) Afectarea gastro-intestinală
Care din următoarele nu reprezintă un avantaj al hemodializei comparativ cu b
dializa peritoneală:
a) Risc redus al complicaţiilor infecţioase
42 b) Risc redus de infecţii virale hematogene (hepatită virală, HIV)
c) Risc redus de degradare a membranei peritoneale
d) Risc redus de malnutriţie proteică
e) Risc redus de hiperglicemie
Care din următoarele nu reprezintă un avantaj al dializei peritoneale a
comparativ cu hemodializa:
a) Risc redus de complicaţii metabolice
43 b) Control mai bun al volemiei si tensiunii arteriale
c) O calitate a vieţii mai bună
d) Cost mai mic
e) Prezervarea mai bună a funcţiei renale
Care din următoarele nu reprezintă o contraindicaţie absolută pentru c
iniţierea dializei peritoneale:
a) Refuzul pacientului
b) Defecte majore neoperabile ale peretelui abdominal
44
c) Obezitatea morbidă
d) Imposibilitatea realizării accesului peritoneal
e) Disfuncţia membranei peritoneale ce ȋmpiedică realizarea unei DP
eficiente
Care din următoarele nu reprezintă o contraindicaţie relativă pentru iniţierea a
dializei peritoneale:
a) Disfuncţia membranei peritoneale ce ȋmpiedică realizarea unei DP
eficiente
45
b) Obezitatea morbidă
c) Herniile parietale, hiatale şi hemoroizii
d) Bolile intestinale inflamatorii
e) Infecţiile peretelui abdominal şi ale pielii
Care este agentul osmotic cel mai folosit ȋn soluţiile de dializă peritoneală: a
a) Glucoza
b) Aminoacizii
46
c) Icodextrina
d) Lipidele
e) Albumina
Care din următorii factori nu determină inflamaţie peritoneală c
a) Hiperosmolaritatea
b) Produşii de glicare avansată
47
c) Aminoacizii
d) Lactatul
e) Plastifianţii
48 Următoarele reprezintă complicaţii metabolice ale dializei peritoneale, cu a
excepţia:
a) Scăderea ȋn greutate
 b) Malnutriţia proteică
c) Hipercolesterolemia
d) Hiperglicemia
e) Scăderea HDL-colesterolului
Plasmafereza şi-a dovedit utilitatea ȋn tratamentul următoarelor patologii, cu d
excepţia:
a) Boala Goodpasture
49 b) Miastenia Gravis
c) Hipervâscozitatea din sindroamele mieloproliferative
d) Rejetul celular
e) Purpura trombotică trombocitopenică
Insuficiența renală acută este un sindrom care se definește prin reducerea c
rapidă a ratei de filtrare glomerulare desfășurată in:
a) Minute până la ore
50 b) Ore până la zile
c) Ore pănă la săptămâni
d) Săptămâni până la luni
e) Nicio varianta nu este corectă
Conform clasificării KDIGO 2011, stadiul 1 de insuficiență renală acută se c
definește prin:
a) o creştere a creatininei serice de cel puţin 1,5 x valoarea bazală sau >
0,5 mg/dl
51 b) o creştere a creatininei serice de cel puţin 2.0-2.9 x valoarea bazală
c) o creştere a creatininei serice cu ≥ 0,3 mg/dl
d) o creştere a creatininei serice de cel puţin 3.0 x valoarea bazală sau
creatinina > 4,3 mg/dl
e) creatinina in limite normale dar diureza <0.3 ml/kg/h pentru 6-12 ore
În stadiul 2 al insuficientei renale acute sau LAR a
a) Modificările funcţionale renale sunt reversibile
b) Există albuminurie persistentă
52
c) RFG este normală sau scăzută
d) Rinichii sunt de dimensiuni reduse
e) TA este întotdeauna normală
Stadiul III al insuficienței renale acute sau LAR e
a) Evoluează spre boală cronică de rinichi la 50% din pacienţi, la 1-5
ani de la episodul acut
53 b) Se caracterizează prin microalbuminurie
c) Se caracterizează prin macroalbuminurie
d) RFG este normală sau scăzută
e) Poate să se prezinte cu anurie și creatinina ≥4.0 mg/dl
În diagnosticul insuficienței renale acute sunt utile următoarele informații: d
a) RFG si nivelul albuminei serice
b) Microalbuminuria
54
c) Tensiunea arterială
d) Diureza
e) Toate răspunsurile de mai sus
 În patogeneza insuficienței renale acute intervin următorii factori, cu a
excepţia unuia:
a) Hipertensiunea arterială
55 b) Hiperglicemia
c) Infecțiile
d) Investigații imagistice
e) Utilizare fără aviz a medicamentelor care se elimina la nivel renal
Care dintre următorii factori poate determina scăderea ratei de filtrare d
glomerulară prin mecanism intrarenal?
a) Infecţiile urinare
56 b) DZ dezechilibrat
c) Efortul fizic crescut
d) Substanțe de contrast
e) Tratamentul cu antiinflamatoare nesteroidiene
LAR sau IRA de cauza postrenală este determinată de: c
a) Sindrom diareic
b) Expansiunea mezangiului
57
c) Obstrucții uretrale, tumori
d) Dopuri fibrinoide („fibrin caps”)
e) Picături capsulare („capsular drops”)
Factorii de prognostic nefavorabil în glomeruloscleroza focală şi e
segmentală primară sunt urmatorii cu exceptia:
a) hipertensiunea arterială
b) retenţia azotată
58
c) rasa neagră
d) proteinuria severă persistentă
e) vârsta înaintată

Boala cu leziuni minime asociată nefritei interstiţiale este secundara la: a

a) antiinflamatoare nesteroidiene
b) procainamida
59 c) penicilină
d) clonidină
e) codeina

Glomerulonefrita membranoasă se caracterizează prin: c

a) Anticorpi anti-membrană bazală glomerulară
b) Complement scăzut
c) Îngroşarea difuză a membranei bazale prin depozite subepiteliale de
60
complexe imune
d) Crioglobulinemie
e) Majoritatea cazurilor sunt secundare

61 Boala anti-membrană bazală glomerulară se mai numeşte: b

a) Wegener;
b) Goodpasture;
 c) Moscowitz
d) Berger
e) Kahler

Precizati care este intervalul in care dupa o infectie faringiana (faringita) b

poate sa se dezvolte glomerulonefrita acuta poststreptococica.
a) imediat dupa debutul faringitei
b) in medie dupa 2-3 saptamani
62
c) dupa 2 saptamini
d) dupa 2-6 ani
e) dupa 2-6 luni

Urmatoarele sunt prezente in boala Goodpasture cu exceptia: e

a) depozite lineare de Ig G de-a lungul MBG
b) anticorpi anti MBG
63 c) hemoptizii
d) hematurie
e) anticorpi anti ADNdc

Care dintre urmatoarele caracterizeaza glomerulonefrita rapid progresiva? a

a) prezenta de semilune glomerulare
b) ingrosarea membranei bazale glomerulare
64 c) depozite lineare de Ig G de-a lungul MBG
d) atrofierea podocitelor
e) prezenta amiloidului in mezangiu

Glomerulonefrita poststreptococica poate sa survina dupa: a

a) faringite
b) endocardite
65 c) pneumonii
d) bronhopneumonii
e) enterocolite

Tratamentul glomerulonefritei poststreptococice cuprinde: a

a) antibiotice
b) ciclofosfamida
66 c) imunosupresoare
d) ciclosporina
e) glucocorticoizi

67 Care dintre urmatoarele constituie cauza proteinuriei in sindromul nefritic c

acut?
a) cresterea afluxului de proteine
b) pierderea incarcaturii cationice
c) pierderea incarcaturii anionice
d) cresterea tensiunii arteriale sistemice
 e) scaderea presiunii intraglomerulare

Care dintre urmatoarele reprezinta principala cauza a hipertensiunii arteriale b

in sindromul nefritic acut?
a) cresterea nivelului bradikininei
b) expansiunea volumului extracelular
68
c) scaderea fluxului plasmatic renal
d) proteinuria
e) edemul cerebral

Principala cauza de sindrom reno-pulmonar este: a

a) sindromul Goodpasture
b) sindromul nefrotic
69 c) tuberculoza
d) pielonefrita acuta
e) pielonefrita cronica

Anticorpii anti membrana bazala glomerulara sunt caracteristici pentru: c

a) poliangeita microscopica
b) granulomatoza Wegener
70 c) sindromul Goodpasture
d) sindromul Churg Strauss
e) glomerulonefrita cu leziuni minime

Selectati elementele urinare ce definesc sindromul nefrotic: a

a) proteinurie peste 3,5g / 24ore
b) hematuria macroscopica
71 c) hematuria microscopica
d) cilindruria cu cilindri granulosi
e) osmolaritate urinara < 350 mOsm/L

GSFS - glomeruloscleroza focala si segmentara, se d

caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:
a) HTA
b) reducerea RFG
72
c) hematurie
d) leucociturie
e) proteinurie glomerulara

Tromboza de vena renala poate fi o complicatie mai frecventa a: c

a) Sindromului nefritic acut
b) GN cu leziuni minime
73 c) Sindromul nefrotic
d) GN cu IgA
e) GN cronica
 Factorii de prognostic negativ în cazurile de GSFS sunt: d
a) sexul feminin
b) procentul de glomeruli afectati <25%
74 c) rasa alba
d) prezenta sindromului nefrotic
e) hematuria macroscopica

Tratamentul patogenic nonimunosupresor al afecţiunilor glomerulare c

cuprinde de regula urmatoarele, cu exceptia:
a) IECA
b) antagoniştii receptorilor angiotensinei II
75
c) AINS
d) medicamente hipolipemiante
e) inhibitori ai HMG Co A reductaza

Glomerulonefrita cu proliferare mesangială se caracterizează prin : e

a) proliferarea celulelor mesangiale/endoteliale
b) depuneri de Ig A,Ig M,Ig G şi complement la examenul in IF
76 c) proteinurie subnefrotică
d) prognostic nefavorabil
e) fuziunea pedicelelor podocitare

Leziunea renală specifică nefropatiei diabetice este: b

a) Macroangiopatia renală diabetică
b) Glomeruloscleroza diabetică
77
c) Nefroangioscleroza
d) Pielonefrita diabetică
e) Nefropatia membranoasă diabetică
Cu privire la epidemiologia nefropatiei diabetice (ND) a
a) ND afectează 20-40% din pacienţii cu diabet zaharat (DZ)
b) ND este mai frecventă la sexul masculin
78 c) În DZ tip 1, ND apare frecvent în primii 5 ani de la debutul DZ
d) În DZ tip 2, ND clinic manifestă este prezentă la aproximativ 25%
din pacienţi în momentul diagnosticării DZ
e) Riscul de a dezvolta ND este mai mare în DZ tip 1 decât în DZ tip 2
În stadiul I al nefropatiei diabetice a
a) Modificările funcţionale renale sunt reversibile
b) Există albuminurie persistentă
79
c) RFG este normală sau scăzută
d) Rinichii sunt de dimensiuni reduse
e) TA este întotdeauna normală
80 Stadiul III al nefropatiei diabetice b
a) Apare la 50% din pacienţi, la 1-5 ani de la diagnosticarea diabetului
zaharat
b) Se caracterizează prin microalbuminurie
c) Se caracterizează prin macroalbuminurie
 d) RFG este normală sau scăzută
e) Examenul microscopic al biopsiei renale nu evidenţiază leziuni
anatomopatologice
În stadiul IV al nefropatiei diabetice c
a) RFG este normală sau crescută
b) Apare microalbuminuria
81
c) TA este aproape constant crescută
d) Proteinuria atinge adesea nivele nefrotice
e) Retinopatia diabetică este prezentă la 1/3 din cazuri
În patogeneza nefropatiei diabetice intervin următorii factori, cu excepţia e
unuia:
a) Hipertensiunea arterială
82 b) Hiperglicemia
c) Acumularea intracelulară de molecule reactive de oxigen (ROS)
d) Factorul de creştere insulin-like
e) Inactivarea proteinkinazei C la nivel renal
Care dintre următorii factori poate determina scăderea albuminuriei? e
a) Infecţiile urinare
b) DZ dezechilibrat
83
c) Efortul fizic crescut
d) Fumatul
e) Tratamentul cu antiinflamatoare nesteroidiene
Leziunile nodulare (Kimmelstiel-Wilson) din nefropatia diabetică se c
caracterizează prin:
a) Îngroşarea membranei bazale glomerulare
84 b) Expansiunea mezangiului
c) Noduli hialini, acelulari, eozinofili la nivelul glomerulilor
d) Dopuri fibrinoide („fibrin caps”)
e) Picături capsulare („capsular drops”)
Biopsia renală este indicată la pacienţii cu diabet zaharat care prezintă b
proteinurie asociată cu:
a) Hematurie microscopică
85 b) Sindrom nefrotic brusc instalat
c) Vechimea DZ tip 1 mai mare de 10 ani la debutul proteinuriei
d) Degradare lentă a funcţiei renale
e) Retinopatie diabetică
Prevenţia secundară a nefropatiei diabetice include următoarele măsuri d
terapeutice, cu excepţia:
a) Optimizarea controlului glicemic
86 b) Tratamentul HTA
c) Tratamentul dislipidemiei
d) Restricţia aportului dietetic de proteine sub 0,5 g/kg/zi
e) Restricţia aportului dietetic de sodiu
87 La pacienţii cu nefropatie diabetică stadiul V (BCR terminală), tratamentul d
optim este:
a) Hemodializa
 b) Dializa peritoneală
c) Transplantul renal la pacienţii cu DZ tip 1
d) Transplantul renal şi pancreatic la pacienţii cu DZ tip 1
e) Transplantul renal şi pancreatic la pacienţii cu DZ tip 2
Lupusul eritematos sistemic se întâlneşte mai frecvent la: e
a) Bărbaţi
b) Persoane în vârstă
88
c) Copii
d) Rasa albă
e) Persoane cu HLA DR2 şi DR3
Anticorpii (Ac) antinucleari cu specificitatea cea mai mare pentru lupusul c
eritematos sistemic sunt:
a) Ac anti-histone
89 b) Ac anti-nucleoproteine
c) Ac anti-ADNdc
d) Ac anti-Ssa
e) Ac anti-SSb
Ce este „factorul lupic”? e
a) Anticorp (Ac) anti-ADNdc
b) Ac anti-IgG
90
c) Ac anti-Sm
d) Ac anti-fosfolipidic
e) Ac anti-nucleoproteine
Endocardita Libman-Sachs din lupusul eritematos sistemic (LES): b
a) Este o formă de endocardită infecţioasă subacută
b) Se asociază mai frecvent cu sindromul anticorpilor anti-fosfolipidici
91 (SAPL)
c) Afectează cel mai frecvent valva aortică
d) De obicei se complică cu stenoze valvulare şi insuficienţă cardiacă
e) Reprezintă unul dintre criteriile de diagnostic şi clasificare ale LES
Cauza cea mai frecventă de anemie în lupusul eritematos sistemic este: a
a) Inflamaţia
b) Hemoliza autoimună
92
c) Microangiopatia trombotică
d) Deficitul de fier
e) Insuficienţa renală
Anticorpii antinucleari a
a) Au o sensibilitate foarte mare pentru diagnosticul de LES
b) Au o specificitate foarte mare pentru diagnosticul de LES
93 c) Nu se întâlnesc niciodată la persoane sănătoase
d) Ac antinucleari cei mai specifici pentru LES sunt Ac anti-
fosfolipidici
e) Se asociază cu complicaţii trombo-embolice şi obstetricale
94 Episoadele de activitate ale LES pot fi declanşate de numeroşi factori d
precipitanţi, cu excepţia:
a) Infecţiilor
 b) Expunerii la radiaţii UV
c) Sarcinii
d) Tratamentului cu hidroxiclorochină
e) Tratamentului cu hidralazină
Elementele sugestive pentru prezenţa TIN (nefropatii tubule-interstiţiale d
cronice) sunt:
a) Evolutie rapidă;
b) Prezenţa hipertensiunii arteriale
95 c) Prezenţa edemelor
d) Absenţa proteinuriei sau valori modeste ale acesteia;
e) Sumar urinar activ,cu leucociturie şi clinindri leucocitari, darcu examen
bacteriologic negativ

Nefropatia balcanică evoluează astfel: e

a) cu caracter endemic intr-o zona geografică extinsă
a) Fara agregabilitate familială
96
b) Paucisimptomatic şi rapid progresiv
c) Cu fibroză şi inflamaţie;
d) Cu coexistenţa deseori a tumorilor uroteliale ȋnalte
Un pacient cu nefropatie fenacetinică poate prezenta: d
a) Menţinerea până ȋn stadiile tardive a capacităţii de concentrare a urinii;
b) Acidoza tubulară proximală;
97
c) Colică renală litiazică;
d) Deteriorarea lenta a funcţiei renale ȋn condiţiile persistenţei injuriei toxice;
e) Rar poate asocia tumori uroteliale
Nefropatia interstiţială cronică prin expunere la plumb poate fi ȋntâlnită ȋn c
una din următoarele situaţii cu excepţia:
a) In mediu professional;
98 b) Ingestia repetată de vopsele cu plumb;
c) La cei care locuiesc la marginea cailor de rulaj puţin aglomerate;
d) Prin folosirea recipientelor de uz alimentar cu plumb
e) La cei care lucrează ȋn benzinării
Sindromul TINU se caracterizează prin asocierea nefropatiei interstiţiale a
acute cu:
a) Uveită anterioară bilaterală;
99 b) Conjunctivită acută;
c) Blefarită
d) Glaucom
e) Otită externă acută
Nefropatia tubulointerstiţială acută : e
a) Este cel maifrecvent indusă infecţios;
b) Mecanismul pathogenic cel mai frecvent implicat este raspunsul imun
100 mediat umoral;
c) Are tendintă lentă sprefibroză;
d) Necesită administrarea cortocoterapiei, indifferent de momentul debutului;
e) Inlaturarea medicamentului nefrotoxic este cel maiimportant gestterapeutic
101 Infectiile recurente nu se defineste prin: d
a) se defineste prin aparitia a 3 sau mai multe episoade simptomatice de
ITU/an;
 b) pot apare in conditiile persistentei focarului deinfectie in organism
cu acelasi germene;
c) poate apare in conditiile reinfectiei exogene, in absenta unei
anomalii anatomice sau urologice;
d) nu necesita profilaxie continua sau postcoitala cu nitrofurantoin,
cotrimoxazol sauchinolone;
e) poate necesita tratament de substitutie cu estrogeni lafemeile in
postmenopauza;
Pielonefrita acuta asociaza urmatoarele cu exceptia: e
a) Implica inflamatia microbiana a bazinetului asociata cu invadarea
interstitiului renal;
b) Asociaza semne de invadare a tractului urinar superior;
102 c) Asociaza sindrom inflamator;
d) Necesita efectuarea sistematica a hemoculturilor;
e) Nu necesita evaluarea functiei renale;

Nefropatia endemică balcanică: b

a. este o nefropatie interstiţială acută
b. este o nefropatie interstiţială cronică
103
c. este o nefropatie glomerulară acută
d. este o nefropatie glomerulară
e. are etiologie infecţioasă
Nefrita interstițială acută are drept etiologie: a
a. hipersensibilizarea la medicamente
b. ischemia
104
c. hipoperfuzia
d. nefrotoxicitatea aminoglicozidelor
e. nefrotoxicitatea contrastului iodat
Manifestările nefritei interstițiale acute prin hipersensibilizarea la e
medicamente NU includ:
a. retenţia azotată instalată brusc
105 b. anuria
c. conservarea diurezei uneori
d. febra
e. hiperglicemie
Manifestările nefritei interstițiale acute prin hipersensibilizarea la b
medicamente nu includ:
a. leucociturie
106 b. hematurie microscopică cu hematii dismorfe
c. hematurie microscopică cu hematii isomorfe
d. afectare articulară
e. erupţie cutanată
107 Tratamentul nefritei interstitțiale prin hipersensibilizare la medicamente: b
a. include numai întreruperea medicamentului considerat implicat
b. trebuie început în prima săptămână
c. nu există
d. constă în corticoterapie de lungă durată
 e. constă în aplicarea regimului Ponticelli
Referitor la nefropatia fenacetinică, nu este adevărat că: d
a. asociază neoplazii la nivelul uroteliului
b. determină colici renale alitiazice
108
c. este o nefropatie interstiţială cronică
d. este indusă de fenacetină şi de paracetamol
e. determină boală renală cronică
Pielonefrita acută la o gravidă fără comorbidități: e
a. este o infecţie urinară necomplicată
b. necesită tratament cu chinolone
109
c. necesită tratament cel mult o săptămână
d. nu se tratează
e. este o infecţie urinară complicată
Bacteriuria asimptomatică: c
a. nu se tratează
b. se tratează numai la femeia gravidă
110 c. se tratează numai la femeia gravidă şi la pacientul care va fi instrumentat
urologic
d. nu asociază leucociturie
e. asociază obligatoriu leucociturie
Principalul efect hemodinamic al acidozei metabolice este: a
a) Efect de vasodilataţie sistemică globală
b) Hipocapnie ± hiperoxie
111
c) Obnubilare
d) Polipnee
e) Efect vasodilatator pulmonar
Principalele cauze ale acidozei metabolice sunt, cu exceptia : b
a) Pierderea de bicarbonaţi
b) Hiperaldosteronismul
112
c) Incapacitatea rinichiului de a excreta acizi
d) Defect de secreţie renala de ioni de h+
e) Defect de producţie renala de nh4+
Printre cauzele de acidoza metabilica cu gaura anionica normale se numara: c
a) Pierderi renale de HCO3-: acidoză tubulară renală distala
b) Insuficienţa secreţiei de H+ la nivel renal: acidoză tubulară renală
113 proximala
c) Infuzie de acizi
d) Hipovolemia secundara diureticelor de ansa
e) Acumulare excesiva gastro-intestinala de HCO3
Acidoza tubulară proximală (tip II) se caracterizează prin: b
a) Defect de secretie a bicarbonatului la nivelul tubului proximal
b) Se poate întâlni în mielomul multiplu
114
c) Ph urinar scazut
d) Excreţia urinară de ioni de h+ este scazuta
e) Hiperkaliemie
115 Urmatoarele afirmatii in legatura acidoza tubulara proximala sunt false: e
a) Tratamentul acestor pacienţi este uneori dificil
 b) Frecvent, corecţia acidozei nu este posibilă chiar cu cantităţi mari de
(hco3-)
c) Soluţiile alcaline sunt rapid excretate prin urină
d) Antialdosteronicele pot limita pierderile de potasiu
e) Bicarbonaţii sunt excretaţi în urină la schimb cu potasiu
Acidoza tubulară de tip I se caracterizează prin: B
a) Defect de excreţie de ioni de H+ la nivelul tubului proximal, prin
scaderea activităţii pompei H+/ATP-aza
b) Defect de excreţie de ioni de H+ la nivelul tubului distal, prin
116 diminuarea activităţii pompei H+/ATP-aza
c) Defect de excreţie de ioni HCO3 de la nivelul tubului distal, prin
diminuarea activităţii pompei H+/ATP-aza
d) Hipocalcemie secundară unei anomalii în reabsorbţia calciului
e) Hiperkaliemie, corijată prin aport de alcaline
Urmatoarea afirmatie in legatura acidoza tubulara distala este falsa: D
a) Tratamentul acestei perturbări constă în administrarea de alcali în
cantităţi egale cu producţia zilnică de acizi
b) La pacienţi cu deficit sever de potasiu, corecţia cu bicarbonat poate
117 antrena temporar scăderea mai marcată a k+ extracelular
c) Citratul de potasiu este forma preferată pentru pacienţii cu
hipokaliemie persistentă
d) Se impune corecţia a hiperkaliemiei înainte de corecţia acidozei
e) Ph urinar > 5,5
Acidoza tubulară distală hiperkaliemică (tip IV) se caracterizeaza prin C
urmatoarele cu exceptia:
a) Se întâlneşte mai frecvent la adult;
b) Se caracterizează prin ph urinar acid şi hiperkaliemie
118
c) Anomalia este legată de stimularea amoniogenezei
d) Insensibilitatea tubului renal la aldosteron ar genera hiperkaliemia
e) Printre cauzele posible se numara si administrarea de spironolactonă,
triamteren, amilorid
Urmatoarea afirmatie privind acidoza tubulara distala kiperkalimica de tip A
IV este falsa:
a) Majoritatea pacienţilor cu această perturbare necesită tratament
b) Corectarea hiperkaliemiei reprezintă obiectivul principal
119 c) In situaţiile cu deficit de aldosteron, se pot administra intermitent
mineralocorticoizi
d) Ca tratament poate fi administrat un diuretic tiazidic sau de ansă
e) Pentru tratamentul acidozei şi hiperkaliemiei pot fi folosite soluţiile
alcaline)
120 Urmatoarea afirmatie privind acidoza tubulara de tip III este adevarata: b
a) Asociază o acidoză tubulară tip II cu acidoză tubulară tip IV
b) Asociază o acidoză tubulară tip I cu acidoză tubulară tip II
c) Asociază o acidoză tubulară tip I cu acidoză tubulară tip IV
d) Asociază o acidoză tubulară tip I cu acidoză respiratorie
e) Asociază o acidoză tubulară tip I cu alcaloza respiratorie
 compesatorie
Acidozele acute sunt urgenţe vitale atunci când: e
a) Ph >7,3
b) Ph < 7,3
121
c) Ph<7,2
d) Ph>7,2
e) Bicarbonatemia < 8 mmol/l
Acidozele metabolice pot determina urmatoarele complicatii cu exceptia: b
a) Diminuarea debitelor cardiace şi tisulare
b) Rezistenţă la acţiunea aminelor vasodilatoatoare
122
c) Aritmii ventriculare
d) Inhibiţia metabolismului celular
e) Comă
Urmatoarele afirmatii privin administrarea de bicarbonat de sodiu sunt e
adevarate, cu exceptia:
a) 1g de bicarbonat de Na conţine 12 mmol de Na
b) Bicarbonatul de sodiu se administreaza per os
123 c) Bicarbonatul de sodiu se administreaza intravenos
d) Aportul de bicarbonat de Na poate expune la risc de hiperhidratare
extracelulară
e) Aportul de bicarbonat este justificat când acidoza metabolică este
asociată unei hiperkaliemii cum ar fi cetoacidoza diabetica
Alcaloza este o tulburare acido-bazică, definită prin: a
a) Creşterea ph-ului arterial > 7,42
b) Scaderea ph-ului arterial < 7,42
124
c) Creşterea ph-ului arterial > 7,24
d) Scaderea ph-ului arterial <7,24
e) Creşterea ph-ului venos >7,42
Alcaloza este „metabolică” atunci când: c
a) compensator se preoduce scaderea PCO2
b) compensator se preoduce creşterea PO2
125
c) concentraţia plasmatică de bicarbonat este crescută > 27 mmol/l
d) concentraţia plasmatică de bicarbonat este scazuta <27 mmol/l
e) pH<7,32
Printre cauzele alcalozelor metabolice se numara: b
a) reabsorbtie crescută de (H+) pe cale digestivă sau renală
b) diminuarea spaţiului de distribuţie a bicarbonaţilor
126 c) aport scazut de bicarbonat
d) scăderea excreţiei renale de bicarbonaţi secundară unei cresteri a
filtratului glomerular
e) hiperkaliemia
127 Alcaloza metabolica poate fi cauzata de: a
a) creşteri a reabsorbţiei de bicarbonat induse de hipovolemie
b) creşteri a reabsorbţiei induse hiperkaliemie
c) creşteri a reabsorbţiei induse de depleţie clorurată
d) scadere a reabsorbţiei induse de hipovolemie
 e) scader a reabsorbţiei induse de hipokaliemie
Manifestările clinice ale alcalozei metabolice sunt urmatoarele, cu exceptia: d
a) cefalee
b) confuzie
128
c) somnolenta
d) hiperventilatie
e) comiţialitate
Manifestările clinice ale alcalozei metabolice sunt urmatoarele: a
a) potenţializarea toxicităţii digitalicelor
b) hipocapnie
129
c) hiperventilatie
d) ciannoza periferica
e) durere toracica
Printre consecintele metabolice ale alcalozei metabolice se numara: d
a) creterea calcemiei
b) hiperkaliemie
130
c) hipokaliurie
d) hipofosfatemie
e) hipermagneziemie
Referitor la factorii de risc modificabili ai BCR sunt adevarate urmatoarele: a
a. hipercolesterolemia favorizeaza leziuni glomerulare
b. dislipidemia este rar intalnita la pacientii cu BCR
131 c. ateroscleroza sistemica este singurul mecanism de progresie a BCR al
dislipidemiei
d. hiperuricemia se coreleaza cu progresia BCR dar nu si cu HTA, AVC sau DZ
e. tratamentul cu allopurinol este contraindicat in BCR
Despre factorii de risc ai progresiei BCR sunt adevarate urmatoarele, CU O c
EXCEPTIE:
a. fumatul este un factor de risc important
b. drogurile “recreationale” sunt un factor de risc in progresia BCR
132
c. consumul cronic de antiinflamatoare reduce rata de progresie a BCR
d. orice episod de “acutizare” poate determina progresia BCR
e. HTA, DZ si proteinuria sunt cei mai importanti factori implicati in progresia
BCR
Despre progresia BCR sunt adevarate urmatoarele, CU O EXCEPTIE: c
a. mecanismele adaptative mentin o stare acceptabila de sanatate pana la o
RFG de 15ml/min
b. diminuarea numarului de nefroni functionali se insoteste de hiperfiltrare
133
c. diminuarea numarului de nefroni restanti duce la scaderea presiunii
intraglomerulare
d. fibroza tubulo-interstitiala are un rol important in progresia BCR
e. medicatia care inhiba SRAA incetineste progresia BCR
134 Urmatoarele sunt consecinte ale alterarii functiei excretorii renale, CU O a
EXCEPTIE:
a. pierderea de beta 2 microglobulina
b. intoleranta la glucoza
c. disfunctia plachetara
 d. anemia
e. disfunctia leucocitara
Cauzele hiperkalemiei in BCR sunt: e
a. aportul scazut de potasiu la o RFG sub 20 ml/min
b. hipoaldosteronismul hiperreninemic
135
c. alcaloza metabolica
d. retentia hidro-salina
e. tratamentul cu IECA, ARAII sau spironolactona
Acidoza metabolica din cadrul BCR: b
a. este un dezechilibru rar intalnit la pacientii cu BCR
b. este cu gaura anionica crescuta (prin acumularea de acizi organici sau
anorganici)
136
c. poate determina hipoventilatie, cresterea tonusului muscular
d. este caracterizata de o rata crescuta de producere a ionului amoniu
(NH4+)
e. apare de obicei dupa distrugerea a aprox. 15% din numarul de nefroni
Despre complicatiile BCR sunt adevarate urmatoarele, CU O EXCEPTIE: d
a. tulburarile de coagulare se pot datora disfunctiei plachetare
b. tulburarile de coagulare se pot manifesta prin echimoze. petesii,
137 hemoragii gastro-intestinale
c. pericardita hemoragica este una din complicatiile severe ale BCR
d. tratamentul anemiei accentueaza disfunctia plachetara
e. malnutritia din BCR este insotita de un catabolism crescut
Despre anemia din cadrul BCR sunt adevarate urmatoarele, CU O d
EXCEPTIE:
a. anemia este o complicatie a BCR
b. diagnosticul corect trebuie sa excluda alte cauze de anemie
138 c. scaderea duratei de viata a hematiilor este una din cauzele anemiei din
BCR
d. tratamentul cu eritropoetina este singura metoda de corectie a sdr.
anemic
e. anemia incepe sa apara la o RFG sub 60 ml/min
Care din urmatoarele NU este o cauza a anemiei in BCR: a
a. tratamentul cronic cu AINS
b. hiperparatiroidismul secundar
139
c. inflamatia cronica
d. mediul uremic
e. deficitul de fier
In cadrul bolii osoase asociate BCR sunt adevarate urmatoarele: d
a. declinul functiei renale determina hiperfosfatemie
b. in BCR creste rezistenta tisulara la parathormon (PTH)
140
c. in BCR sunt alterate homeostazia minerala
d. anomaliile oasease se intalnesc doar in stadiile 5 si 5D
e. in BCR scad receptorii tisulari pentru vitamina D
141 Componentele TMO-BCR (tulburari minerale osoase asociate bolii cronice b
de rinichi) sunt urmatoarele, CU O EXCEPTIE:
a. anomalii ale Ca, P
 b. anomalii ale ac uric
c. anomalii ale PTH
d. anomalii ale scheletului osos
e. calcificari vasculare sau ale partilor moi
Alegeti afirmatia GRESITA: e
a. bolile cardiovasculare sunt principala cauza de mortalitate la pacientii cu
BCR
b. cardiomiopatia uremica si cardiopatia ischemica cronica sunt principalele
142 cauze de insuficienta cardiaca in BCR
c. afecatarea cardiaca din BCR include si hipertrofia ventriculara stanga (HVS)
d. anemia, retentia hidrosalina, arterioscleroza favorizeaza HVS
e. rata evenimentelor cardiovasculare majore este mai mica la pacientii
dializati comparativ cu stadiile predialitice
Care din următoarele afirmaţii nu reprezintă o metodă adecvată de tratament e
al hiperhidratării datorate insuficienţei de ultrafiltrare la pacienţii cu dializă
peritoneală:
a) Restricţia aportului de sodiu şi apă
143
b) Controlul glicemiei la diabetici
c) Administrarea de diuretice de ansă
d) Hemodializă adjuvantă
e) Folosirea de icodextrin la pacienţii low-transporter
Reducerea ultrafiltrării la pacienţii cu dializă peritoneală poate avea d
următoarele cauze, cu excepţia:
a) Hernii abdominale
144 b) Migrarea cateterului de dializă peritoneală
c) Prescrierea incorectă a dializei peritoneale
d) Schimburi scurte la pacienţii high-transporter
e) Scurgeri de dializat
Cei mai frecvenţi agenţi etiologici ai peritonitelor sunt: b
a) Bacteriile gram pozitive
b) Bacteriile gram negative
145
c) Micobacteriile
d) Fungii
e) Virusurile
Diagnosticul de peritonită asociată dializei peritoneale este confirmat prin: b
a) Prezenţa a > 50-100 leucocite/mm 3 (cu > 25% neutrofile) in lichidul de
dializă peritoneală
b) Prezenţa a > 50-100 leucocite/mm 3 (cu > 50% neutrofile) in lichidul de
dializă peritoneală
146 c) Prezenţa a > 25 leucocite/mm 3 (cu > 25% neutrofile) in lichidul de dializă
peritoneală
d) Prezenţa a > 25 leucocite/mm 3 (cu > 50% neutrofile) in lichidul de dializă
peritoneală
e) Prezenţa a > 50-100 leucocite/mm 3 (cu > 15% neutrofile) in lichidul de
dializă peritoneală
147 Care din următoarele afirmaţii nu reprezintă o indicaţie de ablaţie a e
cateterului de dializă peritoneală:
 a) Peritonitele refractare, recidivante şi repetate
b) Peritonitele asociate cu infecţii ale orificiului de ieşire
c) Peritonitele fungice şi tuberculoase
d) Peritonitele chirurgicale
e) Peritonitele cu Escherichia coli
Evaluarea pretransplant a primitorului trebuie sa includă: e
a) Evaluare cardiovasculară
b) Evaluarea digestivă
148
c) Screening viral
d) Evaluare dentară
e) CT cu substanţă de contrast a arterelor renale
Sunt contraindicaţii ale efectuării transplantului următoarele, cu excepţia: a
a) Incompatibilitate ȋn sistem ABO
b) Infecţie activă
149
c) Anomalii coagulare persistente
d) Afecţiune psihiatrică majoră
e) Risc perioperator major
Sunt criterii de excludere a donatorului următoarele, cu excepţia: c
a) HIV, boală sau seropozitivitate
b) Neoplazii active
150
c) Prezenţa de anticorpi antiHBc şi antiHBs, dar cu AgHBs negativ
d) Infecţii severe sistemice
e) Risc crescut de infecţii prionice
Care din următoarele afirmaţii referitoare la medicaţia imunosupresoare este c
falsă:
a) Ciclosporina este un inhibitor de calcineurină
151 b) Micofenolatul de mofetil inhibă sinteza purinelor
c) Ciclofosfamida este un inhibitor de calcineurină
d) Tacrolimusul este un inhibitor de calcineurina
e) Rapamicina este un macrolid ce are ca efect inhibarea ciclului celular
Următoarele afirmaţii referitoare la efectele adverse ale corticoterapiei sunt d
adevărate, cu excepţia:
a) Acnee
152 b) Hipertensiune arterială
c) Diabet zaharat
d) Reducerea greutăţii corporale
e) Tulburări psihice
Următoarele afirmaţii referitoare la efectele adverse ale corticoterapiei sunt b
adevărate, cu excepţia:
a) Tulburări de somn
153 b) Hipoglicemie
c) Osteoporoză
d) Dislipidemie
e) Osteonecroză aseptică
154 Următoarele reprezintă complicaţii chirurgicale posttransplant, cu excepţia: e
a) Complicaţii vasculare – tromboza arterială şi venoasă la nivelu grefonului
b) Fistulele urinare
 c) Limfocelul
d) Obstrucţia ureterală
e) Infecţiile urinare recidivante
Evaluarea pretransplant a primitorului trebuie sa includă: b
a) Electrocardiogramă
b) CT cu substanţă de contrast a arterelor renale
155
c) Radiografie toracică
d) Ecografie abdominală
e) Evaluare ORL
Sunt contraindicaţii ale efectuării transplantului următoarele, cu excepţia: c
a) Cancer
b) Refuzul primitorului
156
c) Afecţiune psihiatrică minoră
d) Risc perioperator major
e) Alcoolism cronic
Următoarele reprezintă cauze de reducere a fluxului dializatului peritoneal, e
cu excepţia:
a) Scurgerile de dializat
157 b) Obstrucţia orificiului cateterului cu franjuri epiploici
c) Obstrucţia orificiului cateterului cu depozite de fibrină
d) Poziţionarea incorectă a cateterului
e) Utilizarea dializatului pe bază de icodextrin
Următorii factori influenţează mortalitatea pacienţilor hemodializaţi, cu c
excepţia:
a) Dializa adecvată
158 b) Accesul vascular
c) Sexul
d) Statusul hidric
e) Prezenţa comorbidităţilor
Care din următoarele afirmaţii nu reprezintă o complicaţie frecvent ȋntâlnită e
pe parcursul hemodializei:
a) Greaţa
159 b) Vărsăturile
c) Aritmiile cardiace
d) Durerile lombare
e) Artralgiile
Care din următoarele afirmaţii nu reprezintă o complicaţie frecvent ȋntâlnită a
pe parcursul hemodializei:
a) Embolismul grăsos
160 b) Sindromul de dezechilibru de dializă
c) Cefaleea de tip migrenoid
d) Hipotensiunea intradialitică
e) Aritmiile cardiace
161 Biopsia renală este indicată la pacienţii cu insuficiență renală acută care c
prezintă:
a) Hematurie macroscopică
b) Sindrom nefrotic diagnostic anterior
 c) Sindrom glomerular
d) Degradare lentă a funcţiei renale
e) Nefropatie diabetică
Prevenţia secundară a insuficienței renale acute include următoarele măsuri d
terapeutice, cu excepţia:
a) Optimizarea controlului glicemic
162 b) Tratamentul hipotensiunii arteriale asociate
c) Tratamentul dezechilibrelor electrolitice
d) Restricţia aportului dietetic de proteine sub 0,5 g/kg/zi
e) Oprire medicație cu potențial nefrotoxic
La pacienţii cu insuficiență renală acută prerenală si PVC≤2 cm H2O, e
tratamentul optim este:
a) Hidratarea orală
163 b) Dializa peritoneală
c) Transplantul renal
d) Hidratarea parenterală cu soluții glucozate
e) Hidratarea parenterală cu soluții izotonice
Necroza tubulară acută (NTA) se defineşte ca o alterare a filtrării d
glomerulare datorată:
a) unui mecanism ischemic
164 b) se însoțește de alterare structurală renală
c) unui mecanism toxic
d) toate variantele de mai sus
e) nicio variantă de mai sus
Indicațiile inițierii dializei la pacienții cu IRA sunt: d
a) creatinină serică ≥5 mg/dl
b) acidoză metabolică severă cu bicarbonat ≤19 mmol/L
165
c) hiperhidratare doar dacă este însoțită de edem pulmonar acut
d) pericardită severă cu tendință la tamponadă
e) anurie peste 6 ore
In diagnosticul diferențial IRA prerenala de necroză tubulară acută (NTA) d
sunt utili:
a) Anticorp (Ac) anti-ADNdc
166 b) Ac anti-IgG
c) Ac anti-Sm
d) FeNa
e) Ac anti-nucleoproteine
In diagnosticul diferențial IRA/BCR sunt sugestive pentru IRA următoarele a
elemente:
a) Rinichii sunt de dimensiuni normale
167 b) Anemia este de regulă prezentă
c) HTA este de regulă severă
d) De obicei se complică cu insuficienţă cardiacă
e) Nu există documentaţia recentă a unei funcţii renale normale
168 Cauza cea mai frecventă de NTA toxică în IRA este: b
a) Inflamaţia
 b) Hemoliza autoimună
c) Microangiopatia trombotică
d) Deficitul de fier
e) Embolia pulmonară
În glomerulopatia membranoasă la biopsia renală se evidenţiază: c
a) proliferari celulare
b) proliferare mesangială
169 c) depozite granulare de Ig G,C3,C5b-9 de a lungul peretelui capilarelor
glomerulare
d)depozite imune subendoteliale la ME
e) depozite liniare de a lungul MBG
Care dintre următoarele afirmaţii privind boala cu leziuni minime nu sunt a
corecte:
a) evolutia catre BRC terminala este frecventa
b) tratamentul episodului initial se face cu prednison 1mg/kgcorp/zi 8-16
170
saptamani
c) ciclosporina este indicată la pacienţii care prezinta corticorezistenta
d) remisiuni spontane pot surveni in 25% din cazuri
e) cazurile corticorezistente impun efectuarea unei biopsii renale
Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la glomeruloscleroza focală şi a
segmentară (GSFS):
a) leziunea morfologică patognomonică este scleroza cu hialinoză focală
b) GSFS poate complica hipotensiunea capilară secundară pierderii de
171 nefroni
c) debutul prin sindrom nefrotic are prognostic bun
d) examenul microscopic în imunofluorescenţă este de obicei pozitiv
e) remisiunea spontană în GSFS primară este frecventa

În glomerulonefrita poststreptococica exista în mod obisnuit: c

a) C3 seric seric normal
b) CH50 seric crescut
172 c) C4 normal
d) Hipogamaglobulinemie
e) Formare de semilune

Urmatorii markeri serologici sunt esentiali pentru diagnosticul diferential al c

GNRP:
a) crioglobuline
b) C1q
173
c) anticorpii anti MBG
d) anticorpii antinucleari
e) anticorpii anti ADN dublu catenar

174 Care dintre urmatoarele nu face parte din tabloul sindromului nefritic acut? e
a) hematurie
b) proteinurie
 c) azotemie
d) retentie de sare si apa
e) piurie

In glomerulonefrita rapid progresiva analiza urinei dezvaluie in mod tipic a

urmatoarele:
a) hematurie dismorfica
b) leucociturie
175
c) hematii cu morfologie normala
d) lipidurie
e) cilindrii leucocitari

Care dintre urmatoarele caracterizeaza glomerulonefrita rapid rogresiva? d

a) poliuria
b) nicturia
176 c) polakiuria
d) retentia azotata
e) leucocituria

La imunofluorescenta, depozitele imune glomerulare din nefrita prin b

anticorpi
anti- membrana bazala glomerulara au caracter:
a) granular
177 b) linear
c) pauciimun
d) nodular
e) segmental

Principalele elemente diagnostice ale sindromului nefrotic sunt urmatoarele b

cu exceptia:
a) proteinurie > 3,5 g/24ore si 1,73 mp
b) HTA
178
c) hipoalbuminemia
d) hiperlipemia
e) hipercoagulabilitatea

Elementele morfologice ale glomerulopatiei (bolii) cu leziuni minime sunt: d

a) imunofluorescenta pozitiva pentru C3 si negativa pentru
imunoglobuline
b) proliferare mesangiala bogata cu depozite de IgA
179 c) arhitectura glomerulara optic anormala
d) estomparea podocitelor celulelor epiteliale viscerale (podocite) în
microscopia electronica
e) colaps glomerular si depozite de hialin în microscopia electronica

180 Sindromul nefrotic din boala cu leziuni minime este caracterizat de b

 urmatoarele cu exceptia:
a) raspuns foarte bun la corticosteroizi
b) necesita de la început agenti alchilanti
c) remisiunea apare spontan în 30-40% din cazuri
d) recidivele sunt frecvente
e) recidivele apar la 50% din pacienti dupa oprirea corticoterapiei

Care dintre urmatoarele medicamente au efect antiproteinuric: c

a) anticalcicele
b) diureticele
181 c) inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
d) digoxinul
e) betalactaminele

În tratamentul edemelor nefrotice sunt indicate urmatoarele, cu exceptia: e

a) blocanti ai canalelor de calciu non- dihidropiridinici
b) spironolactona
182 c) restrictia sodata 1,5-2 g/zi
d) inhibitori de HMG coA reductaza
e) interzicerea aportului proteic

Factorii de prognostic negativ în nefropatia cu Ig A sunt urmatorii, cu e

exceptia:
a) HTA
b) proteinuria mai mare de 1g/ 24 ore
183
c.) insuficienţa renală de la debut
d) prezenţa histologică a glomerulosclerozei şi fibrozei interstiţiale
e) proteinuria < 1g/24h

GN membranoproliferativă tip II se caracterizează prin urmatoarele, cu a

exceptia:
a) este o afecţiune frecventa
b) asociaza hipocomplementemie
184
c) sindrom nefrotic
d) absenţa unei terapii specifice
e) sindrom nefritic

Factorii de prognostic rezervat în GNMP sunt urmatorii, cu exceptia: d

a) proteinuria de nivel nefrotic
b) HTA severa
185 c) prezenţa leziunilor tubulointerstiţiale cronice
d) funcţia renală normală la debut
e) histologic apariţia semilunelor

186 În tipul II de glomerulonefrită membranoproliferativă se remarcă e

următoarele
 modificări histologice cu excepţia:
a) depozite electronodense de C3 în MBG la ME
b) depozite eozinofile ce formeaza o banda densa
c) proliferare mesangială
d) îngroşarea şi duplicarea MBG
e) proliferare endocapilară

Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la glomerulonefrita mezangio- d

proliferativă:
a) proteinuria nefrotică nu semnifică un prognostic sever
b) cei mai mulţi dintre pacienţi nu evoluează spre insuficienţa renală
terminală
187
c) terapia imunosupresivă este eficientă
d) biopsia renală arată o creştere difuză a celularităţii glomerulare
predominant prin proliferarea celulelor mezangiale endoteliale
e) nu se obiectiveaza modificari în imunofluorescenţă

Dintre efectele adverse posibile ale hidroxiclorochinei, folosite în e

tratamentul LES, cel mai serios este:
a) Afectarea renală
188 b) Afectarea sistemului nervos central
c) Afectarea hematologică
d) Afectarea hepatică
e) Afectarea oculară
Nefropatia lupică mezangială proliferativă (clasa II) se caracterizează prin: d
a) Glomeruli optic normali
b) Leziuni proliferative endo şi/sau extracapilare
189 c) Depozite imune subepiteliale
d) Posibilitatea transformării în forme proliferative mai severe (clasa III
sau IV)
e) Necesită terapie imunosupresoare cu ciclofosfamidă
Indicatorii histologici de activitate ai nefropatiei lupice sunt: c
a) Scleroza glomerulară
b) Semilunile fibroase
190
c) Infiltratul inflamator glomerular şi interstiţial
d) Fibroza interstiţială
e) Tromboza venei renale
Tratamentul de inducţie a remisiunii în nefropatia lupică proliferativă difuză b
se face cu:
a) Corticosteroizi
191 b) Corticosteroizi + ciclofosfamidă
c) Corticosteroizi + azatioprină
d) Metotrexat
e) Hidroxiclorochină
192 În tratamentul nefropatiei lupice membranoase (clasa V) nu se utilizează: c
a) Prednison
 b) Ciclofosfamidă
c) Metotrexat
d) Ciclosporină
e) Micofenolat de mofetil
Principiile terapiei de întreţinere ale nefropatiei lupice proliferative (clasele c
III şi IV) cuprind:
a) AZA este preferată la pacienţii la care terapia de inducţie s-a făcut cu
MMF
193 b) MMF este preferat la pacienţii la care terapia de inducţie s-a făcut cu
CYC
c) Pacienţii care nu tolerează AZA vor fi trataţi cu MMF şi vice-versa
d) CyA este contraindicată
e) Se asociază steroizi în doze mari
Printre criteriile care definesc remisiunea nefropatiei lupice nu se numără: a
a) Normalizarea titrului Ac anti-ADNdc
b) Scăderea proteinuriei < 1g/zi
194
c) Albuminemie normală
d) Sediment urinar inactiv
e) Funcţie renală stabilizată sau ameliorată
Riscul recăderii nefropatiei lupice nu poate fi prezis de: a
a) Titrul ANA
b) Titrul Ac anti-ADNdc
195
c) Titrul Ac anti-nucleosomi
d) Titrul Ac anti-C1q
e) Nivelul complementului seric
Dintre factorii demografici şi sociali, cel care se asociază cu un prognostic d
negativ al nefropatiei lupice este:
a) Sexul feminin
196 b) Vârsta înaintată
c) Rasa albă
d) Nivelul socio-economic scăzut
e) Originea europeană
Anticorpii ANCA c
a) Reacţionează cu Ag major al membranei bazale glomerulare
b) Reacţionează cu Ag podocitare
197
c) Determină activarea neutrofilelor
d) Se întâlnesc în nefropatia lupică
e) Se întâlnesc în nefropatia membranoasă idiopatică
Poliangeita microscopică se caracterizează prin: c
a) Se întâlneşte mai frecvent în jurul vârstei de 30 ani
b) Glomerulonefrită cu depozite de IgA
198
c) Hemoragii alveolare
d) Anticorpi ANCA, cel mai frecvent de tip c-ANCA (anti-PR3)
e) Scăderea complementului seric
199 Glomerulonefrita din poliangeita microscopică nu se caracterizează prin: e
a) Insuficienţă renală prezentă de la debut la majoritatea pacienţilor
 b) Evoluţie rapid progresivă
c) Necroze şi tromboze glomerulare
d) Proliferare extracapilară (crescents)
e) Depozite extracapilare de IgG şi C3
Granulomatoza Wegener se caracterizează prin: a
a) Este întâlnită mai frecvent la sexul masculin
b) Etiologia este infecţioasă
200
c) Apare cel mai adesea la persoane sub 30 ani
d) Afectează vasele de calibru mare şi mediu
e) Se poate asocia cu anticorpi ANCA în 25% din cazuri
Criteriile de diagnostic ale granulomatozei Wegener cuprind: e
a) Purpură
b) Afectare oculară
201
c) Anticorpi ANCA (anti-PR3)
d) Polinevrită
e) Anomalii urinare (hematurie microscopică, cilindri hematici)
În tratamentul de inducţie a remisiunii în vasculitele asociate cu ANCA cu d
afectare renală şi/sau a altor organe şi sisteme, cu manifestări clinice majore
(vasculite generalizate) se recomandă:
a) Metotrexat
202
b) Ciclosporină
c) Metilprednisolon
d) Ciclofosfamidă
e) Azatioprină
În terapia de menţinere a remisiunii în vasculitele asociate cu ANCA nu se b
utilizează:
a) Ciclofosfamidă
203 b) Ciclosporină
c) Metotrexat
d) Azatioprină
e) Cotrimoxazol
Purpura reumatoidă (Henoch-Schönlein) se caracterizează prin: e
a) Apare de obicei la vârstnici > 65 ani
b) Depozite de IgG în organele afectate
204
c) Evoluţie de obicei cronică
d) Anticorpi ANCA
e) Dureri abdominale
Crioglobulinemia de tip I se poate întâlni în: a
a) Mielom multiplu
b) Hepatita cronică cu VHC
205
c) Infecţia cu HIV
d) Neoplazii
e) Lupus eritematos sistemic
206 Internarea pacientuluicu pielonefrita acuta se face in urmatoarele situatii,cu b
exceptia:
a. Necesitatea tratamentului parenteral;
 b. La gravide
c. Pielonefrita complicata cu evolutie imprevizibila;
d. Lipsa de complianta la terapia cu antibiotice
e. Intoleranta digestiva;
ITU in sarcina nu se caracterizeaza prin: e
a. Este o patologie frecventa;
b. Se asociaza cu riscul de aparitie a complicatiilor obstreticale;
207 c. Este favorizata de factori hormonali;
d. Pacientele au risc de pielonefrita acuta: 25% din infectiile joase netratate
se complica cu pielonefritaacuta;
e. Urina gravidica este acida, favorizand dezvoltarea germenilor
Bacteriuria asimptomatica la gravide: b
a. Se defineste prin prezenta a peste 10.000 UFC/ml din acelasi germene la
doua determinari consecutive;
b. Necesita tratament antimicrobian timp de3zile;
208 c. Nu necesita medicatie;
d. Nu poate determina pielonefrita acuta;
e. Nu se asociaza cu complicatii obstreticale

Urmatoarele afirmatii despre ITU in sarcina sunt false: c

a. Cistita este mai frecventa in trimestrul II de sarcina;
b. Comporta risc dublu: pentru mama si pentru fat;
c. Chinolonele si cotrimoxazolul reprezinta prima alegere terapeutica;
209 d. Se poate utilize si nitrofurantoin (mai putin in ultima luna de sarcina)
e. Necesita controlul sterilitatii urinii la finalizarea tratamentului

ITU la femeile in postmenopauza are ca si factori derisc, cu exceptia e

a. Vaginita atrofica;
b. Incontinenta urinara;
c. Cistocelul;
210 d. ITU inainte de menopauza.
e. Status secretor.

Cauzele de nefropatie tubulointerstitiala fie ea acuta sau cronica, sunt e

urmatorii
a. Obstructia
211 b. Agesiunea toxica – inclusiv cea medicamentoasa
c. Agresiunea metabolica –diabetul zaharat, hiperuricemia
d. Agresiunea de tip infiltrat celular din sindroamele limfoprolifertaive
e. Toate de mai sus
212 Caracteristici ale disfunctiei tubulare in nefropatiile tubulointerstitiale e
cronice functie de sediul agresiunii sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. Tubul proximal - scaderea reabsorbtiei: bicarbonatului, glucozei, acidului
uric, fosfatului, aminoacizilor
b. Tubul distal- secretiei: ionului de hidrogen, ionului de potasiu
c. Medulara renala - Tulburari de concentrare a urinii
d. Papilla renala - Tulburari de concentrare a urinii
 e. rar agresiunea este neselectiva si determina aparitia de elemente
semiologice intricate

Medicamentele pot determina agresiune renala la nivel tubulointerstitial care e

se poate solda cu evolutia catre nefropatia interstitiala cronica, in diferite
moduri,:
a. prin evolutia negativa a nefritei interstitiale acute
213 b. combinatiile de medicamente;
c. medicatia naturista gresit considerata ca fiind fara riscuri, poate fi
nefrotoxica.
d. Toxicitate prin doza cumulative;
e. toate de mai sus
Functie de stadiul afectarii renale pacientul cu nefropatie analgezica se b
poate prezenta cu urmatoarele caracteristici, cu exceptia::
a. piurie sterila, reducerea capacitatii de concentrare a urinii, acidoza tubulara
distala;
214 b. deteliorarea precoce a functia tubulara proximala
c. colica renala alitiazica consecinta a necrozei papilare
d. semne legate de prezenta neoplaziiler de uroteliu
e. semne ale uremiei

În cazul nefritei interstițiale acute determinată de hipersensibilizarea la b

medicamente fibroza interstițială :
a. se instalează tardiv
215 b. se instalează în prima săptămână
c. este spontan reversibilă
d. este ireversibilă
e. nu există
În ceea ce privește prognosticul nefritei interstițiale acute prin b
hipersensibilizare la medicamente:
a. nu sunt semnalate cazuri cre evoluează cu pierderea definitivă a funcţiei
renale
216 b. în numeroase cazuri evoluţia este către boală renală cronică stadiul
terminal
c. toate cazurile evoluează catre boală renală cronică stadiul terminal
d. inflamaţia de la nivel interstiţial se extinde la nivel glomerular
e. nu se semnalează recidive
Referitor la nefropatia fenacetinică: c
a. poate fi numită şi nefropatia indusă de analgezice
b. este o nefropatie interstiţială acută
217
c. este o nefropatie interstiţială cronică
d. este o glomerulonefrită cronică
e. este indusă de fenacetină şi de paracetamol
218 Infecția urinară joasă necomplicată: e
a. poate fi tratată cu monodoză de Nitrofurantoin
b. trebuie tratată cu chinolone timp de 3-4 săptămâni
c. necesită spitalizare
d. nu se tratează empiric
 e. poate fi tratată empiric cu Nitrofurantoin timp de 7 zile
Noțiunea de infecție urinară complicată se referă la: a
a. prezenţa de condiţii legate de gazdă care pot determina evoluţia negativă
b. prezenţa complicaţiilor
219
c. coexistenţa de comorbidităţi exclusiv la nivel renal
d. acele infecţii urinare produse de E coli
e. infecţia urinară a gravidei, exclusiv
Poate fi considerată bacteriurie semnificativă: e
5
a. >10 UFC/mL
b. >103 UFC/mL la bărbat
220
c. > 103UFC/mL la pacienţii care au început antibioterapia
d. >103 UFC/mL la pacienţii care prezintă densitate urinară redusă
e. la toate categoriile de mai sus
Gaura anionică : e
a. este efect secundar al terapiei acidozei metabolice
b. este utilizată pentru diagnosticul diferenţial dintre acidoza metabolică şi
alcaloza metabolică
221 c. este utilizată pentru diagnosticul diferenţial dintre acidoza metabolică şi
acidoza respiratorie
d. este utilizată pentru diagnosticul diferenţial dintre acidoza metabolică
acută şi cea cronică
e. este utilizată pentru diagnosticul etiologic al acidozei metabolice
Organul care pune la dispoziția celulei tubulare renale glutamina este: b
a. plămânul
b. ficatul
222
c. osul
d. muşchiul striat
e. creierul
Bilanţul hidro-electrolitic din alcaloza metabolica poate arata urmatoarele, d
cu exceptia:
a) PCO2 > 44 mm Hg
223 b) pH > 7,42
c) hipokaliemie
d) hiperhidratare extracelulară
e) hipocloremie
Alcaloze metabolice insensibile la clor se caracterizează prin: c
a) deshidratăre extracelulare
b) deshidratăre intracelulara
224
c) clorurie variabilă
d) hipotensiune arterială
e) deshidratare extra- si intracelulara
225 Printre cauzele alcalozelor metabolice insensibile la clor se numara c
urmatoarele, cu exceptia:
a) hiperaldosteronism primar
b) sindromul Cushing
c) repleţie potasică
d) sindrom Bartter
 e) sindrom Gitelman
Urmatoarele afirmatii privin alcalozele metabolice sensibile la clor sunt e
adevarate, cu exceptia:
a) se însoţesc de deshidratare extracelulară
226 b) se însoţesc de clorurie scăzută
c) se caracterizează prin contracţia volumului circulant eficace
d) se caracterizează prin stimularea sistemului renină-angiotensină
e) clinic tensiunea arterială este crescuta
Tratamentul alcalozelor sensibile la clor cuprinde: a
a) se va administra intravenos soluţie de NaCl
b) administrarea de diuretic de ansa
227
c) administrarea de tiazidice
d) bumetanid
e) vaptani
In sindromul Gitelman, alături de aport de potasiu se paote administra: d
a) clor
b) sodiu
228
c) magneziu
d) bicarbonat
e) diuretic de ansa
In hiperaldosteronismul primar, alcaloza poate fi diminuată prin: c
a) restricţie de K în dietă
b) suplimentarea aportului de clor
229
c) administrarea de spironolactona
d) gluzoza tamponata cu insulina
e) diuretice tiazidice
Acidoza respiratorie este definită prin: b
a) PCO2 < 44 mmHg
b) pH < 7,38
230
c) pH>7,42
d) hiperventilaţia alveolară
e) hipocapnie
Semne de hipercapnie acută cuprind urmatoarele, cu exceptia: e
a) HTA
b) transpiraţii
231
c) cefalee
d) confuzie
e) iritabilitate
Urmatoarele elemente fac parte din afectarea cardiovasculara in cadrul e
BCR, CU O EXCEPTIE:
a. valvulapatiile
232 b. arterioscleroza
c. perturbarea metabolismului fosfo-calcic
d. rigidizarea vaselor mari
e. sindromul de secretie inadecvata de ADH
233 Alegeti afirmatia CORECTA: a
 a. BCR debuteaza cel mai frecvent cu simptome nespecifice
b. unii pacienti cu ADPKD nu au boala cronica de rinichi
c. boala cronica de rinichi este asimptomatica in stadiile 1-4
d. ecografia renala nu face parte din evaluarea de rutina a unui pacient cu
insuficienta renala
e. simptomele bolii de baza sunt mascate in stadiile 1-3 de sdr. uremic
Manifestarile sdr. uremic includ, CU O EXCEPTIE: e
a. astenie
b. hipotermie
234
c. paloare
d. prurit
e. disurie
Principiile de tratament a BCR includ, CU O EXCEPTIE: a
a. tratamentul cronic cu inhibitori de pompa de protoni si sartani
b. tratamentul hipertensiunii
235
c. controlul glicemic
d. combaterea factorilor de risc cardiovasculari
e. abordarea factorilor de risc modificabili
Alegerea metodei de supleere a functiei renale are loc in stadiul (BCR): c
a. 3
b. 3b
236
c. 4
d. 5
e. 5D
Urmatoarele sunt interventii terapeutice specifice stadiului 3 a BCR, CU O e
EXCEPTIE:
a. monitorizarea dietei
237 b. controlul anemiei
c. controlul hiperfosfatemiei
d. evitarea malnutritiei
e. identificarea factorilor de risc modificabili ai progresiei BCR
Care din următoarele afirmaţii nu reprezintă o contraindicaţie a c
hemodializei:
a) Hipotensiunea arterială ce nu răspunde la substanţe vasopresorii
238 b) Leziuni organice cerebrale
c) Distanţa mare de la domiciliu la centrul de dializă
d) Boală terminală
e) Boală psihică, lipsă de cooperare
Care din următoarele nu reprezintă o indicaţie pentru schimbarea modalităţii e
de dializă de la DP la HD:
a) Insuficienţa ultrafiltrării
239 b) Peritonitele recidivante şi recurente
c) Controlul insuficient al simptomelor uremice
d) Peritonita sclerozantă
e) Imposibilitea efectuării de către pacient a schimburilor de dializă
240 Care din următoarele afirmaţii este falsă: d
a) Cateterele peritoneale au două segmente: intra şi extraperitoneal
 b) Extremitatea internă a segmentului intraperitoneal are numeroase orificii
ce permit trecerea lichidului de dializă
c) Cel mai folosit este cateterul Tenckhof
d) Implantarea cateterelor se poate realiza numai prin laparatomie
e) Orificiul cutanat al cateterului trebuie menţinut curat prin spălare cu
săpun antibacterian
Care din următoarele afirmaţii este adevărată: a
a) Drept obiective ale unei dialize peritoneale adecvate (la pacienţii cu DPCA)
ghidurile internaţionale recomandă un Kt/V ≥ 1,7 pentru pacienţii high-
transporter
b) Drept obiective ale unei dialize peritoneale adecvate (la pacienţii cu DPCA)
ghidurile internaţionale recomandă un Clcreat ≥ 50 l/săpt./1.73m 2 pentru
pacienţii high-transporter
c) Drept obiective ale unei dialize peritoneale adecvate (la pacienţii cu DPCA)
241
ghidurile internaţionale recomandă un Clcreat ≥ 60 l/săpt./1.73m 2 pentru
pacienţii low-transporter
d) Drept obiective ale unei dialize peritoneale adecvate (la pacienţii cu DPCA)
ghidurile internaţionale recomandă un Kt/V ≥ 2 pentru pacienţii high-
transporter
e) Drept obiective ale unei dialize peritoneale adecvate (la pacienţii cu DPCA)
ghidurile internaţionale recomandă un Clcreat ≥ 100 l/săpt./1.73m 2 pentru
pacienţii high-transporter
Cum se defineşte insuficienţa de ultrafiltrare la pacienţii cu dializă a
peritoneală:
a) Volum de ultrafiltrare netă < 400 ml după un schimb de DP de 4 ore cu o
soluţie de glucoză 4,25g/dl
b) Volum de ultrafiltrare netă < 300 ml după un schimb de DP de 4 ore cu o
soluţie de glucoză 4,25g/dl
242
c) Volum de ultrafiltrare netă < 400 ml după un schimb de DP de 5 ore cu o
soluţie de glucoză 4,25g/dl
d) Volum de ultrafiltrare netă < 300 ml după un schimb de DP de 4 ore cu o
soluţie de glucoză 2,5 g/dl
e) Volum de ultrafiltrare netă < 400 ml după un schimb de DP de 5 ore cu o
soluţie de glucoză 1,5g/dl
Care din următoarele afirmaţii este falsă: d
a) Imunitatea umorală este mediată de limfocitele B care s-au diferenţiat ȋn
plasmocite şi secretă anticorpi
b) Imunitatea celulară este mediată de limfocitele T
243 c) Există două seturi majore de gene şi molecule MHC
d) Moleculele MHC I sunt exprimate numai pe celulele prezentatoare de
antigen
e) Principalele celule prezentatoare de antigen sutn reprezentate de
macrofage, limfocite B şi celule dendritice
244 Plasmafereza şi-a dovedit utilitatea ȋn tratamentul următoarelor patologii, cu d
excepţia:
a) Rejetul umoral
b) Miastenia Gravis
 c) Vasculitele ANCA pozitive cu hemoptizii
d) Rejetul celular
e) Crioglobulinemia
Complicaţiile cele mai frecvente ale plasmaferezei sunt reprezentate de e
următoarele, cu excepţia:
a) Reacţii alergice
245 b) Hipotensiune arterială
c) Aritmii
d) Reacţii febrile
e) Intoxicaţie cu citrat
Ce parametru nu este un indicator pentru iniţierea hemodializei: a
a) Hiperglicemia
b) Acidoza refractară
246
c) Hiperpotasemia severă
d) Fenomenele de intoleranţă digestivă ce ȋmpiedică alimentaţia
e) Encefalopatia uremică
Pacientul trebuie trimis spre a fi consultat de chirurgul vascular ȋn vederea b
creării fistulei arteriovenoase atunci când:
a) Creatinina serică > 5 mg/dl
247 b) Clearance-ul de creatinină < 25 ml/min/1,73m 2
c) Când se anticipează iniţierea dializei ȋn 6 săptămâni
d) Clearance-ul de creatinină < 15 ml/min/1,73m 2
e) Creatinina serică > 10 mg/dl
In diagnosticul diferențial IRA prerenală/NTA sunt sugestivi pentru NTA b
următorii indici, cu Excepția:
a) Densitatea urinară <1020
248 b) Sodiu urinar <20 mmol/l
c) Fracția de excreție a sodiului <1.5
d) Osmolaritate urinară >300
e) Fracția de excreție a sodiului >2
Episoadele de degradare a funcției renale pot fi declanşate de numeroşi c
factori precipitanţi, cu excepţia:
a) Infecţiilor
249 b) Expunerii la investigații cu substanțe de contrast
c) Sarcinii
d) Tratamentului cu cisplatin
e) Tratamentului cu ciclosporină
Dintre complicațiile posibile ale IRA, nu se tratează prin dializă: e
a) Hiperpotasemia >6.5 mmol/L
b) Acidoza metabolica severa cu bicarbonat <10 mmol/L
250
c) Edemul pulmonar acut
d) Intoxicația cu etilenglicol
e) Anurie peste 6 ore
251 Tratamentul IRA urmărește, cu excepția: d
a) Tratamentul patogenic
b) Tratamentul complicațiilor amenințătoare de viață
c) Monitorizarea statusului volemic
 d) Menținerea diurezei cu diuretic de ansă, indiferent de statusul
volemic
e) Terapia infecțiilor asociate
Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la glomerulonefrita e
membranoproliferativă (GNMP):
a) în majoritatea cazurilor este o boală secundară
b) incidenta bolii este egala la cele doua sexe
c) GNMP tip I se caracterizeaza electrono-microscopic prin depozite dense
252 intramembranoase de imunoglobuline
d) GNMP tip II se caracterizeaza electrono-microscopic prin depozite imune
subendoteliale si mezangiale
e) tipul II de GNMP este o boală autoimună, în serul pacienţilor fiind
prezent un autoanticorp de tip IgG denumit factor nefritic C3

In endocardita bacteriana, glomerulonefrita poate fi: c

a) prin anticorpi anti membrana bazala glomerulara
b) pauci-imuna
253 c) cu complexe imune si C3 scazut
d) cu complexe imune si C3 normal
e) mimare

Urmatoarele sunt recomandate in tratamentul glomerulonefritei rapid e

progresive cu exceptia:
a) agenti citotoxici
b) glucocorticosteroizi
254
c) plasmafereza
d) ciclosporina
e) rifampicina

In tratamentul nefritei prin anticorpi anti-membrana bazala glomerulara se d

pot utiliza urmatoarele cu exceptia:
a) hemodializa
b) plasmafereza
255
c) glucocorticoizii
d) metotrexatul
e) ciclofosfamida

256 Formele etiopatogenice de glomerulonefrita membrano-proliferativa sunt cu c

exceptia:
a) idiopatica tip I cu depozite imune subendoteliale si mesangiale
b) idiopatica tip II cu depozite dense intramembranoase si factor nefritic
C3
c) idiopatica tip II cu proliferare mesangiala si endoteliala, cu depozite
granulare subepiteliale
d) secundara în colagenoze
e) secundara în hepatita cronica, endocardita
 Printre complicatiile sindromului nefrotic se numara urmatoarele cu a
exceptia:
a) diateza hemoragica
b) hiperlipidemia
257
c) deficitul de antitrombina III
d) riscul infectios
e) hipercoagulabilitatea

In glomerulonefrita membranoasa depozitele imune sint situate: d

a) subendotelial
b) intramembranar
258 c) in mezangiu
d) subepitelial
e) in lumenul capilarelor glomerulare

Urmatoarele afirmaţii cu privire la tratamentul nefropatiei cu IgA sunt d

adevărate, cu exceptia:
a) pacientii cu functie renala normal si proteinurie <1g/24h nu necesita
tratament
b) corticoterapia este indicată la bolnavii cu proteinuria de >1g/24 h şi
259
funcţie renală păstrată
c) la bolnavii cu insuficienţă renală progresivă se indică asocierea
corticoterapiei cu ciclofosfamida
d) tratamentul cu ciclosporină este întotdeauna eficient
e) toate variantele sunt adevarate
Glomerulonefrita mesangio-capilară se poate prezenta clinic prin e
urmatoarele cu exceptia:
a) anomalii urinare asimptomatice
260 b) sindrom nefrotic
c) sindrom nefritic acut
d) insuficienta renala acuta
e) doar primele două variante
GN membranoproliferative tip I pot fi secundare urmatoarelor cu exceptia: e
a) infecţiilor (abcese, endocardite)
b) bolilor sistemice (LES)
261
c) paraproteinemiilor
d) limfoame,leucemii
e) doar primele trei variante
262 În legătură cu tratamentul cu ciclofosfamidă în vasculitele asociate cu c)
ANCA:
a) Se administrează exclusiv în bolusuri I.V.
b) Persoanele vârstnice necesită doze mai mari
c) Persoanele cu insuficienţă renală necesită doze mai mici
d) La femei, se recomandă asocierea cu antagonişti de Gn-RH, pentru
prevenirea insuficienţei ovariene
 e) Se asociază cu trimetoprim-sulfametoxazol, pentru prevenirea
infecţiilor urinare
În vasculitele asociate cu ANCA, plasmafereza a)
a) Realizează epurarea ANCA
b) Creşte rata supravieţuirii pacienţilor
263 c) Este contraindicată la pacienţii cu insuficienţă renală severă,
dependenţi de dializă
d) Este contraindicată la pacienţii cu hemoragii alveolare
e) Este contraindicată la pacienţii cu leucopenie <4000/mm3
Afectarea renală din purpura reumatoidă (Henoch-Schönlein) se c
caracterizează prin:
a) Este prezentă în 90% din cazuri
b) Se manifestă de obicei prin sindrom nefrotic
264
c) Afectarea renală uşoară nu necesită nici biopsie renală, nici
tratament specific
d) În cazurile cu sindrom nefrotic, amigdalectomia nu este utilă
e) În formele cu crescents, se indică tratament cu colchicină
Crioglobulinemia se asociază rareori cu: c
a) Purpură cutanată
b) Artralgii
265
c) Sindrom de hipervâscozitate
d) Hepatită cronică cu VHC
e) Neuropatie periferică
Anticorpii anti-membrană bazală glomerulară se întâlnesc în: d
a) Nefropatia lupică
b) Glomerulonefritele membrano-proliferative
266
c) Granulomatoza Wegener
d) Boala Goodpasture
e) Poliangeita microscopică
Glomerulonefrita acută poststreptococică nu se caracterizează prin: d
a) Este asociată infecţiei cu streptococ beta-hemolitic grup A
b) Se întâlneşte predominant la copii
267 c) Patogeneza este imună
d) Fracţiile C3 şi C4 ale complementului sunt crescute în ser
e) Din punct de vedere anatomopatologic, este o GN proliferativă
difuză endocapilară
Formele rapid progresive de glomerulonefrită acută poststreptococică se a
tratează cu:
a) Corticosteroizi
268 b) Ciclosporină
c) Micofenolat de mofetil
d) Azatioprină
e) Metotrexat
269 Nefropatia membranoasă nu este secundară : b
a) Infecţiei cu virusul hepatitei B
b) Diabetului zaharat
 c) Neoplaziilor
d) Lupusului eritematos sistemic
e) Tratamentului cu săruri de aur
Nefropatia asociată cu HIV se caracterizează prin: e
a) Nefropatie membranoasă
b) Rinichi de dimensiuni mici
270 c) Evoluţie spontană relativ lentă
d) Leziunile tubulo-interstiţiale sunt rare
e) Patogeneza bolii implică infecţia directă cu virusul HIV a
podocitelor
In legatura cu capacitatea de recuperare si prognosticul pacientului cu NIA b
s-a demonstrat ca:
a. se coreleaza cu durata expunerii la drogul toxic
b. se coreleaza cu aspectul morfopatologic;
c. infiltratul inflamator difuz prezenta si caracterul extensive al fibrozei in
271
momentul diagnosticului nu confera prognostic negativ,
d. nu se coreleaza cu identificarea corecta a drogului responsabil de NIA;
e. se recupereaza complet disfunctia renala fara a se recurge si la un alt
demers terapeutic respectiv tratamentul antiinflamator/imunosupresor

ITU complicate apare laurmatoarele categorii,, cu exceptia: e

a. diabetic;
b. extreme de varsta;
272
c. gravide;
d. imunosupresati;
e. la pacientii fara anomaliifuunctionale/anatomice ale tractului urinar
Factorii de aparare a tractului urinar includ, cu exceptia: c
a. flora periuretralasaprofita care seopune dezvoltarii bacteriilor patogene;
b. secretia bactericida
273
c. ph urinar alcalin;
d. mecanismele imune umorale si celulare;
e. proteina Tam Horsfall
Sensibilitatea mai mare a medularea pentru infectie este determinate de e
urmatoarele, cu exceptia:
a. ammoniac cu actiune anticomplement;
b. flux sanguine redus;
274
c. hipertonia medularei, care interfera reactiaantigen anticorp;
d. hipertonia care influenteaza mobilizarea granulocitelor, multiplicarea
bacteriana;
e. medulara nu are sensibilitate mai mare pentru infectii.
Expresia clinică a nefritei interstițiale acute : d
a. constă doar în afectarea renala
b. constă în afectare tubulointerstiţială asociată cu afectare glomerulară
275
c. constă în afectare tubulointerstiţială asociată cu afectare vasculară
d. este variabilă rezultând din asocierea de manifestări renale şi extrarenale
e. constă în instalarea anuriei, element obligatoriu pentru diagnostic
276 Rolul rinichiuluiîn menținerea echilibrului acidobazic constă în: c
a. generarea glutaminei necesară ficatului pentr o intervenţie eficientă
 b. utilizarea amoniacului în vederea formării clorurii de amoniu
c. eliminarea ionilor de hidrogen şi refacerea bicarbonatului
d. refacerea capitalului de anhidrază carbonică
e. transformarea bioxidului de carbon în acid carbonic
Respirația Kussmaul: b
a. este generată de hipoventilaţie compensatorie
b. este generată de hiperventilaţie compensatorie
277
c. este semn de alcaloză hipocloremică
d. este asociată acidozelor metabolice cu gaură anionică normală
e. este caracteristică acidozei respiratorii
In acidoza cronică respiratorie: c
a. rezerva alcalină este crescută, presiunea parţială a bioxidului de carbon
este crescută, ph-ul mediului intern este crescut
b. rezerva alcalină este scăzută, presiunea parţială a bioxidului de carbon
este crescută, ph-ul mediului intern este crescut
278 c. rezerva alcalină este crescută, presiunea parţială a bioxidului de carbon
este crescută, ph-ul mediului intern este scăzut
d. rezerva alcalină este scăzută, presiunea parţială a bioxidului de carbon
este crescută, ph-ul mediului intern este crescut
e. rezerva alcalină este crescută, presiunea parţială a bioxidului de carbon
este scăzută, ph-ul mediului intern este crescut