INGRIJIREA PACIENTULUI CU INFACT MIOCARDIC ACUT

Infarctul acut ( IMA se caracterizeaza prin necroza miocardica ( pe o suprafata mai

mult sau mai putin extinsa ) determinate de o obstructie coronariana prin tromboza .
Circumstante de aparitie : dupa mese copioase efort fizic intens , expunere la frig .
Factori predispozantii: ateroscleroza coronariana , stenoza congenitala coronariana,
leziuni valvulare .
Factori de risc : hiperlipemii , hipercolesterolemii , alcool , tutun , obezitate . stress.
Sedentarism diabet zaharat , HTA .
Manifestari de depedenta ( semne si simptome):
- durere anginoasa , intense ( atroce , violenta , insuportabila caracter constrictiv ) :
nu cedeaza la nitroglicerina sau repasu : dureaza peste 30 minute. Poate fi tipica
( localizata retrosternal precordial fara iradieri , instalata brusc si de intensitate
mare ) sau atipica ( regiunea epigastica).
- Semnele care insotesc durerea sunt : dispnee , anxietate marcata , transpiratii
reci , sughit , greturi , varsaturi , stare de slabiciune , ameteli . H.T. A .. se poate
ajunge la colaps . hipertermie ( dupa 24-48 h).
Examinari complementare : cresteriale TA.
- electrocardiograma .
- examinari de laborator : sange , VSH ( crescut) . fibrinogen (crescut) . TGO
( crescut) , leucocitoza . creatinfosfokinaza ( crescuta).
-coronarografie.
- ventriculografie radioizotopica .
- cateterism cardiac.
Obiective
Vizeaza :
-calmarea durerii .
- combaterea anxietatii.
- prevenirea complicatiilor immediate si tardive ( retrombozarea . etc) .
- limitarea extinderii necrozei .
- recuperare socio-profesionala .
Interventii:
Conduita de urgenta
In faza de prespitalizare ( intervalula de la debutul infarctului miocardic si pana la
momentul sosirii bolnavului in spital ):
1 . Prevenirea mortii subite :
- asezarea bolnavului in decubit dorsal :
- se mentine in repaus absolute.
-interzicerea oricarei miscari :
2. Preintampinarea altor complicatii:
-sedarea durerii –la indicatia medicului.
-se masoara functiile vitale .
Se poate administra :
- morfina ( 0,01 -0,02 g( 1 fiola = 0,02 g) subcutanat sau Intramuscular , eventual
intravenos , lent . diluata cu ser . fiziologic sub controlul respiratiei . Morfina
poate provoca hipotensiune arteriala si deprimarea ventilatiei pulmonare .
 Asocierea cu atropine 1 mg subcutanat sau intramuscular , eventual 0,5 mg
intravenos poate preveni aceste fenomene.
- Heparina 0,10 g subcutanat sau intramuscular , eventular , intravenos , diluat in
10 ml ser fiziologic sau glucoza 10% .
- fortral 30mg intravenos sau intramuscular .
- in durerile de mica intensitate se poate administra algocalmin , fenobarbital ,
codeina.
- urmarirea TA si puls ; mentinerea TA cu perfuzii de glucoza 5% dextran ,
marisang , hemisuccinat de hidrocortizon ; corectarea extrasistolelor cu xilina de
uz cardiologic .
- mentinerea premeabilitatii cailor aeriene –prin aspirarea secretiilor :
- oxigenoterapie.

3 .Scurtarea timpului pana la internarea in spital : transportul de urgenta intr-o unitate

spitaliceasca cu autosanitare ( dotate cu aparatura de monitorizare , deflbrilare si
reanimare) . obligatoriu cu targa si insotite de cadre medicale.
Bolnavii cu infarct miocardic sunt internati de urgenta in sectiile de terapie
coronariana a sectiei de cardiologie care este organizata pentru urgentele cardio-
vasculare si reanimare . Sectiile de terapie coronariana sunt dotate cu personal
medical calificat in asemenea urgente precum si cu aparatura de specialitate.
Ingrijiri in unitati spitalicesti:
1 .Instalarea bolnavului in pat :
- Transportul bolnavului se face direct in sectie – de cardiologie , terapie intensive sau
medicina interna , cu traga , intr-un timp cat mai scurt.
-Mutarea bolnavului de pe traga in pat ( de catre personalul sanitar) fara sa permita
bolnavului nici o miscare .
-Asistenta va asigura un climat de liniste. Salon luminos, bine incalzit .
-Pozitie cat mai comoda in pat . Paturile trebuie sa aiba somiere reglabile pentru a se
evita pozitiile fortate.
2 .Continuarea masurilor de urgenta si prim ajutor :
La indicatia medicului :
-sedarea durerii se va face cu opiacee ( Morfina .Mialgin) .Fortral sau amestecuri
litice.
- anxietatea se combate cu sedative ( Fenobarital , Diazepam ) . Se evita administrarea
concomitenta a sedativelor cu opiaceele.
-oxigenoterapie.
3 Supravegherea functiilor vitale:
- Monitorizarea ( supravegherea permanenta ) in primele zile a electrocardiogramei .
TA . pulsului . respiratiei , temperaturii. In sectiile de boli interne mai putin dotate
se monitorizeaza din ora in ora si ori de cate ori este nevoie functiile vitale si
vegetative ( TA. puls , respiratie). Inregistarea zilnoca a electrocardiogramei si a
temperaturii.
4 .Recoltarea probelor de laborator :
-Se va recolta sange pentru dozari enzimatice , fibrinogen , glicemie . determinarea
leucocitozei . VSH . colestrol , acid uric.
5. Prevenirea complicatiilor tromboembolice:
- Se administeaza Xilina anticoagulante : Heparina – sub controlul timpului de
coagulare : Trombostop – apoi functie de timpul Quick ( indice de protrombina).

6 .Preintampinarea hiperexcitabilitatii miocardice:

-Se administeaza Xilina 200mg in perfuzie . i.v . sau 200mg intramuscular.
7.Administrarea medicatiei:
- cu punctualitate pentru a evita emotiile , la pat . in pozitie orizontala.
- asistenta medicala va avea pregatite medicamente pentru eventualele complicatii.
- administrarea oxigenului :
8 .Alimentatia bolnavului:
- Mesele vor fi fractionate ( 5-6 pe zi) pentru a evita consumul de cantitati mari de
alimente la o masa .
- La inceput se face alimentatie pasiva la pat , treptat trecand la alimentatie active.
Dupa mobilizarea bolnavului , se poate servi masa in sala de mese .
-Regimul alimentar va fi hiposodat si hipocaloric . In primele zile se da o alimentatie
lichida administrata lent cu lingurita , pireuri , ceaiuri , compot , supe lapte, scuri de
fructe , oua moi , evitand alimentele care produc gaze sau intarzie tranzitul intestinal
.
-Se interzice fumatul .
9. Urmarirea evacurarilor de urina si scaun :
-Bolnavul imobilizat va fi servit la pat cu urinar si basinet la nivelul lui –pentru a nu
necesita efort suplimentar .
- Consipatia se combate prin laxative usoare sau clisme uleioase.
- Diureza si scaunul se noteaza in foaia de temperatura.
10 .Igiena bolnavului :
-Baie generala sau partiala la pat pana la mobilizarea bolnavului – fara a-l obosi si
fara a-l ridica.
11. Mobilizarea bolnavului :
-Repausul absolute la pat este in prima saptamana in functie de evolutia bolii.
- Durata imobilizarii este stabilita de medic.
- Daca bolnavul nu are dureri . febra sau alte complicatii . incepand chiar din
primele zile se pot face miscari pasive ale degetelor de la maini si de la picioare.
-Treptat se permite schimbarea pozitiei in pat , miscari active ale membrelor.
-Mobilizarea se face progresiv- sezul in pat , la marginea patului asezarea in fotoliu ,
ridicarea in picioare-sub control pulsului si al tensiunii arteriale , primii pasi numai in
prezenta medicului .
12 Crearea unui mediu psihologic favorabil :
-Se vor evita discutiile cu voce tare , chemarile la telefon .
- Nu se va permite vizitare in grup .
- Se evita vizitele lungi .
- Nu se comuninca vesti neplacute .
- Se va facilita contactul cu bolnavii reabilitati , cu efect psihic bun .
13 . Educatia sanitara :
-Se instruieste bolnavul privind modul de administrare a medicamentelor , semnele
supradozajului digitalic.
-Se recomanda controlul periodic.
- Se va incerca sa se restabileasca incredere in sine si capacitatea de munca
anterioara imbolnavirii.
-Se intrezice fumatul .
-Se recomanda un regim de viata ordonat . rational .
-Se insista asupra respectarii regimnului alimentar .