Aplicatii PDF

Prefat, ă
Lucrarea de fat, ă îs, i propune să ofere student, ilor din

universităt, ile tehnice un ghid privind elementele de bază ale
aplicat, iilor cursului de Fiabilitate. Prin cont, inutul său pronunt, at
aplicativ, cursul permite prezentarea metodelor matematice fo-
losite frecvent în domeniul analizelor probabilistice de risc s, i
performabilitate ale infrastructurilor de producere, transport s, i
distribut, ie a energiei.
Fiecare capitol al lucrării cont, ine atât aplicat, ii rezolvate cât s, i
aplicat, ii propuse, care reiau principalele tipuri de probleme prac-
tice ale temei abordate.
Referitor la bibliografie, aceasta cont, ine atât surse istorice, lu-
crări utile pentru demonstrt, ii, cât s, i puncte de plecare spre noi
metode.
Autorul este recunoscător colegilor ingineri sau matemati-
cieni pentru orice sugestie de natura conferirii unui plus de
adaptare la specificul pregătirii viitorilor ingineri din domeniul
infrastructurilor critice, cu precădere cel al energiei.
Bucures, ti, Iunie 2010

Cuprins
Cuprins 7
Lista figurilor 11
Lista tabelelor 14
1 Evenimente, probabilităt, i s, i distribut, ii 15

Aplicat, ii rezolvate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
1.1 Operat, ii cu evenimente aleatoare . . . . . . . . 15
1.2 Distribut, ii discrete . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
1.3 Distribut, ia exponent, ială . . . . . . . . . . . . . . 44
1.4 Distribut, ia uniformă . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
1.5 Distribut, ia normală . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
1.6 Distribut, ia lognormală . . . . . . . . . . . . . . . 53
Aplicat, ii propuse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
2 Estimări statistice 63
3 Fiabilitate s, i mentenant, ă 71
4 Analiza sistemelor 81
8 CUPRINS
4.1 Diagrame logice s, i de decizie binară . . . . . . . 81
4.2 Tăieturi s, i trasee minimale . . . . . . . . . . . . . 112
4.3 Arbori de evenimente . . . . . . . . . . . . . . . . 117
4.4 Arbori de defect . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
4.5 Graful starilor, procese markoviene . . . . . . . 127
4.6 Indicatori de performabilitate . . . . . . . . . . 130
Bibliografie 153
Principalele notat, ii
Abrevieri
AdD Arbore de defect

AdE Arbore de evenimente
Cnk Combinări de n luate câte k
Cnk = n!/(k!(n − k )!)
MUT timpul mediu de bună funct, ionare
MDT timpul mediu de reparare
MTTF timpul mediu de funct, ionare până la primul defect
MTTR timpul mediu de înlăturare al primului defect
MTBF timpul mediu între două defecte consecutive
SAIFI System Average Interruption Frequency Index -
frecvent, a as, teptată de întrerupere la nivel sistem ;
SAIDI System Average Interruption Duration Index -
durata as, teptată de întrerupere la nivel sistem -
CAIDI Customer Average Interruption Duration Index -
durata as, teptată de întrerupere la nivel consumator
Notat, ii
F funct, ia de repartit, ie a unei variabile aleatoare (v.a.)

f funct, ia densitate de probabilitate a unei v.a.
R(t) funct, ia de fiabilitate la momentul de timp t
A(t) funct, ia de disponibilitate la momentul de timp t
M(t) funct, ia de mentenabilitate la momentul de timp t
Q, PTOP probabilitatea evenimentului TOP
λ(t) intensitatea de defectare la momentul de timp t
µ(t) intensitatea de reparare la momentul de timp t
T durata de viat, ă a unui sistem (componentă)
10 CUPRINS
θ durata misiunii unui sistem (componente)

ϕ funct, ia de structură a unui sistem
Ki a i-a tăietură minimală a unui sistem
Ti al i-lea traseu minimal al unui sistem
x vectorul de stare al componentelor unui sistem
cu n componente, x = ( x1 , x2 , . . . , xn )
min( A) minimul valorilor din mult, imea A
max ( A) maximul valorilor din mult, imea A
E[ X ] valoarea medie (as, teptată) a v.a. X
σ[ X ] abaterea standard a v.a. X
Exp[λ] distribut, ia exponent, ială de parametru λ
N [µ, σ] distribut, ia normală de parametrii µ s, i σ
LogLN [ a, b] distribut, ia lognormală de parametrii a s, i b
∪ reuniune de două evenimente
∩ intersect, ie de două evenimente
? operat, ia logică S, I
u operat, ia logică SAU
⊕ operat, ia logică SAU EXCLUSIV
Lista figurilor
1.1 Reprezentarea operat, iilor cu evenimente (dia-

gramă Venn) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
1.2 Ret, ea bayesiana pentru 3 evenimente . . . . . . . . 18
1.3 Reprezentare prin diagramă Venn . . . . . . . . . . 19
1.4 Ret, ea bayesiană pentru 3 evenimente . . . . . . . . 22
1.5 Reprezentare prin diagramă Venn . . . . . . . . . . 23
1.6 Definit, ia s, i densităt, ile de probabilitate ale v.a. X s, i Y 47
1.7 Probabilitatea de întâlnire ca funct, ie de momentul t 49
1.8 Probabilitatea condit, ionată . . . . . . . . . . . . . . 50
1.9 Cele două v.a. X, Y s, i trei cazuri analizate . . . . . . 52
1.10 Intensitatea de reparare . . . . . . . . . . . . . . . . 54
1.11 Intensitatea de reparare - reprezentare în coordo-
nate logaritmice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
1.12 Calculul grafic al probabilităt, ii . . . . . . . . . . . . 59
2.1 Densitatea apriori de probabilitate a v.a. p . . . . . . 64

2.2 Densitatea aposteriori de probabilitate a v.a. p . . . . 65
2.3 Densitatea apriori de probabilitate a v.a. p . . . . . . 66
2.4 Densitatea aposteriori de probabilitate a v.a. p . . . . 66
3.1 Diagrama Venn pentru forma normală disjunctă a

evenimentului E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
evenimentului F . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
1
12 LISTA FIGURILOR

evenimentului G . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
4.1 Ret, ea electrică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82

4.2 Sistemul electric analizat . . . . . . . . . . . . . . . . 100
4.3 Schema de calcul (pasul 2). Sursele de energie fic-
tive de la nivelul barelor B3 , respectiv B4 au indi-
catorii calculat, i la nivelul acestor bare . . . . . . . . 104
4.4 Schema de calcul - cazul x7 = 0 . . . . . . . . . . . . 105
4.5 Modelarea succesului (nod 1), respectiv insuccesu-
lui (nod 0) în punctul de racord R1 printr-o Dia-
gramă de Decizie Binară - cazul x7 = 0 . . . . . . . 105
4.6 Schema de calcul - cazul x7 = 1 . . . . . . . . . . . . 106
gramă de Decizie Binară- cazul x4 = 1 . . . . . . . . 110
4.9 Modelarea succesului (nod 1), respectiv a insucce-
sului (nod 0) în punctul de racord R2 printr-o Dia-
4.10 Sistemul electric analizat . . . . . . . . . . . . . . . . 118
4.11 Arborele de evenimente . . . . . . . . . . . . . . . . 118
4.12 Determinarea disponibilităt, ii sistemului de securi-
tate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123
4.13 Probabilitatea de aparit, ie a evenimentului TOP . . . 124
4.14 Sistemul de detectare a scăpărilor de gaze . . . . . . 125
4.15 Arbore de defect pentru sistemul de detectare a
scăpărilor de gaze -1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
4.16 Arbore de defect pentru sistemul de detectare a
scăpărilor de gaze -2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126
4.17 Sistemul radial de distribut, ie a energiei electrice . . 130
4.18 Diagrama de succes a sistemului . . . . . . . . . . . 138
LISTA FIGURILOR 13
4.19 Sistem echivalent pentru calculul aproximativ al

probabilităt, ii de succes . . . . . . . . . . . . . . . . . 139
4.22 Ret, ea electrică (varianta 1) . . . . . . . . . . . . . . . 144
4.23 Ret, ea electrică (varianta 2) . . . . . . . . . . . . . . . 145
4.24 Sistemul electric analizat (varianta 1) . . . . . . . . . 145
4.25 Sistemul electric analizat (varianta 2) . . . . . . . . . 146
4.26 Graful stărilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151
Lista tabelelor
1.1 Valorile funct, iei de repartit, ie binomiale F (n, q)

pentru q = 0, 001 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
3.1 Tabela de adevăr pentru evenimentul E . . . . . . . 74

3.2 Tabela de adevăr pentru evenimentul F . . . . . . . 75
3.3 Tabela de adevăr pentru evenimentul G . . . . . . . 75
4.1 Tabela de adevăr pentru evenimentul SUCCES . . . 83

4.2 Tabela de adevăr pentru evenimentele S3 , S4 , res-
pectiv SUCCES . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
4.3 Datele de intrare pentru calculul indicatorilor la ni-
velul barei B3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
4.4 Calculul frecvent, ei as, teptate de întrerupere punct
de racord R1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
4.5 Calculul frecvent, ei as, teptate de întrerupere punct
de racord R2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
4.6 Indicatorii de fiabilitate pentru componentele sis-
temului radial de distribut, ie din figura 4.17 . . . . . 131
4
Evenimente, probabilităt, i 1
s, i distribut, ii
Aplicat, ii rezolvate
1.1 Operat, ii cu evenimente aleatoare

1. Fie A, B s, i C trei evenimente aleatoare. Propunet, i o formă sim-
plificată pentru următoarele evenimente :
1)( A ∩ B) ∪ ( A ∩ C );
2)( A ∪ B) ∩ ( A ∪ C );
3)( A ∪ B) ∩ ( A ∪ B);
4)( A ∪ B) ∩ ( A ∪ C ).
Solut, ie.
1) Se notează cu NX numărul de cazuri favorabile evenimen-
tului X. Avem următoarele relat, ii :
NA ∩ B = NA ∩ B ∩ C + NA ∩ B ∩ C (1.1)
NA ∩ C = NA ∩ B ∩ C + NA ∩ B ∩ C (1.2)
1
16 CAP. 1. EVENIMENTE, PROBABILITĂT, I S, I DISTRIBUT, II
Fig. 1.1 – Reprezentarea operat, iilor cu evenimente (diagramă

Venn)
Rezultă :
N( A∩ B)∪( A∩C) = NA∩ B∩C + NA∩ B∩C + NA∩ B∩C (1.3)
2) Similar, ( A ∪ B) ∩ ( A ∪ C ) = A ∪ ( B ∩ C ) = A ∪ ( A ∩ B ∩ C ).
3) Avem A ∪ B = A ∪ ( A ∩ B), respectiv
A ∪ B = A ∪ ( A ∩ B ).
Fie Φ evenimentul imposibil, respectiv E evenimentul sigur
E = Φ.
Avem relat, iile : A ∩ A = Φ, A ∪ Φ = A, A ∪ E = E respectiv
A ∩ Φ = Φ.
Rezultă : ( A ∪ ( A ∩ B)) ∪ ( A ∪ ( A ∩ B)) = ( A ∩ B) ∪ ( A ∩ B)
4) Avem ( A ∪ B) ∩ ( A ∪ C ) = ( A ∪ ( A ∩ B)) ∩ ( A ∪ C ).
Rezultă : ( A ∪ ( A ∩ B)) ∩ ( A ∪ C ) = ( A ∩ C ) ∪ ( A ∩ B).
2. Exprimat, i evenimentele următoare cu ajutorul evenimentelor
A, B, C s, i a operat, iilor de reuniune, intersect, ie, respectiv com-
plementaritate :
1) Cele trei evenimente A, B s, i C sunt realizate ;
2) A s, i B sunt realizate, dar nu s, i C ;
3) A s, i C sunt realizate, dar nu s, i B ;
4) B este realizat, dar nici unul din celelalte două ;
1.1. OPERAT, II CU EVENIMENTE ALEATOARE 17
5) A este realizat s, i cel put, in unul din celelalte două eveni-

mente ;
6) Cel put, in unul din cele trei evenimente este realizat ;
7) Exact unul dintre evenimente este realizat ;
8) Cel mult unul dintre evenimente este realizat.
Solut, ie.
A∩B∩C (1.4)
A∩B∩C (1.5)
A∩B∩C (1.6)
A∩B∩C (1.7)
A ∩ (B ∪ C) (1.8)
( A ∪ B ∪ C) (1.9)
( A ∩ B ∩ C ) ∪ ( B ∩ A ∩ C ) ∪ (C ∩ A ∩ B) (1.10)
( A ∩ B) ∪ ( B ∩ C ) ∪ ( A ∩ C ) (1.11)
3. Fie p probabilitatea de realizare a oricăruia din evenimen-

tele A, B sau C, considerate trei evenimente independente.
Exprimat, i probabilităt, ile de mai sus.
Răspuns.
1) P( A ∩ B ∩ C ) = p3 ;
2) P( A ∩ B ∩ C ) = p2 (1 − p) ;
3) P ( A ∩ B ∩ C ) = p2 (1 − p ) ;
4) P ( A ∩ B ∩ C ) = p (1 − p )2 ;
5) P( A ∩ ( B ∪ C )) = p(2p − p2 ) ;
6) P( A ∪ B ∪ C ) = 1 − (1 − p)3 = p3 − 3p2 + 3p ;
7) P(( A ∩ B ∩ C ) ∪ ( B ∩ A ∩ C ) ∪ (C ∩ A ∩ B)) = 3p(1 − p)2 ;
8) P(( A ∩ B) ∪ ( B ∩ C ) ∪ ( A ∩ C )) = 2p3 − 3p2 + 1.
4. Fie 3 evenimente aleatoare A, B, C. A reprezintă "Diferent, ă
depăs, ită de temperatură superioară / inferioară carcasă tur-
bină ", B reprezintă "Temperatură neadecvată ulei ungere
lagăre turbină". Evenimentele A s, i B sunt independente. C re-
prezintă evenimentul "Vibrat, ii depăs, ite turbină".
Dacă A s, i B sunt apărute, atunci probabilitatea aparit, iei lui C
este 0, 6 - respectiv P(C | A ∩ B) = 0, 6.
Dacă A este apărut, dar B nu este apărut, atunci probabilitatea
aparit, iei lui C este 0, 2 - respectiv P(C | A ∩ B̄) = 0, 2, aceeas, i în
cazul A nu este realizat, B este realizat, respectiv P(C | Ā ∩ B) =
0, 2.
Dacă atât A cât s, i B nu sunt realizate, atunci se consideră că C
nu poate apare, respectiv P(C | Ā ∩ B̄) = 0.
Dependent, a între C s, i evenimentele A s, i B este prezentată în
figurile 1.2 s, i 1.3.
Fig. 1.2 – Ret, ea bayesiana pentru 3 evenimente

Fig. 1.3 – Reprezentare prin diagramă Venn
Să se calculeze, în ipoteza probabilităt, ii aparit, iei evenimentu-

lui A de 0, 1 respectiv a probabilităt, ii aparit, iei evenimentul B
de 0, 2 :
a) probabilitatea aparit, iei evenimentului C ;
b) dacă evenimentul C a apărut, care este probabilitatea ca
evenimentul B să fie apărut ?
c) dacă evenimentul C a apărut, care este probabilitatea ca
evenimentul A să fie apărut ?
d) dacă evenimentul C a apărut, care este probabilitatea ca
atât evenimentul A cât s, i B să fie apărute ?
Solut, ie.
a) T, inând seama de relat, ia logică între evenimentele A, B s, i C
reprezentată în figura 1.3, rezultă
P(C ) = P( A ∩ B) · P(C | A ∩ B) + P( Ā ∩ B) · P(C | Ā ∩ B) +

+ P( A ∩ B̄) · P(C | A ∩ B̄)
P(C ) = 0, 1 · 0, 2 · 0, 6 + 0, 9 · 0, 2 · 0, 2 + 0, 1 · 0, 8 · 0, 2 = 0, 064
b) Avem relat, ia
P( B|C ) = P( B ∩ C )/P(C ) = P( B) P(C | B)/P(C )
În condit, iile în care B este realizat, atunci C se poate realiza

împreună cu A sau fără a se fi realizat A :
P(C | B) = P( A) · P(C | A ∩ B) + P( Ā) · P(C | Ā ∩ B)
Numeric, se obt, ine :
P(C | B) = 0, 1 · 0, 6 + 0, 9 · 0, 2 = 0, 24
Rezultă
P( B|C ) = 0, 2 · 0, 24/0, 064 = 0, 75
c) Avem P( A|C ) = P( A ∩ C )/P(C ) = P( A) P(C | A)/P(C )
În condit, iile în care A este realizat, atunci C se poate realiza
împreună cu B sau fără a se fi realizat B :
P(C | A) = P( B) · P(C | A ∩ B) + P( B̄) · P(C | B̄ ∩ A)
P(C | A) = 0, 2 · 0, 6 + 0, 8 · 0, 2 = 0, 28
Rezultă
P( A|C ) = 0, 1 · 0, 28/0, 064 = 0, 4375
d) Avem relat, ia
P( A ∩ B|C ) = P( A ∩ B ∩ C )/P(C ) = P( A ∩ B) P(C | A ∩ B)/P(C )
unde :
P( A ∩ B) = 0, 1 · 0, 2 = 0, 02
P(C | A ∩ B) = 0, 6
P(C ) = 0, 064
Rezultă
P( A ∩ B|C ) = 0, 02 · 0, 6/0, 064 = 0, 1875
Remarcă.
Prin enunt, avem P(C | A ∩ B) = 0. Reciproc P( A ∩ B|C ) = 0.
Cum A ∩ B = A ∪ B, rezultă în acest caz P( A ∪ B|C ) = 1.
Se verifică as, adar pe baza rezultatelor obt, inute, relat, ia
P( A|C ) + P( B|C ) − P( A ∩ B|C ) = 1.
5. Fie 3 evenimente aleatoare A, B, C.
A reprezintă "Presiune scăzută ulei ungere lagăre turbină",
B reprezintă "Temperatură neadecvată ulei ungere lagăre tur-
bină". Evenimentele A s, i B sunt dependente.
Dacă evenimentul B este apărut, atunci evenimentul A apare
cu o probabilitate egală cu 0, 15 iar dacă evenimentul B nu este
apărut, atunci evenimentul A apare cu o probabilitate egală cu
0, 05.
C reprezintă evenimentul "Vibrat, ii depăs, ite turbină".

este 0, 5 respectiv P(C | A ∩ B) = 0, 5.
aparit, iei lui C este 0, 2 - respectiv P(C | A ∩ B̄) = 0, 2 - aceeas, i în
cazul A nu este realizat, B este realizat, respectiv P(C | Ā ∩ B) =
0, 2.
Dacă atât A cât s, i B nu sunt realizate, atunci P(C | Ā ∩ B̄) = 0, 1.
Dependent, a între C s, i evenimentele A s, i B este prezentată în
figurile 1.4 s, i 1.5.
Fig. 1.4 – Ret, ea bayesiană pentru 3 evenimente
În ipoteza probabilităt, ii aparit, iei evenimentului A egală cu

0, 1 să se exprime :
b) dacă evenimentul A nu a apărut, care este probabilitatea ca
e) dacă evenimentul C a apărut, care este probabilitatea ca atât
evenimentul A, cât s, i B să fie apărute ?
f) dacă evenimentul C a apărut, care este probabilitatea ca
evenimentul A să fie apărut, dar B să nu fie apărut ?
g) dacă evenimentul C a apărut, care este probabilitatea ca

evenimentul B să nu fie apărut, dar A să fie apărut ?
h) dacă evenimentul C a apărut, care este probabilitatea ca
evenimentul B să nu fie apărut, iar A să nu fie apărut ?
Solut, ie.
Fig. 1.5 – Reprezentare prin diagramă Venn
a) T, inând seama de relat, ia logică între evenimentele A, B s, i C

reprezentată în figura 1.5, rezultă
P(C ) = P( A ∩ B) · P(C | A ∩ B) + P( Ā ∩ B) · P(C | Ā ∩ B) +

+ P( A ∩ B̄) · P(C | A ∩ B̄) + P( Ā ∩ B̄) · P(C | Ā ∩ B̄)
Evenimentul A se poate realiza fie împreună cu evenimentul

B, fie împreună cu evenimentul B̄, rezultă :
P( A) = P( B) P( A| B) + P( B̄) P( A| B̄)
Pentru datele din enunt, avem :
P( B) = ( P( A) − P( A| B̄))/( P( A| B) − P( A| B̄)) =
= (0, 1 − 0, 05)/(0, 15 − 0, 05) = 0, 5
Avem relat, ia
P( B| A) = P( B) P( A| B)/P( A)
unde :
P( A) = 0, 1 ; P( A| B) = 0, 15 ; P( B) = 0, 5.
Rezultă :
P( B| A) = 0, 5 · 0, 15/0, 1 = 0, 75
Similar, avem
P( B̄| A) = P( B̄) P( A| B̄)/P( A)
unde :
P( A) = 0, 1 ; P( A| B̄) = 0, 05 ; P( B̄) = 0, 5.
Rezultă :
P( B̄| A) = 0, 5 · 0, 05/0, 1 = 0, 25
Rezultă P(C ) = 0, 175

b) Avem relat, ia
P( B| Ā) = P( B) P( Ā| B)/P( Ā)
unde :
P( A) = 0, 1 ; P( Ā| B) = 0, 85 ; P( B) = 0, 5.
Rezultă :
P( B| Ā) = 0, 5 · 0, 85/0, 9 = 0, 472222

c) Avem relat, ia
P( B|C ) = P( B ∩ C )/P(C ) = P( B) P(C | B)/P(C )
În condit, iile în care B este realizat, atunci C se poate realiza

împreună cu A sau fără a se fi realizat A :
P(C | B) = P( A| B) · P(C | A ∩ B) + P( Ā| B) · P(C | Ā ∩ B)
P(C | B) = 0, 15 · 0, 5 + 0, 85 · 0, 2 = 0, 245
Rezultă
P( B|C ) = 0, 5 · 0, 245/0, 175 = 0, 7
d) Avem P( A|C ) = P( A ∩ C )/P(C ) = P( A) P(C | A)/P(C )

În condit, iile în care A este realizat, atunci C se poate realiza
împreună cu B sau fără a se fi realizat B :
P(C | A) = P( B| A) · P(C | A ∩ B) + P( B̄| A) · P(C | B̄ ∩ A)
P(C | A) = 0, 75 · 0, 5 + 0, 25 · 0, 2 = 0, 425
Rezultă
P( A|C ) = 0, 1 · 0, 425/0, 175 = 0, 242857
e) Avem relat, ia
P( A ∩ B|C ) = P( A ∩ B ∩ C )/P(C ) =
= P( A ∩ B) P(C | A ∩ B)/P(C )
unde :
P( A ∩ B) = 0, 1 · 0, 75 = 0, 075 ; P(C | A ∩ B) = 0, 5 ;
P(C ) = 0, 175.
Rezultă
P( A ∩ B|C ) = 0, 075 · 0, 5/0, 175 = 0, 214286
f) Avem relat, ia
P( A ∩ B̄|C ) = P( A ∩ B̄ ∩ C )/P(C ) =
= P( A ∩ B̄) P(C | A ∩ B)/P(C )
P( A ∩ B̄) = P( B̄) P( A| B̄) = 0, 5 · 0, 05 = 0, 025
Rezultă
P( A ∩ B̄|C ) = 0, 025 · 0, 2/0, 175 = 0.028571
g) Avem relat, ia
P( Ā ∩ B|C ) = P( Ā ∩ B ∩ C )/P(C ) =
= P( Ā ∩ B) P(C | Ā ∩ B)/P(C )
P( Ā ∩ B) = P( Ā) P( B| Ā) = 0, 9 · 0, 472222 = 0, 425
Rezultă
P( Ā ∩ B|C ) = 0, 425 · 0, 2/0, 175 = 0, 485714

1.2. DISTRIBUT, II DISCRETE 27
h) Avem relat, ia
P( Ā ∩ B̄|C ) = P( Ā ∩ B̄ ∩ C )/P(C ) =
= P( Ā ∩ B̄) P(C | Ā ∩ B̄)/P(C )
P( Ā ∩ B̄) = P( B̄) P( Ā| B̄) = 0, 5 · 0, 95 = 0, 475
Rezultă
P( Ā ∩ B̄|C ) = 0, 475 · 0, 1/0, 175 = 0, 271429
Remarcă. În relat, ie directă cu figura 1.5 s, i cu rezultatele

obt, inute, se verifică relat, iile :
P( A ∩ B|C ) + P( A ∩ B̄|C ) = P( A|C )

P( A ∩ B|C ) + P( B ∩ Ā|C ) = P( B|C )
P( A|C ) + P( B|C ) − P( A ∩ B|C ) + P( Ā ∩ B̄|C ) = 1
1.2 Distribut, ii discrete

6. O bancă are L = 1000 de client, i, fiecare cu un depozit de 1000
de lei. Probabilitatea ca un client să-s, i retragă cei 1000 lei într-o
zi este de q = 0, 001. Care este nivelul minim de lichiditate pe
care banca trebuie să-l aibă disponibil într-o zi oarecare pentru
a satisface cererile cotidiene de retragere ? Managementul băn-
cii impune un nivel de 99, 9% de satisfact, ie a client, ilor. Altfel
spus, 999 de client, i din 1000 să aibă s, ansa de a avea un răspuns
pozitiv la cererea lor. Premiză : client, ii băncii au o viat, ă linis, tită,
nu se preocupă unul de celălalt s, i nu intră în panică.
Solut, ie.
Fie N numărul de client, i care doresc să-s, i retragă depozitul de
1000 lei în aceeas, i zi. În premizele expuse în enunt, , N urmează
o distribut, ie binomială Bin( L, p) de parametrii L = 1000 s, i
q = 0, 001 :
P( N = 0) = p L = (1 − 0, 001)1000 = 0, 367695
P( N = 1) = CL1 q(1 − q) L−1 = 0, 368063
.....
P( N = k ) = CLk qk (1 − q) L−k
.....
Fie Smin nivelul minim de lichiditate cerut în enunt, s, i fie S

suma dorită de către client, i a fi retrasă într-o zi oarecare.
Conform enunt, ului, dorim ca în 99, 9% din cazuri să avem
acoperită suma dorită, respectiv S < Smin :
P(S < Smin ) = 0, 999
Pe de altă parte, fiecare client de acest tip ar dori să retragă

1000 lei, deci S = N · 1000.
Avem :
P( N ≥ [Smin /1000]) = 0, 001
respectiv
P( N < [Smin /1000]) = 0, 999
unde N ∼ Bin( L, q).

Tabel 1.1 – Valorile funct, iei de repartit, ie binomiale F (n, q)

pentru q = 0, 001
n F (n, q) n F (n, q)
0 0,367695 1 0,735758
n F (n, q) n F (n, q)
2 0,91979 3 0,981072
n F (n, q) n F (n, q)
4 0,9963619 5 0,9994107
Pentru un număr întreg n dat, fie :
n −1
F (n, q) = ∑ CLk (1 − q)k q L−k = Prob( N < n)
k =0
Se caută valoarea lui n, astfel încât n este parte întreagă din

F −1 (0, 999, q = 0, 001) plus 1. Dupa cum se observă în tabelul
1.1, valoarea cautată a lui n este 5.
În concluzie, nivelul minim de lichiditate este Smin este 5000
lei.
Observat, ie. În Mathematica următoarele linii calculează direct
valoarea cerută a cuantilei :
<< Statistics‘DiscreteDistributions‘
BD=BinomialDistribution[1000,0.001] ;
Nmin=Quantile[BD,0.999] ;
7. Cum se modifică suma minimă de mai sus, dacă banca ar avea

L = 10000 de client, i ?
Solut, ie. BD2=BinomialDistribution[10000,0.001] ;
Nmin2=Quantile[BD2,0.999] ;
Smin2=21000 lei.
8. Cum se modifică suma minimă de mai sus, dacă banca ar avea

L = 1000000 de client, i, iar nivelul de semnificat, ie ar scade la

99% ?
Solut, ie.
BD3=BinomialDistribution[1000000,0.001] ;
Nmin3=Quantile[BD3,0.99] ;
Smin3=1074000 lei.
Remarcă. Pentru valori mari ale lui L se poate utiliza relat, ia :
CLk pk (1 − p) L−k → e−λ · λk /k! pentru orice k ≥ 0, cu λ = L · q.
λ = L · q = 106 · 10−3 = 103
PD = PoissonDistribution[λ] ;
Nmin4=Quantile[PD,0.99] ;
Smin4=1074000 lei.
9. În fiecare an, independent de alt, i ani, un s, ofer are probabili-

tatea p de a avea un accident (dacă este un bărbat), respectiv
q dacă este o femeie. O companie de asigurări are un număr
egal de s, oferi asigurat, i bărbat, i, respectiv femei. Un asigurat
este ales aleator.
i) Care este probabilitatea ca acel asigurat să fi avut un
accident îıntr-un an ?
ii) Arătat, i că probabilitatea ca acest asigurat să fi avut
doi ani consecutivi accident este ( p2 + q2 )/2 ;
iii) Din lista celor care au avut un accident în anul res-
pectiv, se extrage aleator un nume. Care este proba-
bilitatea ca acel asigurat să fi avut un accident s, i în
cel de-al doilea an ?
iv) Care este probabilitatea ca un s, ofer care a avut n
accidente anuale consecutive să fie bărbat ? Dar fe-
meie ?
Solut, ie.
Compania de asigurari are un număr egal de asigurat, i femei
/ bărbat, i. În consecint, ă, probabilităt, ile de a alege aleator un
bărbat, respectiv o femeie din lista celor asigurat, i sunt egale

între ele s, i egale cu 0,5 adică P( F ) = P( B) = 0, 5.
Din teorema probabilităt, ilor totale rezultă probabilitatea ca
asiguratul ales aleator să fi avut un accident în anul respec-
tiv :
P( A) = P( B) · P( A| B) + P( F ) · P( A| F ) = 0, 5 · ( p + q) (1.12)
Fie A1 evenimentul "asiguratul ales a avut un accident în pri-

mul an", respectiv A2 evenimentul "asiguratul respectiv a avut
un accident în al doilea an". Se dores, te evaluarea probabilităt, ii
P ( A1 ∩ A2 ).
Conform teoremei probabilităt, ilor totale avem relat, ia :
P ( A1 ∩ A2 ) = P ( A1 ∩ A2 | B ) · P ( B ) + P ( A1 ∩ A2 | F ) · P ( F )
(1.13)
unde
P ( A1 ∩ A2 | B ) = P ( A1 | B ) · P ( A2 | B ) (1.14)
respectiv
P ( A1 ∩ A2 | F ) = P ( A1 | F ) · P ( A2 | F ) (1.15)
P( A1 ∩ A2 ) = 0, 5 · ( p2 + q2 ) (1.16)
În acest caz se dores, te evaluarea probabilităt, ii P( A2 | A1 ).

Avem :
P( A2 | A1 ) = P( A1 ∩ A2 )/P( A1 ) = ( p2 + q2 )/2 · 2/( p + q)

(1.17)
Rezultă :
P ( A2 | A1 ) = ( p2 + q2 ) / ( p + q ) (1.18)
10. Într-o zi sunt planificate să funct, ioneze în Sistemul Energetic

Nat, ional un număr egal de hidrogeneratoare, respectiv turbo-
generatoare. În fiecare oră, independent de alte ore, probabili-
tatea de a avea o avarie la un grup hidrogenerator este aceeas, i
q1 = 0, 005 - respectiv aceleas, i premize pentru un grup turbo-
generator, dar q2 = 0, 01. La sfârs, itul unui zile, un grup este
ales aleator din lista respectiva programată să opereze în SEN.
i) Care este probabilitatea de a fi ales un grup care a
suferit o avarie în respectiva zi ?
ii) Care este probabilitatea ca grupul ales să aibă o ava-
rie în primele 12 ore din ziua respectivă ?
iii) Care este probabilitatea ca un grup care a avut o
avarie în ziua respectivă să fie hidrogenerator ?
iv) Care este probabilitatea ca un grup care a avut o
avarie în ziua respectivă să fie turbogenerator ?
v) Într-un minut oarecare, care este probabilitatea de a
avea o avarie la un turbogenerator ?
vi) Într-un minut oarecare, care este probabilitatea de a
avea o avarie la un hidrogenerator ?
Solut, ie.
i) Fie H evenimentul "grupul ales este hidrogenerator", respec-
tiv T evenimentul "grupul ales este turbogenerator". Evident,
H s, i T sunt două evenimente mutual exclusive (incompati-
bile) : H ∩ T = Φ.
Fie A evenimentul "grupul ales a suferit o avarie în respectiva
zi". Acest eveniment se poate realiza fie împreună cu H, fie
împreună cu T :
A = ( A ∩ H) ∪ ( A ∩ T)
Evident, evenimentele A ∩ H s, i A ∩ T sunt mutual exclusive.

Aplicând teorema probabilităt, ilor totale, rezultă :
P( A) = P( H ) · P( A| H ) + P( T ) · P( A| T )
Dată fiind ipoteza unui număr egal de hidrogeneratoare / tur-

bogeneratoare, avem P( H ) = P( T ) = p = 0, 5
Pe de altă parte, probabilitatea ca într-o zi un hidrogenerator
să funct, ioneze cu succes este dată de relat, ia :
P( A| H ) = (1 − q1 )24 = 0, 886653
respectiv, disponibilitatea unei zile la nivelulul unui turboge-

nerator este :
P( A| T ) = (1 − q2 )24 = 0, 785678
Rezultă :
P( A) = p · ((1 − P( A| H )) + (1 − P( A| T )))
Numeric se obt, ine :
P( A) = 0, 5 · ((1 − 0, 886653) + (1 − 0, 785678)) = 0, 1638345
ii) Probabilitatea ca în primele 12 ore un hidrogenerator să

funct, ioneze cu succes este dată de relat, ia :
P12 ( A| H ) = (1 − q1 )12 = 0, 941623
respectiv, disponibilitatea similară la nivelulul unui turboge-

nerator este :
P12 ( A| T ) = (1 − q2 )12 = 0, 886385
Rezultă :
P12 ( A) = p · ((1 − P12 ( A| H )) + (1 − P12 ( A| T )))

Numeric se obtine :
P12 ( A) = 0, 5 · ((1 − 0, 941623) + (1 − 0, 886385)) = 0, 085996
iii) Probabilitatea ca un grup care a avut o avarie în ziua res-

pectivă să fie hidrogenerator este probabilitatea condit, ionată
P ( H | A ).
Aceasta se poate calcula cu relat, ia următoare ce derivă din
aplicarea teoremei intersect, iei s, i cea a probabilităt, ilor totale :
P( A ∩ H )
P( H | A) = = P( A| H ) · P( H )/P( A)
P( A)
Numeric se obt, ine :
P( H | A) = (1 − 0, 886653) · 0, 5/0, 1638345 = 0, 3459192
iv) Probabilitatea ca un grup care a avut o avarie în ziua res-

pectivă să fie turbogenerator este probabilitatea condit, ionată
P ( T | A ).
Aceasta se poate calcula, de asemenea, cu relat, ia următoa-
rea ce derivă din aplicarea teoremei intersect, iei s, i cea a
probabilităt, ilor totale :
P( A ∩ T )
P( T | A) = = P( A| T ) · P( T )/P( A)
P( A)
respectiv :
P( T | A) = (1 − 0, 785678) · 0, 5/0, 1638345 = 0, 6540808
Se verifică relat, ia P( T | A) + P( H | A) = 1. Dacă un grup este

avariat, atunci fie este turbogenerator, fie este hidrogenerator.
v) La nivelul unui minut oarecare i = 1, 2, . . . 60, fie Bi eveni-
mentul "funct, ionare cu succes a unui hidrogenerator", respec-
tiv fie pi probabilitatea de funct, ionare cu succes a hidrogene-
ratorului :
P( Bi ) = pi
La nivelul unei ore, disponibilitatea unui astfel de hidrogene-

rator se poate exprima sub forma unui S, I logic :
60
\
B= Bi
i =1
În premiza independent, ei evenimentelor Bi , avem relat, ia :
1 − q1 = p60
i
Rezultă pi = (1 − q1 )1/60 = 0, 9951/60 = 0, 999916

Indisponibilitatea unui minut la nivelul unui hidrogenerator
rezultă
q Hi = 1 − pi = 8, 4 · 10−5
vi) La nivelul unui minut oarecare i = 1, 2, . . . 60, fie Ci eveni-

mentul "funct, ionare cu succes a unui turbogenerator", respec-
tiv fie ri probabilitatea de funct, ionare cu succes a turbogene-
ratorului :
P(Ci ) = ri
La nivelul unei ore, disponibilitatea unui astfel de turbogene-

rator se poate exprima sub forma unui S, I logic :
60
\
C= Ci
i =1
În premiza independent, ei evenimentelor Ci , avem relat, ia :
1 − q2 = ri60
Rezultă ri = (1 − q2 )1/60 = 0, 991/60 = 0, 999832

Indisponibilitatea unui minut la nivelul unui turbogenerator
rezultă
q Ti = 1 − ri = 1, 68 · 10−4
11. Fie două grupuri Diesel de alimentare de securitate a servi-
ciilor vitale clasă III dintr-o centrală nucleară. Fie ρ1 probabi-
litatea de succes la o solicitare de demarare a grupului Die-
sel 1, respectiv ρ2 probabilitatea de succes la o solicitare de
demarare a grupului Diesel 2. Se consideră valabilă ipoteza
independent, ei : la orice solicitare de demarare, probabilitatea
de succes este aceeas, i, indiferent câte es, ecuri s-au înregistrat
apriori. Fie X o variabilă aleatoare discretă semnificând numă-
rul de solicitări ale grupului Diesel 1 până la pornire (succes),
respectiv Y o variabilă aleatoare discretă semnificând numărul
de solicitări ale grupului Diesel 2 până la pornire (succes) s, i
fie Z = min{ X, Y }.
i) Care este distribut, ia v.a. X ?
ii) Care este distribut, ia v.a. Z ?
iii) Care este probabilitatea de a avea cel put, in un grup
Diesel pornit cu succes de la prima solicitare ?
iv) Care este probabilitatea a avea ambele grupuri Diesel
pornite cu succes de la prima solicitare ?
Răspuns.
i) În premizele date, X urmează o distribut, ie geometrică de
parametru ρ1 :

1 2 ... n ...
X=
ρ1 (1 − ρ1 )ρ1 ... (1 − ρ1 )n−1 ρ1 . . .
Similar, Y urmează o distribut, ie geometrică de parametru ρ2 :

1 2 ... n ...
Y=
ρ2 (1 − ρ2 )ρ2 ... (1 − ρ2 )n−1 ρ2 . . .
ii)
Avem
P ( Z = 1) = P ( X = 1 ∪ Y = 1) =
= P ( X = 1 ) + P (Y = 1 ) − P ( X = 1 ∩ Y = 1 ) =
= ρ1 + ρ2 − ρ1 ρ2
P( Z = 2) = P(( X = 2 ∩ Y ≥ 2) ∪ (Y = 2 ∩ X ≥ 2)) =
= P ( X = 2 ∩ Y ≥ 2 ) + P (Y = 2 ∩ X ≥ 2 ) −
− P ( X = 2 ∩ Y = 2) =
= (1 − ρ1 ) ρ1 (1 − ρ2 ) + (1 − ρ2 ) ρ2 (1 − ρ1 ) −
− ρ1 ρ2 ((1 − ρ1 )(1 − ρ2 ) =
= (1 − ρ1 )(1 − ρ2 )(ρ1 + ρ2 − ρ1 ρ2 )
Prin induct, ie matematică se obt, ine că Z urmează o distribut, ie

geometrică de parametru ρ = ρ1 + ρ2 − ρ1 ρ2 .
iii) Probabilitatea cerută este P( Z = 1). Conform ii), avem
P ( Z = 1) = ρ1 + ρ2 − ρ1 ρ2 .
iv) Probabilitatea cerută este P( X = 1 ∩ Y = 1) = ρ1 ρ2 .
12. Fie un supermarket care este vizitat într-o zi de n persoane.
O persoană oarecare are probabilitatea p de a cumpăra ceva
din magazin, respectiv 1 − p de a pleca fără a cumpăra ni-
mic. La sfârs, itul zilei, soft-ul este în imposibilitate de a furniza
cât, i client, i au trecut pe la casele de marcat. Fie N numărul de
client, i care au cumpărat cel put, in un produs din magazin s, i
deci au trecut pe la vreo casă de marcat.
a) Propunet, i o distribut, ie discretă pentru v.a. N ;
b) Propunet, i o distribut, ie discretă aproximativă pentru
v.a. N - în cazul unui număr mare de client, i ;
c) Pentru p = 0, 9 s, i n = 70 calculat, i probabilitatea de a

avea cel put, in 50 de client, i care să îs, i facă cumpără-
turi de la respectivul supermarket în ziua dată.
Solut, ie.
a) Fiecare client are probabilitatea p de cumpăra independent
de decizia celorlalt, i client, i. Din acest motiv, N urmează o
distribut, ie binomială de parametrii n s, i p : N ∼ Bin(n, p).
b) În acest caz, distribut, ia binomială poate fi aproximată prin
distribut, ie Poisson de parametru λ = np.
c) Probabilitatea cerută se poate exprima sub forma
49
λi −λ
P( N ≥ 50) = 1 − P( N ≤ 49) = 1 − ∑ e
i =0
i!
Pentru λ = 0, 9 · 70 = 63, se obt, ine P( N ≥ 50) = 0, 959584.

13. Un punct material P se deplasează prin salturi succesive în
vârfurile A, B, C s, i centrul de greutate G al unui triunghi echi-
lateral. La momentul de timp t = 0 el se găses, te în centrul de
greutate G. Apoi sare - de o manieră echiprobabilă - spre unul
dintre vârfurile triunghiului A,B,C. În continuare sare echipro-
babil la orice moment de timp t = n (n=1,2,...) spre oricare din
cele trei puncte conexe în raport cu punctul unde se află.
a) Calculat, i probabilitatea ca el să revină pentru prima
dată la t = n în G ;
b) Calculat, i probabilitatea ca el să revină în G.
Solut, ie.
a) Dacă la t = 0 punctul material se află în centrul de greutate
G, atunci la t = 1 poate fi - de o manieră echiprobabilă într-
unul din vârfurile triunghiului A, B sau C (probabilitate 1/3).
Deci, probabilitatea de revenire în G pentru prima dată are sens
pentru n ≥ 2.
Fie Ak evenimentul "P revine pentru prima dată în G la momen-

tul t = k".
Atunci, probabilitatea cerută se poate exprima sub forma :
P ( A 1 ∩ A 2 ∩ . . . ∩ A n −1 ∩ A n ) (1.19)
Pornind de la teorema intersect, iei, această probabilitate se

poate scrie sub forma :
P ( A 1 ) · P ( A 2 | A 1 ) · · · P ( A n | A 1 ∩ A 2 . . . ∩ A n −1 ) (1.20)
La t = 1, avem P( A1 ) = 1 deoarece P se găses, te sigur într-unul

din vârfurile triunghiului, deci sigur nu în punctul G.
Pe de altă parte, dacă la t = k − 1, P se află într-unul din vârfu-
rile triunghiului, atunci sunt 2/3 s, anse să evite G la momentul
următor de timp t = k :
P( Ak | A1 ∩ A2 . . . ∩ Ak−1 ) = 2/3
În consecint, ă, avem :
P( Ak | A1 ∩ A2 . . . ∩ Ak−1 ) = 1/3
Deci, probabilitatea cerută este :
P( A1 ∩ A2 ∩ . . . ∩ An ) = 1 · 2/3 · · · 2/3 · 1/3 = 1/3 · (2/3)n−2
b) Fie B evenimentul "Punctul material P revine în G".

Evident, B se poate realiza dacă A2 se realizează sau A3 se
realizează sau ... Ak se realizează ...
∞
[
B= Ak
k =2
Evenimentele Ak sunt două câte două incompatibile.

∞ ∞
P( B) = ∑ P( Ak ) = 1/3 · ∑ (2/3)n−2
k =2 k =2
Seria ∑∞ k =2 (2/3)
n−2 se poate scrie sub forma 1/ (1 − 2/3). Re-
zultă că P( B) = 1. Evenimentul B este cert ; punctul material

va reveni în G de o manieră sigură.
14. Într-o centrală electrică, două evenimente A s, i B pot apare
aleator în aceeas, i zi dintr-o lună, independent unul de celalălt.
Zilele în care pot apare evenimentele respective sunt nume-
rotate de la 1 la n − 2. Oricare din cele două evenimente de
mai sus rămâne activ încă 2 zile de la ziua aparit, iei, după care
este resetat. Rezultă că zilele în care putem avea ambele eveni-
mente realizate (apărute sau active) sunt de la 1 la n.
a) Calculat, i probabilitatea de a avea cele două eveni-
mente apărute - în aceeas, i zi ;
b) Calculat, i probabilitatea de a avea cele două eveni-
mente apărute - cu o zi diferent, ă între ele ;
c) Calculat, i probabilitatea de a avea ambele eveni-
mente apărute active - în cel put, in o zi.
Solut, ie.
a) Fie Ak evenimentul "A apare în ziua k", respectiv Bk eveni-
mentul "B apare în ziua k".
Fie E evenimentul "A s, i B apar în aceeas, i zi" :
−2
n[
E= ( Ak ∩ Bk )
k =1
Pentru orice k, (1 ≤ k ≤ n − 2), evenimentele Ak ∩ Bk sunt

incompatibile două câte două, întrucât ele pot apare împreună
fie în prima ziua, fie în a doua zi, ..., fie în a (n − 2)-a zi.
Pe de altă parte, dată fiind independent, a evenimentelor în

discut, ie, avem :
P( Ak ∩ Bk ) = P( Ak ) P( Bk )
Rezultă :
n −2
P( E) = ∑ P( Ak ) P( Bk )
k =1
Dacă se alege o distribut, ie echiprobabilă (uniformă), avem

P( Ak ) = 1/(n − 2), respectiv P( Bk ) = 1/(n − 2), cu k =
1, 2, . . . n − 2.
Rezultă :
n −2
P( E) = ∑ 1/(n − 2)2 = (n − 2)/(n − 2)2 = 1/(n − 2)
k =1
b) O zi diferent, ă între aparit, ii implică faptul că unul dintre

următoarele evenimente realizate : Ak ∩ Bk+1 , cu 1 ≤ k ≤ n − 3,
respectiv evenimentul A apare cu 1 zi înaintea lui B sau
Bj ∩ A j+1 , cu 1 ≤ j ≤ n − 3, respectiv evenimentul B apare cu
1 zi înaintea lui A.
Fie F evenimentul căutat :

!  
−3
n[ [ −3
n[
F= ( Ak ∩ Bk+1 )  ( B j ∩ A j +1 ) 
k =1 j =1
Evenimentele Ak ∩ Bk+1 cu 1 ≤ k ≤ n − 3 s, i Bj ∩ A j+1 cu 1 ≤

j ≤ n − 3 formează 2 · (n − 3) evenimentele incompatibile două
câte două, respectiv de la A apare în prima zi s, i B apare în a
doua zi, ..., până la A apare în a (n − 3)-a zi s, i B apare în a
(n − 2)-a zi respectiv (n − 3) situat, ii. B apare în prima zi s, i A
apare în a doua zi, ..., până la B apare în a (n − 3)-a zi s, i A
apare în a (n − 2)-a zi, respectiv (n − 3) situat, ii.
În total 2(n − 3) cazuri.

Rezultă :
n −3 n −3
P( F ) = ∑ P( Ak ∩ Bk+1 ) + ∑ P( Bj ∩ A j+1 )
k =1 j =1
respectiv
n−3 n−3 2( n − 3)
P( F ) = + =
( n − 2)2 ( n − 2)2 ( n − 2)2
c) Fie G evenimentul "A s, i B apar la două zile diferent, ă"’ :

!  
−4
n[ [ −4
n[
G= ( Ak ∩ Bk+2 )  ( B j ∩ A j +2 ) 
k =1 j =1
Evenimentele Ak ∩ Bk+2 cu 1 ≤ k ≤ n − 4 s, i Bj ∩ A j+2 cu 1 ≤

j ≤ n − 4 formează 2 · (n − 4) evenimentele incompatibile două
câte două, respectiv de la A apare în prima zi s, i B apare în a
treia zi, ..., până la A apare în a (n − 4)-a zi s, i B apare în a
(n − 2)-a zi, respectiv (n − 4) situat, ii. B apare în prima zi s, i
A apare în a treia zi, ..., până la B apare în a (n − 4)-a zi s, i A
apare în a (n − 2)-a zi, respectiv (n − 4) situat, ii.
În total 2(n − 4) cazuri.
Rezultă :
n −4 n −4
P( G ) = ∑ P( Ak ∩ Bk+2 ) + ∑ P( Bj ∩ A j+2 )
k =1 j =1
respectiv
P ( G ) = 2( n − 4) / ( n − 2)2
Fie H evenimentul "A s, i B sunt active cel put, in o zi", respectiv

H = E ∪ F ∪ G.
În termen de probabilităt, i, avem :
P( H ) = P( E) + P( F ) + P( G )
Se obt, ine :
P( H ) = (5n − 16)/(n − 2)2

15. O familie cu doi copii, având copilul cel mare băiat, este aleasă
aleator. Care este probabilitatea de a fi o fată cel de-al doilea
copil al acestei familii ?
Solut, ie.
Fie p probabilitatea ca un copil să se nască băiat, respectiv q
probabilitatea ca un copil să se nască fată. Se poate presupune
independent, a acestor două evenimente, respectiv indiferent
cât, i băiet, i sau câte fete sunt într-un es, antion dat, probabili-
tatea ca următorul copil care se va nas, te să fie băiat / fata este
aceeas, i / neschimbată, indiferent cât, i băiet, i / fete existau la
acel moment în respectivul es, antion. De asemenea, se poate
presupune că p = q = 0, 5.
Lista familiilor cu doi copii cuprinde combinat, iile : ( B, B),
( B, F ), ( F, B) s, i ( F, F ), unde prima literă se referă la primul
copil născut în familie, respectiv a doua literă se referă la cel
de-al doilea copil născut.
Din această listă au fost selectate ulterior în vederea extragerii
aleatoare specificate în enunt, numai familiile cu ( B, B), ( B, F ).
Rezultă că există un caz favorabil din două, deci probabilitatea
cerută este 1/2.
16. O familie cu doi copii, având cel put, in un băiat, este aleasă
aleator. Care este probabilitatea ca, în aceste condit, ii, această
familie să aibă o fată ?
Solut, ie.
Ca s, i în enunt, ul de mai sus, lista familiilor cu doi copii cu-
prinde combinat, iile : ( B, B), ( B, F ), ( F, B) s, i ( F, F ).
Din această listă au fost selectate ulterior în vedere extragerii

aleatoare specificate în enunt, numai familiile având cel put, in
un băiat, respectiv ( B, B), ( B, F ), ( F, B).
Rezultă că există două cazuri favorabile din trei, deci probabi-
litatea cerută este 2/3.
17. Probabilitatea de a avea un accident într-un minut oarecare
într-o sect, iune dată a unei autostrăzi este q = 10−5 . Care este
probabilitatea P de a nu avea nici un accident într-un an în
sect, iunea respectivă, în aceste condit, ii ?
Solut, ie.
Probabilitatea de a nu avea nici un accident în sect, iunea dată,
într-un minut oarecare este p = 1 − q = 0, 99999.
Într-un an sunt N = 8760 · 60 = 525600 minute.
Probabilitatea cerută este
P = p N = 0, 99999525600 = 5, 216 · 10−3
1.3 Distribut, ia exponent, ială

18. Pentru enunt, ul de mai sus, în ipoteza unei distribut, ii
exponent, iale a v.a. T "durata între două accidente conse-
cutive în sect, iunea dată a autostrăzii" (variabilă numită s, i
interval de recurent, ă), să se exprime :
a) Intensitatea λ a producerii unui accident ;
b) Calculat, i valoarea as, teptată a intervalului de
recurent, ă.
Solut, ie.
a) În cazul distribut, iei exponent, iale T ∼ Exp(λ), probabilita-
tea de succes, respectiv t = 1 an fără nici un astfel de eve-
niment rutier este :
R ( t ) = e−λ·t
1.4. DISTRIBUT, IA UNIFORMĂ 45
Impunând
R(t) = p N
se obt, ine după logaritmare o intensitate exprimată în h−1 :
8760 · 60
λ = N/t · ln(1/p) = ln(1/0, 99999) ≈ 6 · 10−4
8760
b) Valoarea as, teptată a intervalului de recurent, a este media
variabilei aleatoare T.
Z ∞ Z ∞
E[ T ] = t · f (t)dt = t · (−) R0 (t)dt
0 0
Integrând prin părt, i, se obt, ine :
Z ∞
E[ T ] = R(t)dt = 1/λ
0
Valoarea as, teptată este deci E[ T ] = 1/λ = 1666, 666 h, respec-

tiv 69, 4 zile.
1.4 Distribut, ia uniformă

19. Problema întâlnirii. Domnul X are un rendez-vous cu
Doamna Y azi între orele 17 s, i 18. Fiecare dintre ei se de-
cide de a nu îl as, tepta pe celălălt mai mult de t = 10 minute,
nici unul nu cunoas, te momentul de timp la care celălălt va
ajunge. Se presupune că fiecare dintre ei soses, te independent
unul de celălalt s, i că avem o distribut, ie uniformă a timpului
la care se ajunge la rendez-vous.
a) Determinat, i probabilitatea unei întâlniri ;
b) Doamna Y ajunge la momentul de timp t între orele
17 s, i 18. Care este probabilitatea ca să îl întâlnească
pe Domnul X ?
c) Sosind la momentul de timp t, Doamna Y nu găses, te

pe nimeni. Care este probabilitatea de a-l întâlni pe
Domnul X în aceste condit, ii ?
Solut, ie.
a) Fie X o v.a. continuă reprezentând timpul scurs de la ora
17 : 00 până la sosirea Domnului X la locul de rendez-vous. Fie
Y o v.a. continuă reprezentând timpul scurs de la ora 17 : 00
până la sosirea Doamnei Y în acelas, i loc. Cele două v.a. X s, i
Y sunt independente. X poate să ia valori în intervalul [0, 1].
Astfel, X = 0 dacă soses, te la ora 17 : 00, respectiv X = 1
dacă soses, te la ora 18 : 00. Mai mult, X urmează o distribut, ie
uniformă X ∼ Uni f (0, 1). Cu alte cuvinte, apriori nu există
nici o preferint, ă în alegerea momentului de sosire a Domnului
X, toate valorile fiind la fel de probabile. Similar, Y = 0 dacă
Doamna Y soses, te la ora 17 : 00, respectiv Y = 1 dacă Doamna
Y soses, te la ora 18 : 00. Y urmează , de asemenea, o distribut, ie
uniformă Y ∼ Uni f (0, 1). Cum X, respectiv Y vin sigur la în-
tâlnire, integralele densităt, ilor de probabilitate sunt respectiv
egale cu 1.
Din punct de vedere matematic, condit, ia de a avea loc întâlni-
rea este exprimată sub forma inegalităt, ii | X − Y | ≤ 1/6, res-
pectiv −1/6 ≤ X − Y ≤ 1/6.
Probabilitatea unei întâlniri rezultă :
Z 1 Z y+1/6
P{| X − Y | ≤ 1/6} = g(y) f ( x )dx
0 y−1/6
Cum funct, ia densitate de probabilitate f(x) este egală cu 1 pen-

tru orice x ∈ [0, 1], respectiv 0 în rest, rezultă :
Z y+1/6
f ( x )dx = (y + 1/6) − (y − 1/6) = 1/3
y−1/6
Similar, funct, ia densitate de probabilitate g(y) este egală cu 1

pentru orice y ∈ [0, 1], respectiv 0 în rest.
Fig. 1.6 – Definit, ia s, i densităt, ile de probabilitate ale v.a. X s, i Y

Rezultă :
P{| X − Y | ≤ 1/6} = 1/3

b) Dacă cunoas, tem momentul t ∈ [0, 1] , condit, ia de a avea loc
întâlnirea este exprimată sub forma inegalităt, ii | X − t| ≤ 1/6,
respectiv −1/6 ≤ X − t ≤ 1/6.
Probabilitatea unei întâlniri rezultă :
Z t+1/6
I = P{| X − t| ≤ 1/6} = f ( x )dx
t−1/6
Aceasta se exprimă astfel :

R t+1/6
- pentru t ∈ [0, 1/6] : I = 0 f ( x )dx = 1/6 + t ;
R t+1/6
- pentru t ∈ [1/6, 5/6] : I = t−1/6 f ( x )dx = 2/6 = 1/3 ;
R1
- pentru t ∈ [5/6, 1] : I = t−1/6 f ( x )dx = 7/6 − t.
În figura 1.7 este exprimată probabilitatea de întâlnire ca
funct, ie de momentul de timp t.
Se remarcă faptul că este de dorit ca Doamna Y să nu sosească
mai devreme de ora 17 : 10 , respectiv mai târziu de ora 17 :50.
c) S, i în acest caz, condit, ia de a avea loc întâlnirea este expri-
mată sub forma inegalităt, ii | X − t| < 1/6. Această condit, ie
trebuie coroborată cu faptul că la momentul t al sosirii sale,
Doamna Y nu a găsit pe nimeni. Fie X soses, te mai târziu
(X > t), fie X a sosit deja s, i a plecat (X < t − 1/6).
Rezultă că se dores, te evaluarea unei probabilităt, i
condit, ionate :
P{| X − t| < 1/6|( X > t) ∪ ( X < t − 1/6)}

Fie evenimentele :
A = { X < t + 1/6} ;
B = { X > t − 1/6} ;
Fig. 1.7 – Probabilitatea de întâlnire ca funct, ie de momentul t
C = { X > t} ;
D = { X < t − 1/6}.
Probabilitatea condit, ionată de mai sus se exprimă astfel :

P{ A ∩ B|C ∪ D } = P{ A ∩ B ∩ (C ∪ D )}/P{C ∪ D }
Exprimând logic, obt, inem :

A ∩ B ∩ (C ∪ D ) = ( A ∩ B ∩ C ) ∪ ( A ∩ B ∩ D )
Evenimentele B s, i D sunt mutual exclusive (incompatibile). De
asemenea, B ∩ C = C. Rezultă că A ∩ B ∩ (C ∪ D ) = A ∩ C.
Probabilitatea evenimentului A ∩ C este :
Z t+1/6
I1 = P{( X > t) ∩ ( X < t + 1/6)} = f ( x )dx
t
Probabilitatea evenimentului C ∪ D este :

I2 = P{( X > t) ∪ ( X < t − 1/6)} =
= 1 − P{( X < t) ∩ ( X > t − 1/6)}
În figura 1.8 este exprimată probabilitatea cerută ca funct, ie de

momentul de timp t.
Fig. 1.8 – Probabilitatea condit, ionată
Prima integrală se exprimă astfel :

R t+1/6
- pentru t ∈ [0, 5/6] : I1 = t f ( x )dx = 1/6 ;
R1
- pentru t ∈ [5/6, 1] : I1 = t f ( x )dx = 1 − t.
Similar, P{( X < t) ∩ ( X > t − 1/6)} se poate exprima astfel :
Rt
- pentru t ∈ [1/6, 1] : t−1/6 f ( x )dx = 1/6 ;
Rt
- pentru t ∈ [0, 1/6] : t−1/6 f ( x )dx = t.
Rezultă cea de-a doua integrală :
Rt
- pentru t ∈ [1/6, 1] : I2 = 1 − t−1/6 f ( x )dx = 5/6 ;
Rt
- pentru t ∈ [0, 1/6] : I2 = 1 − t−1/6 f ( x )dx = 1 − t.
Raportul între cele două integrale este probabilitatea cerută :
P{| X − t| < 1/6|( X > t) ∪ ( X < t − 1/6)} = I1/I2

1.5. DISTRIBUT, IA NORMALĂ 51
exprimat astfel :
- pentru t ∈ [0, 1/6] : I1/I2 = 1/6/(1 − t) ;
- pentru t ∈ [1/6, 5/6] : I1/I2 = 1/6/5/6 = 0, 2 ;
- pentru t ∈ [5/6, 1] : I1/I2 = (1 − t)/5/6 ;
1.5 Distribut, ia normală

20. Într-o stat, ie de metrou, garniturile se succed din zece în zece
minute. O garnitură este programată să sosească la fiecare 10
minute, începând cu orele 5 : 00. Timpul de stat, ionare al unei
garnituri la peroanele stat, iei este de 1 minut.
Perturbat, iile din trafic pot provoca o abatere stardard de 2 mi-
nute, în raport cu ora programată de sosire în stat, ie, respectiv
o distribut, ie normală a timpului de intrare în stat, ie al garnitu-
rii, cu o valoare as, teptată egală cu ora s, i minutul programat,
respectiv σ = 2 minute.
Un călător poate sosi aleator în stat, ie între orele 7 : 54 s, i 8 : 06.
Care este probabilitatea ca acest călător să găsească deja un
tren în stat, ie ?
Solut, ie.
Fie X o v.a. continuă desemnând momentul de timp la
care călătorul intră pe peronul stat, iei respective. Conform
enunt, ului, distribut, ia lui X este uniformă X ∼ Uni f (7H :
54min, 8H : 06min).
Fie Y o v.a. continuă desemnând timpul de intrare în stat, ie al
garniturii de metrou programată să sosească la ora 7H :50min.
Distribut, ia lui Y este normală Y ∼ N (µ = 7H : 50min, σ =
2min).
Fie Z = X − Y. X s, i Y sunt două v.a. independente. Sosi-
rea călătorului pe peron nu modifică (cres, te / scade) proba-
bilitatea ca metroul să sosească la timp în stat, ie s, i reciproc.
Cerint, a din enunt, se exprimă astfel : 0 < Z < 1min, respectiv

0 < Z < 0, 0167h.
Fig. 1.9 – Cele două v.a. X, Y s, i trei cazuri analizate
Fie f 1 ( x ) densitatea de probabilitate a v.a. X, respectiv

f 2 (y) densitatea de probabilitate a v.a. Y. Atunci, funct, ia
de repartit, ie a v.a. Z este dată de relat, ia :
Z Z
F (z) = f 1 ( x ) f 2 (y)dxdy (1.21)
0< x − y < z
Probabilitatea cerută în enunt, este :
P = F (z = 0, 0167h) − F (z = 0) (1.22)
Avem :
f 1 ( x ) = 5h−1
pentru 7, 9h ≤ x ≤ 8, 1h.
f 1 ( x ) = 0 în rest.
respectiv
√ 2
f 2 (y) = 1/(0, 033 2π )e−0,5((y−7,92)/0,033) (1.23)
1.6. DISTRIBUT, IA LOGNORMALĂ 53
Fie schimbarea de variabilă u = x − y ; v = y. Rezultă :

Z z Z ∞
F (z) = du f 1 (u + v) f 2 (v)dv (1.24)
−∞ −∞
respectiv
Z z Z 8,1 √ 2
F (z) = du 5/(0, 033 2π )e−0,5((v−7,92)/0,033) dv (1.25)
−∞ 7,9
Integrând în Mathematica se obt, ine :
P = F (z = 0, 0167h) − F (z = 0) = 0, 0500 (1.26)
1.6 Distribut, ia lognormală

21. Fie o componentă având o distribut, ie lognormală a timpului
său de reparat, ii (indisponibilitate) LogLN ( a = 2; b = 1, 2).
a) Calculat, i durata as, teptată (medie) a timpului de
reparat, ii ;
b) Calculat, i abaterea standard a timpului de reparat, ii ;
c) Dacă la momentul de timp egal cu 75% din du-
rata as, teptată de mai sus, componenta era încă în
reparat, ii, care este probabilitatea ca reparat, ia să
se încheie în termenul as, teptat (100% din valoarea
as, teptată) ?
d) Indicat, i abcisa pentru care densitatea de probabili-
tate are un maxim ;
e) Indicat, i abcisa pentru care intensitatea de reparare
are un maxim.
Răspuns.
a) Durata as, teptată (medie) a timpului de reparat, ii este E[ Tr ] =
R∞ 2
0
t · f (t)dt = e a+b /2 = 15, 18h ;
b) Abaterea standard a timpului p 2 de reparat, ii este σ[ Tr ] =

p
a + b 2 /2
2 2
E[ Tr ] − E [ Tr ] = e b
e − 1 = 27, 24h ;
c) P{11, 385 < Tr < 15, 18| Tr > 11, 385} = 0, 236715 ;
d) Tr = 1, 7 h ;
e) Intensitatea de reparare este µ(t) = f (t)/(1 − F (t)). Repre-
zentările grafice sunt prezentate în figurile 1.10, respectiv 1.11
(ultima în coordonate logaritmice).
Fig. 1.10 – Intensitatea de reparare

Fig. 1.11 – Intensitatea de reparare - reprezentare în coordonate

logaritmice
Aplicat, ii propuse
22. Fie 3 evenimente aleatoare A, B, C. Evenimentele A s, i B sunt

independente.
este 0, 4 - respectiv P(C | A ∩ B) = 0, 4.
aparit, iei lui C este 0, 2 - respectiv P(C | A ∩ B̄) = 0, 2, aceeas, i s, i
în cazul A nu este realizat, B este realizat, respectiv P(C | Ā ∩
B) = 0, 3.
Dacă atât A cât s, i B nu sunt realizate, atunci P(C | Ā ∩ B̄) = 0.1
Dependent, a între C s, i evenimentele A s, i B a fost prezentată în
figura 1.2 (Aplicat, ii rezolvate).
Să se calculeze, în ipoteza probabilităt, ii aparit, iei evenimentu-
lui A de 0, 8 respectiv a probabilităt, ii aparit, iei evenimentul B
de 0, 7 :
b) dacă evenimentul C a apărut, care este probabilitatea ca

e) dacă evenimentul C nu a apărut, care este probabilitatea ca
evenimentul B să nu fie apărut ?
f) dacă evenimentul C nu a apărut, care este probabilitatea ca
g) dacă evenimentul C nu a apărut, care este probabilitatea ca
23. Într-o centrală electrică, trei evenimente A, B s, i C pot apare

aleator în aceeas, i zi dintr-o lună, independent unul de celalălt.
Zilele în care pot apare evenimentele respective sunt numero-
tate de la 1 la n − 3. Oricare din cele trei evenimente de mai
sus rămâne activ încă 3 zile de la ziua aparit, iei, după care este
resetat. Rezultă că zilele în care putem avea trei evenimente
realizate (apărute sau active) sunt de la 1 la n.
a) Calculat, i probabilitatea de a avea cele trei eveni-
mente apărute - în aceeas, i zi ;
b) Calculat, i probabilitatea de a avea cele trei eveni-
mente apărute - cu o zi diferent, ă între ele ;
c) Calculat, i probabilitatea de a avea trei evenimente
apărute active - în cel put, in o zi.
24. Într-o zi sunt planificate să funct, ioneze în Sistemul Energe-
tic Nat, ional un număr de 25 hidrogeneratoare, respectiv 15
turbogeneratoare. În fiecare oră, independent de alte ore, pro-
babilitatea de a avea o avarie la un grup hidrogenerator este
aceeas, i q1 = 0, 005 - respectiv aceleas, i premize pentru un grup
turbogenerator, dar q2 = 0, 01. La sfârs, itul unui zile, un grup
este ales aleator din lista respectiva programată să opereze în

SEN.
i) Care este probabilitatea de a fi ales un grup care a
suferit o avarie în respectiva zi ?
ii) Care este probabilitatea ca grupul ales să aibă o ava-
rie în primele 12 ore din ziua respectivă ?
iii) Care este probabilitatea ca un grup care a avut o
avarie în ziua respectivă să fie hidrogenerator ?
iv) Care este probabilitatea ca un grup care a avut o
avarie în ziua respectivă să fie turbogenerator ?
v) Într-un minut oarecare, care este probabilitatea de a
avea o avarie la un turbogenerator ?
vi) Într-un minut oarecare, care este probabilitatea de a
avea o avarie la un hidrogenerator ?
25. O sucursală de distribut, ie a energiei electrice are L = 1000 de
client, i, fiecare cu o putere instalată de 20 kW. La orice moment
de timp al unei zile, probabilitatea ca un client să solicite pute-
rea instalată este p1 = 0, 3 pentru 50% din puterea sa instalată
probabilitatea este p2 = 0, 5 respectiv probabilitatea de a nu
solicita putere este p3 = 0, 2. Care este nivelul minim de pu-
tere pe care sucursala trebuie să-l aibă disponibil într-o zi oa-
recare pentru a satisface solicitările cotidiene ? Managementul
sucursalei impune un nivel de 99, 9% de satisfact, ie a client, ilor.
Altfel spus, 999 de client, i din 1000 să aibă nivelul de putere
solicitat. Premiză : client, ii sucursalei au o cerere independentă de
putere, unul fat, ă de celălalt.
26. Fie o componentă având o distribut, ie lognormală a timpului
său de funct, ionare (disponibilitate) LogLN ( a = 6; b = 1, 2).
a) Calculat, i durata as, teptată (medie) a timpului de
funct, ionare ;
b) Calculat, i abaterea standard a timpului de

funct, ionare ;
c) Dacă la momentul de timp egal cu 50% din durata
as, teptată de mai sus, componenta era în funct, ionare,
care este probabilitatea ca această componentă să fie
în această stare s, i la momentul t = 100% din valoa-
rea as, teptată ;
d) Indicat, i abcisa pentru care densitatea de probabili-
tate are un maxim ;
e) Indicat, i abcisa pentru care intensitatea de defect are
un maxim.
27. O familie cu trei copii, având copilul cel mare băiat, este aleasă
aleator. Care este probabilitatea de a fi o fată cel de-al doilea
copil (mijlociu) al acestei familii ?
28. În fiecare an, independent de alt, i ani, un s, ofer are probabili-
tatea p de a avea un accident (dacă este un bărbat), respectiv
q dacă este o femeie. O companie de asigurări are un număr
N1 = 1000 asigurat, i bărbat, i, respectiv N2 = 500 asigurat, i fe-
mei. Un asigurat este ales aleator.
i) Care este probabilitatea ca acel asigurat să fi avut un
accident îıntr-un an ?
ii) Care este probabilitatea ca acest asigurat să fi avut
doi ani consecutivi accident ?
iii) Din lista celor care au avut un accident în anul res-
pectiv, se extrage aleator un nume. Care este proba-
bilitatea ca acel asigurat să fi avut un accident s, i în
cel de-al doilea an ?
iv) Care este probabilitatea ca un s, ofer care a avut n
accidente anuale consecutive să fie bărbat ? Dar fe-
meie ?
29. Două persoane pot sosi într-un anumit loc, cu aceeas, i proba-
bilitate, în orice moment din intervalul [0, T ]. Să se determine
probabilitatea ca intervalul de timp dintre sosirile lor să nu fie
mai mare decât t (0 < t < T).
Răspuns. Probabilitatea cerută este 1 − (1 − t/T )2 .
30. Două garnituri A, B încărcate cu păcură trebuie descărcate la
aceeas, i rampă a unei centrale termoelectrice. Momentele sosi-
rii celor două garnituri sunt independente s, i uniform distri-
buite, în decursul unei zile (24 de ore). Timpul de descărcare
al garniturii A este de 1 oră, respectiv pentru B este de 2 ore.
Care este probabilitatea ca a doua garnitură care soses, te să
găsească rampa ocupată ?
Răspuns. Fie x momentul sosirii garniturii A, respectiv y mo-
mentul sosirii garniturii B. Probabilitatea cerută este dată de
integrala f ( x, y) pe domeniul ∆, has, urat în figura 1.12. Nume-
ric, probabilitatea cerută este 0, 121.
Fig. 1.12 – Calculul grafic al probabilităt, ii
31. Pentru enunt, ul problemei întâlnirii, se propune o altă

distribut, ie, în sensul că X urmează o distribut, ie normală
X ∼ N (µ1 = 1/2h, σ1 = 1/6h), respectiv Y urmează o
distribut, ie normală Y ∼ N (µ2 = 1/3h, σ2 = 1/5h). X s, i

Y sunt, de asemenea, independente. Celelalte date rămân
neschimbate.
a) Determinat, i, în acest caz, probabilitatea unei intâl-
niri ;
b) Doamna Y ajunge la momentul de timp t între orele
17 s, i 17 :30. Care este probabilitatea ca să îl întâl-
nească pe Domnul X ?
c) Sosind la ora t, Domnul X nu găses, te pe nimeni.
Care este probabilitatea de a o întâlni pe Doamna Y
în aceste condit, ii ?
32. Cum se modifică valoarea probabilităt, ii cerute în problema
metroului, dacă călătorul sos, este aleator în stat, ie între orele
7 : 56 s, i 8 : 04 ? Dar între orele 6 : 00 s, i 6 : 10 ?
33. Fie n variabile aleatoare independente distribuite exponent, ial
X1 ∼ Exp[λ], X2 ∼ Exp[λ], . . . Xn ∼ Exp[λ]. Atunci să se arate
că :
a) min( X1 , X2 , . . . , Xn ) ∼ Exp[λ] ;
b) max ( X1 , X2 , . . . , Xn ) ∼ Exp[λ/ ∑in=1 (1/i )] ;
c) Demonstrat, i că prima variantă este cazul distribut, iei
duratei de viat, ă a unui sistem serie de n componente
independente, având respectiv intensităt, ile de defec-
tare egale λ1 = λ2 = . . . = λn = λ ;
d) Demonstrat, i că a doua variantă este cazul
distribut, iei duratei de viat, a a unui sistem para-
lel de n componente independente, având respectiv
intensităt, ile de defectare egale λ1 = λ2 = . . . =
λn = λ ;
e) Să se generalizeze pentru cazul λ1 6= λ2 6= . . . 6= λn .
34. Fie X1 s, i X2 două variabile aleatoare independente distribuite

exponent, ial X1 ∼ Exp[λ1 ], X2 ∼ Exp[λ2 ]. Se defines, te v.a.
S = X1 + X2 . Să se determine densitatea de probabilitate a
distribut, iei v.a. S. Indicat, ie. Se vor trata cazurile : λ1 = λ2 ,
respectiv λ1 6= λ2 .
35. Fie X o v.a. distribuită Bernoulli X ∼ B( p).
Parametrul distribut, iei Bernoulli este, la rândul lui, o v.a. dis-
tribuită Beta : p ∼ Beta(α, β). Să se exprime valoarea as, teptată
a variabilei aleatoare X.
Aplicat, ie numerică pentru evaluarea incertitudinii estimării
indisponibilităt, ii la pornire a unui grup Diesel alimentare ser-
vicii de securitate la o centrală nucleară. Se consideră : α = 1,
β = 10 ; X = 1 dacă grupul Diesel demarează cu succes, res-
pectiv X = 0 în caz contrar.
36. Fie X s, i Y două variabile aleatoare independente distribuite
binomial X ∼ Bin(n = 2, p = 0, 9), Y ∼ Bin(n = 3, p = 0, 8).
Fie Z = X + Y. Să se exprime s, i să se calculeze probabilitatea
ca Z să fie mai mică sau egală decât 2.
37. Fie X s, i Y două variabile aleatoare independente distribuite bi-
nomial X ∼ Bin(n = 2, p = 0, 9), Y ∼ Bin(n = 3, p = 0, 8). Fie
Z = ( X + Y )/2. Să se exprime s, i să se calculeze probabilitatea
ca Z să fie mare strict decât 1.
Fie Z = X · Y. Să se exprime s, i să se calculeze probabilitatea
ca Z să ia valori în mult, imea {1, 2, 3, 4}.
Fie Z = X/Y. Să se exprime s, i să se calculeze probabilitatea
ca Z să ia valori în intervalul [0, 1].
40. Fie X s, i Y două variabile aleatoare independente distribuite bi-
nomial X ∼ Bin(n = 2, p = 0, 9), Y ∼ Bin(n = 3, p = 0, 8). Fie
Z = max { X, Y }. Să se exprime s, i să se calculeze probabilitatea

ca Z să ia valori în mult, imea {0, 1, 2, 3, 4}.
Să se exprime s, i să se calculeze probabilitatea ca X să ia valori
mai mici sau egale decât Y.
42. O structură de rezistent, a dintr-o centrală electrică este supusă
la două tipuri independente de solicitări :
- statică (S) ;
- dinamică (D).
Fie două variabile aleatoare independente caracterizând cele
două solicitări, respectiv două cazuri de studiu propuse :
i) S ∼ N (µS , σS ), respectiv D ∼ N (µ D , σD ) ;
ii) S ∼ Exp(λS ), respectiv D ∼ Exp(λ D ).
Să se exprime în cele două cazuri media s, i abaterea standard a
solicitării totale a structurii T = S + D. În ipoteza că rezistent, a
R a structurii este o variabila aleatoare distribuită normal R ∼
N (µ R , σR ), să se evalueze riscul ruperii structurii de rezistent, ă.
Aplicat, ie numerică : µS = 6MPa, σS = 1MPa, µ D = 8MPa,
σD = 2MPa, µ R = 21MPa, σR = 3MPa, λ D = 1/6MPa−1 ,
λS = 1/8MPa−1 .
Estimări statistice 2
43. O monedă este bănuită că nu e perfectă, în sensul că proba-
bilitatea de aparit, ie p a fet, ei cap este diferită de 0, 5. Apriori,
distribut, ia pentru p este din clasa distribut, iilor Beta, având
densitatea de probabilitate proport, ională cu p10 · (1 − p)14 pe
intervalul [0, 1]. Pentru a obt, ine o mai mare certitudine asu-
pra lui p, moneda este aruncată de 5 ori : de 3 ori a apărut
fat, a cap, respectiv de 2 ori cealaltă fat, ă. Exprimat, i distribut, ia
aposteriori pentru p.
Solut, ie.
I. Apriori.
În cazul distribut, iei Beta, densitatea de probabilitate este dată
de relat, ia :
f ( p) = 1/B(11, 15) · p10 · (1 − p)14 (2.1)
unde B(α = 11, β = 15) este integrala Beta (Euler de primul
tip) :
Z 1
B(α, β) = x α−1 · (1 − x ) β−1 dx
0
Funct, ia de repartit, ie este dată de relat, ia :
Z p
F ( p) = f ( x )dx (2.2)
0
6
64 CAP. 2. ESTIMĂRI STATISTICE
Fig. 2.1 – Densitatea apriori de probabilitate a v.a. p

II. Aposteriori.
Fie N v.a. discretă semnificând numărul de aparit, ii ale fet, ei
cap din n aruncări.
Atunci, probabilitatea de a avea k aparit, ii ale fet, ei cap la arun-
carea unei astfel de monezi este :
Z 1
n!
P( N = k) = · pk · (1 − p)n−k dp (2.3)
0 k! · (n − k )!
De asemenea, referitor la evenimentul de a avea "probabilita-

tea p de aparit, ie a acestei fet, e în intervalul ( a, b) s, i N = k"
avem relat, ia :
Z b
n!
· pk · (1 − p)n−k dp
\
P( a < p < b N = k) =
a k! · ( n − k ) !
(2.4)
Se notează funct, ia aposteriori de repartit, ie a lui p cu F̃ ( p).
T, inând seama de relat, iile de mai sus s, i de teorema
probabilităt, ilor condit, ionate, avem :
R p n!
0 k!·(n−k )!
· x k · (1 − x )n−k F ( x )dx
F̃ ( p) = R 1 (2.5)
n! k · (1 − x )n−k F ( x ) dx
0 k!·(n−k )!
· x
65
Densitatea aposteriori cerută este derivata acestei funct, ii F̃ ( p)

s, i este reprezentată grafic în figura alaturată.
Fig. 2.2 – Densitatea aposteriori de probabilitate a v.a. p
III. Remarcă.
Dacă apriori nu este disponibilă nici o informat, ie tehnică,
atunci distribut, ia pentru p este uniformă. Orice valoare a lui
p este posibilă s, i echiprobabilă. Entropia informat, ională este
maximă în acest caz.
Urmând aceeas, i abordare ca mai sus, este suficient să re-
marcăm că în acest caz avem distribut, ia apriori Beta, dar cu
parametrii α = 1, respectiv β = 1.
Densitatea apriori de probabilitate este reprezentată grafic în
figura 2.3.
Comparativ, densitatea aposteriori în acest caz este reprezen-
tată grafic în figura 2.4.
44. O componentă în as, teptare refuză solicitarea de a demara de
m = 2 ori în n = 10 teste independente. Indicat, i estimatorul
de verosimilitate maximă pentru probabilitatea de refuz p.
Solut, ie.
Fig. 2.3 – Densitatea apriori de probabilitate a v.a. p
Fig. 2.4 – Densitatea aposteriori de probabilitate a v.a. p

67
Fie p probabilitatea de refuz la solicitare s, i N o v.a. discretă

semnificând numărul de refuzuri înregistrate din n teste in-
dependente. În aceste condit, ii, N urmează o distribut, ie bino-
mială, de parametrii n = 10 s, i p.
N ∼ Bin(n, p) (2.6)
Fie m = 2 numărul înregistrat de refuzuri.
Funct, ia de verosimilitate este L( p|n, m) = Cnm · pm (1 − p)n−m .
Logaritmul acestei funct, ii de verosimilitate este :
ln( L( p|n, m)) = ln(Cnm ) + m · ln( p) + (n − m) · ln(1 − p) (2.7)
Din condit, ia de extrem în raport cu p se obt, ine anularea deri-

vatei întâi a logaritmului funct, iei de verosimilitate, respectiv
m/p − (n − m)/(1 − p) = 0
Estimatorul de verosimilitate maximă al lui p rezultă :
p̂ = m/n (2.8)
45. Se aruncă o monedă de n = 20 ori. Fat, a cap a apărut de 14 ori.
Se dores, te să se testeze statistic - cu un prag de semnificat, ie
de 1% - dacă moneda este perfectă.
Solut, ie.
Fie ipoteza H0 : moneda este perfectă (probabilitatea de
aparit, ie a fet, ei cap p = 0, 5).
Dacă prelucrăm datele în această ipoteza, cel mai probabil ar fi
să observăm 10 rezultate favorabile (aparit, ia fet, ei cap, respec-
tiv 10 rezultate nefavorabile). Faptul că s-a observat 14 aparit, ii
se poate explica astfel :
– moneda este perfectă (H0 este adevărată), rezultatul este pus
pe seama intâmplării ;
– moneda nu este perfectă. Putem respinge H0 ?

Răspunsul la întrebare este dat de pragul de semnificat, ie ales.
Practic, un prag de 1% este echivalent cu acceptarea ca într-
un caz din 100 de repetări ale experimentului să punem pe
seama întâmplării / s, ansei faptul că moneda este perfectă -
dar observăm N ≥ 14 sau N ≤ 6.
Etapele necesare validării / invalidării ipotezei init, iale sunt
următoarele :
(a) În ipoteza că H0 este adevărată, se evaluează probabilita-
tea evenimentului ( N ≥ 14) ( N ≤ 6) ;
S
(b) dacă probabilitatea obt, inută este mai mică decât pragul
de semnificat, ie, atunci ipoteza init, iala poate fi respinsă,
un asemenea rezultat observat nu poate fi acceptat numai
pe seama întâmplării ;
(c) dacă probabilitatea obt, inută este mai mare decât pragul
de semnificat, ie, atunci ipoteza init, iala nu poate fi re-
spinsă, un asemenea rezultat poate fi pus pe seama în-
tâmplării, nu avem motive să credem că moneda nu este
’corectă’ - numai pe seama observat, iilor prelucrate.
Probabilitatea ca N ≤ 6 este dată de relat, ia :
6
P ( N ≤ 6) = ∑ C20k · 0, 5k · 0, 520−k
k =0
Probabilitatea ca N ≥ 14 este dată de relat, ia :

20
P( N ≥ 14) = ∑ k
C20 · 0, 5k · 0, 520−k
k =14
Fie integrala Beta incompletă :

Z x
Ix (α, β) = 1/B(α, β) zα−1 · (1 − z) β−1 dz (2.9)
0
69
pentru orice x ∈ [0, 1], respectiv α ≥ 0, β ≥ 0.

Avem următoarele relat, ii de calcul utilizate curent în practica
estimărilor de acest tip :
n
I p (m, n − m + 1) = ∑ Cnk · pk · (1 − p)n−k (2.10)
k=m
m n
∑ Cnk · pk · (1 − p)n−k = 1− ∑ Cnk · pk · (1 − p)n−k
k =0 k = m +1
= 1 − I p (m + 1, n − m)
1 − I p (m + 1, n − m) ≡ I1− p (n − m, m + 1) (2.11)
În cazul nostru, avem următoarele relat, ii de calcul :
6
∑ C20k · 0, 5k · 0, 520−k = I0,5 (20 − 6, 6 + 1) = 0, 0576591 (2.12)
k =0
20
∑ k
C20 · 0, 5k · 0, 520−k = I0,5 (14, 20 − 14 + 1) = 0, 0576591
k=14
(2.13)
Rezultă probabilitatea cerută 0, 1153182. Cum aceasta depă-
s, este pragul de semnificat, ie propus, rezultă că ipoteza init, ială
nu poate fi respinsă.
Aplicat, ii propuse
46. O componentă în as, teptare refuză solicitarea de a demara de
m = 2 ori în n = 10 teste independente. Indicat, i un interval de
încredere pentru estimarea probabilităt, ii de refuz p. Pragul de
semnificat, ie este de 5%.
47. Dintr-un es, antion de N = 100 componente identice, exploatate

în condit, ii similare, k = 5 componente s-au defectat. Indicat, i
un interval de încredere pentru probabilitatea de defectare a
unui componente. Pragul de semnificat, ie este de 1%.
48. În operatia de calibrare a unui traductor de nivel este nece-
sara determinarea valorii nivelului cu o precizie de ±1cm, cu
un nivel de încredere de 99%. Dintr-un studiu preliminar a
rezultat că abaterea standard a erorii de măsură a nivelului
este σ = 3, 5 cm. Presupunând că toate observat, iile sunt inde-
pendente :
a) determinat, i numărul minim de observat, ii de operat, ii de
calibrare ;
b) dacă 150 de operat, ii de calibrare au fost repetate, care este
nivelul de încredere asociat ?
Fiabilitate s, i 3
mentenant, ă
Aplicat, ii propuse
49. Timpul de operare al unei pompe de ret, ea termoficare este o
v.a. continuă distribuită exponent, ial de valoare medie 24 de
luni. Programul de inspect, ie al unei astfel de pompe prevede
o intervent, ie de acest gen la fiecare 5 luni.
a) Care este probabilitatea ca o pompă de termoficare să aibă
nevoie de o reparat, ie înainte de prima inspect, ie programată ?
b) Dacă o astfel de pompă nu s-a defectat înainte de prima
inspect, ie programată, care este probabilitatea de a o găsi
operat, ională s, i la a doua inspect, ie programată ?
c) Un punct termic are cinci astfel de pompe identice în ope-
rare. Presupunând că timpii lor de operare sunt v.a. identice
s, i independent distribuite, să se calculeze probabilitatea de a
avea cel mult o pompă care să aibă nevoie de reparare înainte
de data fixată pentru inspect, ie.
d) Care ar trebui să fie periodicitatea inspect, iilor, dacă se im-
pune ca probabilitatea de sus să nu depăs, ească valoarea 0, 1 ?
Solut, ie.
a) Intensitatea de defectare a unei pompe este λ = 1/24 luni−1
7
72 CAP. 3. FIABILITATE S, I MENTENANT, Ă
Rezultă probabilitatea cerută :

q = Prob{ T f < 5luni } = 1 − e−λ·5 = 1 − e−5/24 = 0, 188.
b) Probabilitatea de a nu găsi pompa operat, ională înainte de

cea de-a doua inspect, ie programată este :
P{5 < T f ≤ 10}

P{5 < T f ≤ 10| T f > 5} = =
P { T f > 5}
e−5λ − e−10λ
= = 0, 253
e−5λ
În consecint, ă, probabilitatea cerută este
P{ T f > 10| T f > 5} = 1 − P{5 < T f ≤ 10| T f > 5} = 0, 747
c) În condit, iile date, numărul de pompe N în stare de succes

(operare) urmează o distribut, ie binomială de parametrii n = 5,
respectiv p = 1 − q = 0, 812.
Probabilitatea cerută este
5
P { N ≥ 4} = ∑ C5k pk (1 − p)n−k = 5p4 (1 − p) + p5 = 0, 7616
k =4
50. Fie 3 evenimente aleatoare independente A, B, C.

Să se găsească o formă normală disjunctă pentru :
- evenimentul E = ( A ⊕ C ) ∪ ( B ∩ C ) ;
- evenimentul F = ( A ⊕ B) ∩ C ;
- evenimentul G = @( A, B, C, 2), respectiv cel put, in 2 eveni-
mente realizate din mult, imea { A, B, C }.
S-a notat cu ⊕ - operat, ia SAU EXCLUSIV (XOR).
73
Solut, ie.
Din tabelul 3.1 rezultă o formă normală disjunctă pentru eve-

nimentul E :
E = ( A ∩ B ∩ C ) ∪ ( Ā ∩ B ∩ C ) ∪ ( A ∩ B ∩ C̄ ) ∪
∪ ( A ∩ B̄ ∩ C̄ ) ∪ ( Ā ∩ B̄ ∩ C )
Fig. 3.1 – Diagrama Venn pentru forma normală disjunctă a

evenimentului E
nimentul F :
F = ( Ā ∩ B ∩ C ) ∪ ( A ∩ B̄ ∩ C̄ )
Evenimentul G se realizează dacă cel put, in 2 din cele 3 eveni-

mente propuse A, B, C sunt realizate. În consecint, ă, tabela de
adevăr asociată evenimentului G este prezentată în tabelul 3.3.
nimentul G :
G = ( A ∩ B ∩ C ) ∪ ( Ā ∩ B ∩ C ) ∪ ( A ∩ B̄ ∩ C ) ∪ ( A ∩ B ∩ C̄ )

evenimentului F
Tabel 3.1 – Tabela de adevăr pentru evenimentul E

A B C A⊕C B∩C E
1 1 1 0 1 1
0 1 1 1 1 1
1 0 1 0 0 0
1 1 0 1 0 1
1 0 0 1 0 1
0 0 1 1 0 1
0 1 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0
75
Tabel 3.2 – Tabela de adevăr pentru evenimentul F

A B C A⊕B F
1 1 1 0 0
0 1 1 1 1
1 0 1 1 1
1 1 0 0 0
1 0 0 1 0
0 0 1 1 0
0 1 0 1 0
0 0 0 0 0
Tabel 3.3 – Tabela de adevăr pentru evenimentul G

A B C G
1 1 1 1
0 1 1 1
1 0 1 1
1 1 0 1
1 0 0 0
0 0 1 0
0 1 0 0
0 0 0 0

evenimentului G
51. Fie un sistem cu 2 componente binare s, i independente A, B,

operând în două faze consecutive de durate θ1 , respectiv θ2 .
Structura logică a sistemului în cele două faze este
următoarea :
- Faza 1 : A ∩ B ;
- Faza 2 : A ∪ B.
Să se exprime probabilitatea insuccesului sistemului. Aplicat, ie
numerică pentru θ1 = 100 h, θ2 = 100 h, λ A = 0, 001 h−1 ,
λ B = 0, 002 h−1 .
Solut, ie.
Probabilitatea ca sistemul să fie în stare de insucces la capătul
primei faze este :
Q 1 = 1 − e − λ A · θ1 · e − λ B · θ1
Probabilitatea ca sistemul să fie în stare de insucces la capătul

celei de-a doua faze este :
Q2 = 1 − (1 − Q1 ) · (e−λ A ·θ2 + e−λB ·θ2 − e−(λ A +λB )·θ2 )
77
Pentru datele din enunt, avem : Q1 = 0, 25918, respectiv Q2 =

0, 27196.
52. Fie X numărul de grupuri energetice care sunt în funct, ionare
într-o zi dată în cadrul SEN. Ne intereseză probabilitatea
P(50 < X < 70) în următoarele cazuri :
a) Numărul mediu (as, teptat) de grupuri este
E[ X ] = 60
dispersia acestui număr este
Var [ X ] = E[( X − 60)2 ] = 4
b) Numărul mediu (as, teptat) de grupuri este
E[ X ] = 60
momentul centrat de ordin 4 este
E[( X − 60)4 ] = 625
Solut, ie.
Pentru orice distribut, ie a lui X, este adevărată inegalitatea
Markov :
P(| X | ≥ α) ≤ α−k · E[| X |k ]
pentru orice α > 0, cu condit, ia ca momentul de ordinul k al
v.a. X să existe.
Un caz particular se obt, ine pentru k = 2, luând | X − µ| în loc
de | X |, unde µ = E | X | :
P(| X − µ| ≥ α) ≤ α−2 · E[( X − µ)2 ] = α−2 · Var ( X ).
Această inegalitate este cunoscută sub numele de inegalitatea

lui Cebîs, ev.
a) Avem µ = 60 s, i Var ( X ) = 4. Probabilitatea cerută se poate

scrie astfel : P(50 < X < 70) = P(| X − 60| < 10) = 1 − P(| X −
60| ≥ 10).
Aplicând inegalitatea lui Cebîs, ev pentru α = 10 s, i Var ( X ) = 4,
obt, inem :
P(| X − 60| ≥ 10) ≤ 10−2 · 4 = 0, 04
În consecint, ă, P(50 < X < 70) ≥ 0, 96. Probabilitatea ca

numărul de grupuri să fie între 50 s, i 70 este cel put, in egală cu
96%.
b) În acest caz, se aplică inegalitatea lui Markov :

P(| X − 60| ≥ 10) ≤ 10−4 · 625 = 0, 0625.
În consecint, ă, P(50 < X < 70) ≥ 0, 9375. Probabilitatea ca
numărul de grupuri să fie între 50 s, i 70 este cel put, in egală cu
93, 75%.
53. Fie X numărul de grupuri energetice disponibile dintr-o cen-

trala electrică . Numărul mediu (as, teptat) este µ = E[ X ] = 2,
iar dispersia acestui număr este σ2 = Var [ X ] = E[( X − 2)2 ] =
1. Care este probabilitatea P( X < 3) ?
Solut, ie
În acest caz, pentru α > 0 inegalitatea lui Cebîs, ev se scrie sub
forma :
P(( X − µ)/σ ≥ α) ≤ 1/(1 + α2 ).
respectiv
P(( X − µ)/σ < α) ≥ α2 /(1 + α2 ).
Probabilitatea cerută corespunde valorii α = 1.
Rezultă :
P( X < 3) ≥ α2 /(1 + α2 ) = 0, 5
79
Probabilitatea ca numărul de grupuri să fie mai mic decât 3

este cel put, in egală cu 50%.
54. Fie X o v.a. distribuită binomial X ∼ Bin(n = 4, p = 0, 5). Se

verifică că în acest caz E[ X ] = n · p = 2, respectiv Var [ X ] =
n · p · (1 − p) = 1. Care este probabilitatea P( X < 3) ?
Solut, ie.
Probabilitatea este dată de relat, ia :
2
P ( X < 3) = ∑ C4k (1 − p)k pk =
k =0
= (1 − p)4 + 4p(1 − p)3 + 6p2 (1 − p)2 = 0, 6875
55. Fie X o v.a. distribuită gaussian X ∼ N (µ = 2, σ = 1). Care

este probabilitatea P( X < 3) ?
Solut, ie.
Probabilitatea cerută este data de relat, ia
√ Z 3
2 / (2σ2 )
P( X < 3) = 1/(σ · 2π ) e−(x−µ) dx
−∞
Pentru datele din enunt, , se obt, ine P( X < 3) = 0, 84134.
Aplicat, ii propuse
Timpul de operare al unei pompe de apă alimentare dintr-o
centrală electrică de termoficare este o v.a. continuă distri-
buită exponent, ial de valoare medie 48 de luni. Programul de
inspect, ie al unei astfel de pompe prevede o intervent, ie de
acest gen la fiecare 12 luni.
a) Care este probabilitatea ca o pompă să aibă nevoie de o
reparat, ie înainte de prima inspect, ie programată ?
b) Dacă o astfel de pompă nu s-a defectat înainte de primele
două inspect, ii programate, care este probabilitatea de a o găsi

operat, ională s, i la a treia inspect, ie programată ?
c) Centrala electrică de termoficare are trei astfel de pompe
identice în operare. Presupunând că timpii lor de operare
sunt v.a. identice s, i independent distribuite, să se calculeze
probabilitatea de a avea cel mult o pompă care să aibă nevoie
de reparare înainte de data fixată pentru inspect, ie.
d) Care ar trebui să fie periodicitatea inspect, iilor, dacă se
impune ca probabilitatea de sus să nu depăs, ească valoarea
0, 05 ?
56. Fie 3 evenimente aleatoare independente A, B, C.

Să se găsească o formă normală disjunctă pentru :
- evenimentul E = ( A ∩ C ) ∪ ( B ∩ C ) ;
- evenimentul F = ( A ⊕ C ) ∩ B ;
Analiza sistemelor 4
4.1 Diagrame logice s, i de decizie binară

57. Fie ret, eaua de transport al energiei electrice din figura 4.1. Este
formată din stat, iile 1, 2, 3 s, i 4, respectiv liniile A, B, C s, i D. Sis-
temul este în stare de insucces dacă ambii receptori conectat, i
respectiv la stat, iile 3, respectiv 4 nu sunt alimentat, i. Liniile
sunt considerate că au capacitate infinită de transport. Stat, iile
sunt considerate noduri ideale (fără defect).
Liniile au următoarele indisponibilităt, i : q A = 0, 05 ; q B = 0, 07 ;
qC = 0, 06 ; q D = 0, 03 respectiv q E = 0, 02. Intensităt, ile de de-
fectare sunt : λ A = 0, 001h−1 , λ B = 0, 002h−1 , λC = 0, 003h−1 ,
λ D = 0, 0005h−1 , respectiv λ E = 0, 0005h−1 .
Să se calculeze :
a) Indisponibilitatea sistemului ;
b) Factorii de important, ă structurali ;
c) Factorii de important, ă probabilis, ti ;
d) Timpul mediu de succes MUT ;
e) Timpul mediu de insucces MDT.
Solut, ie.
8
82 CAP. 4. ANALIZA SISTEMELOR
Fig. 4.1 – Ret, ea electrică
a) Pentru stat, ia 3 avem următoarele trasee minimale : T1 =

{ A, C }, T2 = { B, E}, T3 = { A, D, E} s, i T4 = { B, C, D }. Pen-
tru stat, ia 4 avem următoarele trasee minimale : T5 = { B},
T6 = { A, D }, respectiv T7 = { A, C, E}. Sistemul este în stare
de succes dacă cel put, in una din cele două stat, ii 3, respectiv 4
este alimentată :
7
[
SUCCES = Ti
i =1
În baza regulilor de reducere booleană, avem următoarele

relat, ii :
T2 ∪ T5 = T5
T4 ∪ T5 = T5
Rezultă că starea de succes este dată de relat, ia :
SUCCES = T1 ∪ T3 ∪ T5 ∪ T6 ∪ T7
Se mai pot scrie, de asemenea, următoarele relat, ii de reducere

logică :
T3 ∪ T6 = T6
4.1. DIAGRAME LOGICE S, I DE DECIZIE BINARĂ 83
Tabel 4.1 – Tabela de adevăr pentru evenimentul SUCCES

A B C D A∩C A∩D SUCCES
1 1 1 1 1 1 1
0 1 1 1 0 0 1
1 0 1 1 1 1 1
1 1 0 1 0 1 1
1 1 1 0 1 0 1
0 0 1 1 0 0 0
0 1 0 1 0 0 1
0 1 1 0 0 0 1
1 0 0 1 0 1 1
1 1 0 0 0 0 1
1 0 1 0 1 0 1
1 0 0 0 0 0 0
0 1 0 0 0 0 1
0 0 1 0 0 0 0
0 0 0 1 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0
T1 ∪ T7 = T1
În consecint, ă, starea de succes este dată de relat, ia :
SUCCES = T1 ∪ T5 ∪ T6
Înainte de a scrie o formă disjunctă normală a acestei funct, ii, să

remarcăm faptul că linia E nu este în acest caz o componentă
esent, ială . Oricare ar fi starea ei (succes / insucces), probabili-
tatea de a asigura starea de succes considerată a sistemului nu
este afectată .
Prin însumarea probabilităt, ilor de aparit, ie ale fiecărei
combinat, ii disjuncte ce contribuie la insuccesul sistemului,
respectiv liniile 6, 12, 14, 15, respectiv 16 din tabelul 4.1

rezultă indisponibilitatea sistemului :
Q = q A q B pC p D + p A q B qC q D + q A q B pC q D +
+ q A q B qC p D + q A q B qC q D
Înlocuind cu valorile din enunt, rezultă Q = 0, 0036197.

combinat, ii disjuncte ce contribuie la succesul sistemului,
respectiv liniile 1, 2, 3, 4, 5, 7, 8, 9, 10, 11, respectiv 13 din
tabelul 4.1 rezultă disponibilitatea sistemului :
P = p A p B pC p D + q A p B pC p D + p A q B pC p D +
+ p A p B qC p D + p A p B pC q D + q A p B qC p D +
+ p A q B qC p D + p A p B qC q D + p A q B pC q D +
+ q A p B qC q D
Înlocuind cu valorile din enunt, rezultă P = 0, 9963803.

Se verifică relat, ia P + Q = 1.
Funct, ia de structură a sistemului ce modelează insuccesul

acestuia este :
ϕ( x A , x B , xC , x D ) = x̄ A x̄ B xC x D + x A x̄ B x̄C x̄ D + x̄ A x̄ B xC x̄ D +
+ x̄ A x̄ B x̄C x D + x̄ A x̄ B x̄C x̄ D
unde xi = 1 dacă componenta i ∈ { A, B, C, D } este în stare

de succes, respectiv xi = 0 dacă componenta i este în stare de
insucces.
b) Pentru o componentă i a sistemului, factorul de important, ă

structurală Birnbaum este dat de relat, ia :
ϕ n ϕ (i )
IB ( i ) =
2 N −1
unde N este numărul de componente esent, iale ale sistemului ;

n ϕ (i ) este numărul de vectori critici ai componentei i. În acest
caz, N = 5.
Din tabelul 4.1 rezultă vectorii critici pentru fiecare compo-

nentă analizată. La schimbarea stării componentei i din succes
în insucces (respectiv xi = 1 în xi = 0) starea sistemului din 1
(eveniment SUCCES realizat) comută în 0 (eveniment SUCCES
nerealizat). Din cele 16 stări ale sistemului evident, iate în ta-
belul 4.1, fiecare componentă i ∈ { A, B, C, D } are 8 cazuri în
care ea se află în stare de succes, respectiv 8 cazuri în care
componenta nu se află în stare de succes. Spre exemplu, pen-
tru componenta A avem liniile 1,3,4, 5,9,10,11, respectiv 12 din
tabelul 4.1 pentru care aceasta se află în stare de succes. Linia
12 corespunde unei stări de insucces a sistemului. Analizând
cele 7 stări rămase, avem următoarele rezultate :
- (1, 1, 1, 1) ∈ SUCCES → (0, 1, 1, 1) ∈ SUCCES ;
- (1, 0, 1, 1) ∈ SUCCES → (0, 0, 1, 1) ∈ SUCCES - vector critic ;
- (1, 1, 0, 1) ∈ SUCCES → (0, 1, 0, 1) ∈ SUCCES ;
- (1, 1, 1, 0) ∈ SUCCES → (0, 1, 1, 0) ∈ SUCCES ;
- (1, 1, 0, 0) ∈ SUCCES → (0, 1, 0, 0) ∈ SUCCES ;
- (1, 0, 1, 0) ∈ SUCCES → (0, 0, 1, 0) ∈ SUCCES - vector critic.
ϕ
În consecint, a n ϕ ( A) = 3, respectiv IB ( A) = 3/16.
Similar, pentru componenta B avem următorii vectori critici :

(0, 1, 1, 1), (0, 1, 0, 1), (0, 1, 1, 0), (1, 1, 0, 0), (0, 1, 0, 0).
ϕ
Avem n ϕ ( B) = 5, respectiv IB ( B) = 5/16.
Pentru componenta C un singur vector critic : (1, 0, 1, 1).

ϕ
Avem n ϕ (C ) = 1, respectiv IB (C ) = 1/16.
De asemenea, pentru componenta D avem un singur vec-

tor critic (1, 0, 0, 1). În consecint, a, n ϕ ( D ) = 1, respectiv
ϕ
IB ( D ) = 1/16.
Un alt factor de important, ă structural este cel propus de Bar-

low s, i Proschan. Pentru o componentă i a unui sistem coerent
(pentru care funct, ia sa de structură ϕ( x ) este monotonă)
avem :
Z 1 Z 1
ϕ
IBP (i ) = (∂Q/∂qi )q j →q dq = ( Q[qi = 1] − Q[qi = 0])q j →q dq
0 0
unde Q este probabilitatea de insucces a sistemului, iar qi este
probabilitatea de insucces a componentei i, iar j este orice altă
componentă a sistemului diferită de i.
T, inând seama că P s, i Q sunt legate prin relat, ia P + Q = 1,

factorul de important, ă propus se poate scrie / calcula s, i sub
forma :
Z 1
ϕ
IBP (i ) = (∂P/∂pi ) p j → p dp
0
Z 1
= ( P[ pi → 1] − P[ pi → 0]) p j → p dp
0
Pentru componenta A avem :

∂Q/∂q A = pC p D q B + p D q B qC + pC q B q D
respectiv :
(∂Q/∂q A )q j →q = (1 − q)2 q + 2(1 − q)q2 = q − q3
Relat, ia de mai sus se verifică :
Q [ q A → 1] q j → q = q
respectiv :
Q [ q A → 0] q j → q = q3
Această relat, ie se poate verifica, de asemenea, într-o manieră
foarte simplă .
Atunci când linia A este disponibilă 100% din timp (q A = 0),

traseele sistemului analizat devin următoarele : T1 = {C },
T5 = { B}, respectiv T6 = { D }.
Indisponibilitatea sistemului în acest caz este cea a unui sistem

paralel 3 × 100% :
Q [ q A → 0] q j → q = q3
Atunci când linia A este indisponibilă 100% din timp (q A = 1),

sistemul are un singur traseu T5 = { B}.
Q [ q A → 1] q j → q = q

1 × 100% :
Rezultă
Z 1
q =1
(q − q3 )dq = (q2 /2 − q4 /4)kq=0 =
ϕ
IBP ( A) =
0
= 1/2 − 1/4 = 1/4
Pentru componenta B avem :
∂Q/∂q B = pC p D q A + p D q A qC + pC q A q D + p A qC q D + q A qC q D
respectiv :
(∂Q/∂q B )q j →q = (1 − q)2 q + 3(1 − q)q2 + q3 = q + q2 − q3
Un simplu calcul de verificare arată că atunci când linia B este

disponibilă 100% din timp (q B = 0), sistemul va fi tot timpul
în stare de succes, întrucât stat, ia A este conectată prin această
linie sigură cu cel put, in un nod receptor.
Deci, indisponibilitatea sistemului în acest caz este :
Q [ q B → 0] q j → q = 0
Evident, atunci când linia B este indisponibilă 100% din timp

(q B = 1), sistemul are următoarele trasee minimale : { A, C },
{ A, D }. Indisponibilitatea sistemului în acest caz este cea a
unui sistem serie format din linia A în serie cu cuplul (C, D ) :
Q [ q B → 0] = q A + q C q D − q A q C q D
respectiv : Q[q B → 0]q j →q = q + q2 − q3

Rezultă
Z 1
(q + q2 − q3 )dq
ϕ
IBP ( B) =
0
q =1
= (q2 /2 + q3 /3 − q4 /4)kq=0 = 7/12
Pentru componenta C avem :
∂Q/∂qC = p D q A q B + p A q B q D + q A q B q D
respectiv :
(∂Q/∂qC )q j →q = 2(1 − q)2 q + q3 = 2q − 4q2 + 3q3

Rezultă Z 1
(q − 4q2 + 3q3 )dq = 5/12
ϕ
IBP (C ) =
0
Similar, pentru componenta D avem :
∂Q/∂q D = pC q A q B + p A q B qC + q A q B qC
respectiv :
(∂Q/∂q D )q j →q = 2(1 − q)2 q + q3 = 2q − 4q2 + 3q3
Rezultă
Z 1
(q − 4q2 + 3q3 )dq = 5/12
ϕ
IBP ( D ) =
0
c) Pentru o componentă i a sistemului, factorul de important, ă

marginală (probabilistă tip Birnbaum) se poate calcula cu una
din următoarele relat, ii :
∂Q
IB ( i ) = = Q [ q i → 1] − Q [ q i → 0]
∂qi
respectiv
∂P
IB ( i ) = = P [ p i → 1] − P [ p i → 0]
∂pi
unde P este probabilitatea de succes a sistemului, Q este pro-

babilitatea de insucces a sistemului (P + Q = 1), respectiv pi
este probabilitatea de succes a componentei i, qi este probabi-
litatea de insuccces a componentei i (pi + qi = 1).
Factorul de important, ă structurală Barlow-Proschan se poate
calcula cu relat, ia :
Rt
I (i, τ ) f i (τ )dτ
0 B
IBP (i, t) = n
Rt
∑ j=1 0 IB ( j, τ ) f j (τ )dτ
unde t este momentul de timp considerat, f i (τ ) este densitatea

de probabilitate asociată v.a. timpul de succes al componentei
i. De exemplu, pentru o distribut, ie exponent, ială avem densi-
tatea de probabilitate f i (τ ) = λi e−λi τ .
La nivelul sistemului format din cele n componente, pentru

orice moment de timp t :
- pentru orice componentă i a sistemului este adevărată inega-
litatea :
0 ≤ IBP (i, t) ≤ 1
- pentru sistem :
n
∑ IBP (i, t) = 1
i =1
Pentru t → ∞, factorul de important, ă structurală Barlow-

Proschan devine :
Z ∞
IBP (i ) = IB (i ) f i (τ )dτ
0
58. Fie, din nou, ret, eaua de transport al energiei electrice din
figura 4.1. Sistemul este în stare de insucces dacă cel put, in unul
din cei doi receptori conectat, i respectiv la stat, iile 3, respectiv
4 nu sunt alimentat, i. Liniile sunt considerate că au capacitate
infinită de transport.
Stat, iile sunt considerate noduri ideale (fără defect). Liniile
au următoarele indisponibilităt, i : q A = 0, 05, q B = 0, 07,
qC = 0, 06, q D = 0, 03, respectiv q E = 0, 02. Intensităt, ile de de-
Să se calculeze în acest caz :

Solut, ie
a) Ca s, i în exercit, iul precendent, pentru stat, ia 3 avem

următoarele trasee minimale : T1 = { A, C }, T2 = { B, E},
T3 = { A, D, E} s, i T4 = { B, C, D }. Pentru stat, ia 4 avem
următoarele trasee minimale : T5 = { B}, T6 = { A, D } respec-
tiv T7 = { A, C, E}. Sistemul este în stare de succes dacă ambele
stat, ii 3, respectiv 4 sunt alimentate :
SUCCES = S3 ∩ S4
unde S3 = 4i=1 Ti , respectiv S4 = 7i=5 Ti .

S S
Înainte de a scrie o formă disjunctă normală a acestei funct, ii,

să remarcăm faptul că linia E este în acest caz o componentă
esent, ială.
combinat, ii disjuncte ce contribuie la insuccesul sistemului,
respectiv liniile 7, 15, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 25, 26, 27,28,
29, 30, 31 respectiv 32 din tabelul 4.2 rezultă indisponibilitatea
sistemului :
Q = q A q B pC p D p E + p A p B qC p D q E + q A q B qC p D p E +
+ q A q B pC q D p E + q A q B pC p D q E + p A q B qC q D p E +
+ p A q B qC p D q E + p A q B pC q D q E + p A p B qC q D q E +
+ q A p B pC q D q E + q A p B qC p D q E + q A q B qC q D p E +
+ q A q B qC p D q E + q A q B pC q D q E + q A p B qC q D q E +
+ p A q B qC q D q E + q A q B qC q D q E .
Tabel 4.2 – Tabela de adevăr pentru evenimentele S3 , S4 , res-

pectiv SUCCES
Nr. crt. A B C D E S3 S4 SUCCES
1 1 1 1 1 1 1 1 1
2 1 1 1 1 0 1 1 1
3 1 1 1 0 1 1 1 1
4 1 1 0 1 1 1 1 1
5 1 0 1 1 1 1 1 1
6 0 1 1 1 1 1 1 1
7 0 0 1 1 1 0 0 0
8 0 1 0 1 1 1 1 1
9 0 1 1 0 1 1 1 1
10 0 1 1 1 0 1 1 1
11 1 0 0 1 1 1 1 1
12 1 0 1 0 1 1 1 1
13 1 0 1 1 0 1 1 1
14 1 1 0 0 1 1 1 1
15 1 1 0 1 0 0 1 0
16 1 1 1 0 0 1 1 1
17 0 0 0 1 1 0 0 0
18 0 0 1 0 1 0 0 0
19 0 0 1 1 0 0 0 0
20 1 0 0 0 1 0 0 0
21 1 0 0 1 0 1 0 0
22 1 0 1 0 0 0 0 0
23 1 1 0 0 0 0 1 0
24 0 1 0 0 1 1 1 1
25 0 1 1 0 0 0 0 0
26 0 1 0 1 0 0 0 0
27 0 0 0 0 1 0 0 0
28 0 0 0 1 0 0 0 0
29 0 0 1 0 0 0 0 0
30 0 1 0 0 0 0 0 0
31 1 0 0 0 0 0 0 0
32 0 0 0 0 0 0 0 0
Înlocuind cu valorile din enunt, rezultă Q = 0, 00487684, fat, ă

de 0, 0036197 în exercit, iul precedent.
Prin însumarea probabilitatilor de aparit, ie ale fiecărei

combinat, ii disjuncte ce contribuie la succesul sistemului, res-
pectiv liniile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 16, respectiv
24 din tabelul 4.2 rezultă disponibilitatea sistemului :
P = p A p B pC p D + q A p B pC p D + p A q B pC p D +
+ p A p B qC p D + p A p B pC q D + q A p B qC p D +
+ p A q B qC p D + p A p B qC q D + p A q B pC q D +
+ q A p B qC q D
Înlocuind cu valorile din enunt, rezultă P = 0, 9963803.

Se verifică relat, ia P + Q = 1.
Funct, ia de structură a sistemului ce modelează insuccesul

acestuia este :
ϕ( x A , x B , xC , x D ) = x̄ A x̄ B xC x D + x A x̄ B x̄C x̄ D + x̄ A x̄ B xC x̄ D +
+ x̄ A x̄ B x̄C x D + x̄ A x̄ B x̄C x̄ D
unde xi = 1 dacă componenta i ∈ { A, B, C, D } este în stare

de succes, respectiv xi = 0 dacă componenta i este în stare de
insucces.
b) Pentru o componentă i a sistemului, factorul de important, ă
structurală Birnbaum este dat de relat, ia :
ϕ n ϕ (i )
IB ( i ) =
2 N −1
unde N este numărul de componente esent, iale ale sistemului ;

n ϕ (i ) este numărul de vectori critici ai componentei i.
Din tabelul 4.2 rezultă vectorii critici pentru fiecare componen-

tă analizată. La schimbarea stării componentei i din succes în
insucces (respectiv xi = 1 în xi = 0) starea sistemului din 1
(eveniment SUCCES realizat) comută în 0 (eveniment SUCCES
nerealizat). Din cele 16 stări ale sistemului evident, iate în ta-
belul 4.2, fiecare componentă i ∈ { A, B, C, D } are 8 cazuri
în care ea se afla în stare de succes, respectiv 8 cazuri în
care componenta nu se află în stare de succes. Spre exemplu,
pentru componenta A avem liniile 1,3,4, 5,9,10,11, respectiv 12
din tabelul 4.2 pentru care aceasta se afla în stare de succes.
Linia 12 a tabelului 4.2 corespunde unei stări de insucces a
sistemului. Analizând cele 7 stări rămase, avem următoarele
rezultate :
- (1, 1, 1, 1) ∈ SUCCES → (0, 1, 1, 1) ∈ SUCCES ;
- (1, 1, 0, 1) ∈ SUCCES → (0, 1, 0, 1) ∈ SUCCES ;
- (1, 1, 1, 0) ∈ SUCCES → (0, 1, 1, 0) ∈ SUCCES ;
- (1, 1, 0, 0) ∈ SUCCES → (0, 1, 0, 0) ∈ SUCCES ;
- (1, 0, 1, 0) ∈ SUCCES → (0, 0, 1, 0) ∈ SUCCES - vector critic.
ϕ
În consecintă n ϕ ( A) = 3, respectiv IB ( A) = 3/8.
Similar, pentru componenta B avem următorii vectori critici :

(0, 1, 1, 1), (0, 1, 0, 1), (0, 1, 1, 0), (1, 1, 0, 0), (0, 1, 0, 0).
ϕ
Avem n ϕ ( B) = 5, respectiv IB ( B) = 5/8.
Pentru componenta C, un singur vector critic : (1, 0, 1, 1).

ϕ
Avem n ϕ (C ) = 1, respectiv IB (C ) = 1/8.
De asemenea, pentru componenta D avem un singur vec-

tor critic (1, 0, 0, 1). În consecint, ă , n ϕ ( D ) = 1, respectiv

ϕ
IB ( D ) = 1/8.
Un alt factor de important, ă structural este cel propus de Bar-

low s, i Proschan. Pentru o componentă i a unui sistem coerent
(pentru care funct, ia sa de structura ϕ( x ) este monotonă)
avem :
Z 1
ϕ
IBP (i ) = (∂Q/∂qi )q j →q dq =
0
Z 1
= ( Q[qi → 1] − Q[qi → 0])q j →q dq
0
unde Q este probabilitatea de insucces a sistemului, iar qi este

probabilitatea de insucces a componentei i, iar j este orice altă
componentă a sistemului diferită de i.
T, inând seama că P s, i Q sunt legate prin relat, ia P + Q = 1,

factorul de important, ă propus se poate scrie / calcula s, i sub
forma :
Z 1
ϕ
IBP (i ) = (∂P/∂pi ) p j → p dp =
0
Z 1
= ( P[ pi → 1] − P[ pi → 0]) p j → p dp
0
Pentru componenta A avem :

∂Q/∂q A = pC p D q B + p D q B qC + pC q B q D
respectiv :
(∂Q/∂q A )q j →q = (1 − q)2 q + 2(1 − q)q2 = q − q3
Relat, ia de mai sus se verifică :
Q [ q A → 1] q j → q = q
respectiv :
Q [ q A → 0] q j → q = q3
Această relat, ia se mai poate verifica, de asemenea, într-un
mod foarte simplu.
Atunci când linia A este disponibilă 100% din timp (q A = 0),

traseele sistemului analizat devin următoarele : T1 = {C },
T5 = { B}, respectiv T6 = { D }.

paralel 3 × 100% :
Q [ q A → 0] q j → q = q3
Atunci când linia A este indisponibilă 100% din timp (q A = 1),

sistemul are un singur traseu T5 = { B}.
Q [ q A → 1] q j → q = q

1 × 100% :
Rezultă
Z 1
q =1
(q − q3 )dq = (q2 /2 − q4 /4)kq=0 = 1/4
ϕ
IBP ( A) =
0
Pentru componenta B avem :
∂Q/∂q B = pC p D q A + p D q A qC + pC q A q D + p A qC q D + q A qC q D
respectiv :
(∂Q/∂q B )q j →q = (1 − q)2 q + 3(1 − q)q2 + q3 = q + q2 − q3

Un simplu calcul de verificare arată că atunci când linia B este

disponibilă 100% din timp (q B = 0), sistemul va fi tot timpul
în stare de succes, întrucât stat, ia A este conectată prin această
linie sigură cu cel put, in un nod receptor.
Indisponibilitatea sistemului în acest caz este, deci :
Q [ q B → 0] q j → q = 0
Evident, atunci când linia B este indisponibilă 100% din timp

(q B = 1), sistemul are următoarele trasee minimale : { A, C },
{ A, D } . Indisponibilitatea sistemului în acest caz este cea a
unui sistem serie format din linia A în serie cu cuplul (C, D ) :
Q [ q B → 0] = q A + q C q D − q A q C q D
respectiv : Q[q B → 0]q j →q = q + q2 − q3

Rezultă
Z 1
(q + q2 − q3 )dq
ϕ
IBP ( B) =
0
q =1
= (q2 /2 + q3 /3 − q4 /4)kq=0 = 7/12
Pentru componenta C avem :
∂Q/∂qC = p D q A q B + p A q B q D + q A q B q D
respectiv :
(∂Q/∂qC )q j →q = 2(1 − q)2 q + q3 = 2q − 4q2 + 3q3

Rezultă Z 1
(q − 4q2 + 3q3 )dq = 5/12
ϕ
IBP (C ) =
0
Similar, pentru componenta D avem :
∂Q/∂q D = pC q A q B + p A q B qC + q A q B qC
respectiv :
(∂Q/∂q D )q j →q = 2(1 − q)2 q + q3 = 2q − 4q2 + 3q3

Rezultă
Z 1
(q − 4q2 + 3q3 )dq = 5/12
ϕ
IBP ( D ) =
0
c) Pentru o componentă i a sistemului, factorul de important, ă

marginală (probabilistă tip Birnbaum) se poate calcula cu una
din următoarele relat, ii :
∂Q
IB ( i ) = = Q [ q i → 1] − Q [ q i → 0]
∂qi
respectiv
∂P
IB ( i ) = = P [ p i → 1] − P [ p i → 0]
∂pi
unde P este probabilitatea de succes a sistemului, Q este pro-
babilitatea de insucces a sistemului (P + Q = 1), respectiv pi
este probabilitatea de succes a componentei i, qi este probabi-
litatea de insuccces a componentei i (pi + qi = 1).
Factorul de important, ă structurală Barlow-Proschan se poate
calcula cu relat, ia :
Rt
IB (i, τ ) f i (τ )dτ
IBP (i, t) = n 0 R t
∑ j=1 0 IB ( j, τ ) f j (τ )dτ
unde t este momentul de timp considerat, f i (τ ) este densitatea

de probabilitate asociată v.a. timpul de succes al componentei
i. De exemplu, pentru o distribut, ie exponent, ială avem densi-
tatea de probabilitate f i (τ ) = λi e−λi τ .
La nivelul sistemului format din cele n componente :

- pentru orice componentă i a sistemului este adevărată inega-
litatea :
0 ≤ IBP (i, t) ≤ 1
- pentru sistem
n
∑ IBP (i, t) = 1
i =1
Pentru t → ∞, factorul de important, ă structurală Barlow-

Proschan devine :
Z ∞
IBP (i ) = IB (i ) f i (τ )dτ
0
59. Fie un sistem de transport al energiei electrice din figura 4.2

format din 8 linii de transport s, i 7 stat, ii de interconexiune.
Două surse de energie G1 s, i G2 sunt disponibile, fiecare având
o putere disponibilă de 600 MW, disponibilitatea stat, ionară
este pG = 0, 95 egală la ambele surse, de asemenea, timpul
mediu egal de indisponibilitate MDTG = 24h. În punctele de
racord R1 s, i R2 se solicită câte 300MW. Liniile 1, 2 s, i 8 au fie-
care câte o capacitate de transport de 600MW, celelalte linii
având câte o capacitate de transport 300MW. Toate liniile au
timpul mediu de indisponibilitate egal MDT = 12h, iar indis-
ponibilitatea stat, ionară este egală q = 0, 01.
Să se calculeze în aceste premize : disponibilitatea p B3 , res-
pectiv frecvent, a as, teptată a întreruperilor νB3 la nivelul barei
(stat, iei) B3. Similar pentru bara B4.
Solut, ie.
Fie xi variabila indicatoare pentru o componentă i a sistemului
de transport din figura 4.2.
Astfel, i ∈ { G1, G2, B1, B2, B3, B4, B5, B6, B7, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8}.
Prin convent, ie, xi = 1, dacă componentă i este disponibilă,
respectiv xi = 0, dacă componenta i este indisponibilă.
Fig. 4.2 – Sistemul electric analizat

În premizele din enunt, , la nivelul barei B3, există două trasee

minimale, în raport cu nivelul de succes considerat.
T1 = { G1, 8}, respectiv T2 = { G2, 1, 8}.
Următoarea ecuat, ie logică leagă nivelul de succes de mai
sus de disponibilitatea a cel put, in unui traseu din cele două
ment, ionate T1 , T2 :
x B3 = x T1 u x T2
Descompunând în produse disjuncte, ecuat, ia se poate scrie
sub forma :
x B3 = x T1 u x̄ T1 x T2
cu x̄ T1 = x̄G1 u x̄8 .
Rezultă x̄ T1 x T2 = x̄G1 xG2 x1 x8 u x̄8 xG2 x1 x8 = x̄G1 xG2 x1 x8 .
Ecuat, ia logică devine :
x B3 = xG1 x8 u x̄G1 xG2 x1 x8
Probabilitatea de succes la nivelul barei B3 devine
p B3 = pG1 p8 + (1 − pG1 ) pG2 p1 p8 = pG p + (1 − pG ) pG p2
Similar, din condit, ii de simetrie a schemei electrice s, i a datelor

de disponibilitate, probabilitatea de succes la nivelul barei B4
este
p B4 = pG2 p2 + (1 − pG2 ) pG1 p1 p2 = pG p + (1 − pG ) pG p2
Pentru calculul frecvent, ei as, teptate de întrerupere νB3 se par-

curg următoarele etape :
- se evaluează factorii de important, ă probabilis, ti Birnbaum IBk

pentru fiecare componentă k cu relat, ia :
IBk = ∂p B3 /∂pk = ( p B3 | pk = 1) − ( p B3 | pk = 0)
- se calculează frecvent, ele as, teptate de întrerupere ale compo-

nentelor k :
νk = 1/( MUTk + MDTk ) = pk /MUTk = qk /MDTk
- se calculează frecvent, a as, teptată de întrerupere νB3 :
νB3 = ∑ νk IBk
k
Se obt, in următorii factori de important, ă probabilis, ti Birn-

baum :
- pentru generatorul G1 :
IBG1 = ∂p B3 /∂pG1 = p8 − pG2 p1 p8 = p − pG p2
- pentru generatorul G2 :
IBG2 = ∂p B3 /∂pG2 = (1 − pG1 ) p1 p8 = (1 − pG ) p2
- pentru bara 1 :
IB1 = ∂p B3 /∂p1 = (1 − pG 1) pG2 p8 = (1 − pG ) pG p
- pentru bara 8 :
IB8 = ∂p B3 /∂p8 = pG1 + (1 − pG1 ) pG2 p1 = pG + pG (1 − pG ) p
Valorile calculate pentru indicatorii de mai sus sunt prezentate

în tabelul 4.3 :
Rezultă frecvent, a as, teptată de întrerupere νB3 = 1, 075259 ·
10−3 h−1
De asemenea, probabilitatea de succes la nivelul barei B3 este
p B3 = pG p + (1 − pG ) pG p2 .
Numeric, se obt, ine : p B3 = 0, 987055.
Tabel 4.3 – Datele de intrare pentru calculul indicatorilor la

nivelul barei B3
Componenta ν IB ν · IB
- h −1 - h −1
G1 2, 08333 · 10−3 0, 0495 1, 031248 · 10−4
G2 2, 08333 · 10−3 0, 049005 1, 020936 · 10−4
1 8, 33333 · 10−4 0, 047025 3, 918748 · 10−5
8 8, 33333 · 10−4 0, 997025 8, 308538 · 10−4
Timpul mediu de succes (as, teptat între două întreruperi conse-

cutive) la nivelul barei B3 este
MUTB3 = p B3 /νB3 = 917, 97 h
Timpul mediu de insucces la nivelul barei B3 este
MDTB3 = q B3 /νB3 = 12, 04 h
Similar, din motive de simetrie a schemei electrice s, i a datelor
de intrare, frecvent, a as, teptată de întrerupere la nivelul barei
B4 este
νB4 = 1, 075259 · 10−3 h−1 .
De asemenea, probabilitatea de succes la nivelul barei B4 este
p B4 = 0, 987055.
Timpul mediu de succes (as, teptat între două intreruperi conse-
cutive) la nivelul barei B4 este
MUTB4 = p B4 /νB4 = 917, 97h.
Timpul mediu de insucces la nivelul barei B4 este
MDTB4 = q B4 /νB4 = 12, 04h.
60. Fie sistemul de transport al energiei electrice din figura 4.2
format din 8 linii de transport s, i 7 stat, ii de interconexiune
prezentat în enunt, ul precedent. Ambele puncte de racord R1 ,
R2 au prioritate egală.
Să se calculeze în aceste premize : disponibilitatea p R1 , respec-
tiv frecvent, a as, teptată a întreruperilor νR1 la nivelul punctului
de racord R1.
Solut, ie.
În acord cu premizele prezentate, schema electrică de calcul

este cea prezentată în figura 4.3.
Fig. 4.3 – Schema de calcul (pasul 2). Sursele de energie fictive

de la nivelul barelor B3 , respectiv B4 au indicatorii calculat, i la
nivelul acestor bare
Fie vectorul de stare x = ( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , x7 ).

Pentru evaluarea indicatorilor, se apelează la tehnica de facto-
rizare, bazata pe teorema lui C.E. Shannon, scrisă în raport cu
o variabila indicatoare aleasă judicios, de exemplu x7 :
ϕ(x) = x7 · ϕ( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 1) u
u x̄7 · ϕ( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 0)
Cazul x7 = 0.
În acest caz, pentru succesul în nodul de racord R1, Diagrama
de Decizie Binară (BDD) este prezentata în figura 4.5.
Fig. 4.4 – Schema de calcul - cazul x7 = 0
Fig. 4.5 – Modelarea succesului (nod 1), respectiv insuccesului

(nod 0) în punctul de racord R1 printr-o Diagramă de Decizie
Binară - cazul x7 = 0
Pentru succesul în punctul de racord R1 există două secvent, e

/ produse disjuncte care parcurg BDD de la rădăcină (root)
către nodul 1 :
x B3 x6
x̄ B3 x B4 x4 x5 x6
Cazul x7 = 1.
În acest caz, pentru succesul în nodul de racord R1, Dia-

grama de Decizie Binară (BDD) este prezentată în figura 4.7,
iar schema electrică este prezentată în figura 4.6.
Fig. 4.6 – Schema de calcul - cazul x7 = 1

Pentru succesul în punctul de racord R1 există patru secvent, e
/ produse disjuncte care parcurg BDD de la rădăcină (root)
către nodul 1 :
x B3 x6
x B3 x5 x̄6

x B3 x B4 x4 x̄5 x̄6
x̄ B3 x B4 x4
Probabilitatea de succes se exprima, de asemenea, pe baza teo-

remei C.E. Shannon, scrisă în raport cu variabila indicatoare
x7 :
p R1 = p7 · P( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 1)
+ (1 − p7 ) · P( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 0)
unde din produsele disjuncte exprimate mai sus rezultate din

parcurgerea BDD, se pot scrie următoarele relat, ii de calcul :
P( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 0) = p6 p B3 + p B4 (1 − p B3 ) p4 p5 p6
Tabel 4.4 – Calculul frecvent, ei as, teptate de întrerupere punct

de racord R1
- h −1 - h −1
B3 1, 075259 · 10−3 0, 0229078 2, 463182 · 10−5
B4 1, 075259 · 10−3 0, 0129097 1, 388127 · 10−5
4 8, 33333 · 10−4 0, 0128713 1, 072604 · 10−5
5 8, 33333 · 10−4 0, 000348182 2, 901515 · 10−7
6 8, 33333 · 10−4 0, 0102187 8, 51558 · 10−6
7 8, 33333 · 10−4 0, 01012 8, 43333 · 10−6
respectiv
P( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 1) = p B3 p6 + p B3 p5 (1 − p6 ) +
+ p B3 p B4 p4 (1 − p5 )(1 − p6 )
+ (1 − p B3 ) p B4 p4
Numeric, rezultă :
P( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 0) = 0, 989582
P( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , 1) = 0, 999702
Probabilitatea de succes în nodul de racord R1 rezultă :
p R1 = 0, 99 · 0, 999702 + 0, 01 · 0, 989582 = 0, 999601
Pentru calculul frecvent, ei as, teptate de întrerupere la nivelul

punctului de racord R1, în tabelul 4.4 se prezintă factorii de
important, ă probabilistă Birnbaum IB .
Rezultă frecvent, a as, teptată de întrerupere la nivelul punctului
de racord R1 :
νR1 = ∑i∈{ B3,B4,4,5,6,7} νi IBi = 6, 647823 · 10−5 h−1
cutive) la nivelul racordului R1 este :
MUTR1 = p R1 /νR1 = 0, 999601/(6, 647823 · 10−5 ) = 15036, 5 h
Timpul mediu de insucces la nivelul racordului R1 este :

MDTR1 = q R1 /νR1 = (1 − 0, 999601)/(6, 647823 · 10−5 ) = 6 h
61. Să se calculeze indicatorii de performabilitate pentru sistemul
de transport al energiei electrice prezentat în figura 4.2 la ni-
velul punctului de racord R2.
Solut, ie.
Schema electrică de calcul este cea din figura 4.3. Fie vectorul
de stare x = ( x B3 , x B4 , x3 , x4 , x5 , x6 , x7 ).
Pentru evaluarea indicatorilor, se apelează, de asemenea, la
tehnica de factorizare, bazata pe teorema lui C.E. Shannon,
scrisă în raport cu o variabila indicatoare aleasă judicios, de
exemplu x4 :
ϕ(x) = x4 · ϕ( x B3 , x B4 , x3 , 1, x5 , x6 , x7 ) u
u x̄4 · ϕ( x B3 , x B4 , x3 , 0, x5 , x6 , x7 )
Diagramele de decizie binare sunt prezentate în figurile 4.8,

respectiv 4.9.
Cazul x4 = 1.
de Decizie Binară (BDD) este prezentată în figura 4.8.
Pentru succesul în punctul de racord R2 există trei secvent, e /
produse disjuncte care parcurg BDD de la rădăcină (root) către
nodul 1 :
x B4 x3
x B4 x B3 x̄3 x5
x̄ B4 x B3 x̄3 x5
Cazul x4 = 0.
de Decizie Binară (BDD) este prezentată în figura 4.9.

Binară- cazul x4 = 1
Fig. 4.9 – Modelarea succesului (nod 1), respectiv a insuccesului

Pentru succesul în punctul de racord R2 există o singură

secvent, ă / produs disjunct care parcurge BDD de la rădăcină
(root) catre nodul 1 :
x B4 x3
Probabilitatea de succes se exprimă, de asemenea, pe baza teo-

remei C.E. Shannon, scrisă în raport cu variabila indicatoare
x4 :
p R2 = p4 · P( x B3 , x B4 , x3 , 1, x5 , x6 , x7 ) +
+ (1 − p4 ) · P( x B3 , x B4 , x3 , 0, x5 , x6 , x7 )
unde, din produsele disjuncte exprimate mai sus rezultate din
parcurgerea BDD, se pot scrie următoarele relat, ii de calcul :
P( x B3 , x B4 , x3 , 1, x5 , x6 , x7 ) = p3 p B4 + p B3 p B4 (1 − p3 ) p5 +
+ p B3 (1 − p B4 ) p5
respectiv
P( x B3 , x B4 , x3 , 0, x5 , x6 , x7 ) = p3 p B4
Pentru calculul frecvent, ei as, teptate de întrerupere la nivelul
punctului de racord R2, în tabelul 4.5 se prezintă factorii de
important, ă probabilistă Birnbaum IB .
Rezultă frecvent, a as, teptată de întrerupere la nivelul punctului
de racord R2 :
νR1 = ∑i∈{ B3,B4,3,4,5} νi IBi = 1, 319468 · 10−4 h−1

cutive) la nivelul racordului R2 este :
MUTR2 = p R2 /νR2 = 0, 999257/(1, 319468 · 10−4 ) = 7573, 18 h
Timpul mediu de insucces la nivelul racordului R2 este :
MDTR2 = (1 − 0, 999257)/(1, 319468 · 10−4 ) = 5, 63 h
Tabel 4.5 – Calculul frecvent, ei as, teptate de întrerupere punct

de racord R2
- h −1 - h −1
B3 1, 075259 · 10−3 0, 0223615 2, 40444 · 10−5
B4 1, 075259 · 10−3 0, 0322615 3, 468947 · 10−5
3 8, 33333 · 10−4 0, 0321656 2, 680465 · 10−5
4 8, 33333 · 10−4 0, 022295 1, 857916 · 10−5
5 8, 33333 · 10−4 0, 033395 2, 782915 · 10−5
4.2 Tăieturi s, i trasee minimale

62. Fie un sistem de alimentare cu energie format din două căi
de curent L1 s, i L2 . Ies, irea din funct, iune a căii de curent L1
conduce la supraîncărcarea L2 s, i poate produce ies, irea din
funct, iune a acesteia prin efectul de domino, dacă calea de
curent L1 nu este repusă în funct, iune în mai put, in de 10 min.
Ies, irea din funct, iune a căii de curent L2 conduce la su-
praîncărcarea L1 s, i poate produce ies, irea din funct, iune a aces-
teia prin acelas, i efect de domino, dacă calea de curent L2 nu
este repusă în funct, iune în mai put, in de 20 min.
Sistemul este indisponibil dacă ambele linii sunt indisponibile.
Să se exprime s, i să se calculeze indisponibilitatea acestui sis-
tem.
Se cunosc :
- distribut, ia timpului de restabilire L1 : Exp[µ1 = 1/10] min−1 ;
- distribut, ia timpului de restabilire L2 : Exp[µ2 = 1/15] min−1 ;
- distribut, ia timpului de funct, ionare L1 : Exp[λ1 = 1/800] h−1 ;
- distribut, ia timpului de funct, ionare L2 : Exp[λ2 = 1/600] h−1 .
Solut, ie.
4.2. TĂIETURI S, I TRASEE MINIMALE 113
- Indisponibilitatea stat, ionară a liniei L1 este
q1 = λ1 /(λ1 + µ1 ) = 1/800/(1/800 + 1/10 · 60) = 2, 0829 · 10−4
- Indisponibilitatea stat, ionară a liniei L2 este
q2 = λ2 /(λ2 + µ2 ) = 1/600/(1/600 + 1/15 · 60) = 4, 1649 · 10−4
Sistemul este indisponibil atunci când L1 este indisponibilă s, i

L2 nu se restabiles, te înainte de timpul critic impus (20 min)
sau atunci când L2 este indisponibilă s, i L1 nu se restabiles, te
înainte de timpul critic impus (10 min). Sistemul este indispo-
nibil practic numai datorită aparit, iei efectului de domino.
Q = q1 · (1 − e−1/15·20 ) + q2 · (1 − e−1/10·10 ) = 4, 1665 · 10−4
63. Un exemplu de sistem necoerent. Fie o intersect, ie dirijată cu se-

mafor. Un automobil A se apropie de intersect, ie, având culoa-
rea ros, ie. Un al doilea automobil B este în urma lui A. Auto-
mobilul C are prioritate, având culoarea verde. Fie evenimen-
tele următoare : a - automobilul A nu reus, este să oprească ; b -
automobilul B nu opres, te ; c - automobilul C reus, este să evite
neacordarea de prioritate. Să se construiască arborele de eveni-
mente care să caute condit, iile în care poate apare un accident
(evenimentul TOP).
Solut, ie.
Cauzele evenimentului TOP sunt următoarele :
- fie automobilul A stopează s, i automobilul B nu poate frâna
la timp ;
- fie automobilul A nu poate frâna s, i se ciocnes, te cu C ;
Rezultă ecuat, ia logică a evenimentului TOP :
TOP = ( a ∩ c) ∪ ( a ∩ b)
O formă disjunctivă normală a funct, iei de structură este

următoarea :
TOP = ϕ( a, b, c) = ( a ∩ b ∩ c) ∪ ( a ∩ b ∩ c) ∪
∪ ( a ∩ b ∩ c) ∪ ( a ∩ b ∩ c)
În primul termen de mai sus avem cazul în care atât A cât s, i B

nu opresc, în condit, iile în care C nu reus, este să evite acest fapt ;
în al doilea termen A nu reus, este să oprească, B se opres, te, iar
C nu reus, este să evite ; în cel de-al treilea termen B nu reus, este
să se oprească la timp, A s, i C opresc ; în ultimul termen, C nu
reus, este să îl evite pe B.
Remarcă. În cazul unui sistem necoerent cei patru termeni din
relat, ia de mai sus se numesc prim implicant, i. Termenul de
tăieturi minimale este caracteristic numai sistemelor coerente.
64. Să se exprime probabilitatea de aparit, ie a evenimentului TOP
de mai sus. Se cunosc probabilităt, ile de aparit, ie ale evenimen-
telor : p a = 0, 05 ; pb = 0, 1 ; pc = 0, 01.
65. Fie un sistem cu 3 componente binare, identice s, i indepen-
dente. Probabilitatea de succes a unei componente este p = 0, 9
iar intensitatea sa de defectare este λ = 0, 01 ore−1 . Funct, ia de
structura a sistemului este ϕ( x1 , x2 , x3 ) = ( x1 ? x2 )+̇( x1 ? x3 ).
Să se calculeze :
- probabilitatea P de succes a sistemului ;
- frecvent, a ν as, teptată de aparit, ie a stării de insucces a siste-
mului ;
- timpul mediu de succes MUT al sistemului ;
- timpul mediu de insucces MDT al sistemului.
Solut, ie.
Funct, ia de structură a sistemului este
ϕ( x1 , x2 , x3 ) = x1 ? ( x2 +̇ x3 )
4.2. TĂIETURI S, I TRASEE MINIMALE 115
Sistemul are două trasee minimale : (1, 2) s, i (1, 3).

Această funct, ie se poate descompune, conform teoremei Shan-
non :
ϕ( x1 , x2 , x3 ) = x1 ? ϕ(1, x2 , x3 ) + x¯1 ? ϕ(0, x2 , x3 )

unde :
ϕ(1, x2 , x3 ) = x2 +̇ x3 ;
ϕ(0, x2 , x3 ) = 0.
În acord cu descompunerea de mai sus a funct, iei de structură

a sistemului, probabilitatea P de succes a sistemului este :
P = p1 · Pϕ(1,x2 ,x3 ) + q1 · Pϕ(0,x2 ,x3 )
Avem :
Pϕ(1,x2 ,x3 ) = p2 + p3 − p2 · p3 ;
Pϕ(0,x2 ,x3 ) = 0.
Probabilitatea P de succes a sistemului devine :
P = p1 · ( p2 + p3 − p2 · p3 ) + (1 − p1 ) · 0,
Înlocuind cu datele din enunt, , se obt, ine P = p · (2p − p2 ) =

0, 891 .
Frecvent, a ν as, teptată de aparit, ie a stării de insucces a siste-
mului se exprimă :
3
ν= ∑ νi · IB (i)
i =1
Pentru o componentă i ∈ {1, 2, 3} avem
νi = 1/( MUTi + MDTi ) = (λi · µi )/(λi + µi )

Timpii medii de succes, respectiv insucces sunt următorii :

MUT = 1/λ = 100 ore, iar MDT = (1 − p)/( p · λ) =
0, 1/(0, 9 · 0, 01) = 11, 11 ore.
Frecvent, a as, teptată de aparit, ie a stării de insucces a unei com-

ponente este :
ν1 = ν2 = ν3 = 1/111, 11 = 9 · 10−3 ore−1
Pentru componenta i, factorul de important, ă probabilistă Birn-

baum este dat de relat, ia :
IB (i ) = ∂P/∂pi = Pϕ(xi :=1) − Pϕ(xi :=0)
Avem următorii factori de important, ă probabilistă Birnbaum :

IB (1) = ∂P/∂p1 = p2 + p3 − p2 · p3 = 2 · p − p2 = 0, 99 ;
IB (2) = ∂P/∂p2 = p1 · (1 − p3 ) = p1 · q3 = 0, 09 ;
IB (3) = ∂P/∂p3 = p1 · (1 − p2 ) = p1 · q2 = 0, 09.
Rezultă frecvent, a as, teptată de aparit, ie a stării de insucces a

sistemului :
ν = (0, 99 + 0, 09 + 0, 09) · 9 · 10−3 = 1, 053 · 10−2 ore−1
Timpul mediu de succes al sistemului este :

MUT = P/ν = 0, 891/(1, 053 · 10−2 ) = 84, 61 ore ;
Timpul mediu de insucces al sistemului este :
MDT = Q/ν = (1 − 0, 891)/(1, 053 · 10−2 ) = 10, 35 ore.
4.3. ARBORI DE EVENIMENTE 117
4.3 Arbori de evenimente

66. Fie sistemul de alimentare cu energie din figura 4.10 a unor
consumatorilor vitali (pompe de ulei ungere lagăre, pompe
ulei etans, are H2 , etc.) ai unui turbogenerator.
În regim normal, bara B de 0, 4kV este alimentată din ret, ea,
prin transformatorul TR. La pierderea alimentării normale, un
grup Diesel este solicitat să demareze s, i să asigure alimenta-
rea serviciilor vitale. Să se construiasca arborele de evenimente
pentru următoarele date :
Eveniment init, iator IE : "Pierderea alimentării din ret, ea"
Evenimente semnificative :
RD1 : "Refuz deschidere întreruptor I1 "
RI2 : "Refuz închidere întreruptor I2 "
RDDiesel : "Refuz demarare grup Diesel"
D : "Grupul Diesel se opres, te în avarie"
Să se calculeze p E probabilitatea aparit, iei evenimentului E
"Pierderea alimentării consumatorilor vitali" s, i νE frecvent, a
as, teptată de aparit, ie a acestui eveniment. Intensitatea pierderii
alimentării din ret, ea λ R = 1/12000 ore ;
Durata as, teptată a restabilirii alimentării din ret, ea τR = 8 ore ;
Probabilitatea aparit, iei evenimentului RD1 : γRD1 = 0, 001 ;
Probabilitatea aparit, iei evenimentului RI2 : γRI2 = 0, 0005 ;
Probabilitatea aparit, iei evenimentului RDDiesel : γD = 0, 01 ;
Intensitatea de defectare a grupului Diesel : λ D = 0, 001 ore.
Solut, ie.
Dupa cum se observă în figura 4.11, sunt 4 secvent, e care
conduc la evenimente nedorite EN1 , EN2 , EN3 , respectiv EN4 ,
disjuncte două câte două. Probabilitatea aparit, iei evenimentu-
lui E este, as, adar, suma acestor probabilităt, i :
4
pE = ∑ P(ENi ) = 1 − PSUCCES
i =1
Fig. 4.10 – Sistemul electric analizat
Fig. 4.11 – Arborele de evenimente

4.4. ARBORI DE DEFECT 119
Pe de altă parte, p E se poate exprima în funct, ie de probabili-

tatea de succes
p E = 1 − PSUCCES
unde
PSUCCES = (1 − γRD1 )(1 − γRI2 )(1 − γD )exp(−λ D τR )
PSUCCES = 0, 999 · 0, 9995 · 0, 99 · exp(−0, 001 · 8) = 0, 980639.

Rezultă p E = 1 − pSUCCES = 0, 019361.
Frecvent, a asteptată de aparit, ie a evenimentului E este :
νE = p E λ R = 1, 6134 · 10−6 ore−1
Deci, este de as, teptat ca o dată la 70 ani să apară o pierdere

a alimentării normale a consumatorilor vitali, urmată de o in-
disponibilitate a alimentării de securitate din grupul Diesel (fie
refuz de demarare, fie demarare reus, ită, dar indisponibilitate
ulterioară a grupului Diesel - pe perioada as, teptării restabilirii
alimentării normale (din ret, ea).
4.4 Arbori de defect

67. Un sistem de securitate detectează orice scurgere de gaze în-
tr-o clădire s, i izolează alimentarea prin închiderea unei elec-
trovalve în caz de necesitate.
Probabilitatea ca sistemul de detect, ie să funct, ioneze corect la
solicitare este pS = 0, 95 iar probabilitatea ca electrovalva să
izoleze corect urmare a solicitării este p EV = 0, 999. Într-o
zi oarecare, probabilitatea de a avea o scurgere de gaze este
q = 10−4 . Pentru o durată de timp de calcul de T = 10 ani,
respectiv N = 3650 zile :
a) Calculat, i probabilitatea de aparit, ie P a cel put, in unei

scurgeri de gaze ;
b) Calculat, i numărul cel mai probabil N de evenimente
/ solicitări ale sistemului de securitate ;
c) Calculat, i probabilitatea PTOP de aparit, ie a evenimen-
tului TOP "Scurgere de gaze în clădire fără un răs-
puns adecvat din partea sistemului de securitate".
Solut, ie.
a) Fie p probabilitatea de a nu avea într-o zi oarecare o scurgere
de gaze, respectiv o stare de succes :
p = 1 − q = 0, 9999
Fie M o v.a. discretă semnificând numărul de zile pe perioadă

supusă analizei T = 10 ani, respectiv N = 3650 zile în care
au avut loc scurgeri de gaze (detectate sau nu), evenimente
considerate independente. Rezultă că M urmează o distribut, ie
binomială de parametrii N, respectiv q = 1 − p.
M ∼ Bin( N, q)

0 1 ... k ... N
M
pN k qk p N −k ... q N
Nqp N −1 ... CN
Probabilitatea cerută în enunt, este P = Prob( M ≥ 1) = 1 −

P( M = 0) = 1 − (1 − q) N . Pentru N = 3650 zile s, i q = 10−4 ,
se obt, ine P = 1 − 0, 99993650 = 0, 305816.
b) Numărul cel mai probabil N de evenimente / solicitări ale
sistemului de securitate este valoarea v.a. M cu cea mai mare
probabilitate de aparit, ie, respectiv moda acestei v.a. Pentru a
găsi această valoare se studiază monotonia s, irului :
p N , Nqp N −1 , . . . , CN
k k N −k
q p , ..., q N
Termenii s, irului fiind pozitivi, este suficientă calcularea rapor-

tului P( M = k + 1)/P( M = k) s, i compararea acestui raport cu
1. În cazul nostru, se obt, ine :
k +1 k +1 N − k −1
CN q p q N−k
k k N − k
= ·
CN q p p k+1
Rezultă necesară comparat, ia q( N − k ) cu p(k + 1), pentru q, p,

respectiv N date, k parametru, cu valori naturale în mult, imea
{0, 1, 2, . . . , N }.
Primul k care satisface k ≥ qN − p este valoarea (moda)
căutată. Cu observat, ia că dacă qN − p este o valoarea întreagă
s, i pozitivă, atunci v.a. M are două mode, respectiv qN − p s, i
qN − p + 1. În cazul nostru, qN − p = −0, 6349. Deci, M = 0
este valoarea cea mai probabilă, cel mai probabil ne as, teptăm
că în 10 ani să nu existe nici o scurgere de gaze.
Discut, ie. Dacă instalat, ia îmbătrânes, te în cei 10 ani s, i q cres, te
la 10−3 , atunci moda devine qN − p = 2, 6501. În acest caz,
cel mai probabil ne-am as, tepta la 3 solicitări ale sistemului de
securitate în perioada de timp supusă analizei.
c) Neaparit, ia evenimentului TOP în cei T = 10 ani presupune
ca la orice eventuală solicitare, sistemul de securitate să fie
disponibil.
Fie n numărul de solicitări ale acestui sistem de securitate.
Disponibilitatea la solicitare a sistemului de securitate A(n) va
fi egală cu ( pS p EV )n .
Rezultă următoarele posibilităt, i de neaparit, ie a evenimentului
TOP :
n A(n)
0 1
1 pS p EV
2 ( pS p EV )2
... ...
k ( pS p EV )k
... ...
Rezultă
PTOP = P( M = 0) + P( M = 1) pS p EV + P( M = 2)( pS p EV )2 + . . .
(4.1)
cu
P ( M = 0) = p N = 0, 694184
P ( M = 1) = N (1 − p) p N = 0, 253102
P ( M = 2) = N ( N − 1)/2(1 − p)2 p N −2 = 0, 046238 =
P ( M = 3) = N ( N − 1)( N − 2)/6 · (1 − p)3 p N −3
= 5, 623 · 10−3
...
Deci, probabilitatea de neaparit, ie a evenimentului TOP este :
PTOP = 0, 694184 + 0, 253102 · 0, 94905 + 0, 046238 · 0, 949052 + . . .
Probabilitatea de aparit, ie a evenimentului TOP este :
PTOP = 1 − PTOP ∼
= 0, 018871 (4.2)
68. Pentru enunt, ul de mai sus, se impune prin normele de auto-

rizare a funct, ionării ca PTOP să fie cel mult egală cu 10−4 pe
perioada analizată, respectiv la 10000 de client, i în 10 ani să
existe cel mult 1 eveniment de tip TOP. Estimat, i care trebuie
să fie disponibilitatea sistemului de securitate pS p EV în acest

caz, pentru q = 1 − p = 0, 0001.
Răspuns.
Probabilitatea de aparit, ie a evenimentului TOP exprimată prin
relat, ia 4.1, pentru o precizie de M = 6 termeni calculat, i
conduce la reprezentările grafice din figurile 4.12 s, i 4.13. Se
remarcă că disponibilitatea sistemului de securitate trebuie să
fie de cel put, in 0, 999725. Ambele sisteme trebuie să îs, i crească
disponibilităt, ile.
În condit, iile în care electrovalva ar avea p EV = 0, 9999 re-
zultă că sistemul de detect, ie trebuie să aibă cel put, in pS =
0, 999725/0, 9999 = 0, 999825.
Fig. 4.12 – Determinarea disponibilităt, ii sistemului de securi-

tate
Fig. 4.13 – Probabilitatea de aparit, ie a evenimentului TOP
69. Fie un sistem de detectare a scăpărilor de gaze într-un spat, iu

închis. Doi detectori D1 s, i D2 transferă impulsul către o uni-
tate logică (UL). În eventualitatea aparit, iei a cel put, in unui
semnal de la cei doi detectori, sistemul are trei funct, ii :
- izolează alimentarea cu gaze (releul R1 ) ;
- informează operatorul printr-o semnalizare acustică s, i optică
(lampa L) ;
- izolează consumatorii electrici din spat, iul protejat.
În condit, iile în care operatorul este informat, acesta poate

interveni manual - dacă izolarea automată nu se realizează.
Evenimentul TOP are loc dacă cel put, in una dintre izolări nu
se realizează (automat / manual).
70. Să se construiască arborele de defect pentru evenimentul TOP

s, i să se evident, ieze tăieturile minimale / implicant, ii.
Fig. 4.14 – Sistemul de detectare a scăpărilor de gaze
Fig. 4.15 – Arbore de defect pentru sistemul de detectare a

scăpărilor de gaze -1
Fig. 4.16 – Arbore de defect pentru sistemul de detectare a

scăpărilor de gaze -2
4.5. GRAFUL STARILOR, PROCESE MARKOVIENE 127
4.5 Graful starilor, procese markoviene

71. Fie T temperatura la intrarea într-o turbină cu abur. Acest pa-
rametru este monitorizat minut cu minut, fiind două praguri
critice : t1 pragul minim admis, respectiv t2 pragul maxim
admis în exploatare. Fie A evenimentul : temperatura aburu-
lui între t1 s, i t2 (operare normală), B : temperatura aburului
sub pragul critic t1 , respectiv C temperatura aburului peste
pragul critic t2 . Evident, A, B s, i C sunt mutual exclusive.
La pasul n + 1 de timp dat, probabilităt, ile evenimentelor
respective sunt condit, ionate de starea la pasul anterior de
timp, astfel : P( An+1 | An ) = 0, 99 ; P( Bn+1 | An ) = 0, 005 ;
P(Cn+1 | An ) = 0, 005 ; P( Bn+1 | Bn ) = 0, 05 ; P( An+1 | Bn ) = 0, 95 ;
P( An+1 |Cn ) = 0, 9 ; P(Cn+1 |Cn ) = 0, 1. La n = 0, evenimentul
A este prezent.
Să se calculeze :
- probabilitatea ca la momentul n = 60 turbina să se afle în
starea A ;
- probabilitatea până la momentul n = 60 turbina să se afle
neîntrerupt în starea A ;
- frecvent, a as, teptată de intrare în starea B ;
- frecvent, a as, teptată de intrare în starea C ;
- timpul mediu de operare neîntreruptă ;
- timpul mediu de sejur în starea B ;
- timpul mediu de sejur în starea C.
Solut, ie.
Matricea probabilităt, ilor de tranzit, ie este :

 
0, 99 0, 05 0, 05
Π =  0, 95 0, 05 0 
0, 9 0 0, 1
Probabilităt, ile de stare la pasul de timp n sunt date de ecuat, ia :
p ( n ) = p (0) ? Π n
unde p(n) = ( p A (n), p B (n), pC (n)).
Probabilitatea ca la momentul n = 60 turbina să se afle în

starea A este data de relat, ia :
p A (n) = p(0) ? Πn ? 13,1
Această probabilitate reprezintă disponibilitatea turbinei la

momentul de timp considerat.
Probabilitatea ca până la momentul n = 60 turbina să se afle
neîntrerupt în starea A reprezintă fiabilitatea acestui echipa-
ment :
r A (n) = p1 (0) ? Π11

n
? 11 = 0, 9960 = 0, 5471566
Până la pasul n, numărul as, teptat de intrări în starea B în in-

tervalul considerat este :
n −1
ω B (n) = Π(1, 2) · ∑ p A (k)
k =0
Avem Π(1, 2) = 0, 05 s, i
n −1
∑ p A (k) = p(0) ? (I + Π + Π2 + Π3 + . . . + Πn−1 ) ? 13,1 =
k =0
= p(0) ? (Πn − I) ? (Π − I)−1 ? 13,1
cu I matricea unitate s, i 13,1 = (1, 0, 0)T .

4.5. GRAFUL STARILOR, PROCESE MARKOVIENE 129
Până la pasul n, numărul as, teptat de intrări în starea C în

intervalul considerat este :
n −1
ωC (n) = Π(1, 3) · ∑ p A (k)
k =0
Avem Π(1, 3) = 0, 05 s, i
n −1
∑ p A (k) = p(0) ? (I + Π + Π2 + Π3 + . . . + Πn−1 ) ? 13,1 =
k =0
= p(0) ? (Πn − I) ? (Π − I)−1 ? 13,1
Frecvent, a asimptotică de intrare în starea B rezultă :
νB = limn→∞ ω B (n)/n = p(0) ? (Π − I)−1 ? 13,1
Timpul mediu de operare neîntreruptă reprezentat de timpul

as, teptat de sejur în starea A este dat de relat, ia :
MUT = p A /( p A · (Π(1, 2) + Π(1, 3))) =

= 1/(Π(1, 2) + Π(1, 3)) = 1/0, 1 = 10
Timpul mediu de sejur în starea B este :
MDT1 = p B /( p B · Π(2, 1)) = 1/Π(2, 1) = 1/0, 95 = 1, 05
Timpul mediu de sejur în starea C este :
MDT2 = pC /( pC · Π(3, 1)) = 1/Π(3, 1) = 1/0, 9 = 1, 11

4.6 Indicatori de performabilitate

72. Să se calculeze indicatorii de performabilitate pentru sistemul
radial de distribut, ie prezentat în figura 4.17. Se cunosc indi-
catorii pentru liniile în cablu A, B s, i C prezentat, i în tabelul
4.6.
Fig. 4.17 – Sistemul radial de distribut, ie a energiei electrice
Pentru un sistem serie cu N componente, relat, iile de calcul ale

indicatorilor de fiabilitate sunt următoarele :
- intensitatea anuală de defectare a sistemului [ an−1 ] :
N
λ= ∑ λi
i =1
- disponibilitatea sistemului :
N
A = 1/(1 + ∑ λi · MDTi /8760)
i =1
- timpul mediu de succes al sistemului [ an] :

N
MUT = 1/λ = 1/ ∑ λi
i =1
- timpul mediu de insucces al sistemului [h] :

N N
MDT = ∑ (λi · MDTi )/ ∑ λi
i =1 i =1
4.6. INDICATORI DE PERFORMABILITATE 131
Tabel 4.6 – Indicatorii de fiabilitate pentru componentele siste-

mului radial de distribut, ie din figura 4.17
Componenta λi MDTi
i an−1 h
A 0, 20 6, 0
B 0, 10 5, 0
C 0, 15 8, 0
- frecvent, a medie anuală de defectare a sistemului [ an−1 ] :
ν = A/MUT
- indisponibilitatea anuală a sistemului [h/an] :

N
U = λ · MDT = ∑ (λi · MDTi )
i =1
La nivelul racordului R1 din figura 4.17 avem :

- intensitatea anuală de defectare [ an−1 ] :
λ R1 = λ A = 0, 20
- disponibilitatea în asigurarea alimentării :
A R1 = 1/(1 + λ A · MDTA /8760)

= 1/(1 + 0, 2 · 8760/6) = 0, 999863
- timpul mediu de succes (între două întreruperi consecutive)

[ an] :
MUTR1 = 1/λ R1 = 5
- timpul mediu de insucces (întrerupere) [h] :
MDTR1 = λ R1 · MDTR1 /λ R1 = 6, 0
- frecvent, a medie anuală de întrerupere a alimentării [ an−1 ] :
νR1 = A R1 /MUTR1 = 0, 1999726
- indisponibilitatea anuală a serviciului de alimentare cu ener-

gie [h/an] :
UR1 = λ R1 · MDTR1 = 0, 20 · 6 = 1, 2

λ R2 = λ A + λ B = 0, 20 + 0, 10 = 0, 30
A R2 = 1/(1 + λ A · MDTA /8760 + λ B · MDTB /8760)

= 0, 999806
[ an] :
MUTR2 = 1/λ R2 = 3, 333
MDTR2 = (λ R1 · MDTR1 + λ R2 · MDTR2 )/λ R2 = 5, 667

νR2 = A R2 /MUTR2 = 0, 2999718

gie [h/an] :
UR2 = λ R2 · MDTR2 = 0, 30 · 6 = 1, 8

λ R3 = λ A + λ B + λC = 0, 20 + 0, 10 + 0, 15 = 0, 45
A R3 = 1 /(1 + λ A · MDTA /8760 + λ B · MDTB /8760

+ λC · MDTC /8760) = 0, 999669

[ an] :
MUTR3 = 1/λ R3 = 2, 222
MDTR3 = (λ R1 · MDTR1 + λ R2 · MDTR2 + λ R3 · MDTR3 )/λ R3

= 6, 444

νR3 = A R3 /MUTR3 = 0, 449896

gie [h/an] :
UR3 = λ R3 · MDTR3 = 0, 45 · 6, 444 = 2, 8998
Indicatorii de performabilitate sunt :

SAIFI / System Average Interruption Frequency Index /
Frecvent, a as, teptată de întrerupere la nivel sistem ;
SAIDI / System Average Interruption Duration Index / Du-
rata as, teptată de întrerupere la nivel sistem ;
CAIDI / Customer Average Interruption Duration Index /
Durata as, teptată de întrerupere la nivel consumator.
Fie N numărul de puncte de racord ale schemei electrice, cu

i = 1, 2, . . . N s, i Ci numărul de consumatori alimentat, i în punc-
tul de racord i. Fie qi indisponibilitatea în asigurarea energiei
în punctul de racord i, respectiv MDTi timpul as, teptat de în-
trerupere în punctul de racord i.
Cei trei indicatori de performabilitate de mai sus sunt estimat, i
fie în sensul valorii as, teptate din punct de vedere probabilistic, fie
evaluat, i postcalcul, după încheierea unei perioade de timp de
referint, ă (un an), aces, tia fiind estimat, i din punct de vedere sta-
tistic.
De remarcat că, pentru un număr mare de ani observat, i, indi-
catorul statistic tinde spre valorile estimate în sens probabilist.
Din punct de vedere statistic, SAIFI reprezintă numărul total
de consumatori întrerupt, i într-un an divizat la numărul total
de consumatori deservit, i de sistem.
Din punct de vedere probabilistic, SAIFI este media ponderată

a frecvent, elor de întrerupere :
N N
SAIFI = ∑ νi Ci / ∑ Ci
i =1 i =1
Din punct de vedere statistic, SAIDI reprezintă suma duratelor

de întrerupere a consumatorilor într-un an divizată la numă-
rul total de consumatori deservit, i de sistem. Este exprimat în
minute/an.
Din punct de vedere probabilistic, SAIDI este media ponderată
a indisponibilităt, ilor în alimentarea consumatorilor deservit, i
de sistem :
N N
SAIDI = ∑ qi Ci / ∑ Ci
i =1 i =1
Din punct de vedere statistic, CAIDI reprezintă suma dura-

telor de întrerupere a consumatorilor într-un an divizat la
numărul de consumatori afectat, i / întrerupt, i.
Din punct de vedere probabilistic, CAIDI este media ponde-
rată a duratelor de întrerupere :
N N
CAIDI = ∑ qi Ci / ∑ νi Ci = SAIDI/SAIFI
i =1 i =1
Aplicat, ii propuse
73. Fie sistemul de transport al energiei electrice din figura 4.2 for-
mat din 8 linii de transport s, i 7 stat, ii de interconexiune. Două
surse de energie G1 s, i G2 sunt disponibile, fiecare având o
putere disponibilă de 300 MW, disponibilitatea stat, ionară este
pG = 0, 95 egală la ambele surse, de asemenea, timpul mediu
egal de indisponibilitate MDTG = 24h. În punctele de racord
R1 s, i R2 se solicită câte 300MW. Toate liniile au câte o capa-

citate de transport 300MW, respectiv un timp mediu de indis-
ponibilitate egal MDT = 12h, iar indisponibilitatea stat, ionară
egală cu q = 0, 01. În regim normal de operare, R1 este consi-
derat alimentat din sursa G1, respectiv R2 este considerat ali-
mentat din sursa G2. R1 s, i R2 au acelas, i nivel de prioritate.
Dacă o sursă devine indisponibilă, atunci cealaltă sursă poate
eventual prelua alimentarea punctului de racord devenit in-
disponibil dacă s, i numai dacă alimentarea punctului său de
racord nu mai poate fi realizată datorită indisponbilităt, ilor li-
niilor de transport către acel racord.
Să se calculeze în aceste premize : disponibilitatea p R1 , res-
pectiv frecvent, a as, teptată a întreruperilor νR1 la nivelul barei
punctului de racord R1. Similar pentru racordul R2.
74. Fie, din nou, sistemul de transport al energiei electrice din fi-
gura 4.2. Cele două surse de energie G1 s, i G2 sunt disponibile,
fiecare având o putere disponibilă de 300 MW, disponibilita-
tea stat, ionară este pG = 0, 95 egală la ambele surse, de ase-
menea, timpul mediu egal de indisponibilitate MDTG = 24h.
În punctele de racord R1 s, i R2 se solicită câte 300MW. Toate
liniile au câte o capacitate de transport 300MW, respectiv un
timp mediu de indisponibilitate egal MDT = 12h, iar indis-
ponibilitatea stat, ionară egală cu q = 0, 01. În regim normal de
operare, R1 este considerat alimentat din sursa G1, respectiv
R2 este considerat alimentat din sursa G2. R1 are un nivel de
prioritate mai mare decât R2.
Dacă o sursă devine indisponibilă, atunci cealaltă sursă preia
alimentarea punctului de racord prioritar R1, cu condit, ia
existent, ei a cel put, in unei căi de curent către acest racord.
75. Fie, din nou, sistemul de transport al energiei electrice din fi-
gura 4.2. Cele două surse de energie G1 s, i G2 sunt disponibile,

fiecare având o putere disponibilă de 300 MW, disponibilita-
tea stat, ionară este pG = 0, 95 egală la ambele surse, de ase-
menea, timpul mediu egal de indisponibilitate MDTG = 24h.
În punctele de racord R1 s, i R2 se solicită câte 300MW. Toate
liniile au câte o capacitate de transport 300MW, respectiv un
timp mediu de indisponibilitate egal MDT = 12h, iar indis-
ponibilitatea stat, ionară egală cu q = 0, 01. În regim normal de
operare, R1 este considerat alimentat din sursa G1, respectiv
R2 este considerat alimentat din sursa G2. R2 are un nivel de
prioritate mai mare decât R1.
Dacă o sursă devine indisponibilă, atunci cealaltă sursă preia
alimentarea punctului de racord prioritar R2, cu condit, ia
existent, ei a cel put, in unei căi de curent către acest racord.
76. Fie un sistem cu 3 componente binare s, i independente A, B s, i
C operând în două faze consecutive de durate θ1 , respectiv θ2 .
Structura logică a sistemului în cele două faze este
următoarea :
- Faza 1 : A ∩ B ∩ C ;
- Faza 2 : A ∪ B ∪ C.
Să se exprime probabilitatea insuccesului sistemului. Aplicat, ie
numerică pentru θ1 = 100 h, θ2 = 100 h, λ A = 0, 001 h−1 ,
λ B = 0, 002 h−1 , λC = 0, 0025 h−1 .
77. Fie un sistem cu 3 componente binare, identice s, i inde-

pendente. Sistemul are următorii vectori critici : (1̄, 2, 3),
(1, 2̄, 3),(1, 2, 3̄), respectiv (1, 2̄, 3̄). Probabilitatea de succes a
unei componente este p = 0, 9. Să se calculeze :
- factorii de important, ă structurală ai fiecărei componente ;

mului ;

dente, a cărui diagrama de succes este reprezentată în figura
4.18. Probabilitatea de succes a unei componente este p = 0, 99
iar probabilitatea de insucces este q = 0, 01.
Fig. 4.18 – Diagrama de succes a sistemului
a) Să se arate că traseele minimale ale acestui sistem

sunt {1, 2}, {3, 4, 6}, {3, 5, 6, 7}, {2, 3, 7}, {1, 5, 6} s, i
{1, 4, 6, 7} ;
b) Să se arate că tăieturile minimale ale acestui sis-
tem sunt {1, 3}, {2, 6}, {2, 4, 5}, {1, 4, 7}, {1, 5, 6, 7}
s, i {2, 3, 5, 7} ;
c) Să se calculeze probabilitatea de succes a sistemului
P - bazată pe lista de trasee minimale ;
d) Să se calculeze probabilitatea de insucces a sistemu-
lui Q - bazată pe lista de tăieturi minimale ;
e) Să se verifice relat, ia P + Q = 1.
79. Să se exprime grafic variat, ia probabilităt, ii de succes a sistemu-

lui de mai sus funct, ie de parametrul p ∈ [0, 1].
80. Să se exprime o aproximare de tip majorant / minorant a pro-
babilităt, ii de succes P a sistemului de mai sus. Se va considera
un sistem echivalent format dintr-un paralel din cele 6 trasee
minimale.
Fig. 4.19 – Sistem echivalent pentru calculul aproximativ al pro-

babilităt, ii de succes
81. Să se exprime o altă aproximare de tip majorant / minorant

a probabilităt, ii de succes P. Să se propună în acest sens un
alt sistem echivalent format dintr-un paralel din cele n = 6
tăieturi minimale necesare în evaluării probabilităt, ii de in-
succes Q s, i apoi să se aplice P = 1 − Q.
82. Să se exprime grafic variat, ia probabilităt, ii de succes P s, i a celor
două aproximari obt, inute - funct, ie de parametrul p ∈ [0, 1].
dente, a cărui diagramă de succes este reprezentată în figura
a) Să se găsească traseele minimale ale acestui sistem ;
b) Să se găsească tăieturile minimale ale acestui sistem ;

dente, a cărui diagrama de succes este reprezentată în figura

a) Să se găsească traseele minimale ale acestui sistem ;

b) Să se găsească tăieturile minimale ale acestui sistem ;
85. Fie un sistem cu 3 componente binare s, i independente.
Probabilităt, ile de succes ale componentelor sunt : p1 = 0, 99 ;
p2 = 0, 9 ; p3 = 0, 95. Intensităt, ile de defectare ale com-
ponentelor sunt : λ1 = 0, 0001 ore−1 , λ2 = 0, 002 ore−1 ,
λ3 = 0, 005 ore−1 . Probabilitatea de insucces a unei compo-
nente i ∈ {1, 2, 3} este notată cu qi = 1 − pi . Dacă componenta
1 a sistemului este în stare de succes, atunci probabilitatea de
succes a sistemului este p3 + q3 · p2 , iar dacă componenta 1 a
sistemului este în stare de insucces, atunci probabilitatea de
succes a sistemului este 0. Să se exprime :
- diagrama de fiabilitate a sistemului ;
mului ;

nente i ∈ {1, 2, 3} este notata cu qi = 1 − pi . Dacă componenta

succes a sistemului este p3 . Să se exprime :
mului ;

succes a sistemului este p2 · p3 . Să se exprime :
mului ;


insucces a sistemului este q2 + p2 · q3 , iar dacă componenta 1
a sistemului este în stare de insucces, atunci probabilitatea de
insucces a sistemului este 1. Să se exprime :
mului ;
89. Fie ret, eaua de transport al energiei electrice din figura 4.22.
Este formată din stat, iile 1, 2, 3 s, i 4, respectiv liniile A, B, C
si D. Sistemul este în stare de insucces dacă ambii receptori
conectat, i respectiv la stat, iile 3, respectiv 4 nu sunt alimentat, i.
Liniile sunt considerate că au capacitate infinită de transport.
Stat, iile sunt considerate noduri ideale (fără defect).
Liniile au următoarele indisponibilităt, i : q A = 0, 05, q B = 0, 07,
qC = 0, 06, q D = 0, 03, respectiv q E = 0, 02. Intensităt, ile de de-
Să se calculeze :
90. Fie ret, eaua de transport al energiei electrice din figura 4.23.
Este formată din stat, iile 1, 2, 3 s, i 4, respectiv liniile A, B, C
Fig. 4.22 – Ret, ea electrică (varianta 1)
s, i D. Sistemul este în stare de insucces dacă ambii receptori

conectat, i respectiv la stat, iile 3, respectiv 4 nu sunt alimentat, i.
Liniile sunt considerate că au capacitate infinită de transport.
Stat, iile sunt considerate noduri ideale (fără defect).
Liniile au următoarele indisponibilităt, i : q A = 0, 05 ; q B = 0, 07 ;
qC = 0, 06 ; q D = 0, 03 respectiv q E = 0, 02. Intensităt, ile de de-
Să se calculeze :
91. Fie un sistem de transport al energiei electrice din figura

4.24 format din 8 linii de transport s, i 7 stat, ii de interco-
nexiune. Două surse de energie G1 s, i G2 sunt disponibile,
fiecare încărcate la 300 MW, disponibilitatea stat, ionară este
pG = 0, 95, egală la ambele surse, de asemenea, timpul mediu
Fig. 4.23 – Ret, ea electrică (varianta 2)
Fig. 4.24 – Sistemul electric analizat (varianta 1)

R1 s, i R2 se solicită câte 300MW. Fiecare linie de transport are

următoarele caracteristici : capacitatea de transport 300MW,
timpul mediu de indisponibilitate MDT = 12h, iar indisponi-
bilitatea stat, ionară q = 0, 01. Să se calculeze : disponibilitatea
p R1 , respectiv frecvent, a as, teptată a întreruperilor νR1 la nivelul
punctului de racord R1.
92. Fie un sistem de transport al energiei electrice din figura
4.25 format din 8 linii de transport s, i 7 stat, ii de interco-
nexiune. Două surse de energie G1 s, i G2 sunt disponibile,
Fig. 4.25 – Sistemul electric analizat (varianta 2)
fiecare încărcate la 300 MW, disponibilitatea stat, ionară este

pG = 0, 95, egală la ambele surse, de asemenea, timpul mediu
R1 s, i R2 se solicită câte 300MW. Fiecare linie de transport are
următoarele caracteristici : capacitatea de transport 300MW,
timpul mediu de indisponibilitate MDT = 12h, iar indisponi-
bilitatea stat, ionară q = 0, 01. Să se calculeze : disponibilitatea

p R2 , respectiv frecvent, a as, teptată a întreruperilor νR2 la nivelul
punctului de racord R2.
93. Fie sistemul de transport din figura 4.25. Să se calculeze : dis-
ponibilităt, ile p R1 ,p R2 , respectiv frecvent, a as, teptată a întrerupe-
rilor νR1 , νR2 la nivelul punctelor de racord R1, respectiv R2,
în ipoteza că linia 1 este retrasă din exploatare.
94. Pentru sistemul de alimentare prezentat în figura 4.11, să se
calculeze frecvent, ele de aparit, ie ale evenimentelor nedorite,
νEN1 , νEN2 , νEN3 , respectiv νEN4 . Care este cel mai frecvent eve-
niment nedorit ?
95. Fie sistemul de detectare a scăpărilor de gaze într-un spat, iu
închis din figura 4.14. Doi detectori D1 s, i D2 transferă impul-
sul către o unitate logică (UL). În eventualitatea aparit, iei de
semnale de la ambii detectori, sistemul are trei funct, ii :
- izolează alimentarea cu gaze (releul R1 ) ;
(lampa L) ;
În condit, iile în care operatorul este informat, acesta poate in-
terveni manual - dacă izolarea automata nu se realizează. Eve-
nimentul TOP are loc dacă cel put, in una dintre izolări nu se
realizează (automat / manual).
Să se construiască arborele de defect pentru evenimentul TOP
96. Fie, din nou, sistemul de detectare a scăpărilor de gaze într-un
spat, iu închis din figura 4.14. Doi detectori D1 s, i D2 transferă
impulsul către unitatea logică UL. În eventualitatea aparit, iei
de semnale de la cel put, in unul dintre detectori, sistemul are
trei funct, ii :
- izolează alimentareă cu gaze (releul R1 ) ;
(lampa L) ;
Sistemul de avertizare acustică s, i optică (lampa L) se poate de-
fecta, dar această defectare poate fi detectată numai la o even-
tuală solicitare a acestuia.
În condit, iile în care operatorul este informat, acesta poate in-
terveni manual - dacă izolarea automata nu se realizează. Eve-
nimentul TOP are loc dacă cel put, in una dintre izolări nu se
realizează (automat / manual).
Să se construiască arborele de defect pentru evenimentul TOP
97. Fie un sistem format din trei componente : B, C s, i S. Com-
ponenta S are două moduri mutual exclusive de defectare S1 s, i
S2 . De exemplu : S1 : componenta S refuză deschiderea ; S2 :
componenta S refuză închiderea. Aceste două moduri de de-
fectare nu pot apare simultan. Sistemul analizat cuprinde alte
două componente B s, i C. Aceste două componente B, C se pot
defecta independent una de cealaltă. Sistemul este indisponi-
bil dacă este satisfăcută relat, ia logică : ( B ∪ S1 ) ∩ (C ∪ S2 ). Fie
probabilită t, ile de aparit, ie ale evenimentelor descrise mai sus :
P( B) = 0, 0010 ;
P(C ) = 0, 0008 ;
P(S1 ) = 0, 0006 ;
P(S2 ) = 0, 0004.
Să se exprime :
a) Arborele de defect (eveniment TOP : indisponibilita-
tea sistemului) ;
b) Probabilitatea de insucces a sistemului.
ponenta S are două moduri mutual exclusive de defectare S1 s, i
S2 . De exemplu : S1 : componenta S refuză deschiderea ; S2 :
componenta S refuză închiderea. Aceste două moduri de de-
fectare nu pot apare simultan. Sistemul analizat cuprinde alte
două componente B s, i C. Aceste două componente B, C se pot

defecta independent una de cealaltă. Sistemul este indisponi-
bil dacă este satisfăcută relat, ia logică : ( B ∩ S1 ) ∪ (C ∩ S2 ). Fie
probabilităt, ile de aparit, ie ale evenimentelor descrise mai sus :
P( B) = 0, 0010 ;
P(C ) = 0, 0008 ;
P(S1 ) = 0, 0006 ;
P(S2 ) = 0, 0004.
Să se exprime :
tea sistemului) ;
ponenta S are două moduri independente de defectare S1 s, i S2 .
Aceste două moduri de defectare pot apare simultan. Sistemul
analizat cuprinde alte două componente B s, i C. Aceste două
componente B, C se pot defecta independent una de cealaltă.
Sistemul este indisponibil dacă este satisfăcută relat, ia logică :
( B ∪ S1 ) ∩ (C ∪ S2 ). Fie probabilităt, ile de aparit, ie ale evenimen-
telor descrise mai sus :
P( B) = 0, 0010 ;
P(C ) = 0, 0008 ;
P(S1 ) = 0, 0006 ;
P(S2 ) = 0, 0004.
Să se exprime :
tea sistemului) ;
ponenta S are două moduri independente de defectare S1 s, i S2 .
Aceste două moduri de defectare pot apare simultan. Sistemul
analizat cuprinde alte două componente B s, i C. Aceste două
componente B, C se pot defecta independent una de cealaltă.

Sistemul este indisponibil dacă este satisfăcută relat, ia logică :
( B ∩ S1 ) ∪ (C ∩ S2 ). Fie probabilităt, ile de aparit, ie ale evenimen-
telor descrise mai sus :
P( B) = 0, 0010 ;
P(C ) = 0, 0008 ;
P(S1 ) = 0, 0006 ;
P(S2 ) = 0, 0004.
Să se exprime :
tea sistemului) ;
101. Fie T temperatura la intrarea într-o turbină cu abur. Acest pa-
rametru este monitorizat continuu, fiind două praguri critice :
t1 pragul minim admis, respectiv t2 pragul maxim admis în
exploatare. Fie A evenimentul : temperatura aburului între t1
s, i t2 (operare normală), B : temperatura aburului sub pragul
critic t1 , respectiv C temperatura aburului peste pragul cri-
tic t2 . Evident, A, B s, i C sunt mutual exclusive. Intensităt, ile
de tranzit, ie între cele trei evenimente sunt următoarele :
λ AB = 0, 005 min−1 , λ AC = 0, 005 min−1 , λ BA = 0, 95 min−1 ,
λCA = 0, 9 min−1 . La t = 0, evenimentul A este prezent (tur-
bina în stare de operare normală).
Să se calculeze :
- probabilitatea ca la momentul t = 60 min turbina să se afle
în starea A ;
- probabilitatea până la momentul t = 60 min turbina să se
afle neîntrerupt în starea A ;
- frecvent, a as, teptată de intrare în starea B ;
- frecvent, a as, teptată de intrare în starea C ;
- timpul mediu de operare neîntreruptă ;
- timpul mediu de sejur în starea B ;
Fig. 4.26 – Graful stărilor
- timpul mediu de sejur în starea C.
102. Pentru aplicat, ia de mai sus, să se calculeze :

- probabilitatea în regim stat, ionar ca turbina să se afle în starea
A;
B;
C;
- probabilitatea până la momentul t = 360 min turbina să se
afle neîntrerupt în starea A ;
Bibliografie
Bibiografie selectivă
1. Barlow, R.E., Proschan, F. - Statistical Theory of Reliability

and Life Testing. Probability Models, Holt, Rinehart and Wins-
ton, Inc. N.Y. , 1975
2. Barlow, R.E., Proschan, F. - Mathematical Theory of Relia-

bility, Society for Industrial and Applied Mathematics (SIAM),
N.Y. , 1996
3. Billion, R., Allan, R.N. - Reliability Evaluation of Power Sys-

tems, Plenum Press, 1994
4. Cătuneanu, V.M., Mihalache, A. - Reliability Fundamentals,

Elsevier, 1989
5. Constantinescu, J. - Transelectrica det, ine s, i operează infra-

structura piet, ei de energie s, i a SEN, revista Energetica nr. 3 /2003
6. *** - Codul tehnic al Ret, elei Electrice de Transport,

www.transelectrica.ro
7. Eremia, M. et al. - Electric Power Systems. Vol. I Electric

Networks. Ed. Academiei Române, 2006
154 Bibliografie
8. Gheorghe, A.V. - Applied System Engineering, Ed. Acade-

miei, Bucures, ti, J.Wiley & Sons, N.Y., 1982
9. Gheorghe, A.V. - Critical Infrastructures at Risk. Securing

the European Electric Power System, Springer, 2006
10. Ionescu, D.C., Limnios, N. (Eds.) - Statistical and Proba-

bilistic Models in Reliability, Birkhauser Publisher, 1999
11. Iosifescu, M., Grigorescu, S., Opris, an, Gh., Popescu, Gh. -
Elemente de modelare stochastică. Ed. Tehnică, 1984
12. Limnios, N. - Fault Trees, Ed. Hermes, 2006
13. Lisnianski, A., Levitin, G. - Multi-state System Reliability,

Imperial College Press, London, 2003
14. Mihalache, A. - Când calculatoarele gres, esc... Fiabilitatea

software. Editura Didactică s, i Pedagogică, 1995
15. Nitu, V.I. s, . a. - Fiabilitatea instalat, iilor energetice. Cule-

gere de probleme pentru energeticieni. Ed. Tehnică, 1979
16. Stein, M. s, . a. - PE 013. Normativ privind metodele s, i ele-

mentele de calcul ale sigurant, ei în funct, ionarea instalat, iilor
energetice, RENEL-ISPE, 1994
17. Stein, M., Bărbulescu, C., Vâlcereanu, A., Molnar, A. - Contri-

butions for Applying the RCM (Reliability Centered Mainte-
nance) in Power Installations, CIRED, Birminghan, June 1997
18. Ulmeanu, A.P., Limnios, N. - Uncertainty estimation for

binary and monotone systems. Safety, Reliability and Risk Ana-
Bibliografie 155
lysis. Theory, Methods and Applications 2009 (pp. 2167-2172)
19. Vodă, V. Gh., Petrescu, E. - Managementul fiabilitat, ii. Editura

Asab, 2008
20. Villemeur, A. - Reliability, Availability, Maintainability and

Safety. John Wiley & Sons, 1993

Aplicatii PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aplicatii PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prefat, ă

Lucrarea de fat, ă îs, i propune să ofere student, ilor din

Bucures, ti, Iunie 2010

1 Evenimente, probabilităt, i s, i distribut, ii 15

AdD Arbore de defect

F funct, ia de repartit, ie a unei variabile aleatoare (v.a.)

θ durata misiunii unui sistem (componente)

1.1 Reprezentarea operat, iilor cu evenimente (dia-

2.1 Densitatea apriori de probabilitate a v.a. p . . . . . . 64

3.1 Diagrama Venn pentru forma normală disjunctă a

3.3 Diagrama Venn pentru forma normală disjunctă a

4.1 Ret, ea electrică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82

4.19 Sistem echivalent pentru calculul aproximativ al

1.1 Valorile funct, iei de repartit, ie binomiale F (n, q)

3.1 Tabela de adevăr pentru evenimentul E . . . . . . . 74

4.1 Tabela de adevăr pentru evenimentul SUCCES . . . 83

1.1 Operat, ii cu evenimente aleatoare

Fig. 1.1 – Reprezentarea operat, iilor cu evenimente (diagramă

N( A∩ B)∪( A∩C) = NA∩ B∩C + NA∩ B∩C + NA∩ B∩C (1.3)

5) A este realizat s, i cel put, in unul din celelalte două eveni-

3. Fie p probabilitatea de realizare a oricăruia din evenimen-

Fig. 1.2 – Ret, ea bayesiana pentru 3 evenimente

Fig. 1.3 – Reprezentare prin diagramă Venn

Să se calculeze, în ipoteza probabilităt, ii aparit, iei evenimentu-

P(C ) = P( A ∩ B) · P(C | A ∩ B) + P( Ā ∩ B) · P(C | Ā ∩ B) +

P( B|C ) = P( B ∩ C )/P(C ) = P( B) P(C | B)/P(C )

În condit, iile în care B este realizat, atunci C se poate realiza

P(C | B) = P( A) · P(C | A ∩ B) + P( Ā) · P(C | Ā ∩ B)

Numeric, se obt, ine :

P(C | A) = P( B) · P(C | A ∩ B) + P( B̄) · P(C | B̄ ∩ A)

Numeric, se obt, ine :

P( A ∩ B|C ) = P( A ∩ B ∩ C )/P(C ) = P( A ∩ B) P(C | A ∩ B)/P(C )

P( A ∩ B|C ) = 0, 02 · 0, 6/0, 064 = 0, 1875

Dacă A s, i B sunt apărute, atunci probabilitatea aparit, iei lui C

Fig. 1.4 – Ret, ea bayesiană pentru 3 evenimente

În ipoteza probabilităt, ii aparit, iei evenimentului A egală cu

g) dacă evenimentul C a apărut, care este probabilitatea ca

Fig. 1.5 – Reprezentare prin diagramă Venn

a) T, inând seama de relat, ia logică între evenimentele A, B s, i C

P(C ) = P( A ∩ B) · P(C | A ∩ B) + P( Ā ∩ B) · P(C | Ā ∩ B) +

Evenimentul A se poate realiza fie împreună cu evenimentul

Pentru datele din enunt, avem :

P( B̄| A) = P( B̄) P( A| B̄)/P( A)

Rezultă P(C ) = 0, 175

P( B| Ā) = P( B) P( Ā| B)/P( Ā)

P( B| Ā) = 0, 5 · 0, 85/0, 9 = 0, 472222

P( B|C ) = P( B ∩ C )/P(C ) = P( B) P(C | B)/P(C )

În condit, iile în care B este realizat, atunci C se poate realiza

P(C | B) = P( A| B) · P(C | A ∩ B) + P( Ā| B) · P(C | Ā ∩ B)

Numeric, se obt, ine :

d) Avem P( A|C ) = P( A ∩ C )/P(C ) = P( A) P(C | A)/P(C )

P(C | A) = P( B| A) · P(C | A ∩ B) + P( B̄| A) · P(C | B̄ ∩ A)

Numeric, se obt, ine :

P( A|C ) = 0, 1 · 0, 425/0, 175 = 0, 242857

P( A ∩ B|C ) = 0, 075 · 0, 5/0, 175 = 0, 214286

Numeric, se obt, ine :

P( A ∩ B̄) = P( B̄) P( A| B̄) = 0, 5 · 0, 05 = 0, 025

P( A ∩ B̄|C ) = 0, 025 · 0, 2/0, 175 = 0.028571

Numeric, se obt, ine :

P( Ā ∩ B) = P( Ā) P( B| Ā) = 0, 9 · 0, 472222 = 0, 425

P( Ā ∩ B|C ) = 0, 425 · 0, 2/0, 175 = 0, 485714

Numeric, se obt, ine :

P( Ā ∩ B̄) = P( B̄) P( Ā| B̄) = 0, 5 · 0, 95 = 0, 475