Curs Sprinklere

14/11/2016
INSTALATII AUTOMATE
PENTRU STINGEREA
INCENDIILOR CU
SPRIKLERE
Curs 12+13 - Conf.dr.ing. Daniela
TEODORESCU
FACULTATEA DE INSTALATII
RISCUL DE INCENDIU
 Risc de incendiu
 La clădiri civile (publice) riscul de incendiu este determinat, în principal,
de densitatea sarcinii termice (q) stabilită prin caicul şi de destinaţia
respectivă, în funcţie de densitatea sarcinii termice, riscul de incendiu
în clădiri civile (publice), poate fi:
 În funcţie de destinaţie (funcţiune), unele spaţii şi încăperi din clădirile

civile (publice), se încadrează în următoarele riscuri de incendiu:
 mare: în care se utilizează, sau depozitează materiale sau substanţe
combustibile ( arhive, biblioteci, muitipiicare, parcaje autoturisme, etc.)
 mijlociu:în care se utilizează foc deschis (bucătării, centrale termice,
oficii cu preparări calde, etc);
 mic: celelalte încăperi şi spaţii
Curs instalatii sanitare - Daniela

TEODORESCU 1
14/11/2016
INSTALAŢIILE INTERIOARE
DE STINGERE A INCENDIILOR
INSTALAŢIILE DE STINGERE A
INCENDIILOR, CU ACŢIONARE
AUTOMATA
 instalaţii automate cu sprinklere
 instalaţii automate cu drencere
 instalaţii fixe de stingere cu apă pulverizată
SPRINKLERE - CUPRINS
 Cladiri echipate cu sprinklere
 Tipuri de sprinklere
 Instalatii de stingere automata a incendilor
 ACS-uri
 Elemente de calcul ale sprinklerelor
 Determinarea clasei de pericol de incendiu pentru spatiile dotate cu sprinklere
 Conditii de amplasare in cladiri
 Caracteristici geometrice si hidraulice
 Forma geometrica a jetului
 Aria suprafetei stropite si aria de declansare
 Intensitatea de stropire si intensitatea de stingere
 Temperatura de declansare
 Stabilirea tipurilor, numarului si modului de amplasare in cladiri
 Alcatuirea si functionarea instalatiei de sprinklere
 Dimensionarea instalatiei:
 Debite de calcul, presiuni disponibile
 Dimensionarea instalatiei, calculul hidraulic al conductelor sprinklerelor
 Inaltimea de pompare
 Rezerva de apa pentru incendiu

TEODORESCU 2
14/11/2016
SPRINKLERE
Echiparea tehnică a clădirilor cu instalaţii automate cu
sprinklere
 Instalaţiile cu sprinklere au rolul de a detecta, semnaliza,

localiza şi stinge incendiul, folosind apa ca substanţă (agent)
de stingere. Superioritatea acestor instalaţii faţă de celelalte
sisteme automate de protecţie cu apă, este determinată, în
special, de faptul că sprinklerele se declanşează individual şi
acţionează numai asupra ariei incendiate, evitând astfel
udarea inutilă a zonelor necuprinse de incendiu.
 Instalaţiile cu sprinklere trebuie să fie oportune în timp real,

adică să intre automat în funcţiune la parametri necesari, pentru
a limita (localiza) focarul şi a acţiona eficient la stingerea
incendiului. Această oportunitate trebuie să fie permanentă,
având în vedere caracterul aleator al izbucnirii unui incendiu.
SPRINKLERE
Echiparea cu sprinklere se realizează, după caz la:
Conf.dr.ing. Daniela 6
TEODORESCU

TEODORESCU 3
14/11/2016
INSTALATII AUTOMATE CU
SPRINKLERE
Sisteme de instalaţii cu sprinklere
 Instalaţiile cu sprinklere se compun din următoarele
elemente principale:
 sprinklere pentru detectarea şi stingerea
incendiului;
 reţele de conducte ramificate sau inelare pe care
se montează sprinklerele;
 aparate de control şi semnalizare (ACS);
 gospodaria de incendiu
 branşament;
 rezervoare pentru acumularea (stocarea) rezervei
intangibile de apă pentru combaterea incendiului;
 staţii de pompare a apei cuplate la rezervoarele de
acumulare şi cu recipiente de hidrofor;
 racorduri pentru cuplarea pompelor mobile de incendiu;
SPRINKLERE – TIPURI SI ALCATUIRE

TEODORESCU 4
14/11/2016
SPRINKLERE – TIPURI SI ALCATUIRE
SPRINKLERE
 Sprinklerul este compus din trei elemente principale:
 corpul sprinklerului, prevăzut cu filet exterior pentru montare la reţeaua de
conducte şi un ajutaj interior, pentru debitarea apei, prevăzut cu scaun de etanşare;
 deflectorul, alcătuit dintr-o piesă de formă specială (rozetă, paletă etc.), fixată
de corp, printr-un braţ sau un cadru, la o distanţă anumită în faţa orificiului de
refulare a apei. Rolul deflectorului este de a dispersa, în picături de o anumită
mărime medie, jetul de apă care iese din ajutaj şi de a-l distribui astfel încât
suprafaţa aferentă, protejată de sprinkler, să fie cât mai uniform udată;
 dispozitivul de închidere compus dintr-un ventil care este ţinut presat pe
scaunul de etanşare al orificiului de refulare a apei de către un element de
declanşare.

TEODORESCU 5
14/11/2016
SPRINKLERE
 Dupa modul de amplasare:
 Sprinkler de plafon (de tavan)
 Sprinkler ascuns
 Sprinkler de perdea
 Sprinkler de raft
 Sprinkler cu deflector apa-aer in jos (pendent)
 Sprinkler cu deflector apa-aer in sus (upright)
 Sprinkler incastrat
TIPURI DE SPRINKLERE
Daniela TEODORESCU - nov 2009

TEODORESCU 6
14/11/2016
TIPURI DE SPRINKLERE
TEMPERATURA DE DECLANSARE
A SPRINKLERELOR

TEODORESCU 7
14/11/2016
SPRINKLERE in afara legislatiei EU,

cuprinse de legislatia SUA
 Alte tipuri de sprinklere (in afara normelor europene):
 Sprinklere cu raspuns rapid (cu inundare rapida, ESFR – Early
Supression Fast Response Sprinkler)
 Sprinklere cu zona de acoperire extinsa – Extended Coverage
Sprinkler
 Sprinklere cu picatura mare – Large Drop Sprinkler
 Sprinklere cu raspuns rapid (QRES Quick Response Early
Suppression Sprinkler)
 Sprinklere cu raspuns rapid (QR Quick Response Sprinkler)
 Sprinklere rezidentiale (Residential Sprinkler) – au un coeficient
de debit mic (k = 5,6; p = 0,5 bar)
 Sprinklere speciale de raft
 Sprinklere rezistente la coroziune
 Sprinklere uscate
 Sprinklere pentru colectivitati (institutionale – pt inchisori)
INSTALATIA DE STINGERE A
INCENDIILOR CU SPRINKLERE -
ALCATUIRE

TEODORESCU 8
14/11/2016
INSTALATIA DE STINGERE A
INCENDIILOR CU SPRINKLERE
ACS APA - APA

TEODORESCU 9
14/11/2016
ACS APA-APA CU CAMERA

INTARZIERE
Sectorizarea instalatiei – sisteme apa-

apa
 SPRINKLERE DE PLAFON
 Aria maximă controlată de o supapă de control şi semnalizare
apă-apă, incluzând orice conductă auxiliară a sprinklerului nu
trebuie să depăşească:
 10.000 m2 pentru clasa de pericol mic de incendiu (LH)
 12.000 m2 pentru clasa de pericol mediu de incendiu(OH)
 9.000 m2 pentru clasa de pericol mare de incendiu (HH)
 SPRINKLERE DE RAFT
 Când sunt montate mai mult de 50 de sprinklere de raft, ele nu
trebuie alimentate cu apă de la aceeaşi supapă de control şi
semnalizare ca şi sprinklerele montate sub acoperiş sau sub
tavan. Supapa de control şi semnalizare trebuie să aibă
minimum DN 100.
Conf.dr.ing. Daniela TEODORESCU 20

TEODORESCU 10
14/11/2016
DULAP SECURIZAT ACS

Aparatele de control şi semnalizare (ACS),
cu dispozitivele anexe:
• se montează într-o încăpere proprie,
separată cu pereţi şi planşee rezistente la
foc, sau într-o încăpere cu altă destinaţie,
care nu prezintă pericol de incendiu.
Încăperea trebuie să asigure spaţiul
necesar exploatării şi reparării aparatelor
de control şi semnalizare, să fie încălzită şi
cu acces direct din spaţiile de circulaţie
comună.
•Dacă încăperea are şi altă destinaţie,
aparatele de control şi semnalizare se
montează într-un dulap închis, cu uşiţă şi
geam, asigurat cu încuietoare şi iluminat
de siguranţă corespunzător.
SPRINKLERE
 Instalaţia cu sprinklere trebuie să fie permanent sub

presiune şi se poate realiza în următoarele sisteme:
 cu apă (instalatii de tip apa – apa);
 cu aer comprimat (instalatii de tip apa – aer);
 cu apă şi aer comprimat (instalatii mixte);
 cu apă şi soluţie antigel;
 instalatii de tip apa-aer cu preactiune.

TEODORESCU 11
14/11/2016
SPRINKLERE
SISTEMUL DE SPRINKLERE CU APĂ reprezintă

sistemul normal de instalaţie şi se aplică pentru
protecţia încăperilor în care temperatura nu scade sub
+ 4°C. şi nu urcă peste 100°C.
 SISTEMUL DE SPRINKLERE CU AER COMPRIMAT

 pentru protecţia încăperilor în care temperatura
poate să scadă sub +4°C sau să crească peste
100°C.
 La deschiderea sprinklerelor, trebuie să se
evacueze mai întâi aerul comprimat din conducte.
SPRINKLERE
 SISTEMUL DE SPRINKLERE CU APĂ ŞI AER

COMPRIMAT reprezintă o combinaţie a celor două
sisteme de mai sus
 SISTEMUL DE SPRINKLERE CU APĂ ŞI
SOLUŢII ANTIGEL reprezintă instalaţii mixte la
care, partea de reţea montată în spaţii cu
temperaturi scăzute este umplută cu soluţie antigel.
Procedeul de protecţie contra îngheţului cu soluţie
antigel poate fi aplicat avantajos pentru porţiuni
reduse ale reţelei, care au până la 20 de sprinklere,
sau a unor ramificaţii care nu pot fi golite de apă.

TEODORESCU 12
14/11/2016
ELEMENTE DE CALCUL ALE

SPRINKLERELOR
 Elemente de calcul a sprinklerelor
 Determinarea clasei de pericol pentru spatiile dotate cu
sprinklere
 Conditii de amplasare in cladiri
 Caracteristici geometrice si hidraulice
 Forma geometrica a jetului
 Aria suprafetei stropite si aria de declansare
 Intensitatea de stropire si intensitatea de stingere
 Temperatura de declansare
 Stabilirea tipurilor, numarului si modului de amplasare in cladiri
 Alcatuirea si functionarea instalatiei de sprinklere
 Dimensionarea instalatiei:
 Debite de calcul, presiuni disponibile
 Dimensionarea instalatiei, calculul hidraulic al conductelor
sprinklerelor
 Inaltimea de pompare
 Rezerva de apa pentru incendiu
CLASE DE PERICOL DE INCENDIU

DIMENSIONARE SPRINKLERE
Clasificarea utilizatorilor şi a pericolului de incendiu
Generalităţi
Clasa de pericol de incendiu pentru care sunt
concepute sistemele de stingere tip sprinkler trebuie
determinată înainte de începerea proiectării instalaţiei
sprinkler.
Clădirile şi spaţiile care urmează a fi protejate de
sisteme automate de sprinklere trebuie încadrate în :
 clasa de pericol mic de incendiu - LH,
 clasa de pericol mediu de incendiu - OH
 clasa de pericol mare de incendiu - HH.

TEODORESCU 13
14/11/2016
CLASE DE PERICOL DE INCENDIU

(SR 12845-09)
 Clase de pericol de incendiu:
 Clasa de pericol mic de incendiu LH
 Clasa de pericol mediu de incendiu OH

 Clasa de pericol mediu se împarte în 4 subgrupe:
 OH1, Clasa de pericol mediu grupa 1;
Clase
de
pericol
mediu
OH1,
OH2,
OH3,
OH4

TEODORESCU 14
14/11/2016
Clase de pericol de incendiu (SR 12845)

 CLASA DE PERICOL MARE DE INCENDIU HH:
 Definitie; Clasa . activitate cu pericol de incendiu ridicat. acoperă activităţile
unde materialele implicate au o sarcină termică mare şi combustibilitate
mare şi incendiile au o dezvoltare rapidă sau intensă.
 HHP se împarte în 4 subgrupe:
 - HHP1 Activităţi cu pericol mare grupa 1;
 - HHP4 Activităţi cu pericol mare grupa 4.
 NOTĂ - Protecţia împotriva HHP4 este în general asigurată cu sisteme de
stingere prin inundare, care nu fac obiectul prezentului standard.
Clase de PERICOL de incendiu (SR

12845)
 Depozite cu pericol de incendiu mare - HHS
 Pentru fiecare clasa de pericol de incendiu OH
exista o limita de inaltime de depozitare; pentru
cazurile in care este depasita aceasta inaltime,
categoria de pericol devine HHS
 Depozitele cu clasa de pericol de incendiu
mare HHS se subîmparte în 4 categorii:
 HHS1 depozite cu pericol mare categoria I;
 HHS2 depozite cu pericol mare categoria II;
 HHS3 depozite cu pericol mare categoria III;
 HHS4 depozite cu pericol mare categoria IV.

TEODORESCU 15
14/11/2016
MODURI DE DEPOZITARE –
MOBILARE
Moduri de depozitare marfuri:
ST1 – vrac sau stiva
ST2 – palete pe un singur rand, cu
culoare intre materialele depozitate
cu o latime mai mare de 2,4 m
ST3 -palete pe mai multe rânduri
(inclusiv duble );
ST4 - stelaje;
ST5 - rafturi cu lăţime < 1 m;
ST6 - rafturi cu 1 m< lăţime 6 m.
CALCULUL INSTALATIEI DE
STINGERE A INCENDIILOR CU
SPRINKLERE
 Amplasarea sprinklerelor pe planuri
 Alegerea intensitatii de stingere
 Alegerea tipului de sprinklere (k, p)
 Verificarea intensitatii de stropire
 Determinarea ariei de declansare simultana
 Stabilirea zonei de calcul
 Determinarea debitului de calcul al instalatiei
 Dimensionarea retelei

TEODORESCU 16
14/11/2016
AMPLASAREA SPRINKLERELOR
PE PLANURI
 Aria suprafeţei stropite şi aria de declanşare. Suprafaţa stropită de
un sprinkler se defineşte ca proiecţia pe un plan orizontal a secţiunii
transversale a jetului de apă dispersată şi are aproximativ forma unei
coroane circulare a cărei arie Ai, depinde de tipul sprinklerului şi de
înălţimea de montaj H (în m), a sprinklerului faţă de suprafaţa protejată
 Întrucât sprinklerele se montează, de regulă, în rânduri paralele,

suprafaţa protejată care revine unui sprinkler are forma pătrată sau
dreptunghiulară . În aceste condiţii, aria protejată de un sprinkler Ap la
funcţionarea în grup este dată de relaţia:
Ap = lx × ly [m2]
 Aria de declanşare As reprezintă aria suprafeţei în care vor fi

acţionate, în caz de incendiu, n sprinklere din totalul de N sprinklere
existente într-un compartiment de incendiu al clădirii şi este dată de
relaţia:
As = n × Ap [m2]
PE PLANURI

TEODORESCU 17
14/11/2016
SPRINKLERE
Aria de
calcul a
unui
sprinkler
Conf.dr.ing. Daniela TEODORESCU 35
 In functie de clasa de risc, rezulta:

 Aria de calcul pentru un sprinkler, Ac
 Distantele maxime intre sprinklere
 S – distanta pe o directie (S<Smax)
 D – distanta pe cealalta directie (D<Dmax)
 Conditie de indeplinit: SxD ≤ Ac

TEODORESCU 18
14/11/2016
Ac
CALCULUL INSTALATIEI DE STINGERE

A INCENDIILOR CU SPRINKLERE
 Trasarea retelelor de alimentare cu apa

TEODORESCU 19
14/11/2016
TRASAREA RETELELOR
 Sistemul apa – apa:
 Ramificat sau inelar
 Sistemul apa – aer:
 Ramificat
 Nu se admit configuratii inelare
EXEMPLE DE RETELE RAMIFICATE

PENTRU SPRINKLERE

TEODORESCU 20
14/11/2016
EXEMPLE DE RETELE INELARE

PENTRU SPRINKLERE
Retea inelara
Retea grid
Ce tip de retea este in figura?

TEODORESCU 21
14/11/2016

TEODORESCU 22
14/11/2016
Exemple de retele pentru sprinklere,

planuri
CALCULUL INSTALATIEI DE STINGERE

A INCENDIILOR CU SPRINKLERE
 Alegerea intensitatii de stingere, is
 Verificarea intensitatii de stropire, ii

TEODORESCU 23
14/11/2016
SPRINKLERE – CRITERII DE
PROIECTARE HIDRAULICE
 Intensitatea de stingere, is , este o caracteristică
specifică materialelor care trebuie protejate şi reprezintă debitul de
apa deversat pe unitatea de suprafata care determină oprirea
arderii. Intensitatea de stingere se realizează numai la funcţionarea
în grup a sprinklerelor prin suprapunerea jeturilor şi are valorile
indicate pentru materialele cu pericol mare de incendiu.
 Intensitatea de stropire ii reprezinta o caracteristica a
instalatiei, si este data de debitul asigurat de sprinkler pe unitatea de
suprafata protejata.
 Aşadar, pentru stingerea incendiului este necesar ca valorile
intensităţilor de stropire să fie mai mari sau cel puţin egale cu
valorile intensităţilor de stingere.
is<ii
 În cazul în care intensitatea de stropire este mai mică decât cea de
stingere, se pot modifica coordonatele geometrice de amplasare a
sprinklerelor (înălţimi, distanţe între sprinklere), caracteristicile
hidraulice ale sprinklerelor (mărimile ai şi Hi, respectiv k, p) sau se
aleg alte tipuri de sprinklere.
Intensitatea de stingere, is [l/sm2]– P118-2/2013

Materiale com bustibile ce ard sau secţii is i pr
de producţie în care s-a produs incendiul [l/sm 2 ] [l/sm ] pulv[l/sm 2 ] [l/sm 2 ]
Acoperişuri mari combustibile 0,13-0,15 0,65-0,75 0,13-0,15 0,07
Anvelope din cauciuc 0,2 1,1 0,15 0,1

Baza metalică neizolată a unor coloane sau
- - - 0,08
vase tehnologice
Benzi rulante - - - 0,17
Bumbac afânat 0,08 - 0,03 0,015
Cabluri electrice cu izola ţia com bustibilă 0,25 - 0,2 0,1
Carbolit 0,06 -
Cărţi pe rafturi din lemn 0,04 - 0,03 -
Celuloză afânată 0,05 - 0,04 -

Cherestea în stive cu spaţii interm ediare între
acestea:
- până la 10m - 1,2 - 0,6 l/sm
- până la 25m - 0,6 - -
- până la 40m - 0,2 - -

Clădiri de producţie având gradul III, IV sau V
0,06-0,2 0,4-0,5 0,13 0,07
de rezistenţă la foc
Corp ul avioanelor 0,3 - 0,2 0,1
Diverse m ateriale în exteriorul carcasei navelor 0,2 - 0,18 0,1
Diverse m ateriale în interiorul carcasei navelor 0,11 - 0,8 0,05
Deşeuri de mase plastice 0,2 - 0,1 0,05

Elemente orizontale combustibile sau m ateriale 0 ,2  0 ,5
protejate prin proiect cu instalaţii fixe de - - -
0 ,15  0 ,3
stingere
Garaje 0,1 - 0,05 0,03

TEODORESCU 24
14/11/2016
INTENSITATEA DE STINGERE SAU

DENSITATEA DE CALCUL – SR EN
12845/2009 is [mm/min]
Intensitatea de stingere sau densitatea

de calcul – SR EN 12845
 Se remarca diferenta de unitati de masura
utilizate pentru intensitatea de stingere utilizate
in cele doua documente: in NP086-05,
intensitatea de stingere este exprimata in l/s
m2, iar in SR EN 12845, in mm/min.
 Echivalenta intre cele doua unitati de masura
este urmatoarea:
l dm 3 m 3  10 3 m  10 3 mm 1 mm
     
s  m2 s  m2 s  m2 s s 60 min

TEODORESCU 25
14/11/2016
CALCULUL INSTALATIEI DE STINGERE A

INCENDIILOR CU SPRINKLERE

 Alegerea intensitatii de stingere is
 Verificarea intensitatii de stropire ii
INTENSITATEA DE STROPIRE ŞI
INTENSITATEA DE STINGERE CU APĂ
 Intensitatea de stropire cu apă ii la funcţionarea unui singur sprinkler
având debitul specific qis în l/s, este dată de relaţia:
qis [l/sm2]
ii 
Ai
 Intensitatea de stropire minima is este dată de relaţia:
qis min [l/sm2]

ii , min 
Ap
în care qismin este debitul specific al sprinklerului amplasat în poziţia
cea mai dezavantajoasă din punct de vedere hidraulic (în punctul cel mai
înalt şi mai îndepărtat de punctul de alimentare cu apă a instalaţiei), în
l/s.
 Conditia esentiala pentru stingerea incendiilor este:
ii ,min  is
 Aşadar, pentru stingerea incendiului este necesar ca:
valorile intensităţilor de stropire > valorile intensităţilor de stingere.

TEODORESCU 26
14/11/2016
VERIFICAREA INTENSITATII DE
STROPIRE
 Intensitatea de stropire se determina cu relatia:
qis
ii 
Ac
 Cum determinam Ac?
 Cum determinam debitul unui sprinkler, qis ?
 In functie de clasa de risc, rezulta:
 Aria maxima protejata de un sprinkler, Ac
 Tipul de sprinkler utilizat, respectiv factorul
nominal al sprinklerului K, cu care se determina
debitul qis
qis  K p [l/min]
Intensitatea de stropire sau densitate de calcul,

sprinklere recomandate (k – factor nominal) – SR
12845
qis  K p [l/min]
k - factor nominal; p  presiune [bar]
Presiunea minima aferenta sprinklerului se determina din egalitatea intre
intensitatea de stingere is si intensitatea de stropire ii
ii ,min  is

TEODORESCU 27
14/11/2016
Calculul instalatiei de stingere a

incendiilor cu sprinklere
 Alegerea intensitatii de stingere, is
 Verificarea intensitatii de stropire, ii
Configuratie retele sprinklere

TEODORESCU 28
14/11/2016
Stabilirea ariei de declansare simultana

Numărul n de sprinklere care funcţionează simultan (din numărul total N de sprinklere
montate în instalaţie) amplasate în aria de declanşare As dintr-un compartiment de incendiu al
clădirii, se determină cu relaţia:
A
n s (2.53)
Ap
Debitul de calcul al conductelor
a. debite de calcul pentru dimensionarea conductelor

Debitul de calcul necesar dimensionării conductelor, Qis, se determină considerând
funcţionarea simultană a sprinklerelor amplasate în aria A, de declanşare a sprinklerelor dintr-
un compartiment de incendiu al clădirii, cu relaţia:
n
Qis   qisj [l/s] (2.54)
j 1
în care:
n este numărul sprinklerelor prevăzute să funcţioneze simultan — montate în aria de
declanşare As — determinat cu relaţia (2.53);
qisj — debitul specific pentru un sprinkler determinat cu relaţia (2.50).

TEODORESCU 29
14/11/2016
Metode de dimensionare
 Dimensionarea conductelor şi calculul pierderilor totale de
sarcină.
La calculul hidraulic de dimensionare a conductelor instalaţiei cu
sprinklere se ţine seama de următoarele particularităţi:
 pentru a determina debitul la fiecare sprinkler se va calcula, în
prealabil, presiunea disponibilă la sprinklerul respectiv;
 debitul sprinklerului montat pe o conductă (ramură) a reţelei, în
situaţia cea mai favorabilă (cel mai apropiat de punctul de intrare
a apei în conducta respectivă), nu va depăşi cu 15%
debitul sprinklerului din situaţia cea mai
defavorabilă;
 în cazurile în care echilibrarea hidraulică a reţelei nu se
poate realiza numai prin dimensionarea la vitezele maxime
admise ale apei, se prevăd diafragme pe ramurile cu
presiune în exces.
 Dimensionarea conductelor instalaţiei cu sprinklere în
condiţiile arătate mai sus se poate efectua într-unul din
următoarele moduri:
 prin adoptarea unui diametru constant al
ramurii pe care se montează sprinklerele,
folosind rezistenţele hidraulice unitare;
 prin adoptarea unui diametru telescopic al
ramurii pe care se montează sprinklerele;
 folosind o pierdere de sarcină liniară specifică
medie, im, în mmH2O/m, pentru ramura care
se dimensionează;
 realizând acelaşi debit la fiecare sprinkler prin
diafragmarea racordurilor acestora.

TEODORESCU 30
14/11/2016
Etape de calcul
 Realizarea schemei de calcul pentru aria de
declansare simultana
 Numerotarea tronsoanelor de calcul
 Realizarea calculului de dimensionare pentru
ramura principala
 Realizarea calculului de dimensionare pentru
ramurile secundare
 Dimensionarea conductelor instalaţiei cu
sprinklere în condiţiile arătate mai sus se poate
efectua într-unul din următoarele moduri:
 prin adoptarea unui diametru telescopic
al ramurii pe care se montează
sprinklerele (SR 12845-2009, P118-
2/2013);
 folosind o pierdere de sarcină liniară specifică
medie, im, în mmH2O/m sau Pa/m, pentru
ramura care se dimensionează;
 realizând acelaşi debit la fiecare sprinkler prin
diafragmarea racordurilor acestora.

TEODORESCU 31
14/11/2016
Schema de calcul
Etape dimensionare
 Se considera presiunea pentru primul
sprinkler, p1 [bar, mH2O]
 Se determina debitul pentru primul sprinkler,
q  qis  ai  H i  k  pi / 60
 se calculeaza pierderi de sarcina pentru

tronsonul 1.1,
hr1.1 = (il +hrloc)1.1
l v 2 8 
hri = il =  = 6 2 5  5 lq2
d 2g 10 g d d

TEODORESCU 32
14/11/2016
Determinarea debitelor sprinklerelor
 Debitul pentru al doilea sprinkler

q2  a1 H  hr1.1 , hr1.1  f (q1.1 ); q1.1  q1
 Debitul pentru al treilea sprinkler, etc
q1.1  q1
q1.2  q1.1  q2
hr1.2  f (q1.2 )
q3  ai H i  hr1.1  hr1.2
q 4  ai Hi  hr1.1  hr 1.2  hr1.3
q 6  ai Hi  hr1.1 ...hr1.5
Echilibrarea ramurilor
 Se considera H’ – presiunea la cel mai dezavantajat
sprinkler
 Se calculeaza ramura in functie de necunoscuta H’
 Se determina H’ din conditia de echilibrare
 Se reface calculul pentru ramura
 Se continua cu calculul tronsoanelor principale (a
colectorului)
 Calculul se realizeaza pentru aria de declansare simultana
 Debitul rezultat este cel final pt gospodaria de incendiu

TEODORESCU 33
14/11/2016
Calculul diagragmelor

 Determinarea debitului de calcul al
instalatiei

TEODORESCU 34
14/11/2016
Debitul de calcul al conductelor
a. debite de calcul pentru dimensionarea conductelor

Debitul de calcul necesar dimensionării conductelor, Qis, se determină considerând
funcţionarea simultană a sprinklerelor amplasate în aria A, de declanşare a sprinklerelor dintr-
un compartiment de incendiu al clădirii, cu relaţia:
n
Qis   qisj [l/s] (2.54)
j 1
în care:
n este numărul sprinklerelor prevăzute să funcţioneze simultan — montate în aria de
declanşare As — determinat cu relaţia (2.53);
qisj — debitul specific pentru un sprinkler determinat cu relaţia (2.50).

 Echipamente de control si semnalizare
 Gospodaria de incendiu

TEODORESCU 35
14/11/2016
Timp de operare al sprinklerelor

 SR 12845/2009, P118-2/2013, Tspk:
 LH 30 min;
 OH 60 min;
 HHP 90 min;
 HHS 90 min.
 Volumul de apa pentru sprinklere este
intangibil:
 Vspk = Qc,spk x Tspk
Gospodaria de apa – statia de pompare

 Camera echipamentelor de alimentare cu apă
 Camera echipamentelor de alimentare cu apă, ca de
exemplu pompe, hidrofoare şi rezervoare
gravitaţionale, nu trebuie amplasate în clădiri sau
anexe ale acestora în care au loc procese tehnologice
periculoase sau există pericol de explozie.
 Sursele de apă, robinetele de oprire, supapa de control
şi semnalizare trebuie montate astfel încât să fie uşor
accesibile chiar şi într-o situaţie de incendiu. Toate
aceste componente ale surselor de apă trebuie
montate astfel încât să fie ferite de intemperii şi să fie
protejate împotriva îngheţului.
 Protecţie la îngheţ
 Postul de control şi conducta de alimentare trebuie
menţinute la o temperatură de minimum 4°C.

TEODORESCU 36
14/11/2016
Accesorii obligatorii
 Aparate de încercare a instalaţiei
Instalaţiile sprinkler trebuie permanent monitorizate cu
ajutorul dispozitivelor de măsurare a presiunii şi debitului
 La supapa de control şi semnalizare
 Un dispozitiv de măsurare a debitului trebuie montat la
fiecare supapă de control şi Semnalizare;
 Un robinet de încercare a debitului suplimentar, dacă
caracteristica de pierdere de debit nu este specificată,
montat pe supapă, în aval de robinetul de oprire principal,
pentru a obţine informaţii despre presiunea de alimentare.
 Este recomandat ca robinetele de încercare ale debitului şi
reţeaua de canalizare să aibă un diametru nominal de 40
mm pentru instalaţiile de clasă LH şi de 50 mm pentru
celelalte instalaţii.

TEODORESCU 37

Curs Sprinklere

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Sprinklere

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

14/11/2016

 În funcţie de destinaţie (funcţiune), unele spaţii şi încăperi din clădirile

Curs instalatii sanitare - Daniela

Curs instalatii sanitare - Daniela

 Instalaţiile cu sprinklere au rolul de a detecta, semnaliza,

 Instalaţiile cu sprinklere trebuie să fie oportune în timp real,

Curs instalatii sanitare - Daniela

SPRINKLERE – TIPURI SI ALCATUIRE

Curs instalatii sanitare - Daniela

SPRINKLERE – TIPURI SI ALCATUIRE

Curs instalatii sanitare - Daniela

Daniela TEODORESCU - nov 2009

Curs instalatii sanitare - Daniela

Daniela TEODORESCU - nov 2009

Curs instalatii sanitare - Daniela

SPRINKLERE in afara legislatiei EU,

Curs instalatii sanitare - Daniela

ACS APA - APA

Curs instalatii sanitare - Daniela

ACS APA-APA CU CAMERA

Sectorizarea instalatiei – sisteme apa-

Conf.dr.ing. Daniela TEODORESCU 20

Curs instalatii sanitare - Daniela

DULAP SECURIZAT ACS

 Instalaţia cu sprinklere trebuie să fie permanent sub

 cu apă şi aer comprimat (instalatii mixte);

 cu apă şi soluţie antigel;

 instalatii de tip apa-aer cu preactiune.

Curs instalatii sanitare - Daniela

SISTEMUL DE SPRINKLERE CU APĂ reprezintă

 SISTEMUL DE SPRINKLERE CU AER COMPRIMAT

 SISTEMUL DE SPRINKLERE CU APĂ ŞI AER

Curs instalatii sanitare - Daniela

ELEMENTE DE CALCUL ALE

CLASE DE PERICOL DE INCENDIU

Curs instalatii sanitare - Daniela

CLASE DE PERICOL DE INCENDIU

 Clasa de pericol mediu de incendiu OH

 OH2, Clasa de pericol mediu grupa 2;

 OH3, Clasa de pericol mediu grupa 3;

 OH4, Clasa de pericol mediu grupa 4;

Daniela TEODORESCU - nov 2009

Curs instalatii sanitare - Daniela

Clase de pericol de incendiu (SR 12845)

Daniela TEODORESCU - nov 2009

Clase de PERICOL de incendiu (SR

 HHS2 depozite cu pericol mare categoria II;

 HHS3 depozite cu pericol mare categoria III;

 HHS4 depozite cu pericol mare categoria IV.

Curs instalatii sanitare - Daniela

Curs instalatii sanitare - Daniela

 Întrucât sprinklerele se montează, de regulă, în rânduri paralele,

 Aria de declanşare As reprezintă aria suprafeţei în care vor fi

Daniela TEODORESCU - nov 2009

Curs instalatii sanitare - Daniela

 In functie de clasa de risc, rezulta:

Curs instalatii sanitare - Daniela

Daniela TEODORESCU - nov 2009

CALCULUL INSTALATIEI DE STINGERE

Curs instalatii sanitare - Daniela

EXEMPLE DE RETELE RAMIFICATE

Curs instalatii sanitare - Daniela

EXEMPLE DE RETELE INELARE