YOU ARE THE PLACEBO

Copyright © 2014 by Joe Dispenza.

The cover design is by Joe Dispenza.
Originally published in 2014 by Hay House Inc. USA

© 2015 Editura ACT și Politon pentru prezenta versiune românească

Editura ACT și Politon

Str. Înclinată, nr. 129, Sector 5, București, România, C.P. 050202.
tel: 0723 150 590, e-mail: office@actsipoliton.ro
www.ACTsiPoliton.ro | www.blog.ACTsiPoliton.ro

Înregistrările au fost făcute în studiourile ACT şi Politon.

Durata 14:28:41

Traducător: Teodora Nicolau

Redactor: Lavinia Vasile
Tehnoredactor: Teodora Vlădescu
Editor: Lavinia Vasile
Lectura: Cosmin Șofron
Sunet: Emilian Osiescu
Coperta: Marian Iordache
Muzica: Johann Sebastian Bach, în interpretarea lui Edward Neeman, Shelley
Katz, Kimiko Ishizaka, Radek Materka*
Muzica pentru Meditatii: Barry Goldstein, Ambiology 5 Eden
Copyright Manager: Andrei Popa
Producător: Adrian Hoțoiu

*Sursa: www.musopen.org

AVERTISMENT: Distribuirea, copierea sau piratarea în orice fel a acestei cărți

audio nu este pedepsită numai prin lege, dar contravine și tuturor normelor
și principiilor etice și sănătoase pe care un astfel de titlu le promovează. Ce
fel de efect va avea energia pe care vreți să o transmiteți mai departe, dacă
aceasta vine prin furt, ilegalitate și lipsă de respect față de autor și față de
toți cei care au contribuit la crearea acestei cărți, astfel încât ea să ajungă
la dumneavoastră? Împărtășiți cu ceilalți informațiile importante, valorile și
lecțiile pe care le-ați aflat din acest material, într-un mod corect și responsabil.

1
 CD 1

01. Avertisment…….............................................................……….00:43
02. Cuvânt-înainte……………....................................................……10:42
03. Prefață: Trezirea…..………….....................................................37:16
04. Introducere: Cum să îți transformi mintea în materie,
făcând-o să conteze….....................................................25:06

Partea I: INFORMAREA

05. Capitolul 1: Este cu putință?............................................(a) 29:47

06. …………………………………...........………………...........................(b) 27:23
07. Capitolul 2: Scurtă istorie a substanțelor placebo…………(a) 31:16
08. ……………………….........…………………………………………………….(b) 34:30
09. Capitolul 3: Efectul placebo în creier…………..................…(a) 30:19
10. ……………………………………………………………………...................(b) 35:46
11. Capitolul 4: Efectul placebo în corp…………..................….(a) 24:45
12. ………………………………………………………………….................…..(b) 31:18
13. Capitolul 5: În ce mod gândurile schimbă creierul
și corpul……………………………………................................... 42:14
14. Capitolul 6: Sugestibilitatea………...................…………………(a) 33:30
15. ………………………………………………………....................……………(b) 42:25

CD2

16. Capitolul 7: Atitudini, credințe și percepții…….........……..(a) 28:58

17. ………………………………………………………………….……......……….(b) 28:04
18. Capitolul 8: Mintea cuantică……………………………………….......37:09
19. Capitolul 9: Trei povești despre transformare
personală…………….....................................................(a) 39:29
20. ……………………………………………………………………………………. (b) 25:32
21. ……………………………………………………………………………………..(c) 21:11
2
22. Capitolul 10: De la informare la transformare:
Dovada că tu ești placebo…..................................….(a) 29:25
23. ……………………………………………………………...............………….(b) 33:09
24. ………….………………………………………………………………………….(c) 22:25

Partea II: TRANSFORMAREA

25. Capitolul 11: Pregătirea pentru meditație……………........…..35:23

26. Capitolul 12: Meditația pentru schimbarea
credințelor și percepțiilor.......................................…….13:26
27. Meditația 1 – Cum să schimbi două credințe și percepții....55:52
28. Meditația 2 – Cum să schimbi o credință și o percepție..…..47:55
29. Postfață – Cum să devii supranatural….............……………….13:29

3
 În Figura 3.1A, un stimul produce o schimbare fiziologică denumită re-
acţie sau recompensă. Figura 3.1B demonstrează că, dacă vei asocia de
suficiente ori un stimul cu un stimul condiţionat, acesta va produce o
reacţie. Figura 3.1C arată că, dacă elimini stimulul şi îl înlocuieşti cu un
stimul condiţionat – cum ar fi o substanţă placebo – acesta produce ace-
eaşi reacţie fiziologică.
4
Modul în care creăm aceeaşi realitate doar prin puterea gândului.

5
 Personalitatea ta este alcătuită din modul în care gândeşti, acţionezi şi simţi.
Este starea ta de a fi. Prin urmare, aceleaşi gânduri, acţiuni şi sentimente te
vor menţine prizonierul aceleiaşi realităţi personale trecute. Cu toate acestea,
când tu, ca personalitate, accepţi noi gânduri, acţiuni şi sentimente, vei crea,
inevitabil, o nouă realitate personală în viitorul tău.

Modul în care creăm o nouă realitate doar prin puterea gândului.

6
 FIGURA 3.5
Aceasta este o reprezentare grafică simplă a neuronilor dintr-o reţea ne-
uronală. Spaţiul redus dintre ramurile neuronilor individuali care facili-
tează comunicarea între aceştia poartă numele de fantă sinaptică. Apro-
ximativ 100 000 de neuroni pot încăpea în acelaşi spaţiu, ca un grăunte
de nisip, şi vor avea între ei peste un miliard de conexiuni.

7
 Dacă gândurile, alegerile, comportamentele, experienţele şi stările tale
emoţionale rămân aceleaşi ani la rând – iar aceleaşi gânduri corespund
întotdeauna aceloraşi sentimente, consolidând acelaşi ciclu nesfârşit –
atunci creierul tău devine programat într-o semnătură infinită. Acest
lucru se întâmplă deoarece recreezi aceeaşi minte în fiecare zi, determi-
nând creierul să declanşeze aceleaşi tipare. De-a lungul timpului, aces-
ta consolidează din punct de vedere biologic un set limitat și specific
de reţele neuronale, astfel încât creierul devine mai dispus din punct
de vedere fizic să creeze acelaşi nivel mental – iar acum ai o gândire în
interiorul cutiei. Totalitatea acelor circuite programate este denumită
identitatea ta.

8
Când înveţi lucruri noi şi începi să gândeşti în moduri noi, determini cre-
ierul să declanşeze diferite secvenţe, tipare şi combinaţii. Altfel spus, acti-
vezi numeroase reţele de neuroni diferite, în moduri diferite. Şi ori de câte
ori îţi determini creierul să lucreze diferit, îţi schimbi mintea. Pe măsură
ce începi să ai o gândire în afara cutiei, noi gânduri ar trebui să ducă la noi
alegeri, noi comportamente, noi experienţe şi noi emoţii. Acum identita-
tea ta se schimbă, la rândul ei.

9
 Să traversezi râul schimbării presupune să părăseşti acelaşi sine famili-
ar şi previzibil – conectat la aceleaşi gânduri, aceleaşi alegeri, aceleaşi
comportamente şi aceleaşi sentimente – şi să păşești în pustiu sau în ne-
cunoscut. Distanţa dintre vechiul sine şi noul sine reprezintă moartea bi-
ologică a vechii tale personalităţi. Dacă vechiul tău sine trebuie să moa-
ră, atunci trebuie să creezi un nou sine cu noi gânduri, noi alegeri, noi
comportamente şi noi emoţii. Să intri în acest râu înseamnă să păşeşti
către un nou sine imprevizibil, nefamiliar. Necunoscutul este singurul loc
în care poţi crea – nu poţi crea nimic nou din ceea ce este cunoscut.

10
Aceasta este o reprezentare foarte simplistă a unei celule cu ADN-ul cu-
prins în interiorul nucleului celulei. Materialul genetic, odată întins în
fâşii individuale, arată ca un fermoar răsucit sau ca o scară denumită
dublu helix. Treptele scării sunt acizii nucleici ce formează perechi, care
acţionează ca nişte coduri pentru a produce proteine. Un segment şi o
secvenţă diferită a lanțului de ADN este denumită genă. O genă este
exprimată când produce o proteină. Diferite celule ale corpului produc
proteine diferite, atât pentru structură, cât şi pentru funcţionare.

11
 Figura 4.2A arată cum intră semnalul epigenetic în zona receptoare a
celulei. Odată ce transmiţătorul chimic interacţionează la nivelul mem-
branei celulare, alt semnal, sub forma unei noi proteine, este trimis că-
tre nucleul celulei pentru a selecta o secvenţă genetică. Gena are încă
un înveliş proteic, ce o protejează de mediul său exterior, iar învelişul
respectiv trebuie să fie eliminat pentru ca ea să poată fi citită.

12
Figura 4.2B ilustrează modul în care teaca proteică din jurul secvenţei
genetice a ADN-ului este deschisă, astfel încât o altă proteină, denumită
proteină regulatoare, să se poată desface şi citi gena dintr-un loc precis.

13
 Figura 4.2C arată cum creează proteina regulatoare o altă moleculă,
denumită ARN, care organizează traducerea şi transcrierea materialului
codificat genetic într-o proteină.

14
Figura 4.2D ilustrează producerea proteinei. ARN-ul asamblează o nouă
proteină din unităţile structurale ale proteinelor, denumite aminoacizi.

15
 FIGURA 5.1A

16
În Figura 5.1A, schema arată modul în care avansează gândurile printr-o
cascadă de mecanisme simple şi reacţii chimice, într-o cauzalitate descen-
dentă, pentru a schimba corpul. Prin deducţie, dacă noile gânduri pot crea
o nouă minte activând noi reţele neuronale, creând neuropeptide mai să-
nătoase şi hormoni (care semnalează celulele în noi moduri şi activează
epigenetic noi gene pentru a produce noi proteine), iar dacă expresia pro-
teinelor este expresia vieţii şi echivalează cu sănătatea corpului, atunci
Figura 5.1B ilustrează modul în care gândurile pot să vindece corpul.

Când simţi o emoţie, poţi evita în ultimă instanță neocortexul – sediul minţii
tale conştiente – şi activa sistemul tău nervos autonom. Prin urmare, pe mă-
sură ce treci dincolo de creierul tău rațional, te muţi într-o parte a creierului
unde sănătatea este reglată, menţinută şi aplicată.

17
 Emoţiile de supravieţuire sunt derivate în primul rând din hormonii stre-
sului, care au tendinţa de a susţine stări mentale și corporale mai egoiste
și mai limitate. Când adopţi emoţii mai înălțătoare, mai creative, îţi ridici
energia către un centru hormonal diferit, inima ta începe să se deschidă
şi te simţi mai altruist. Acesta este momentul în care corpul tău începe
să reacţioneze la o nouă minte.

Relaţia invers proporţională între mintea analitică şi sugestibilitate.

18
Aceasta este o privire de ansamblu asupra minţii conştiente, minţii ana-
litice şi minţii subconştiente.

19
 Sistemele memoriei sunt împărţite în două categorii: amintiri declarati-
ve (explicite) şi amintiri non-declarative (implicite).

O minte mai puţin analitică

(reprezentată de stratul mai subţire din ilustraţie) este mai sugestibilă.
20
O minte analitică mai dezvoltată (reprezentată de stratul mai consistent
din ilustraţie) este mai puţin sugestibilă.

ALFA

Această figură reprezintă relaţia dintre stările undelor cerebrale şi mişcarea

conştientizării dinspre mintea conştientă spre mintea subconştientă, oco-
lind mintea analitică în timpul practicii meditaţiei.
21
 Această ilustraţie arată diferitele stări ale undelor cerebrale (în timpul
unui interval de o secundă). Tiparele undelor cerebrale gama sunt in-
cluse deoarece reprezintă un nivel al superconştientizării, ce reflectă o
stare intensificată a conştienţei.

22
Gândurile şi senzaţiile tale provin din amintirile tale trecute. Dacă gân-
deşti şi simţi într-un anumit mod, începi să creezi o atitudine. O atitudi-
ne este un ciclu de gânduri şi senzaţii pe termen scurt, experimentate
iar şi iar. Atitudinile sunt stări de a fi prescurtate. Dacă reunești o serie
de atitudini, creezi o credinţă. Credinţele sunt stări de a fi mai prelungi
şi au tendinţa de a deveni subconştiente. Când adaugi credinţe, creezi o
percepţie. Percepţiile tale au în întregime de-a face cu alegerile pe care
le faci, comportamentele pe care le manifești, relaţiile pe care le alegi şi
realităţile pe care le creezi.

23
 O experienţă cu mare încărcătură emoțională, din realitatea noastră ex-
ternă, se va întipări în circuitele cerebrale şi va marca din punct de vede-
re emoţional corpul. Prin urmare, creierul şi corpul trăiesc în trecut, iar
evenimentul schimbă starea noastră de a fi, precum şi percepţia noastră
asupra realităţii. Noi nu mai avem aceeaşi personalitate.

24
Pentru a schimba o credinţă sau percepţie despre tine şi despre viaţa
ta, trebuie să iei o decizie cu o intenţie atât de fermă, încât alegerea să
poarte o amplitudine a energiei care să fie mai presus de programele
predeterminate din creier şi dependenţa emoţională din corp, iar corpul
trebuie să reacţioneze la o nouă minte. Când alegerea creează o nouă
experienţă interioară care devine mai importantă decât experienţa ex-
terioară trecută, ea va rescrie circuitele din creierul tău şi îţi va resemna-
liza corpul, din punct de vedere emoţional. Din moment ce experienţele
creează amintiri pe termen lung, dacă alegerea devine o experienţă pe
care nu o vei uita, atunci te-ai schimbat. Din punct de vedere biologic,
trecutul nu mai există. Am putea spune că organismul tău din acel mo-
ment prezent este într-un nou viitor.

Acest grafic arată două frecvenţe diferite, fiecare purtând informaţii dife-
rite şi, prin urmare, având calităţi diferite. Razele x se comportă diferit de
undele radio şi, astfel, au diferite caracteristici inerente.

25
26
Când energia vibrează mai lent, particulele apar în realitatea fizică pen-
tru perioade mai lungi de timp şi, astfel, apar ca materie solidă. Figura
8.2A arată cum se manifestă materia pornind de la o frecvenţă mai len-
tă, cu o lungime de undă mai mare. Figura 8.2B înfățișează particulele
care petrec mai mult timp în realitatea fizică, prin urmare, sunt mai mult
energie şi mai puţin materie. Acest lucru se întâmplă deoarece au lun-
gimi de undă mai mici, o frecvenţă mai rapidă şi o vibraţie mai rapidă.

Când îţi schimbi energia, înalți materia către o nouă minte, iar corpul tău
vibrează la o frecvenţă mai rapidă. Devii mai multă energie şi mai puţină
materie – mai mult undă şi mai puţin particulă. Cu cât emoţia este mai
elevată sau cu cât starea creatoare a minţii este mai ridicată, cu atât ai
mai multă energie pentru a rescrie programele din corp. Corpul tău re-
acţionează atunci la o nouă minte.

27
 Dintr-o perspectivă cuantică, o frecvenţă mai înaltă, mai coerentă este
denumită sănătate şi o frecvenţă mai lentă, mai incoerentă, este denu-
mită boală. Orice boală este o reducere a frecvenţei, precum şi expresia
unei informaţii incoerente.

28
Când o energie mai mare, mai coerentă, interacţionează cu o energie
mai lentă, mai incoerentă, ea începe să antreneze materia într-o stare
mai organizată.

29
 Majoritatea schimbărilor încep cu procesul simplu, prin care ceva din
exteriorul nostru schimbă ceva la interiorul nostru. Dacă îți iniţiezi că-
lătoria interioară şi începi să îţi schimbi lumea interioară de gânduri şi
senzaţii, acest lucru ar trebui să creeze o stare de bine ameliorată. Dacă
repeţi în continuare procesul, în timpul meditaţiei, atunci, odată cu tre-
cerea timpului, schimbările epigenetice ar trebui să înceapă să-ţi schim-
be reprezentarea exterioară – iar tu devii propriul placebo.

30
Fiecare punct din cronologie reprezintă aceleaşi gânduri, alegeri, com-
portamente, experiențe și emoții din zilele, săptămânile, lunile şi chiar
anii trecuţi. Prin urmare, trecutul devine viitor. Din moment ce un obicei
este un set redundant de gânduri, acţiuni şi sentimente, dobândit prin
repetare frecventă – altfel spus, când corpul devine minte – pentru cei
mai mulţi, corpurile noastre sunt deja programate să se afle în acelaşi
viitor previzibil, pe baza stării noastre de a fi din trecut. Iar dacă memo-
răm emoţiile care ne menţin conectaţi de trecut, iar acele sentimente ne
pun în mişcare gândurile, atunci corpurile noastre trăiesc, la propriu, în
trecut. Rareori ne aflăm în momentul prezent.

31
 Când găseşti punctul sensibil al momentului prezent şi uiţi de tine însuţi,
cel definit de aceeaşi personalitate, ai acces la alte posibilităţi care există
deja în câmpul cuantic. Iată de ce nu mai eşti conectat la acelaşi ansam-
blu corp-minte, la aceeaşi identificare cu mediul şi la aceeaşi cronologie
previzibilă. În momentul prezent, acelaşi trecut şi același viitor care-ți
erau familiare literalmente nu mai există, iar tu devii conștiență pură –
doar un gând. Acesta este momentul în care îţi poţi schimba corpul, poți
schimba ceva în mediul tău şi poţi să creezi o nouă cronologie.

32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54