MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE,
ŞTIINŢE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
DEPAPARTAMENTUL RELAŢII INTERNAŢIONALE

Cherdivară Nicolae
ECONOMIA NAȚIONALA, AVUȚIILE NAȚIONALE DIN
REPUBLICA MOLDOVA
REFERAT

Autor ___________________

Conducător științific ___________________

TELEUCĂ LINA
Dr. Lector superior

CHIȘINĂU, 2017
 CUPRINS:
 Economia naționala
 Avuțiele naționale (industria, agricultura, substanțe minerale
folositoare, fauna, floră, hidrografie)
 Valuta naționala
 Rezervele naționale de aur
Republica Moldova se bucură de o climă favorabilă și de un pământ fertil.
Ponderea maximă în economie o deține sectorul agricol. Principalele produse
moldovenești sunt fructele, legumele, vinul și tutunul, cu toate acesta, în ultima
perioadă, țara exportă și cablaje, echipament și unelte electronice
pentru automobile. După 1990, Moldova a intrat într-un puternic declin economic,
din care nu și-a revenit decât în anii 2000. Cu un PIB pe cap de locuitor de 5.300
dolari pe an (2017), Moldova importă petrol, cărbune și gaze naturale, în principal
din Rusia.
Construcția Portului de la Giurgiulești, a mărit accesul Moldovei la piața
internațională de petrol și a micșorat dependența sa energetică față de Rusia. Portul
a fost finalizat la sfârșitul anului 2006.
Ca parte a liberalizării ambițioase a economiei de la începutul anilor '90, Moldova
a introdus o monedă de schimb convertibilă, a liberalizat prețurile, a încetat
acordarea de credite preferențiale pentru firmele și companiiile de stat, a început
procesul de privatizare, a eliminat controalele pentru exporturi și a înghețat
dobânzile. Economia a revenit la o creștere pozitivă de 2,1% în 2000 și, respectiv,
6,1% în 2001.
Din cauza economiei joase și nepromițătoare, o mare parte a populației a fost
nevoită să plece peste hotare în căutarea a noi surse financiare. În prezent, mai
mult de jumătate de milion din populația aptă de muncă lucrează în
străinatate Banii transferați în țară de această parte a populației constituie cea mai
importantă sursă a PIB-ului (cca 1 miliard dolari legal). În anul 2009, datele Băncii
Mondiale arătau că o treime din PIB-ul țării este furnizat de moldovenii care
lucrează în străinătate.
După anul 2000, Republica Moldova a avut o creștere majoră în economie mai
mare de 6%, exceptând anul 2006 (creșterea a fost doar de cca 4% din cauza crizei
relațiilor cu Rusia ce a cauzat interzicerea exportului de vinuri pe piața rusească).
În aprilie 2007, în scopul eliminării activităților ilegale, s-a aprobat aministierea
fiscală completă pentru activitățile economice efectuate înainte de 1 ianuarie 2007,
legalizarea capitalului ilegal contra 5% din sumă și anularea impozitului pe venit.
Deși în prezent se fac multe încercări de stimulare a investițiilor și dezvoltare a
economiei, rolul major în creșterea economică revine populației plecate peste
hotare.
Economia Republicii Moldova este dependentă direct de economiile țărilor vecine,
România și Ucraina, dar (mai ales) și de economia Rusiei. În 2014, în contextul
situației tensionate din Ucraina, și a sancțiunilor internaționale aplicate Rusiei și
afectarea economiei ei, dolarul american s-a apreciat față de Leul moldovenesc cu
17 procente, iar moneda europeană cu 7 la sută, în decurs de un an.
Republica Moldova a moștenit parțial parcul industrial al RSSM. Industria era
dezvoltată în așa fel încât să fie strâns interconectată cu industriile altor republici
sovietice.
Principalele ramuri ale industriilor ce funcționau în Republica Moldova la
momentul destrămării Uniunii Sovietice erau: construcția și asamblarea tehnicei
agricole, construcția de mașini-unelte, materiale de construcție, microelectronică,
tehnică de calcul, televizoare, frigidere și camere frigorifice, pompe hidraulice
industriale, industrii agroalimentare.
Agricultura joacă un rol important în economia Moldovei și contribuie cu peste 12
- 13% la PIB. Producerea și procesarea agricolă generează aproximativ 50% din
veniturile parvenite din export. Peste 40,7% din suprafața totală de terenuri sunt în
proprietatea a 390.380 de producători agricoli individuali.
Un studiu realizat de Banca Mondială, arată însă că agricultura din Republica
Moldova este ineficientă, în anul 2011 sectorul a înregistrat o productivitate
scăzută, investițiile în domeniu au fost mici, iar costurile exagerate. Productivitatea
sectorului este de 2 ori mai mică decît în media europeană
În 2008 România a fost principala piață de desfacere pentru produsele
moldovenești (17,56%), pentru prima dată depășind Rusia (17,34%)
Pe parcursul perioadei ianuarie-octombrie 2008 importurile au totalizat 4100,6 mil.
dolari SUA, volum superior celui înregistrat în aceeași perioadă din anul 2007 cu
41,4%. Primele țări-partenere în derularea importurilor au
fost Ucraina, România și Rusia.
În anul 2008, valoarea totală a importurilor Republicii Moldova din România a fost
de 449 milioane dolari
În anul 2010, valorile totale ale schimburilor comerciale au fost următoarele: Rusia
- 980 milioane dolari, România - 644 milioane dolari, Ucraina - 620 milioane
dolari, Italia - 418 milioane dolari, Germania - 370 milioane dolari], Iran - 4,1
milioane dolari.
Principalele substanțe minerale extrase din subteran reprezintă materia primă
pentru industria materialelor de construcție. În 2011 erau luate la evidență circa
400 de zăcăminte de substanțe minerale utile solide, cu rezerve industriale de 400
de milioane de tone de ghips, nisip pentru sticlă, tripol, diatomite etc. și 1.500 de
milioane de metri cubi de calcar, piatră brută, prundiș, argilă etc
În sudul țării au fost identificate rezerve modeste de hidrocarburi: petrol (Văleni,
Cahul), gaz natural (Victorovca, Cantemir) și cărbune brun (Etulia, Găgăuzia).
Potrivit estimărilor efectuate conform datelor din perioada sovietică rezerve de
petrol sunt de circa 2,1 milioane de tone și de gaze naturale - 960 de milioane m3.
Totodată, se prognoza existența altor zăcăminte la adâncimi mai mari.
Solul constituie principala bogăție naturală a Republicii Moldovei. Fondul funciar
al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2010 constituie 3,384 mln ha. Terenurile
agricole ocupă circa 2 mln ha (59,0 la sută), inclusiv: terenuri arabile – 1820,5 mii
ha (72,7 la sută), plantații pomiviticole – 303,0 mii ha (12,1 la sută), pajiști – 356,1
mii ha (14,2 la sută).
Învelișul de sol include trei tipuri zonale: solurile brune, care predomină pe Podișul
Moldovei Centrale (în zona Codrilor), solurile cenușii răspândite în regiunile
deluroase, și cernoziomurile formate în condiții de stepă pe terenurile cu altitudini
mai joase. Aceste tipuri de sol sunt reprezentate de 11 subtipuri care constituie
spectrul zonal al solurilor. În cadrul solurilor zonale sunt răspândite fragmentar
soluri intrazonale, formarea cărora este condiționată de particularitățile specifice
ale rocilor (soluri litomorfe), influența apelor freatice (hidromorfe) sau a sărurilor
solubile (halomorfe). În văi și lunci pe sedimentele recente se forează solurile
deluviale și aluviale (dinamomorfe).
Cele mai fertile sunt cernoziomurile caracterizate prin culoare închisă și o grosime
mare a stratului de humus, având o structură bine pronunțată, ce conțin 3-7% de
humus în funcție de subtip.
Republica Moldova este plasată în zona cu clima temperat-continentală, influențat
de apropierea de Marea Neagră și de interferența aerului cald-umed din zona
mediteraneană, cu umiditate insuficientă, ceea ce determină o frecvență mare a
secetelor. De exemplu, doar în perioada 1990-2007, în țară au fost înregistrate nouă
secete. Cele patru anotimpuri sunt bine evidențiate, iarna fiind blândă,
iar vara caldă. Mișcarea generală a maselor de aer ale atmosferei de cele mai multe
ori este din partea Atlanticului de Nord-Vest și Sud-Vest. Temperatura medie
anuală a aerului din nord spre sud variază între 8,0 °C (Briceni) și 10,0 °C (Cahul)
semnalându-se o încălzire a climei,[66] iar a solului între 10 °C și 12 °C. În
Republica Moldova sunt aproximativ 2.060–2.360 de ore cu soare pe an,
temperatura pozitivă se înregistrează în 165-200 de zile pe an, precipitațiile variază
între 370–560 mm/an și aproape 10% din ele cad sub formă de zăpadă, care se
topește de câteva ori pe iarnă.
Iarna în Republica Moldova este blândă cu temperatura medie în ianuarie de -5 °C
— -3 °C, în unele zile ea poate să coboare la -15 °C — -20 °C, iar în cazul
pătrunderii maselor de aer arctic chiar până la -35 °C. Primăvara este un anotimp
instabil când se mărește numărul zilelor cu soare și temperatura medie a aerului
este în creștere. În mai temperatura se stabilește în jurul gradației 15 °C și scade
pericolul înghețurilor târzii. Vara este călduroasă și de lungă durată, cu perioade
mari lipsite de precipitații. Temperatura medie în iulie este de 19,5 °C — 22 °C,
deseori depasind aceasta medie iar in unele zile temperaturile pot atinge 32°C.
Vara ploile de cele mai dese ori sunt scurte și abundente, provocând uneori
inundații locale. Toamna este și ea caldă și lungă. În noiembrie temperatura medie
coboară la 3 °C — 5 °C și pot începe primele ninsori și înghețuri.
Bazinul hidrografic al Republicii Moldova este reprezentat prin 3621 râuri și
pârâuri cu lungimea totală de circa 16.000 km, inclusiv 7 cu lungimea de peste
100 km, 247 - de peste 10 km; pe un sector de 700 m curge și Dunărea. Cele mai
lungi râuri sunt Nistru, Prut, Răut, Bâc, Botna, Ichel, Cogâlnic și Ialpug. Densitatea
medie a rețelei hidrografice este de 0,48 km/km2. Cel mai mare debit al râurilor se
înregistrează primăvara, când se topesc zăpezile. Resursele de apă transfrontaliere
ale fluviilor Nistru și Prut constituie în medie 90% din totalul resurselor de apă din
țară.
Lacurile naturale nu sunt numeroase, majoritatea amplasate în luncile râurilor Prut
(Beleu, Rotunda, Foltane) și Nistru (Nistrul Vechi, Cuciurgan). În proprietate
publică sunt circa 4350 acumulări de apă cu o suprafață totală de peste 300 km2 și
o capacitate totală de păstrare a apei de circa 1,5 km3, din acestea 126 cu un volum
mai mare de 1 mil. m3 Apa din aceste lacuri este destinate pentru irigație, pescuit,
odihnă, necesități industriale, protecția contra nundațiilor. În Moldova există două
rezervoare mari: Lacul Costești - Stânca pe râul Prut (cel mai mare; 678 mil. m3),
gestionat în comun de România, și Lacul Dubăsari (235 mil. m3) pe râul Nistru
Atât așezarea geografică cât și clima sau relieful au influențat semnificativ
componența vegetației. În ecosistemele Republicii Moldova au fost determinate
circa 5513 specii de plante, în ultimii 50 de ani, au dispărut 31 de specii. Factorul
uman a fost și el un factor destul important în acest domeniu. În a doua ediție
a Cărții Roșii a Republicii Moldova sunt incluse 81 de specii de angiosperme, 1
gimnospermă, 9 pteridofite, 10 briofite, 16 licheni și 9 ciuperci, unele specii
subendemice - Genista tetragona, Centaurea thirei, Centaurea
anngelescui, Euonymus nana.[69] Există 2 zone vegetație în Republica Moldova,
acestea fiind: Zona stepei și cea a silvostepei. Zona de stepă ocupă mai ales
regiunile situate la sudul Podișului Codrilor și la sudul și estul Colinelor
Tigheciului - stepa Bugeacului, întâlnindu-se deasemenea și la Nord, în stepa
Bălțului, aceste zone sunt îndeosebi valorificate în agricultură și există puține
suprafețe unde încă se mai păstrează vegetația caracteristică acesteia. Din stepele
din trecut au rămas 65 mii ha, 1,92% din suprafața țării. Flora stepelor este
alcătuită din plante xerofite din familiile graminee, ciperacee, fabacee, iar genurile
cele mai răspândite sunt: păiușul (Festuca), colilia sau negara (Stipa), ovăzul
sălbatic (Avena), firuța (Poa), iar dintre dicotiledonate: păpădia (Taraxacum),
salvia (Salvia), jaleșul (Stachys), pelinul (Artemisia).
Zona silvostepei se întâlnește în regiunile cu relief fragmentat, caracteristice mai
ales Podișului Codrilor. Pădurile ocupă 9,6% din suprafața țării - în nord pădurilor
le revin 7,2%, în centru - 13,5% și în zona de sud - 6,7% din teritoriu. Vegetația
forestieră este reprezentată prin stejar pufos, stejar
pedunculat, fag, carpen, mesteacăn, gorun, tei, ulm, paltin, arțar. Învelișul de iarbă
constă din hirușor, golomăț, păiuș, rourică, sânziene, cinci-degete, mierea-ursului.
În văile râurilor și lacurilor se pot întâlni pădurile de luncă, compuse din specii de
copaci iubitori de umezeală cum ar fi sălciile și plopii.
Lumea animală depinde implicit de caracterul florei care îi oferă hrană, adăpost și
siguranță. Fauna Moldovei cuprinde circa 17 mii specii de animale dintre care 16,5
mii sunt nevertebrate și 460 vertebrate. Fauna vertebratelor include 70 specii de
mamifere, 281 specii de păsări, 14 specii de reptile, 14 specii de amfibieni și 82
specii de pești. În a doua ediție a Cărții Roșii sunt înscrise 16 specii de mamifere,
39 de specii de păsări, mai vulnerabile și periclitate cele răpitoare [72], 8 reptile, 1
amfibian, 12 pești, 1 chișcar, 37 insecte, 1 crustaceu și 3 moluște.[69] În pădurile
Moldovei se pot distinge unele specii de animale
ca: căprioara, mistrețul, vulpea, bursucul, veveriță, jderul sau pisica sălbatică și
specii de păsări ca coțofana, pupăza, privighetoarea, mierla. În zonele de stepă se
găsesc și următoarele specii de rozătoare: șoarecele de
câmp, hârciogul, iepurele, popândăul, de păsări: ciocârlia, prepelița, potârnichea,
și mai rar, dropia și alte animale precum bursucul și vulpea.
Lacurile și bălțile sunt populate mai ales de gâște, rațe sălbatice și lebede. În
mediul acvatic și anume în râurile și lacurile din țară se întâlnesc următoarele
specii de pești: crapul, știuca, șalăul, somonul ș.a.
Cea mai mare parte a nevertebratelor o alcătuiesc insectele peste 10.000 de specii
din 28 de ordine. Cele mai diversificate ordine sunt Coleopterele, peste 2 mii de
specii: rădașca (Lucanus cervus, 75 mm), gândacul rinocer (Oryctes nasicornis,
41 mm), croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo, 56 mm) etc.,
și lepidopterele, cu peste 800 de specii: fluturele ochi de păun mare (anvergura
aripilor →150 mm), fluturele cap de mort (anvergura →120 mm). În entomofauna
republicii se mai întâlnesc efemeroptere, libelule, ortoptere, blatoide, dermoptere,
isoptere, himenoptere, neuroptere, diptere ș.a.
Arahnofauna este slab reflectată în publicații științifice, cei mai studiați
fiind păianjeni, peste 300 de specii, și acarieniidin sistemele agricole
Leul moldovenesc (codul ISO 4217: MDL) este moneda națională a Republicii
Moldova. Un leu este subdivizat în 100 bani (singular: ban). La moment sunt
disponibile bancnote cu valoarile: 1, 5, 10, 20, 50, 100, 200, 500, 1000 lei și
monede de valori: 1 (nu se mai folosesc), 5, 10, 25, 50 bani. Leul a înlocuit
cuponul moldovenesc pe 29 noiembrie 1993. Schimbul s-a realizat după cursul 1
leu pentru 1000 cupoane. Între 1918–1939, când Moldova era parte componentă a
României, leul românesc circula în această zonă. Când Republica Moldova făcea
parte din URSS, moneda era rubla.
Dacă la începutul anului trecut, rezervele de aur, deținute de Banca Națională a
Moldovei, erau de doar șapte kilograme, în valoare de aproape 349 mii de dolari, în
prezent, R. Moldova are 74 de kilograme aur pur, sub formă de lingouri, de calitate
Good Delivery, în conformitate cu cerinţele Asociaţiei Pieţelor Lingourilor de Aur
din Londra.
Deși cifra de 74 kilograme nu reprezintă, nici mai mult nici mai puțin, decât 0.02
grame de aur per capita, raportat la numărul populației, este vorba, totuși de o
creștere impresionantă, de aproape zece ori, întrucât valoarea metalului prețios a
ajuns la 3,74 milioane de dolari sau în jur de 36 milioane lei. Respectiva majorare
s-a înregistrat în luna iunie trecut și se explică prin faptul că, pe parcursul anului
2012, Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) i-au fost transmise lingouri de aur din
Fondul de stat de metale şi pietre preţioase.
Potrivit serviciului de presă al BNM, valoarea aurului a fost determinată conform
normei legale, şi anume, din cantitatea aurului de circa 67 kilograme, transmis
Băncii Naționale. În plus, preţul pentru un gram de aur, stabilit pentru data de 26
iunie 2012, era de aproximativ 615 lei.

Bibliografie:
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Republicii_Moldova
 Crudu, R., Tendinţe mondiale în dezvoltarea sectorului tehnologiilor informaţionale şi de
comunicaţii în baza investiţiilor străine directe, Teză de doctor, Chişinău, 2010. Disponibil la:
http://www.cnaa.md/files/theses/2010/15847/rodica_crudu_thesis.pdf
 Biroul Naţional de Statistică, Educaţia în Republica Moldova 2009/2010. Publicaţie statistică,
2010. Disponibil la: http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&id=2819&idc=350;
 ENPI 08-14 Analizele pieţelor muncii în regiunea Mării Negre. Moldova: Raport de tara. 2009.
Disponibil la :
http://www.etf.europa.eu/pubmgmt.nsf/%28getAttachment%29/3FD1911197EA07A8C12575C
2003 6F5A5/$File/NOTE7SEDRA.pdf