Tema 1. Sisteme internaționale de state. Cadru general. extern.
Aceasta este determinată de adâncirea continuă a
Planul:
1. Introducere
2. Scopul și obiectivele cursului.
3. Surse bibliografice.
1. Introducere
1. Nimeni nu se mai îndoiește ca epoca pe care o trăim este una
de mari transformări. Intr-adevăr, sistemul european și mondial sunt in
curs de prefacere profundă, după cum si actorii lor suferă, in același
timp, profunde transformări interne. Astfel, pe parcursul ultimelor
decade se înregistrează transformări structurale ale sistemului
internațional după sfârșitul Războiului Rece.
Restructurarea raporturilor de putere din perioada post-război
rece a fost urmata abrupt, după atacurile asupra unor obiective de pe
teritoriul american (atacurile teroriste din 11 septembrie 2001), de
începutul unei noi ere in istoria sistemului global, pe care o putem
numi perioada post/post-război rece. Aceste transformări politice au
avut si au loc in cadrul unei accelerări a proceselor de globalizare
economica, financiara, culturala si militara, precum si al impactului
tehnologiilor informaționale, al mass-mediei globale. Nu a trecut decât
un deceniu și sistemul internațional este marcat de o nouă fază de
tensionare a relațiilor dintre marile puteri, astfel încât tot mai des se
vorbește despre o nouă etapă a războiului rece. Prin urmare, din
post/post-război rece omenirea ușor-ușor lunecă spre un nou război
rece.
Drept urmare, distincția clasică dintre politica internă și cea
externă - erodată de mai multă vreme - tinde să se estompeze și mai
accentuat. Faptul că legislația și politica noastră internă se află "sub
lupa" analitică a marilor puteri (vezi doar necesitatea îndeplinirii
obiectivelor din acordul de asociere, legate de procesul de integrare
europeana, dar si deciziile luate pe probleme interne, cum sunt cele
legate de minorități, constituie preocupări internaționale curente
reprezintă tot atâtea dovezi ale tezei enunțate mai sus. Totodată, au
apărut lucrări care analizează întrepătrunderea dintre politicile internă
și externă, mai precis spus, proiectarea politicii interne în spațiul
interdependențelor pe plan mondial, de fenomenul globalizării, precum
și de proiectarea intereselor unor grupuri interne pe plan extern.
2. Faptul că această legătură dintre intern și extern a devenit
atât de strânsă ne împinge spre un nou tip de ordine mondială, care,
plecând de la dependența sistemului de starea componentelor sale, își
propune să intervină în politica internă a actorilor sistemului ori
de cate ori situația acestora ar putea pune în pericol securitatea
sistemului în ansamblul său.
Lumea democratică tinde astfel, paradoxal, să devină tot mai
exclusivistă și intervenționistă. Aceasta impune o regândire a unor
valori fundamentale ca suveranitatea și independenta, care vor trebui
promovate într-un mediu ce, aparent, va tinde să le nege tot mai mult,
în sensul lor clasic.
3. Viața internațională reprezintă materia analitică a
domeniului relațiilor internaționale. Acesta a apărut pe o anumită
treaptă de integrare a sistemului, reflectând apoi, cu fidelitate, evoluția
acestuia prin succesiunea diferitelor scoli de gândire care l-au dominat.
Studierea academică a relațiilor internaționale și, în egală măsură,
activitatea practică a decidenților și experților în domeniu este
confruntată în mod constant cu trei provocări majore: problema
nivelurilor de analiză, sfidarea teoretică și, respectiv, capacitatea
de a explica evoluția actorilor în sistemul internațional. Este evidentă
complexitatea unei realități în care multe domenii de interogare se
transformă radical, cresc sau chiar dispar în timpul studierii. Teoriile
relațiilor internaționale diferă semnificativ în funcție de sfera de
cuprindere a fenomenelor analizate. In termenii cei mai simpli, dilema
nivelurilor de analiza implică o opțiune între studierea sistemului
global (politicii mondiale), a unei zone geografice particulare, a unui
set de probleme specifice, sau a unor grupări sociale sau politice până
la nivelul individual. Dificultatea formulării unor legi generale ale
comportamentului uman este accentuată in teoria relațiilor
internaționale de posibilitatea extrem de limitată a predicției
schimbărilor în sistemul global. Apare astfel deseori o ruptură între
încercarea de explicare și practica relațiilor internaționale.
4. Cursul predat Dvs. este un curs de pregătire generala care,
pornind de la legătura strânsa dintre politica internă și cea externa,
dorește să vă înarmeze cu un minim de cunoștințe și instrumente,
tocmai pentru a putea opera și în acest câmp al acțiunii sociale.
 5. Expunerile vor beneficia de un suport scris – note de curs –
dublate de materiale informative (documente, studii, articole) care
trebuie sa dea studentului posibilitatea de a lua cunoștință de situația la
zi în domeniul care formează tema expunerii, stimulându-i propria
gândire și apreciere.
Ca orice alt domeniu al cunoaşterii câmpului socio-uman,
cunoaşterea în domeniul relaţiilor internaţionale are implicită nevoie
de formulări teoretice cuprinse în cadrul unor teorii sau paradigme.
Menirea lor este aceea de a uşura înţelegerea şi explicarea coerentă a
substanţei relaţiilor internaţionale, de a oferi modele viabile de analiză
şi interpretare, de a face comprehensibil, implicit inteligibil, ansamblul
realităţilor asumate de cei care se ocupă cu acest domeniu. O teorie
este o construcţie intelectuală prin care putem selecta şi interpreta
fapte. Problema crucială este ca teoria să poată lucra cu faptele, să le
explice şi interpreteze dar, în acelaşi timp să aibă calităţi predictive.
Acest lucru poate fi obţinut numai prin distingerea precisă dintre teorie
şi fapt deoarece în însăşi această distincţie se găseşte calea prin care
teoria poate fi folosită în examinarea şi interpretarea faptelor. Ca şi în
cazul altor discipline concentrate spre acelaşi câmp al cunoaşterii, o
teorie a relaţiilor internaţionale trebuie să satisfacă patru necesităţi
obligatorii:
- să descrie
- să explice
- să ofere posibilitatea predicţiei
- să aibă capacitate normativă (să poată prescrie norme)
Prin intermediul teoriilor în domeniul relaţiilor internaţionale s-
a constituit o modalitate normativistă de abordare a acestora, apărând,
în acelaşi timp, o tensiune inerentă cu abordările pragmatice care au
introdus printre altele, spre exemplu, chestiunea moralităţii. Putem
aprecia chiar că s-au creat două comunităţi ştiinţifice distincte, cu
viziuni şi limbaje diferite, formulând concluzii separate asupra naturii
ultime a politicii dintre naţiuni.
Cei care au contribuit la elaborarea unor teorii ale relaţiilor
internaţionale au operaţionalizat, de regulă, analiza lor la trei nivele:
- nivelul personal
- nivelul statal
- nivelul sistemic.
Fiecare dintre aceste trei nivele trebuie satisfăcut în limitele
uneia şi aceleiaşi teorii pentru ca ea să poată fi acceptată ca viabilă.
2. Scopul și obiectivele cursului.
Cursul „Sisteme internaţionale de state” este destinat
studenţilor de la specialitatea relaţii internaţionale şi este conceput ca
un studiu cu caracter teoretic. Scopul cursului constă în cultivarea în
conştiinţa studenţilor a conceptelor fundamentale ale activităţii statelor
în calitate de actori ai relaţiilor internaţionale la nivel de sistem
mondial.
Necesitatea studierii cursului este determinată de faptul că, după
cum arată experienţa, cursul „Sisteme internaţionale” vine sa
complecteze armonios legătura între aşa cursuri teoretice ca „Teoria
relaţiilor internaţionale”, „Politica mondială” şi să întregească
imaginea studentului despre dinamica vieţii internaţionale în
complexitatea activităţii, interacţiunii şi interdependenţei actorilor
relaţiilor internaţionale în vederea promovării intereselor sale naţionale
şi asigurării echilibrului de forţe, ca bază a păcii, securităţii şi
dezvoltării pe Planetă.
Actualitatea cursului se motivează prin faptul, că studentul,
care se specializează în Relaţii internaţionale are nevoie de cunoştinţe
trainice despre interdependenţa, motivaţia activităţii actorilor
internaţionali, ca bază a determinării politicii externe a statului,
adecvată realităţii obiective a ordinei mondiale. Cursul include
însuşirea cunoştinţelor despre noţiunea, condiţiile şi criteriile apariţiei,
evoluţiei şi schimbării sistemelor internaţionale de state în contextul
istoriei universale, despre locul şi rolul statului Republica Moldova în
sistemul internaţional.
OBIECTIVELE GENERALE
1. La nivel de cunoaştere şi înţelegere:
- să reproducă termenii şi categoriile de bază a
disciplinei;
 - să explice noţiunea esenţa, trăsăturile şi conţinutul - să demonstreze raportul politicului şi naţionalului în
sistemului internaţional de state; constituirea statelor naţionale moderne;
- să relateze despre particularităţile constituirii statelor în - să determine rolul echilibrului de forţe, ca principiu de
diferite zone ale Europei şi lumii; bază a sistemului internaţional, în asigurarea păcii şi
- să interpreteze noţiunile, principiile şi conceptele de stabilităţii în lume;
bază ale sistemelor internaţionale de state; - să demonstreze tendinţele principale ale redistribuirii
- să explice funcţiile principale ale sistemelor; influenţei marilor puteri pe arena internaţională
- să descrie evoluţia istorică şi varietăţile sistemelor contemporană;
internaţionale; - să se caracterizeze procesul de afirmare internaţională
- să relateze despre schimbarea harţii politice a lunii a Republicii Moldova.
contemporane;
- să caracterizeze trăsăturile și tendinţele principale ale 3. La nivel de integrare:
ordinii mondiale contemporane; - să estimeze necesitatea studierii multilaterale a
- să descrie direcţiile principale ale politicii de afirmare sistemelor
internaţională a Republicii Moldova. internaţionale de state pentru înţelegerea
2. La nivel de aplicare: interdependenţei
- să demonstreze condiţiile apariţiei, perfecţionării şi dezvoltării mondiale contemporane
schimbării sistemului internaţional; - să anticipeze evaluarea rolului statului naţional în
- să aprecieze rolul cunoaşterii sistemelor internaţionale calitate de actor al
de state sistemului internaţional;
pentru înţelegerea esenţei ordinii mondiale - să formuleze variante argumentate a noului sistem
contemporane; internaţional de
- să stabilească corelaţia dintre sistemul internaţional de state aflat în stadiul de constituire;
state şi - să identifice oportunitățile și pericolele sistemului
ordinea mondială contemporană; internaţional actual pentru realizarea obiectivelor
- să determine rolul statului naţional ca actor principal politicii externe a
al sistemului Republicii Moldova.
internaţional de state; - să prezică structura politică a umanităţii în viitor;
- să determine factorii care influenţează perfecţionarea - sa evalueze perspectiva raportului mondial de forţe şi a
sau schimbarea sistemului internaţional de state sistemului actual colectiv de securitate;
- să compare particularităţile istorice ale constituirii - să formuleze opiniile existente despre polaritatea lumii
satelor şi rolul lor în procesul de funcţionare a în secolul XXI.
sistemului internaţional;