ŢESUTURI VEGETALE ŞI

ANIMALE
Cap 1.
clasa
l a X-a
X
Prof. R. Beicu
g Naţional
Colegiul ţ Bănăţean
ţ Timişoara
ş
 … GENERALITĂŢI
G Ţ
„ Celula reprezintă unitatea de structură şi de
funcţie a organismelor vegetale şi animale
animale.
„ Celulele se specializează în cursul
procesului de diferenţiere şi se grupează în
ţesuturi, care îndeplinesc diferite funcţii în
cadrul organismelor respective.
respective
„ Procesul de formare a ţesuturilor se
numeştet histogeneză.
hi t ă
1.1. Ţesuturi vegetale

După gradul de diferenţiere a celulelor se

di ti d
disting două
ă titipurii d
de ţţesuturi
t i vegetale:
t l
„ţ
ţesuturi embrionare
„ţesuturi definitive.
A. Ţ
Ţesuturile embrionare (ţesuturi
(ţ formative,,
meristeme)
„ sunt formate din celule care se divid. Se
formează astfel celule noi, care se
specializează şi generează ţesuturi
definitive;
„ celulele meristematice sunt mici, cu pereţi
subţiri, fără spaţii libere între ele;
„ sintetizează substanţe organice;
„ embrionul este format la început numai din
meristem primordial;
 Meristeme primare
Pe măsură ce plăntuţa se
dezvoltă, majoritatea celulelor se
specializează
p şşi nu se mai divid.

Rămân câteva celule

meristematice primordiale, din care
derivă meristeme primare,
primare ce
asigură creşterea în lungime:

de obicei, sunt situate la vârfurile

rădăcinilor şi tulpinilor - meristeme
apicale;

La unele familii (graminee) există

meristeme primare intercalare,
situate deasupra nodurilor tulpinii.
B Ţesuturile
B. Ţ t il definitive
d fi iti
„Ţesuturile definitive conţin celule
specializate, care nu se mai divid.
Sunt reprezentate de:
™ţesutulde apărare,
™fundamental,
f
™de susţinere (mecanic)

™conducător,

™secretor.
 1 ŢESUTURI DE APĂRARE - formate
1.ŢESUTURI
din unul sau mai multe straturi de celule care acoperă organele. Sunt
reprezentate de mai multe structuri, printre care şi de epidermă

Epiderma:
„ este situată la exteriorul tuturor
organelor plantei;
„ este unistratificată, peretele
extern fiind îngroșat, cu
excepţia rizodermei - epiderma
rădăcinii;
„ unele celule se transformă în
stomate, iar altele în peri, care
pot fi: absorbanţi (la rădăcină),
senzitivi, secretori.
2.ŢESUTURI
Ţ FUNDAMENTALE
(parenchimatice) - produc sau depozitează
substanţe.
ţ Pot fi de asimilaţie
ţ şiş de depozitare
p
De asimilaţie:
se g
găsesc în organele
g
verzi care produc
substanţe organice prin
fotosinteză.

În frunză sunt reprezentate de

ţesutul palisadic şi
ţţesutul lacunar.
2.ŢESUTURI
Ţ FUNDAMENTALE
(parenchimatice) - produc sau depozitează
substanţe.
ţ Pot fi de asimilaţie
ţ şiş de depozitare
p

De depozitare:
depozitează substanţe de
rezervă,
apă
ă - parenchim
hi acvifer
if (la
(l
plantele de deşert)
sau aer - parenchim aerifer
(la plantele acvatice).
3.ŢESUTURI DE SUSŢINERE (mecanice)
- suntt tesuturi
t t i de
d sustinere
ti care pentru
t regnull vegetal
t l jjoaca un roll d
de schelet
h l t
datorita rezistentei lor la îndoiri. În funcţie de cum se îngroaşă pereţii celulari
ai acestor ţesuturi, ele se împart în: colenchim şi sclerenchim.

„ Colenchimul - ţesut viu „ Sclerenchimul - ţesut

ale cărui cel au pereţii mort care caracterizează
î
îngroşaţiţi cu celuloză;
l l ă S Se plantele mature
mature, care şi-au
şi au
găseşte în stratul încetat creşterea şi pot
superficial
p ale scoarţei
ţ avea struct primară sau
primare din tulpini, în peţiol secundară; Acest ţesut
şi în limbul frunzelor, în este situat de obicei între
dreputl nervurilor; periciclu şi ţesutul
„ Este flexibil, puţin elastic şi conducător;
opune mare rezistenţă la „ este un ţes dur, dar şi
rupere; elastic,
l ti spre d deosebire
bi d de
colenchim; poate fi fibros
sau scleros.
4.ŢESUTURI DE CONDUCERE
- transportă seva
„ Lemnos (xilem) - asigură circulaţia
sevei brute. Prezintă celule
specializate numite vase. Vasele
lemnoase ale angiospermelor se
numesc trahee
t h şii suntt lilipsite
it dde
citoplasmă,
„ Liberian (floem) - asigură circulaţia
seveii elaborate.
l b t C Celulele
l l l sale l - vase
liberiene, sunt vii între ele fiind plăci
ciuruite.
„ V
Vasele l conducătoare
d ăt se găsesc
ă în
î
cilindrul central. Grupări de vase
conducătoare formează fascicule,
fiind însoţite de celule cu rol de
hrănire şi susţinere.
5. ŢESUTURI SECRETOARE

Sunt formate din

celule/structuri care
produc şi elimină diferite
substanţe: răşină,
răşină nectar,
nectar
latex, arome.
1.2. Ţesuturi animale
Principalele ţesuturi animale sunt:
¾epitelial;
p ;
¾conjunctiv;

¾muscular;

¾nervos.
Generalităţi
¾ Ţesutul epitelial - formează la suprafaţa corpului
epiderma, constituie mucoase, ce căptuşesc organele
cavitare intră în structura glandelor şi a unor
cavitare,
receptori;
¾Ţ
Ţesutul conjunctiv
j - leagă,
g susţine,
ţ protejează
p j şşi
înveleşte diversele părţi ale corpului şi intervine în
generarea elementelor figurate ale sângelui;
¾ Ţesutul
Ţ t l muscular
l - intră
i t ă îîn structura
t t muşchilor;
hil
¾ Ţesutul nervos - împreună cu ţesutul conjunctiv şi
cu vasele de sânge formează organele nervoase
nervoase.
1. ŢESUTURI EPITELIALE
1
(EPITELIILE)
„ Epitelii de acoperire Pot fi:
unistratificate,
Sunt formate din celule
pluristratificate şi
strâns unite,
pseudostratificate
avasculare şi aşezate
pe o membrană
b ă
bazală.
Epiteliile de acoperire unistratificate
„ sunt traversate de
diverse substanţe;
„ pot avea formă
cilindrică, ca în cazul
celulelor care
mărginesc
ă i vilozităţile
il ităţil
intestinale şi care
realizează absorbţia.
absorbţia
„ forma poate fi
cilindrică, cubică sau
pavimentoasă
Epiteliile de acoperire pseudostratificate
„ au celule de înălţimi
variate, prevăzute cu cili
sau microcili. Nucleii
celulelor sunt situaţi la
niveluri diferite, ceea ce
creează impresia de
stratificare;
„ intră în structura mucoasei
ce căptuşeşte traheea şi
bronhiile mari.
 Epiteliile de acoperire pluristratificate
„ p avea formă
pot
pavimentoasă,cubică,
cilindrică
- au stratul superficial format din celule
turtite:
… cheratinizate - ca în cazul
epidermei
… necheratinizate - ca în cazul
mucoasei esofagului
- celulele din stratul profund alcătuiesc
stratul generator şi se află pe
membrana bazală.
bazală
Epitelii g
glandulare (secretoare)
( )-
Intră în alcătuirea glandelor, care se clasifică în:
glande exocrine - îşi varsă
produşii de secreţie într-o
cavitate sau la exterior,,
printr-un canal (de
exemplu glandele
salivare lacrimale,
salivare, lacrimale
sebacee, sudoripare,
gastrice etc.). Pot fi:
„ tubuloase, simple sau
ramificate;
„ acinoase;
„ tubulo-acinoase.
glande endocrine - nu au
canal excretor şi îşi varsă
produşii de secreţie -
hormonii - direct în sânge
(de exemplu tiroida,
paratiroidele, hipofiza
etc.);
glande mixte
mi te - au
a atât
porţiuni exocrine, cât şi
endocrine (de exemplu
pancreasul şi gonadele -
testicul, ovar).
E it lii senzoriale
Epitelii i l
„ Sunt formate din „ Epiteliile senzoriale
celule senzoriale intră în structura unor
specializate pentru organe de simţ:
recepţionarea „ Limbă
stimulilor din mediul „ Ureche
intern sau extern,
„ Piele
transformând
energia stimulilor în
impuls nervos.
2 ŢESUTURI CONJUNCTIVE
2.
¾ Sunt bogat vascularizate şi inervate, cu excepţia
ţesutului cartilaginos;
¾ Prezintă mai multă substanţă fundamentată decât celule;
¾ Se află în simbioză cu ţesutul epitelial, de care sunt
separate prin membrana bazală;
¾ Din punct de vedere structural
structural, ţesuturile conjunctive
sunt formate din:
™ celule conjunctive
j ((adipocite,
p osteocite, hematii,
leucocite etc.)
™ fibre conjunctive (de reticulină, elastină şi colagen)
™ substanţă
b t ţă fundamentală
f d t lă (moale,
( l semidură,
id ă dură)
d ă)
A) Ţ
Ţesuturi
t i conjunctive
j ti moii
A.1. Ţesut conjunctiv lax
¾ Are celulele, substanţa fundamentală şi fibrele în
proporţii egale.
¾ Conţine vasele de sânge şi nervii.

¾ Hrăneşte epiteliile.

A.2. Ţesut conjunctiv reticulat

¾ Are fibre care alcătuiesc o reţea, în ochiurile căreia
se află
flă celule.
l l
¾ Acestea generează, prin diviziune, elementele
figurate ale sângelui
sângelui.
 Ţesuturi conjunctive moi

A.3. Ţesut conjunctiv elastic

¾ Conţine predominant fibre de elastină.
¾ Intră în alcătuirea pereţilor vaselor de sânge şi în
plămâni.
plămâni
A.4. Ţesut conjunctiv fibros
¾ Conţine
C ţi predominant
d i t fib
fibre d
de colagen,
l având
â do
bună rezistenţă mecanică.
¾ Formează
o ea ă capsu
capsulele
eed diverselor
e se o o
organe,
ga e, fascii
asc
musculare, tendoane, aponevroze şi ligamente şi
intră în structura dermei.
A.5. Ţesut conjunctiv adipos
¾ Conţine celule ce depozitează grăsimi de rezervă.
B) Ţesuturi conjunctive semidure
B.1. Ţesut cartilaginos hialin
¾ Formează cartilaje costale, traheobronhice,
laringeale.
¾ Are puţine fibre şi elasticitate redusă.

B.2. Ţ
Ţesut cartilaginos
g elastic
¾ Este prezent în structura pavilionului urechii, având
multe fibre elastice.
B.3. Ţesut cartilaginos fibros
¾ Este bogat în fibre, având o bună rezistenţă.
¾ Formează discurile intervertebrale, meniscurile
articulare.
C) Ţesuturi conjunctive dure (osoase)
Substanţa fundamentală conţine o
proteină - oseina,
oseina care se impregnează cu
săruri minerale, formând lamele osoase.

După modul de dispunere a lamelelor,

ţesutul osos poate fi:
„ spongios, format din trabecule (lamele osoase) ce
delimitează areole (cavităţi pline cu măduvă roşie)
„ compact, format din unităţi morfofuncţionale
numite osteoane ((sisteme haversiene))
O t
Osteonul
l
este ansamblul alcătuit
dintr-un canal Havers
(care are vase, ţesut
conjunctiv şi nervi),
lamele osoase (care
înconjoară canalul
Havers) şi osteoplaste
(în care se află
osteocite).
D) Ţesut conjunctiv fluid

Sângele este un tip

particular de ţesut
conjunctiv, în care
elementele figurate
reprezintă celulele,
celulele
filamentele de fibrină-
fibrele iar plasma
fibrele,
este substanţa
fundamentală
3. ŢESUTUL MUSCULAR

„ Intră în alcătuirea
muşchilor -
principalele organe
efectoare în
organism.
organism
„ Este alcătuit din
celule alungite - fibre
musculare, care au
proprietatea
p op e a ea de a se
contracta.
Ţ
Ţesutul
t l muscular
l – poate
t fi
fi:
„ Ţesut muscular striat
- în muşchii scheletici,
dar şi în musculatura
unor organe interne
(limbă faringe
(limbă, faringe, laringe
laringe,
prima parte a
esofagului).
esofagului)
… Are celule polinucleate,
nucleii fiind periferici.
 Ţesutul muscular neted

în pereţii organelor
interne (stomac,
intestin uter)
intestin, uter).

ƒ Fibrele musculare
sunt celule sub formă
de fus, cu un nucleu,
situat central.
 Ţesut muscular cardiac

în structura miocardului ((muşchiul

ş inimii);
);
- are celule striate, dar cu un singur nucleu (central).
4. ŢESUTUL NERVOS
Neuronii sunt celule
specializate în
generarea şi
conducerea
impulsurilor nervoase.

Un neuron este format

din corp celular şi Celulele gliale sunt mult
două feluri de mai numeroase decât
prelungiri: una sau neuronii şi au forme şi
mai multe dendrite şi mărimi variate.
un singur axon.
N
Neuronul
l „ Corpul neuronal formează substanţa cenuşie a
sistemului nervos.
„ Prelungirile (fibre nervoase) intră în alcătuirea
nervilor şi a substanţei albe
albe. Dendritele conduc
impulsul nervos spre corpul celular, iar axonii,
de la corpul celular spre terminaţiile dilatate ale
acestora (butoni terminali)
terminali).

Neuronii comunică atât între ei, cât şi cu efectorii

(muşchi şi glande) prin structuri numite sinapse,
sinapse
unde transmiterea impulsului nervos se face cu
ajutorul mediatorilor chimici. Când impulsul
nervos ajunge la butonul terminal, mediatorul
chimic este eliberat în fanta sinaptică (spaţiul
sinaptic) şi acţionează asupra membranei
neuronului următor (postsinaptic).
(p p )
C l l l gliale
Celulele li l
au funcţii: de susţinere şi de
hrănire a neuronilor, de
sinteză a mielinei (teacă
protectoare a fibrei
nervoase) de a fagocita
nervoase),
neuronii distruşi etc.

Sunt reprezentate de
celulele
ce u e e Sc
Schwann,
a ,
oligodendrocite, microglii.