Textul argumentativ

STRUCTURA TEXTULUI ARGUMENTATIV

Schema generala a discursului argumentativ este:
I REMISA: e!"unerea te#ei in "rimul "aragra$
II ARGUMENTAREA
a% re$u#area sau acce"tarea te#ei
&% de#v'ltarea te#ei(argumentel'r
't e!ista mai multe demersuri argumentative:
) Argumentul de aut'ritate se s"ri*ina "e credi&ilitatea unui e!"ert citat si "e "ertinenta
cercetarii sale "rivind tema in discutie%
) Argumentul "ragmatic+ "rin care un act e a"reciat in $unctie de c'nsecintele $av'ra&ile+
argumentul &a#at "e sc'"uri ,avand dre"t sc'"-.
) Argumentul de reci"r'citate care re#ulta din trans"'#itia "unctel'r de vedere simetrice: pe
de o parte, pe de alta parte+
) Argumentul de c'm"arare
) Re$u#area unei te#e
III C/NCLU0IA:
C'nclu#ia "'ate $i reluata intr)un n'u enunt marcat "rintr)un indice al enuntarii: de menti'nat
$a"tul ca: pe de o parte, pe de alta parte, de altfel, cu alte cuvinte asadar, rezulta
C'nclu#ia &a#ata "e ' alternativa: pe de o parte pe de alta parte%
IN1ICI AI ARGUMENTARII:
Ca indici le!icali+ se $'l'sesc termeni adecvati te#ei%
Ca indici ai enuntarii sunt $'l'site "r'cedee "recum:
) ver&e de '"inie: a crede, a considera, a presupune etc%
) adver&e sau l'cutiuni adver&iale de m'd $'l'site ca indici ai su&iectivitatii evaluative:
probabil, posibil, desigur, fara indoiala, cu siguranta etc%
) c'n*unctii+ l'cutiuni c'n*uncti'nale cu r'l argumentativ $'l'site mai ales "entru e!"rimarea
ra"'rturil'r de ti" cau#al+ c'nsecutiv+ $inal+ c'nclu#iv: deoarece, din cauza ca, incat, ca sa,
asadar etc%
) $'rmule ca: in primul rand, mai intai, in al doilea rand, de exemplu, apoi, in concluzie,
deoarece, prin urmare, pe de o parte pe de alta parte, astfel etc%
) termeni sau e!"resii care e!"rima direct ' *udecata de val'are: cum cred unii+ $'l'sirea
termenil'r sau e!"resiil'r care e!"rima indirect ' *udecata de val'are: putem spune ca-
) "r'nume si ad*ective "r'n'minale dem'nstrative care $ac legatura intre idei: aceasta,
acesteia etc% Legatura intre idei se reali#ea#a si "rin c'nect'rii si, de asemenea+ sau "rintr)un
"r'ces de '"'#itie si nu%
) alti c'nect'ri: rezulta, de mentionat faptul ca, numai, ca, de altfel, de asemenea, desi, dar,
de altfel, cu alte cuvinte, deci, si anume se re$era la reali#ea#a c'ne!iuni secundare interne
unui argument%
1is"unerea te!tului in "aragra$e distincte%
Tim"ul ver&el'r este "re#entul etern+ neutru+ tim" al re"re#entarii actuali#at'are+ al inscrierii
"articularului in general%
Exemple de text argumentativ:
2% Iubirea face imposibilul posibil% ,hil 3'stmans+ C$% Reflecii i maxime.
Se 4tie c5 iu&irea este cel mai "uternic sentiment+ cea mai intens5 tr5ire "e care ' cun'a4te
'mul 4i e!"erien6a care 7l trans$'rm5 radical% Iu&irii i s)au 7nchinat mii de "agini 7n literatur5+
este sentimentul cel mai c8ntat 7n t'at5 mu#ica lumii+ i s)au ridicat tem"le 4i i s)au c'nsacrat
mituri% Iu&irea 7m&rac5 multe $'rme ,Er's+ hilia+ Aga"e.+ dar t'ate au 7n c'mun d5ruirea+
ca"acitatea de a 7l "erce"e "e cel5lalt ca "e tine 7nsu6i 4i chiar mai "resus%
9n "rimul r8nd+ iu&irea este $'r6a care 7l c'nduce "e 'm s"re :*um5tatea; lui+ s"re :su$letul)
"ereche;+ care 7i c'm"letea#5 $iin6a 4i d5 vie6ii sentimentul "lenitudinii% M'mentul 7n care
su$letul cun'a4te iu&irea 7i schim&5 vi#iunea des"re lume 4i 7l trans$'rm5 7n altul mai &un+ mai
gener's+ su"eri'r celui care $usese%
9n al d'ilea r8nd+ m5 g8ndesc la drag'stea $ilial5+ "5rinteasc5% 5rin6ii sunt ca"a&ili de
sacri$icii imense "entru c'"iii l'r 4i le $ac din imensa drag'ste care 7i c5l5u#e4te% 5rintele
este gata 'ric8nd s5 74i dea via6a "entru c'"ilul lui+ $iindc5 acesta este chiar via6a+ iu&irea 4i
ra6iunea lui de a $i%
9n al treilea r8nd+ iu&irea cre4tin5 este un sentiment "r'$und 4i autentic+ "'rnit din sentimentul
$raternit56ii 7n aceea4i c'ndi6ie% /mul credinci's are ca"acitatea de a surm'nta t'ate "iedicile
4i de a)4i iu&i 4i du4manul+ $a"t care dem'nstrea#5 $'r6a iu&irii%
A4adar+ iu&irea tre#e4te 7n 'm resurse ne&5nuite+ 7i aduce $ericirea 4i sensul vie6ii+ 7l determin5
s5 74i de"54easc5 t'ate sl5&iciunile 4i s5 treac5 "este "iedici "e care le c'nsidera
insurm'nta&ile% <'r6a im"resi'nant5 "e care ' des$54'ar5 'mul care iu&e4te m5 $ace s5 cred c5
7ntr)adev5r iu&irea $ace im"'si&ilul "'si&il%
=% Cnd plou n suflet, nu-i niciodat senin afar, iar cnd e senin n suflet, nu plou
afar niciodat. (Mihail Codreanu, pere, !!, cf. C"rticica #nelepciunii rom$neti%
Starea su$leteasc5 in$luen6ea#5 $elul 7n care vedem lumea din *urul n'stru+ a4a cum e!"rim5
at8t de sugestiv 4i ma!ima: C8nd "l'u5 7n su$let+ nu)i nici'dat5 senin a$ar5+ iar c8nd e senin 7n
su$let+ nu "l'u5 a$ar5 nici'dat5 ,Mihail C'dreanu.%
e de ' "arte+ triste6ea su$leteasc5 $ace ca lumea din e!teri'r s5 se 7m&race 7n cul'rile cenu4ii
ale su"5r5rii+ "l'aia de lacrimi din su$let nu ne las5 s5 vedem seninul de a$ar5% 1e c8te 'ri
c8nd suntem 7m"'v5ra6i de su$erin65+ resim6im durer's r5s5ritul de s'are "entru c5 'chii n'4tri
"'art5 d'liul triste6ii% Chiar dac5 #8m&im+ atunci c8nd :"l8ngem; 7n su$let+ #8m&etul acesta e
mai durer's dec8t lacrimile unuia care "l8nge% Su$erin6a este ' durere care $ace ca via6a s5
"ar5 li"sit5 de sens 4i de aceea dis"are $armecul naturii+ al lumii e!teri'are%
e de alt5 "arte+ &ucuria su$leteasc5 $ace ca 4i lumea e!teri'ar5 s5 $ie $rum'as5+ s5 se 7m&race
7n cul'rile vii ale e!ta#ului n'stru% 1e c8te 'ri c8nd tr5im m'mente de $ericire+ chiar $urtuna
sau "l'aia sunt "rile* de &ucurie+ iar seninul n'stru su$letesc este "r'iectat 7n lumea din *ur%
St5rile su$lete4ti sunt &ar'metrul tem"eraturii e!teri'are> Li"sa de iu&ire+ singur5tatea+
de#am5girile+ su$erin6a aduc $rigul 7n su$let 7n cea mai t'rid5 #i de var5+ iar &ucuria iu&irii+
satis$ac6iile+ 7m"linirile aduc c5ldur5 7n su$let 4i 7n cea mai $rigur'as5 #i de iarn5%
3ucuria 4i su$erin6a sunt s"eci$ice 'mului+ sunt st5ri tem"'rare care alc5tuiesc mu#ica ce ne
ac'm"ania#5 via6a+ dar+ a4a cum a$irm5 4i Emil Ci'ran: T'ate ne"utin6ele se reduc la una:
aceea de a iu&i+ aceea de a evada din "r'"ria triste6e% rin iu&ire "utem evada din triste6e+
"utem aduce senin5tatea 7n su$let%
rin urmare+ an'tim"ul din su$let nu este 7nt'tdeauna 7n c'nc'rdan65 cu an'tim"ul din natur5%
utem tr5i iarna triste6ii 7n cea mai e!u&erant5 "rim5var5 4i "rim5vara &ucuriei 7n cea mai
"'s'm'r8t5 iarn5%
&. S-i plac lucrul pe care-l faci. S-i iubeti meseria. S pui o parte din sufletul tu n
munc. S nu faci nimic din datorie, numai c trebuie s faci. Numai atunci munca te
uzeaz i te schimb n main de muncit. ac pui suflet, e altce!a. ,I'n Ag8r&iceanu+
pere+ XII.
Munca este+ necesar5 "entru asigurarea e!isten6ei 7n 'rice s'cietate% A$irma6ia de mai sus
"'ate $i 7n6eleas5 at8t ca un 7ndemn la alegerea unei "r'$esiuni interesante 4i "r'v'cat'are+ dar
4i ca ' s'lu6ie "entru evitarea $rustr5ril'r "r'venite din surmena*ul dat'rat muncii% Eu sunt de
ac'rd cu im"'rtan6a muncii 7ntr)un d'meniu "e care individul 7l g5se4te "r'v'cat'r 4i cu
im"licarea a$ectiv5+ singura care "5strea#5 vie curi'#itatea 7n d'meniul "r'$esi'nal%
9n "rimul r8nd+ im"licarea a$ectiv5 7n munca "e care individul ' des$54'ar5 $ace ca aceasta s5
"ar5 mai u4'ar5 4i 7m"iedic5 intrarea 7n rutin5+ &la#area 4i+ 7n cele din urm5+ trans$'rmarea
'mului 7n ma4in5 ? una din cau#ele ma*'re ale $rustr5ril'r legate de "r'$esie% C8nd "une su$let
7n ceea ce $ace+ 'mul are satis$ac6ii nu numai materiale+ ci 4i s"irituale% 9n al d'ilea r8nd+ chiar
dac5 sentimentul dat'riei este im"'rtant 7n reali#area sarcinil'r legate de "r'$esia $iec5ruia+
m'tiva6ia individual5 este un atri&ut esen6ial al dat'riei care c'nduce la ' de#v'ltare
"r'$esi'nal5 arm'ni'as5 4i e$icient5% / m'tiva6ie de natur5 $inanciar5 nu este su$icient5
"entru succesul "r'$esi'nal%
A4adar+ g5sesc c5 a$irma6ia de mai sus se a$l5 7n ac'rd cu "ers"ectiva mea asu"ra de#v'lt5rii
"r'$esi'nale+ care tre&uie $5cut5 nu numai cu mintea+ ci 4i cu su$letul%

Aten ie! Dac prima variant vi se pare prea specializat, iat o prezentare a
tehnicilor de argumentare mai abordabil:
ARGUMENTAREA. CONSTRUCIA DISCURSULUI
ARGUMENTATIV
M'dalitate de a "re#enta 4i a sus6ine un "unct de vedere asu"ra unei anumite
"r'&leme 4i+ in egala m5sur5+ de a c'nvinge citit'rul(interl'cut'rul de vala&ilitatea
"ers"ectivei "r'"use%
Argumentarea cuprinde:
) )o ipotez, un punct de vedere formulat asupra unor aspecte
ale operei literare sau asupra realitii;
) )argumentarea propriu-zis, care ocup cea mai ntins parte a
unui text argumentativ.
Pentru a convinge, autorul argumentrii trebuie s fac apel la
argumente convingtoare. n demersul argumentativ se insereaz
citate din lucrri de autoritate, se fac referiri la idei ale unor
personaliti, se ofer exemple familiare interlocutorului/cititorului.
Nu este exclus nici! argumentarea pe cale emoional, n acest caz
apel"ndu#se la situaii la care cititorul nu poate rm"ne indiferent.
concluzia sau partea final a argumentrii, care subliniaz dac
punctul de vedere constituind ipoteza se susine sau se infirm.
n redactarea unui text argumentativ, trebuie s se aib n
vedere formularea cu mult claritate a argumentelor, in"ndu#se
cont de prezentarea gradat a acestora, cele mai convingtoare
argumente fiind rezervate finalului, pentru ca demersul s#$i
asigure scopul.
%erar&izarea argumentelor poate fi marcat prin cuvinte ca'
n primul rnd, n al doilea rnd etc. (e recomand utilizarea
unor cuvinte prin care se face apel la experiena cultural/de via a
interlocutorului, implic"ndu#l n demers' Dup cum cunoatei...,
Nu v putei ndoi de faptul ca..., Este cunoscut de toat lumea
faptul... etc.
)rgumentele pot fi grupate n *urul unei idei sau teme,
grupare subliniat prin:,,n ceea ce privete+, referitor la etc.
)rgumentarea nu trebuie s exclud creativitatea, autorul
baz"ndu#se pe un scenariu ce ine seama de pregtirea receptorului
$i de meninerea ateniei acestuia.
,egtura dintre segmentele discursului se realizeaz prin
conectori constituind mi*loace de realizare a coeziunii textului.
)$adar, ntr#un text argumentativ, este absolut necesar prezena
unor cuvinte ca' deci, ,,or (a nu se confunda cu ori: ori sau! or ns",
totui, dimpotriv, de altfel, de altminteri, pe de alt parte+ etc.

E!emp"u de te!t argumentati#:
Argumentarea apartenen$ei unui te!t "a % categ%rie de te!te
&mem%rii'
#$n primvara aceea, %iceul &pini 'aret# a or(ani)at o
cltorie de trei sptma n $talia, la care puteau participa i fotii
elevi.*osta +,.,,, de lei, sum considera-il n ./+0, dar mama n1
a ovit s mi1o dea. Nu mai fusese n $talia din ./,/ / era fericit
c mcar unul din copiii ei o va descoperi. 2entru mine era mai mult
dect ce putea nsemna $talia pentru orice tnr de +, de ani. Era i
prile3ul de a ntlni civa din scriitorii cu care eram n
coresponden: 2apini, 4uonaiuti, 5acc6ioro, 7. 2an)ini i alii. $n
afar de oraele cu nume fa-uloase, erau i aventurile pe care mi
nc6ipuiam, lim-a italian pe care m pre(team s1o vor-esc pentru
ntia oar, li-rriile i anticariile n care tiam c voi (si cri
inaccesi-ile la 4ucureti.#
(Mircea Eliade, Memorii ./,01./8,"
(. )%rmu"area ip%te*ei &e+te pre*ent, -n cerin$,'
-ragmentul de text citat din Mem%rii (./0(.1/ de .ircea /liade
are un caracter subiectiv.
2. Enumerarea argumente"%r
Primul argument este de ordin stilistic. n text sunt vizibile mrcile
subiectivitii.
)l doilea argument se refer la coninutul textului. 0ema
fragmentului citat este planificarea unei cltorii n %talia. Naraiunea
vizeaz persona*ul#narator dintr#o dubl perspectiv' ca elev al
,iceului (piru 1aret $i n calitate de copil al familiei /liade. /a se
centreaza pe imaginea pe care o are t"nrul de 23 de ani despre
%talia.
3. E!emp"i4icarea 4iec,rui argument:
a. Primul argument poate fi exemplificat cu pronume $i verbe de
persoana % din text, care fac referire la emitorul textului' pentru
mine, eram n coresponden, mi le nc6ipuiam, m pre(team s1o
vor-esc, tiam, voi (si. Pronumele $i verbele citate dovedesc
identitatea dintre cele trei instane ale comunicrii/ autorul textului #
.. /liade, naratorul 4 alter e(o al autorului, persona*ul # t"nrul de
23 de ani, de la ,iceul (piru 1aret.
5. )l doilea argument poate fi exemplificat prin actualizarea funciei
refereniale a mesa*ului' adevrul despre informaiile care constituie
subiectul naraiunii poate fi dovedit prin cercetarea ar&ivelor ,iceului
(piru 1aret.
Aten$ ie : .odelul de mai sus este doar un exemplu de organizare a ideilor, ci nu trebuie
luat drept ,,liter de Evan(6elie$i nici tratat ca variant oficial de prezentare oral a
subiectului.
n prezentarea oral, ideile trebuie s fie prezentate legat, de aceea se vor folosi
conectorii de argumentare. Pe de alt parte, fiecare ne organizam ideile diferit $i aveme
xperiene diferite, a$a c, fiind vorba de o argumentare personal a textului, atunci #a
tre5ui +a +e #ad , c , e+te per+%na" , . n principiu ns, pa$ii de urmat $i etapele sunt
cele de mai sus.