Sunteți pe pagina 1din 141

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

ECONOMICA
Revistă ştiinţifico-didactică

An. XXIV, nr.3 (97), septembrie 2016

© Departamentul Editorial-Poligrafic al ASEM


COLEGIUL DE REDACŢIE:
Prof. univ. dr. hab. Ion BOLUN, Academia de Studii Economice a Moldovei
Prof. univ. dr. hab. Vasile BUCUR, Academia de Studii Economice a Moldovei
Prof. dr. Piotr BULA, Academia de Economie din Kracowia, Polonia
Prof. univ. dr. hab. Eugenia FEURAŞ, Academia de Studii Economice a Moldovei
Prof. dr. hab. Iurii MACAGON, Universitatea Naţională, Ucraina
Prof. univ. dr. hab. Vitalii MACAROV, Academia de Ştiinţe, Rusia
Prof. univ. dr., acad. Anatolie MAZARACHI, Universitatea Naţională de Comerţ şi Economie din Kiev, Ucraina
Prof. univ. dr. hab. acad. Gheorghe MIŞCOI, Academia de Ştiinţe a Moldovei, gmiscoi@asm.md
Prof. univ. dr. hab. m.c. al AŞM, Dumitru MOLDOVAN, Academia de Studii Economice a Moldovei
Prof. univ. dr. Ion PETRESCU, Universitatea „Spiru Haret”, Braşov, România
Prof. dr. Alban RICHARD, Universitatea „Pierre Mendès France de Grenoble”, Franţa
Prof. dr. Agop SARKISYAN, Academia de Economie „Dm. Ţenov” din Sviştov, Bulgaria
Prof. univ. dr. Ioan-Franc N. VALERIU, Institutul de Cercetări Economice al Academiei Române
Prof. univ. dr. Gheorghe ZAMAN, m.c. al Academiei Române, Institutul de Economie Naţională
Prof. univ. dr. hab. Rodica HÎNCU, Academia de Studii Economice a Moldovei
Prof. univ. dr. Oleg STRATULAT, Academia de Studii Economice a Moldovei
Conf. cercet. dr.Corneliu GUŢU, Academia de Studii Economice a Moldovei
Conf. univ. dr. Nadejda BOTNARI, Academia de Studii Economice a Moldovei
Conf. univ. dr. Oxana SAVCIUC, Academia de Studii Economice a Moldovei
Conf. univ. dr. Liubomir SCORIC, Universitatea de Comerţ, Economie şi Cooperaţie de Consum, Gomel, Belarus

ECHIPA REDACŢIONALĂ:
Redactor-şef: Grigore BELOSTECINIC,
prof. univ. dr. hab., academician al AŞM
Redactor şef-adjunct: Valentina NAMOLOVAN
Redactor literar: Constantin CRĂCIUN
Redactor tehnic: Natalia IVANOVA
Designer copertă: Maria BUDAN

ADRESA REDACŢIEI:
Str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni 59, ASEM, bloc B, b.501,
tel: 402-936; 402-886
Cod: MD 2005, Chişinău, Republica Moldova
E-mail: economica@ase.md

Revista este acreditată de Consiliul Naţional


pentru Acreditare şi Atestare al RM, categoria „B”

Revista este indexată în următoarele Baze de date și Cataloage Internaţionale:


DOAJ https://doaj.org/
Directoriu OAJI http://oaji.net/
Electronic Journals Library http://rzblx1.uni-regensburg.de/
Global Impact Factor http://globalimpactfactor.com/
Universal Impact Factor http://www.uifactor.org/

Certificat de înregistrare nr.270 din 31.10.2013


Index poştal: PM-31627
ISSN 1810-9136

Editura ASEM, Chişinău-2016


ACADEMY OF ECONOMIC STUDIES OF MOLDOVA

ECONOMICA
Scientific and didactic journal

Year XXIV, nr.3 (97), September 2016

© Editorial-Polygraphic Department of ASEM


EDITORIAL BOARD:
Professor Dr. Hab. Ion BOLUN, Academy of Economic Studies of Moldova
Professor Dr. Hab. Vasile BUCUR, Academy of Economic Studies of Moldova
Professor PhD Piotr BULA, Krakow Academy of Economy, Poland
Professor Dr. Hab. Eugenia FEURAS, Academy of Economic Studies of Moldova
Professor Dr. Hab. Iurii MACAGON, National University, Ukraine
Professor Dr. Hab. Vitalii MACAROV, Academy of Science, Russia
Professor PhD Acad. Anatolie MAZARACHI, Kyiv State University of Commerce and Economics, Ukraine
Professor Dr. Hab. Acad. Gheorghe MISCOI, Academy of Science of Moldova
Professor Dr. Hab. c.m. of ASM Dumitru MOLDOVAN, Academy of Economic Studies of Moldova
Professor PhD Ion PETRESCU, „Spiru Haret” University, Brasov, Romania
Professor PhD Alban RICHARD, „Pierre Mendès France de Grenoble” University, France
Professor PhD Agop SARKISYAN, D. Tsenov Academy of Economics, Svishtov, Bulgaria
Professor PhD Ioan-Franc N. VALERIU, National Institute of Economic Research of Romanian Academy
Professor PhD Gheorghe ZAMAN, c. m. of Romanian Academy, Institute of National Economy
Professor Dr. Hab. Rodica HINCU, Academy of Economic Studies of Moldova
Professor PhD Oleg STRATULAT, Academy of Economic Studies of Moldova
Assoc.Professor Researcher PhD Corneliu GUTSU, Academy of Economic Studies of Moldova
Assoc.Professor PhD Nadejda BOTNARI, Academy of Economic Studies of Moldova
Assoc.Professor PhD Oxana SAVCIUC, Academy of Economic Studies of Moldova
Assoc.Professor PhD Liubomir SCORIC, Belarusian Trade-Economic University of Consumer’s Cooperation, Gomel, Belarus

EDITORIAL STAFF:
Editor-in-chief: Grigore BELOSTECINIC,
Professor, Dr. Hab., Academician
Vice-Editor-in-chief: Valentina NAMOLOVAN
Editor (English): Ludmila RURAC
Technical editor: Natalia IVANOVA
Designer of cover: Maria BUDAN

ADDRESS OF PUBLISHING DEPARTMENT:


59, Mitropolit G. Banulescu-Bodoni street, ASEM, block B, office 501,
tel: 402-936; 402-886
Postcode: MD 2005, Chisinau, Republic of Moldova
E-mail: economica@ase.md

The journal is accredited by the National Certification


and Accreditation Council of RM, Category „B”
The journal is indexed in the following International data Bases and Catalogues:
DOAJ https://doaj.org/
Directoriu OAJI http://oaji.net/
Electronic Journals Library http://rzblx1.uni-regensburg.de/
Global Impact Factor http://globalimpactfactor.com/
Universal Impact Factor http://www.uifactor.org/

Registration certificate nr.270 of 31.10.2013


Postcode: PM-31627
ISSN 1810-9136

Publishing department of ASEM, Chisinau-2016


SUMAR

BUSINESS ŞI ADMINISTRARE

Valențe psihologice în proiectarea și reproiectarea posturilor de muncă…………………. 7


Conf. univ. dr. Alic Bîrcă, ASEM
Conf.univ.dr. Sergiu Serduni, ASEM

ECONOMIE FUNDAMENTALĂ ŞI APLICATIVĂ

Evaluarea eficienței economice a întreprinderilor de procesare a legumelor și fructelor


din Republica Moldova ………………………………………………………………………. 18
Conf. univ. interimar, dr. Silvia Zaharco, UASM

FINANŢE, CONTABILITATE ŞI ANALIZĂ FINANCIARĂ

Volatilitatea cursului valutar pe fundalul comerţului exterior …………..…………..……. 30


Prof.univ.dr. Oleg Stratulat, ASEM
Conf. univ. dr. Ana Cîrlan, ASEM
Utilizarea metodelor de stabilire a ratingului entității în analiza stabilității financiare…. 46
Conf.univ. dr., Neli Muntean, ASEM
Poate fi minimizat riscul fiscal prin audit financiar?……………………….……………… 59
Drd., Alina Domnişor, ASE București
Drd.,Daniela Nicoleta Medințu, ASE București
Drd., Radu Prodan, ASE București
Contabilitatea provizioanelor pentru plata concediilor……................................................. 73
Drd. Anna Cebotari, ASEM

INTEGRARE EUROPEANĂ ŞI POLITICI SOCIALE

Cadrul teoretico-conceptual cu referinţă la rolul instituţiilor în procesul de aderare


la UE…………………………………………………………………………………………… 92
Prof.univ. dr.hab. Eugenia Feuraş, ASEM
Câteva considerații privind structura demografică a emigranților originari
din județul Botoșani…………………………………………………………………………... 111
Cercet.șt.sup. Petru Bunduc, Institutul de Ecologie şi Geografie, AȘM
Lect.univ.dr. Radu-Ionuț Dimitriu, „Universitatea Alexandru Ioan Cuza”, Iași
Cercet.șt. sup. Vadim Cujbă, Institutul de Ecologie şi Geografie, AȘM

INFORMATICĂ, STATISTICĂ ŞI CIBERNETICĂ ECONOMICĂ

Algoritm optimal pentru probleme de optimizare cu restricţii speciale…………………... 126


Dr. Eugeniu Gârlă, ASEM

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 5


CONTENT

BUSINESS AND ADMINISTRATION

Psychological Valences in the Design and Redesign of Jobs ……………………………….. 7


Assoc. Prof. PhD Alic Birca, ASEM
Assoc. Prof. PhD Sergiu Serduni, ASEM

FUNDAMENTAL AND APPLIED ECONOMICS

Economic Efficiency Evaluation of the Enterprises Processing Fruit and Vegetables


in the Republic of Moldova…………………………………………………………………… 18
Assoc. Prof. PhD Silvia Zaharco, SAUM

FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Volatility of Exchange Rate in the Context of Foreign Trade …………..………………..... 30


Professor, PhD Oleg Stratulat, ASEM
Assoc. Prof. PhD Ana Cirlan, ASEM
Methods of Determining the Entity’s Rating in the Financial Stability Analysis………… 46
Assoc. Prof. PhD Neli Muntean, ASEM
Can the Fiscal Risk Be Minimized through Financial audit?............................................. 59
PhD candidate Alina Domnişor, UES Bucharest
PhD candidate Daniela Nicoleta Medințu, UES Bucharest
PhD candidate Radu Prodan, UES Bucharest
Accounting Provisions for Vacation Pay …………………………………………………......... 73
PhD candidate, Anna Cebotari, ASEM

EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

The Theoretical Сonceptual Framework with Reference to the Role of Institutions


in the Process of Accession to the EU………………………………………………………... 92
Professor PhD Eugenia Feuras, ASEM
Some Considerations on the Demographic Structure of Migrants from Botosani County… 111
Senior researcher Petru Bunduc, Institute of Ecology and Geography, ASM
Univ. lect. PhD Radu-Ionut Dimitriu, Alexandru Ioan Cuza University of Iasi
Senior researcher Vadim Cujba, Institute of Ecology and Geography, ASM

INFORMATICS, STATISTICS AND ECONOMICS

Optimal Algorithm for Optimization Problems with Special Restrictions….……………. 126


PhD Eugeniu Garla, ASEM

6 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION

CZU: 005.951:331.101.3 CZU: 005.951:331.101.3

VALENȚE PSIHOLOGICE ÎN PSYCHOLOGICAL


PROIECTAREA ȘI REPROIECTAREA VALENCES IN THE DESIGN
POSTURILOR DE MUNCĂ AND REDESIGN OF JOBS

Conf. univ. dr. Alic BÎRCĂ, ASEM Assoc. Prof., PhD Alic BIRCA, ASEM
alicbirca@yahoo.com alicbirca@yahoo.com
Conf. univ. dr. Sergiu SERDUNI, ASEM Assoc. Prof., PhD,
serdunis@yahoo.com Sergiu SERDUNI, ASEM
serdunis@yahoo.com
În lucrarea de față, este abordată pro-
blema proiectării și reproiectării posturilor
This paper addresses the design and
de muncă sub aspect psihologic. Mulți ani la
redesign of jobs under psychological
rând, proiectarea și reproiectarea posturilor
aspect. For many years, the design and
de muncă au fost tratate mai mult sub aspect
redesign of jobs have been treated more
economic, adică prin reducerea cheltuielilor
economically, i.e. by reducing staff costs.
cu personalul. Deși, pe termen scurt, această
Although in the short-term, this approach
abordare avea efecte economice pozitive, pe
has had positive economic effects, in the
termen lung, efectele economice comportau
long-term the economic effects have been
un caracter negativ. Pornind de la aceasta,
negative. Starting from this point of view,
autorii au încercat să pună în evidență acele
the authors attempt to highlight the pro-
probleme pe care le implică aspectele psiho-
blems that the psychological aspects
logice în procesul de proiectare și reproiec-
involve in the design and redesign of jobs.
tare a posturilor de muncă. Prin luarea în
Given the psychological aspects in the
considerare a aspectelor psihologice, în
design of jobs, are taken into consideration,
procesul de proiectare a posturilor de muncă,
certain problems that can have a far
se pot anticipa și exclude unele probleme care
greater impact on organizational perfor-
ar putea avea un impact mult mai mare
mance, may be anticipated and excluded.
asupra performanței organizaționale.

Cuvinte-cheie: post de muncă, proiecta- Key words: job, design job, redesign
rea postului, reproiectarea postului, autonomie. job, autonomy.
JEL: J08, M12, M54 JEL: J08, M12, M54

Introducere
Abordarea psihologică a resurselor Introduction
umane, în cadrul organizațiilor, reprezintă un The psychological approach to human
imperativ de care managementul superior al resources is a must in organizations that,
organizațiilor trebuie să țină seama, în gene- generally, senior management and, espe-
ral, și specialiștii de resurse umane, în spe- cially, human resources specialists must
cial, deoarece poate avea repercusiuni econo- take account since it may have a long-term
mice pe termen lung asupra acestora. Activi- economic impact on them. The people’s
tatea profesională a oamenilor ocupă cea mai professional activity takes the largest part

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 7


BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION

mare parte a vieții lor active, având un impact of their working life, having a significant
important, din punct de vedere psihologic, sub impact, psychologically, at least under three
cel puțin trei aspecte fundamentale: eficiență, fundamental aspects: efficiency, safety and
siguranță și bunăstare. Problematica psiholo- welfare. The psychological issues of human
gică a resurselor umane a devenit tot mai resources have become increasingly obvious
pregnantă, motiv pentru care American Psy- and, consequently, the American Psy-
chological Association (APA) a desemnat chological Association (APA) officially
oficial perioada 2000-2010 drept ,,Deceniul designated the 2000-2010 period as the
muncii” [10; p.11]. Însăși abordarea psiholo- “Labour Decade” [10; p. 11]. The psycho-
gică a resurselor umane reprezintă un demers logical approach to human resources itself is
științific destul de diversificat și complex. De a quite diversified and complex scientific
aceea, în lucrarea de față, vom încerca să pu- approach. Therefore, this paper treats the
nem în discuție, sub aspect psihologic, proble- issue of labour and job design under
ma muncii și a proiectării posturilor de muncă. psychological aspect.
Munca poate fi privită ca exercitare a Work can be seen as making an effort
efortului și aplicare a cunoștințelor și a apti- and the application of knowledge and
tudinilor profesionale în vederea realizării unui professional skills in order to achieve a goal.
scop. Trebuie să recunoaștem că majoritatea We must recognize that most people work to
oameilor muncesc pentru a-și câștiga existența, earn a living, i.e. to get an income in the
adică a obține acel venit sub formă de salariu. form of wages. At the same time, we must
Totodată, trebuie să recunoaștem că oamenii recognize that people work to get other
muncesc pentru a obține și alte satisfacții din satisfactions from work, such as the feeling
activitatea profesională, cum ar fi: sentimentul of accomplishment, personal prestige, social
de împlinire, prestigiul personal, recunoaștere recognition, the ability to exercise a certain
socială, posibilitatea de a exercita un anumit degree of power etc. All these have, direct
grad de putere etc. Toate acestea au implicații or indirect, psychological implications on
psihologice, directe sau indirecte, asupra acti- the professional activity of employees, and
vității profesionale a angajaților, dar cu efecte medium and long-term economic effects on
economice pe termen mediu sau lung asupra the organization activities.
activității organizațiilor. Methods used
Metode aplicate In order to obtain tangible economic
În vederea obținerii unor rezultate eco- results, organizations get involved in the job
nomice palpabile, organizațiile intervin în con- descriptions, prompting employees to per-
ținutul posturilor de muncă, determinându-i pe form tasks which involve greater physical
angajați să realizeze sarcini de muncă ce im- and mental effort and increased pressure on
plică un efort fizic și psihic mai mare și o pre- them. Carrying out a survey regarding eco-
siune sporită asupra acestora. Realizând un nomical labour design, Purcell, Hutchinson
studiu în ceea ce privește proiectarea economi- and Kinta (1998) found that the impact on
coasă a muncii, Purcell, Hutchinson și Kintie employees is negative, especially when res-
(1998) au constatat că impactul asupra anga- tructuring involves downsizing and organi-
jaților este unul negativ, mai ales când restruc- zational redesign. As a result, employees
turarea presupune restrângere și reproiectare work more hours per day, professional stress
organizatorică. Drept urmare, angajații mun- increases, career opportunities are reduced
cesc mai multe ore pe zi, stresul profesional and motivation and morale decrease

8 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION

crește, posibilitățile de carieră se reduc, iar [1; p.199]. Besides that, the above men-
motivația și moralul scad [1; p. 199]. De ase- tioned authors point out that, obviously,
menea, autorii sus-menționați atrag atenția că, many initiatives fail because they do not
în mod evident, multe inițiative eșuează, take into account the human implications
fiindcă nu țin cont de implicațiile umane, adică meaning that the psychological aspect is not
nu este luat în considerare aspectul psihologic. considered.
Deși, pe termen scurt, organizația ar Although in the short-term the org-
avea de câștigat, pe termen lung, efectele anization could benefit, in the long-term, the
economice ar putea fi mult mai grave pentru economic effects could be far worse as a
aceasta, ca rezultat al creșterii fluctuației per- result of increased staff turnover and
sonalului și al absenteismului. De aceea, con- absenteeism. Therefore, we believe that the
siderăm că abordarea proiectării și reproiec- approach of designing and redesigning of
tării posturilor de muncă sub aspect psiholo- jobs psychologically is a requisite of the
gic reprezintă o necesitate a perioadei actuale. present times.
Analiza profesiilor, în general, și a pos- The analysis of jobs, in general, and
turilor, în special, reprezintă o activitate aflată posts, in particular, is an activity that is in
într-o evoluție continuă, deoarece mediul de constant evolution since the working envi-
muncă a suferit o multitudine de modificări ronment has undergone many significant
semnificative, mai ales în ultimele decenii. În changes, especially in recent decades. Over
decursul timpului, au existat mai mulți factori time there have been several factors that
care au influențat conținutul muncii și al have influenced the content of work and
posturilor, dintre care putem menționa: jobs such as:
• creșterea numărului de profesii; • the increase in the number of jobs;
• creșterea ponderii posturilor din do- • the increase in the share of jobs in
meniul serviciilor; the service sector;
• creșterea ponderii posturilor tempo- • the increase in the share of tempo-
rare și a celor part-time; rary and part-time jobs;
• specializarea foarte mare a unor pos- • very high specialization of certain
turi de muncă etc. jobs etc.
Inițial, proiectarea posturilor de muncă Initially, the design of jobs had mainly
se realiza mai mult sub două abordări: teh- two approaches: technical and economic.
nicistă și economică. Abordarea tehnicistă The technical approach supposed that jobs
consta în faptul că titularii posturilor de muncă holders needed to meet certain pre-set regu-
trebuiau să îndeplinească anumite normative lations, while the economic approach meant
prestabilite, în timp ce abordarea economică se that a newly-created job had to add extra-
referea la faptul că orice post de muncă nou- value without requiring that it be as high for
creat trebuie să aducă plusvaloare, fără a se the organization as possible.
pune accentul ca această plusvaloare să fie cât All these have led to the increased con-
mai mare pentru organizație. cerns of experts for personnel, on the one
Toate acestea au condus la creșterea pre- hand, and psychologists, on the other hand,
ocupărilor specialiștilor de personal, pe de o in order to reflect the situation objectively
parte, și a psihologilor, pe de altă parte, în and fairly. Although, creating a new post
vederea reflectării obiective și corecte a situa- within the organization involves bringing
ției. Deși crearea unui nou post de muncă în

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 9


BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION

organizație presupune aducerea de valoare added value, it is important that the created
adăugată suplimentară, este important ca value be as high as possible. In these cir-
valoarea creată să fie cât mai mare. În aceste cumstances, the concerns in the field must
condiții, preocupările specialiștilor în domeniu start from the definition of positions that
trebuie să pornească de la definirea posturilor have two goals. The first goal assumes that it
care implică două deziderate. Primul dezide- must satisfy the organization requirements in
rat pornește de la ideea că trebuie să satisfacă terms of productivity, efficiency and quality.
cerințele organizației în materie de productivi- The second goal envisages employees’ needs
tate, eficiență și calitate. Cel de-al doilea in terms of interest, challenge and achie-
deziderat are în vedere satisfacerea nevoilor vement, which would allow them good com-
angajatului în materie de interes, provocare și mitment in the position held. Thus, defining
realizare, fapt ce i-ar permite acestuia asuma- positions should influence the variety of
rea unui angajament de performanță pe postul skills and offer employees the opportunity to
ocupat. Astfel, definirea posturilor trebuie să perform several tasks in the same position.
influențeze varietatea aptitudinilor și să le The regular review of the responsibi-
ofere angajaților posibilitatea de a executa mai lities within the position is an important
multe sarcini la același post de muncă. activity that human resources specialists
Revizuirea periodică a conținutului pos- must take into account as a result of changes
tului de muncă reprezintă o activitate iminentă that take place within the organization, and
de care trebuie să țină seama specialiștii de changes in the motivation of job holders.
resurse umane, ca rezultat al schimbărilor care From this point of view, jobs should be
au loc în organizație, precum și al schimbării understood as a motivating element that will
motivațiilor titularilor posturilor. Din acest ensure employee job satisfaction. As a
punct de vedere, posturile de muncă trebuie motivator, the position should demand from
concepute ca un element motivator, care să the employee the skills that he/she considers
asigure satisfacție profesională angajaților. În valuable. In the process of performing tasks
calitate de element motivator, postul trebuie să related to a certain job they have to start
pună la încercare capacitățile angajatului, pe from the assumption that performance and
care acesta le consideră de valoare. În procesul job satisfaction primarily result from the
de realizare a sarcinilor aferente unui post de intrinsic content of the job. Therefore, em-
muncă, trebuie să se pornească de la premisa că ployees are motivated when they are offered
performanța și satisfacția profesională rezultă, the required facilities to achieve their goals.
în principal, din conținutul intrinsec al postului The job provides a means of earning inco-
de muncă. Astfel, angajații se simt motivați me, which as an extrinsic reward, meets
atunci când li se asigură mijloacele pentru a their basic needs and is useful in identifying
realiza obiectivele. Munca le oferă un mijloc de ways of meeting higher level needs.
venit salarial, care, ca recompensă extrinsecă, le Meanwhile, the job also provides intrinsic
satisface nevoile de bază și este util în iden- rewards that are directly controlled by the
tificarea unor modalități de satisfacere a unor employee.
nevoi de nivel superior. În același timp, munca In order to name the job as a motivator
asigură și recompense intrinseci, care sunt sub element, American scholars J. R. Hackman
controlul direct al angajatului. and R. G Oldham have developed a model
Pentru a evidenția postul de muncă drept that would allow position holders to use
element motivator, specialiștii americani J. R. their motivational potential (Figure 1). This

10 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION

Hackman și R. G. Oldham au elaborat un mo- model suggests that motivation, job satis-
del ce ar permite titularilor posturilor valori- faction and performance are strongly
ficarea potențialului lor motivațional (Figura influenced by “critical psychological states”
1). Modelul respectiv sugerează că motivația, of “learning though experience about the
satisfacția profesională și performanța sunt significance of work, and responsibility for
puternic influențate de „stările psihologice cri- the work results and being aware of the real
tice” ale „conștientizării prin experiență a work results” [1; p. 249].
însemnătății muncii și a responsabilității pen-
tru rezultatele muncii și cunoașterii rezultatelor
efective ale muncii” [1; p. 249].

CARACTERISTICI STĂRI PSIHOLOGICE REZULTATELE


PRINCIPALE ALE CRITICE/ CRITICAL PERSONALE
POSTURILOR/ MAIN PSYCHOOGICAL ŞI REZULTATELE
POSITION STATES MUNCII/ PERSONAL
DESCRIPTIONS AND WORK RESULTS

Varietatea calificării
Identitatea sarcinii Însemnătatea resimțită a Înaltă motivație internă a
Importanța sarcinii/ muncii prestate/ Perceived muncii/ High internal
Qualification variety significance of the work motivation of labor
performed
Task identification Înaltă calitate a
Task importance performanței muncii/
High quality
of work performance
Responsabilitatea Satisfacție sporită a muncii/
resimțită pentru rezultatele
Autonomia/ Autonomy Increased work satisfaction
muncii/ Perceived
responsibility for the work Absenteism scăzut/
results Low absenteeism
Fluctuație redusă/
Low turnover
Cunoașterea rezultatelor Profit mai mare/
Feedback-ul/ Feedback reale ale activităților/ Higher profit
Being aware of the real
work results

INTENSITATEA NEVOILOR
DE DEZVOLTARE A
PERSONALULUI/ NEEDS
LEVEL OF PERSONNEL
DEVELOPMENT

Figura 1. Modelul caracteristicilor postului de muncă/


Figure 1. The characteristics of the position
Sursa: [2; p. 80]/Source: [2; p. 80].

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 11


BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION

Potrivit modelului dat, trăsăturile esen- According to this model, the essential
țiale, care au implicații motivaționale asupra features that have motivational implications
angajatului, sunt: on the employee are:
• varietatea calificării. Această caracte- • variety of qualification. This fea-
ristică oferă posibilitatea de a efectua o ture offers the possibility to perform
diversitate de activități ce ţin de postul a variety of activities related to the
de muncă, utilizând diferite aptitudini și position, using the different skills
abilități din partea titularului postului; and abilities of the job holder;
• identitatea sarcinii. Arată gradul în • identity of the task. It shows to
care, la un post, se poate realiza o what degree a full task can be per-
sarcină de muncă completă, de la înce- formed within a position, from be-
put și până la sfârșit, cu rezultate vizi- ginning to end, with visible results
bile, care pot fi delimitate; that can be defined;
• importanța sarcinii. Permite identi- • importance of the task. Allows the
ficarea gradului în care o sarcină de identification of the extent to which
muncă are un impact deosebit asupra a task has a particular impact on
altor oameni din interiorul sau exte- other people inside or outside the
riorul organizației; organization;
• autonomia. Are ca scop determinarea • autonomy. It aims at determining to
nivelului în care un post asigură sau what level the position provides or
oferă o anumită libertate, independență offers a certain freedom, indepen-
și autoritate de decizie pentru ca titu- dence and decision-making autho-
larul acestuia să-și poată stabili proprii- rity for its holder to be able to set his
le sale obiective și procedeele necesare or her own objectives and processes
pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă; necessary to carry out their tasks;
• feedback-ul. Presupune evidențierea • feedback. It consists of paying
informațiilor pe care le primește titula- attention to the information the job-
rul postului privind eficacitatea sarci- holder receives regarding the effi-
nilor de muncă realizate. cacy of the tasks performed.
O altă caracteristică a acestui model o Another feature of this model is the
reprezintă stările psihologice critice, deter- critical psychological states determined by
minate de importanța muncii prestate, respon- the importance of the work performed, the
sabilitatea pentru rezultatele muncii și cunoaș- responsibility for work results and under-
terea rezultatelor reale ale activității. Cu cât standing the real work results. The better
aceste stări psihologice sunt mai cunoscute, cu these psychological states are known, the
atât mai mult este cunoscută motivația internă better the internal motivation for work is
a muncii. De asemenea, comportamentul în known. Furthermore, the work behaviour or
muncă sau stările psihologice critice ale titula- the psychological critical states of the
rului postului devin mult mai pozitive în jobholder become more positive in the
situația în care există o concordanță cât mai situation when there is full agreement bet-
deplină între cerințele postului și calitățile titu- ween the job requirements and the qualities
larului postului. Cu cât aceste stări psihologice of the jobholder. The better these psycho-
sunt mai cunoscute, cu atât mai mult este logical states are known, the better the

12 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION

percepută motivaţia internă a muncii. De ase- internal motivation is perceived. Besides,


menea, comportamentul în muncă sau stările work behaviour or the job holder’s critical
psihologice critice ae titularului postului sunt psychological states are far more positive in
mult mai pozitive în acele situații în care există those situations where there is the fullest
o concordanță cât mai deplină între cerințele possible match between the job require-
postului și calitățile titularului acestuia. ments and qualities of the jobholder.
Rezultatele personale și rezultatele Personal results and work results
muncii reprezintă o altă caracteristică a mo- represents another feature of the given mo-
delului dat. Prezența stărilor critice conduce del. The existance of critical states leads to
la obținerea unor rezultate care pot fi rele- results that may be relevant to both the
vante atât pentru titularul postului, cât și jobholder and to the organization. When the
pentru organizație. Atunci când titularul pos- jobholder really has control over a stimu-
tului deţine, cu adevărat, controlul asupra lating job that ensures good feedback on the
unei munci stimulatoare, ce îi asigură un work performed, there appeare prerequisites
feedback bun asupra activității, condițiile for the intrinsic motivation. This leads to
esențiale pentru apariția motivației intrinseci
achieving higher performance and, sub-
sunt prezente. Acest lucru conduce la obți-
sequently, to meeting higher level needs and
nerea unor performanțe mai înalte, iar, ulte-
increasing overall satisfaction from the
rior, la satisfacerea unor nevoi de nivel supe-
work they perform.
rior și la sporirea satisfacției generale oferită
The last characteristic, the needs level
de munca pe care o prestează.
of staff development, shows the degree to
Ultima caracteristică, intensitatea ne-
which people want to satisfy their higher
voilor de dezvoltare a personalului, denotă
needs by carrying out a certain activity.
gradul în care oamenii doresc să-și satisfacă
However, staff development can be achie-
nevoi de ordin superior prin desfășurarea mun-
cii lor. Or, dezvoltarea personalului se poate ved by extending employee responsibility
realiza și prin extinderea responsabilității an- over the control and planning functions.
gajatului asupra funcțiilor de planificare și This can be achieved by giving employees a
control. Aceasta se poate realiza prin atribui- greater responsibility in making decisions.
rea angajaților a unei responsabilități mai As a result, employees need additional pro-
mari în procesul de luare a deciziilor. Ca ur- fessional training, support and guidance for
mare, angajații au nevoie de instruire profe- the proper accomplishment of the assigned
sională suplimentară, sprijin și îndrumare responsibility.
pentru exercitarea corespunzătoare a respo- This model can serve as a baseline in
nsabilității atribuite. the process of job enrichment. Therefore,
Modelul dat poate servi drept bază job enrichment should lead to increasing the
inițială în procesul de îmbogățire a posturilor intrinsic motivation and the quality of the
de muncă. Or, îmbogățirea postului de muncă working process. If the position description
trebuie să conducă la sporirea motivației is below the expectations of its holder, most
intrinseci și la creșterea calității vieții profe- times, the person resigns, which leads to
sionale. În cazul în care conținutul postului de economic consequences for the organi-
muncă se situează sub așteptările titularului zation.
acestuia, de cele mai multe ori, persoana res- The need to pay greater attention to the
pectivă demisionează, fapt ce conduce la job-design process is determined by the
consecințe economice pentru organizație. following reasons:

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 13


BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION

Necesitatea acordării unei atenții spo- • the impact on the professional acti-
rite procesului de proiectare a posturilor este vities of the job holder may be much
generată și de următoarele motive: higher;
• impactul asupra performanțelor pro- • the job satisfaction of the job holder
fesionale ale titularului postului poate fi may be affected both positively and
mult mai mare; negatively. Taking into account that
• satisfacția în muncă a titularului pos- employees can receive higher job
tului poate fi afectată atât pozitiv, cât și satisfaction given a certain structure
negativ. Ținând seama de faptul că of the position, it is important to
angajații pot primi o satisfacție profe- identify the elements that can
sională mai mare la o anumită con- contribute to this;
figurație a postului, este importantă • the physical or mental health of the
identificarea elementelor care pot con- job holders may be affected. The-
tribui la aceasta; refore, the influence of the risk
• sănătatea fizică sau mentală a titularilor factors that can lead to damaging
posturilor poate fi afectată. De aceea, certain vital body functions should
trebuie să se evite sau să se diminueze be avoided or diminished.
influența factorilor de risc, care pot Job enrichment aims at increasing the
conduce la afectarea unor funcții vitale intrinsic motivation and life quality of the job
ale organismului uman. holder in relation to the carried out tasks. In
Îmbogățirea posturilor urmărește spo- general, enrichment involves increasing the
rirea motivației intrinseci și a calității vieții motivational potential of positions by
titularului postului în legătură cu munca influencing their essential characteristics.
desfășurată de acesta. În general, îmbogățirea Therefore, job enrichment or job content
implică creșterea potențialului motivațional al implies increasing the position autonomy,
posturilor prin acționarea asupra caracteristi- competences and responsibilities. Job enri-
cilor lor esențiale. Prin urmare, îmbogățirea chment is the result of the redesign of the job
posturilor sau a conținutului sarcinilor de content. Herzberg and McGregor were
muncă presupune sporirea autonomiei, compe- concerned about the issue of job enrichment
tențelor și responsabilităților posturilor. Îmbo- and pointed out that the employees are more
gățirea posturilor este rezultatul reproiectării motivated when given the opportunity to use
conținutului acestora. Preocupați de problema their knowledge and professional skills or
îmbogățirii posturilor au fost Herzberg și when given greater responsibility [1; p. 249].
McGregor, care au evidențiat faptul că anga- According to G. Jons, job enrichment
jatul este mai motivat atunci când i se oferă can be achieved as follows:
posibilitatea de a-și folosi cunoștințele și • combining tasks. This involves
abilitățile profesionale sau când i se acordă o assigning tasks specific to a single
responsabilitate mai mare [1; p. 249]. worker that could be carried out by
Potrivit lui G. Jons, îmbogățirea postu- more employees;
rilor poate fi realizată prin: • establishing relationships with cus-
• combinarea sarcinilor. Aceasta im- tomers. It involves making em-
plică repartizarea unor sarcini de mun- ployees have contact with people
că, ce ar putea fi făcute de mai mulți who depend on their services or

14 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION

angajați specifice unui singur muncitor; products. Such a strategy could in-
• stabilirea de relații cu clienții. Pre- volve the use of new skills, raising
supune punerea angajaților în contact one’s identity, work importance and
cu persoanele care depind de serviciile feedback on performance;
sau produsele lor. O asemenea strategie • reducing supervision and depen-
ar putea implica utilizarea unor de- dence on others. The aim is to in-
prinderi noi, creșterea identității, sem- crease the autonomy and control
nificației muncii și feedback-ului asu- over their own work;
pra performanței; • forming working teams. It is used
• reducerea supravegherii și a depen- as an alternative to learning how to
denței de alții. Scopul constă în creș- do small operations that job holders
terea autonomiei și controlului asupra should perform when a product or
muncii proprii; service cannot be made by one
• formarea echipelor de muncă. Este person;
folosită ca o alternativă la o înșiruire a • using straightforward feedback.
operațiilor mici, pe care titularii postu- This technique allows job holders to
rilor trebuie să le facă atunci când un identify themselves with ″their own″
produs sau serviciu nu poate fi realizat item sold. For example, a producer
de o singură persoană; of electronic products may ask its
• realizarea unui feedback direct. workers to “sign” products with a
Această tehnică permite titularilor postu- label that would include a phone
rilor să se identifice cu „propriul” obiect number with reverse charge, and if
realizat. Spre exemplu, o organizație de the client encounters any problems
produse electronice poate solicita de la he or she may contact the fitter
muncitorii săi să „semneze” produsele cu directly [6; p. 421].
o etichetă care include un număr de Taking into account what we have
telefon cu taxă inversă, iar în cazul în mentioned above, it is obvious that job
care clientul se va confrunta cu unele enrichment involves many changes in the
probleme, acesta poate să-l contacteze work content and namely:
direct pe montator [6; p. 421]. • increasing employees' responsibility
Ținând seama de cele expuse anterior, for their own work. They should
se poate constata că îmbogățirea posturilor have more freedom in their jobs and
implică o multitudine de schimbări în conți- able to take accountability for the
nutul muncii și anume: positions held;
• creșterea responsabilității angajaților • assigning a person or group of
pentru propria lor muncă. Aceștia tre- people a full workload or a whole
buie să aibă mai multă libertate în product in order to identify a
cadrul muncii și să aibă posibilitatea să number of tasks into a finished and
răspundă pentru posturile ocupate; recognized product;
• atribuirea unei persoane sau unui grup de • increasing the possibilities for
persoane a unei unități de muncă com- employees to diversify their working
plete sau a unui produs complet, pentru a methods or modify the sequence and
se putea identifica o serie de sarcini de pace of their work;

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 15


BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION

muncă într-un produs finit și recunoscut; • making a position individual through


• sporirea posibilităților angajaților de a a large number of unique features;
diversifica metodele de muncă sau de a • developing self-control over the
modifica succesiunea și ritmul muncii tasks and the entrusted resources;
lor;
• increasing the training or professio-
• individualizarea postului printr-o multi-
nal development opportunities;
tudine de caracteristici unice;
• dezvoltarea autocontrolului asupra • increasing employee involvement in
sarcinilor de muncă și a resurselor the planning, organization, inno-
încredințate; vation and analysis of the results
• sporirea posibilităților de pregătire sau [5; 216]
dezvoltare profesională; Research in the Human Resources
• implicarea sporită a angajaților în pro- Management field emphasizes that obtai-
cesul de planificare, organizare, ino- ning changes or the desired results due to
vare sau analiză a rezultatelor [5; 216] job enrichment, largely depends on a variety
Cercetările din domeniul managemen- of individual characteristics and personality,
tului resurselor umane evidențiază faptul că
experience and the value system of the
obținerea schimbărilor sau a rezultatelor
jobholder, as all these variables trigger, in
dorite, ca urmare a îmbogățirii posturilor,
depinde, în mare măsură, de varietatea carac- their turn, different behaviours or reactions
teristicilor individuale și de personalitatea, to the taken actions.
experiența și sistemul de valori ale titularului Job enrichment is perceived differently
postului, deoarece toate aceste variabile by different people, depending on the value
determină, la rândul lor, comportamente sau system of each person, and can have
reacții diferite față de acțiunile întreprinse. different results not only from one position
Îmbogățirea posturilor este percepută to another within the same organization, but
diferit, de la o persoană la alta, în funcție de
also in different organizations because of
sistemul de valori al fiecăreia, și poate avea și
the different interpretations of the concept
rezultate diferite, nu numai de la un post la
altul, din cadrul aceleiași organizații, dar și din of job redesign.
organizații diferite datorită interpretării diferite
a conceptului de reproiectare a posturilor. Conclusions
The design and redesign of positions
Concluzii must not be carried out only in economic
Proiectarea și reproiectarea posturilor nu terms, which would ensure the organization
trebuie realizată doar din punct de vedere a short-term advantage. It is important that
economic, fapt ce i-ar asigura organizației un
the psychological aspect be taken into
avantaj pe termen scurt. Important este ca, în
consideration in the process of designing
procesul de proiectare și reproiectare a pos-
turilor, să fie luat în considerare aspectul psi- and redesigning jobs because it also offers
hologic, întrucât oferă oportunități și așteptări the employee far greater opportunities and
mult mai mari angajatului, fapt ce conduce la expectations, which leads to increasing his
sporirea motivației intrinseci și extrinseci a or her intrinsic and extrinsic motivation.
acestuia. Ca rezultat, aceasta poate contribui la As a result, this can contribute to the impro-

16 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


BUSINESS ȘI ADMINISTRARE / BUSINESS AND ADMINISTRATION

îmbunătățirea rezultatelor economice ale orga- vement of the economic performance of the
nizației pe termen lung și la asigurarea unui organization in the long-term and ensure a
confort profesional tuturor angajaților. professional comfort to all employees.

Bibliografie/Bibliography:
1. ARMSTRONG, M. Managementul resurselor umane – manual practic. Bucureşti: Editura
CODECS. 2003. 872 p.
2. BÎRCĂ, A. Managementul resurselor umane. Chișinău: Editura ASEM. 2005. 524 p.
3. CHIŞU, V-A. Posturi, salarii şi beneficii. Bucureşti: Casa de editură IRECSON. 2005. 367 p.
4. COLE, G. A. Managementul personalului, ediţia a 4-a. Bucureşti: Editura CODECS.
2000. 555 p.
5. IOSIF, Gh. Managementul resurselor umane. Psihologia personalului. Bucureşti: Editura
Victor. 2001. 217 p.
6. JONS, G. Comportament organizațional. București: Editura Economică. 1998. 561 p.
7. MANOLESCU, A. Managementul resurselor umane. București: Editura R.A.I. 1998. 456 p.
8. MATHIS, R., NICA P., RUSU C. Managementul resurselor umane. Bucureşti: Editura
Economică. 1997. 472 p.
9. NICOLESCU, O. Managerii şi managementul resurselor umane. Bucureşti: Editura
Economică. 2004. 490 p.
10. POPA, M. Introducere în psihologia muncii. Iași: Editura Polirom. 2008. 309 p.
11. ROTARU, A., PRODAN, A. Managementul resurselor umane. Iaşi: Editura Sedcom Libris.
1998. 362 p.
12. ȘCHIOPOIU-BURLEA, A. Managementul resurselor umane. Craiova: Editura Univer-
sitaria. 2008. 292 p.

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 17


ECONOMIE FUNDAMENTALĂ ȘI APLICATIVĂ / FUNDAMENTAL AND APPLIED ECONOMICS

CZU: 664.8(478):005.585 CZU: 664.8(478):005.585

EVALUAREA ECONOMIC
EFICIENȚEI ECONOMICE EFFICIENCY EVALUATION
A ÎNTREPRINDERILOR OF THE ENTERPRISES PROCESSING
DE PROCESARE A LEGUMELOR FRUIT AND VEGETABLES
ȘI FRUCTELOR DIN REPUBLICA IN THE REPUBLIC
MOLDOVA OF MOLDOVA

Conf. univ. interimar, dr. Associate Professor, PhD


Silvia ZAHARCO, UASM Silvia ZAHARCO, SAUM
silviazaharco@mail.ru silviazaharco@mail.ru

În articol, se examinează potenţialul The article deals with the study of the
producţiei de conserve, precum şi eficiența canned production potential and economic
economică a întreprinderilor de procesare a efficiency of the enterprises that process
legumelor și fructelor din Republica Moldova. fruits and vegetables in the Republic of
Sunt specificate întreprinderile prelucrătoare Moldova. We specified several companies
de materie primă agricolă, gama tradițională that process agricultural raw materials, the
a produselor fabricate de către întreprin- traditional range of products manufactured
derile procesatoare. În paralel, sunt scoase în by processing enterprises. At the same time
evidenţă problemele cu care se confruntă we highlighted the problems that national
întreprinderile de procesare naționale. processing enterprises meet.

Cuvinte-cheie: eficiență, conserve, Key words: efficiency, conserve, industry,


industrie, întreprindere, procesare. enterprise, processing.
JEL: L66; O13 JEL: L66; O13

1. Introducere 1. Introduction
Fructele și legumele conservate repre- Canned fruits and vegetables is the
zintă segmentul cel mai mare, cu cea mai largest and the fastest growing segment of
rapidă creștere, al grupului de produse ce the group of products, comprising fruits and
cuprinde fructele și legumele. Există două vegetables. There are two major market
segmente majore de piață pentru acestea:
segments for them: the retail market and the
piața de comercializare cu amănuntul și
food processing industry. The food pro-
industria alimentară de prelucrare. Dintre
cessing industry is the largest segment.
acestea, cel mai mare segment îl reprezintă
Canned products are dominant among those
industria de prelucrare a produselor alimen-
made of vegetables, such as tomato broth,
tare. Produsele realizate prin conservare sunt
peas, mixed vegetables, green beans, canned
dominate de cele pe bază de legume, cum ar
food in vinegar, pickles and lacto-fermented
fi roșiile în bulion, mazărea, amestecurile de
vegetables. Products made of processed
legume, fasolea păstăi, conservele în oțet,
fruits include stewed fruits, juices, fruit
murăturile și legumele fermentate lactic.
preserves, jams and dried fruits.

18 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


ECONOMIE FUNDAMENTALĂ ȘI APLICATIVĂ / FUNDAMENTAL AND APPLIED ECONOMICS

Produsele pe bază de fructe, rezultate în urma The demand for high-quality canned
procesării, sunt compotul, sucurile naturale, products is constantly growing. Moldovan
dulceața, magiunul, fructele uscate. products should be improved to remain
Cererea pentru produsele conservate, de competitive in the global market and to face
calitate înaltă, continuă să crească. Pentru a global competition due to larger producers
face față concurenței globale generate de in Europe.
producătorii mai mari din Europa, produsele In 2014 fruits and vegetables processing
moldovenești trebuie îmbunătățite pentru a enterprises faced a ban regarding the export
rămâne competitive pe piața globală. of products to the market of the Russian
În anul 2014, întreprinderile de pro-
Federation, which is strategic for all pro-
cesare a fructelor și legumelor s-au confruntat
cessing enterprises in the Republic of Mol-
cu interdicția privind furnizarea produselor pe
dova, because the excellent quality of canned
piața Federației Ruse, care este strategică
food, fruit preserves, jams and juices from
pentru toate întreprinderile de procesare din
Moldova is well known in the CIS countries.
Republica Moldova, datorită faptului că în
The embargo of the Russian Federation
țările CSI este cunoscută bine calitatea exce-
lentă a conservelor, dulcețurilor, gemurilor și caused losses of about MDL 500 million,
sucurilor din Moldova. Embargoul impus de which is two thirds of the production volume
Federația Rusă a provocat pierderi în volum de of all enterprises of the branch [5].
aproximativ 500 milioane lei, ceea ce constituie Requirements to the export of Mol-
două treimi din volumul de producție al tuturor dovan canned products to the CIS countries
întreprinderilor din ramura respectivă [5]. are undoubtedly lower than those stipulated
Cerințele la exportul produselor conser- by the EU, therefore, the Republic of
vate moldovenești către țările CSI sunt, Moldova is able to maintain its economic
indiscutabil, mai scăzute decât cele ale UE, cooperation with the region Moldovan pro-
ceea ce face ca Republica Moldova să-și ducers are more familiar with.
mențină colaborarea economică cu acest spa- 2. Material and methods
țiu, cu care producătorii moldoveni sunt mult The study analyzes the economic effi-
mai familiarizați. ciency of enterprises that process fruit and
2. Material și metodă vegetables in the Republic of Moldova.
Studiul analizează eficiența economică The data presented in this article are
a întreprinderilor de procesare a legumelor și based on specific aspects registered at the
fructelor din Republica Moldova. enterprises that process fruit and vegetables
Datele prezentate se bazează pe aspec- in the Republic of Moldova, in particular,
tele concrete înregistrate în întreprinderile de
at, “Natur Bravo” JSC from the town of Flo-
procesare a legumelor și fructelor din Repu-
resti. We used official information pub-
blica Moldova, în special, în ÎCS ,,Natur
lished on the site of the National Bureau of
Bravo” SA, or. Florești. Sunt utilizate infor-
Statistics. Based on this information we ana-
maţiile oficiale plasate pe site-ul Biroului
lyzed both the dynamics (2011-2015) of
Naţional de Statistică, în baza cărora se ana-
lizează în dinamică (anii 2011- 2015) volu- amounts of processed fruit and vegetables
mele de fabricare a conservelor din fructe și and the economic efficiency of canned pro-
legume în Republica Moldova, indicii volu- ducts. In order to determine the economic
mului producției de fructe și legume proce- efficiency of the enterprises we used such

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 19


ECONOMIE FUNDAMENTALĂ ȘI APLICATIVĂ / FUNDAMENTAL AND APPLIED ECONOMICS

sate, precum şi eficiența economică a produc- methods as analysis, synthesis, comparison


ției conservate. Pentru determinarea eficienței and the statistical method.
economice a întreprinderilor respective, s-au 3. Results and discussions
utilizat metodele de analiză și sinteză, de Businesses that process fruit and vege-
comparare, metoda statistică. tables in the Republic of Moldova are divi-
3. Rezultate și discuții ded into two big groups. The first group
Prelucrătorii de fructe și legume din includes a small number of enterprises with
Republica Moldova sunt divizați în două gru- high capacity that produce about 80% of the
puri mari. Primul grup cuprinde un număr total volume of this sub-sector (a cannery in
mic de întreprinderi cu capacitate mare, care Calarasi, Orhei-Vit, Alfa-Nistru, Natur Bravo,
produc aproximativ 80% din volumul total Monicol, Prometheu-T, Gordin, Histrios).
din acest sub-sector (fabrica de conserve din The second group consists of more than 50
Călăraşi, Orhei-Vit, Alfa-Nistru, Natur Bravo, small companies. In total, all these com-
Monicol, Prometeu-T, Gordin, Histrios). Al panies annually process more than 150 000-
doilea grup include peste 50 de companii 200 000 tonnes of raw materials. The
mici. În total, aceste companii procesează traditional range of products manufactured
peste 150 000-200 000 tone de materie primă by the enterprises includes fruit and vege-
anual. Gama tradițională a produselor fabri- table juices, jams, marmalade, canned fruit
cate de către întreprinderile procesatoare in- and vegetables, etc.
clude sucuri de fructe și legume, gemuri, mar-
The number of enterprises and units
meladă, conserve din fructe și legume etc.
that process agricultural raw materials is
Numărul întreprinderilor și unităților
decreasing, which is mainly caused by the
prelucrătoare de materie primă agricolă este
fact that our economic agents are mainly
în descreștere, fapt condiționat, în mare parte,
reoriented towards the EU markets, which
de reorientarea agenților economici spre
seek fresh products, delivered directly from
piețele de desfacere ale Uniunii Europene,
the manufacturer. Some fruit and vegetables
care solicită preponderent producție în stare
processing enterprises joined forming the
proaspătă, livrată nemijlocit de la producător.
Association of Canned Food Manufacturers
Câteva întreprinderi de procesare a fructelor
“Speranta-Con” (“Natur Bravo” JSC, “Orhei-
și legumelor s-au unit formând Asociația
Vit” JSC, “ECOVAL” Ltd., “Fabrica de con-
producătorilor de conserve „Speranța-Con” (SA
serve din Calarasi” JSC, “Fabrica de con-
„Natur Bravo”, SA „Orhei-Vit”, SRL „Ecovit”,
serve din Cosnita” JSC).
SA „Fabrica de conserve din Călărași”, SA
Taking into account the entire range of
„Fabrica de conserve din Coșnița”).
Luând în considerare o întreagă serie de indices (mainly connected with the structure
indicatori (în primul rând, cei ce ţin de struc- of production costs), the production of crops
tura costurilor de producție), avantajele com- with significant value – fruit and vegetables
petitive de comerț internațional ale Republicii (mainly apples, table grapes, nuts, tomatoes)
Moldova se află în producția culturilor agri- is a competitive advantage of the Republic
cole cu valoare însemnată – fructe și legume of Moldova in international trade. However,
(în special mere, struguri de masă, nuci, over 80% of the cultivated area is covered
roșii). Însă, peste 80% din suprafața cultivată by low value crops (such as cereals, oilseed
în Republica Moldova, este acoperită de crops, sugar beets and fodder crops), while
culturi cu valoare scăzută (precum cerealele, fruit and vegetables occupy less than 20% in

20 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


ECONOMIE FUNDAMENTALĂ ȘI APLICATIVĂ / FUNDAMENTAL AND APPLIED ECONOMICS

plantele oleaginoase, sfecla de zahăr și cul- the Republic of Moldova. The total area of
turile furajere), în timp ce fructele și legumele plantations of fruit and nuts is 125,300 ha,
ocupă mai puțin de 20%. Suprafața totală a including 116,600 hectares of fruit trees,
plantațiilor cultivate cu specii din familia 8,200 hectares of nuts and 0.5 thousand
Rozacee și nuci este de 125,3 mii ha, inclusiv hectares of shrubs with berries that form
116,6 mii hectare de pomi fructiferi, 8,2 mii together about 6.5% of agricultural land.
hectare de nuci, și 0,5 mii hectare de arbuști The main planted fruit are apples, covering
cu fructe de pădure, care împreună constituie about 65,000 hectares, followed by drupes
circa 6.5% din suprafața terenurilor agricole. (40,000 hectares, mostly plums and cher-
Principalii pomi fructiferi plantaţi sunt merii, ries). The Republic of Moldova annually
acoperind aproximativ 65 000 hectare, urmaţi produces about 1 million tonnes of fruit and
de sâmburoase, 40 000 hectare, în mare mă- vegetables. Processed fruit make up about
sură, pruni și cireși. Republica Moldova pro- 45% of the total volume of fruit. The main
duce anual aproximativ 1 milion de tone de processed fruit and vegetables are tomatoes
fructe și legume. Aproximativ 45% din volu- and apples, which are processed into tomato
mul total de fructe este prelucrat. Principalele paste, puree for children, jams and fruit
fructe și legume prelucrate sunt roșiile și me- preserves.
rele, care sunt transformate în pastă de tomate, Fruit and vegetable juices form a con-
piureuri pentru copii, gemuri, conserve. siderable share in the nomenclature of
În nomenclatorul de conserve, o pon- canned food, especially juice concentrates,
dere esențială o dețin sucurile de fructe și and their production was constantly growing
legume, în special, sucurile concentrate, a
during the studied period. The production of
căror producere, în perioada de referință, este
canned fruit and vegetables gradually
în permanentă creștere. Producția fructelor și
decreased until 2012, afterwards there was
legumelor conservate descrește treptat până în
noticed its gradual increase. In 2015 it
anul 2012, după care se observă o majorare
decreased again by 48.4% as compared to the
treptată a acesteia, iar, în anul 2015, descrește
preceding year. The production of processed
din nou cu 48,4% față de anul precedent.
and canned fruit, although had a considerable
Producția de fructe prelucrate și conservate,
(2.3 times) increase in 2013 as compared to
deși a marcat o sporire considerabilă în anul
2012 , had a decrease in 2014 as compared to
2013 față de 2012 – de 2,3 ori, în anul 2014, a
the previous year, and increased only by
însemnat o descreștere față de anul precedent,
3.9% next year. The volume of fruit and
majorându-se în următorul an doar cu 3,9%.
vegetable juices increased considerably in
Cantitatea de sucuri din fructe și legume
2012 as compared to the previous year (by
crește considerabil în anul 2012, față de anul
precedent – cu 55%, majorându-se, treptat, 55%) and gradually increased thereafter up
până în anul 2015, când a avut loc reducerea to 2015, when it was reduced by 20%.
cantității respective cu 20%. The data provided by the National
Datele BNS privind producția conser- Bureau of Statistics regarding the produc-
velor din fructe și legume, în Republica Mol- tion of canned fruit and vegetables in the
dova, în decursul anilor 2011-2015, sunt Republic of Moldova in 2011-2015 are
prezentate în tabelul 1 [1]. shown in Table 1 [1].

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 21


ECONOMIE FUNDAMENTALĂ ȘI APLICATIVĂ / FUNDAMENTAL AND APPLIED ECONOMICS

Tabelul 1/ Table 1
Producția conservelor din fructe și legume în Republica Moldova / Production of canned
fruit and vegetables in the Republic of Moldova
Tipuri de produse/ Anii/Years
Product types 2011 2012 2013 2014 2015
Sucuri de fructe și legume, mii litri/
Fruits and vegetables juices, thousand 29715,3 46055,2 49059,1 49074,9 39242,5
liters
 Neconcentrate/unconcentrated 16828,3 21098,9 22825,5 21482,7 21534,7
 Concentrate/concentrated 12887,0 24956,3 26233,6 27592,2 17707,8
Conserve de legume și fructe, mii tone/
Canned vegetables and fruits, thousand 26,3 24,3 25,1 30,4 15,7
tons
Fructe prelucrate și conservate, mii
tone/ Processed and preserved fruits, 6,8 4,7 10,7 7,6 7,9
thousand tons
Sursa: Biroul Național de Statistică/
Source: National Bureau of Statistics

Particularitatea distinctivă a industriei The distinctive feature of the proces-


de prelucrare constă în dependenţa ei totală sing industry relies in its total dependence
de livrările de combustibil, materie primă şi on the supply of fuel, raw materials and
materiale din exterior, precum și de menţi- equipment from outside, as well as maintai-
nerea poziţiilor ei pe piaţa tradiţională de ning its positions in the traditional market,
comercializare a producţiei, în primul rând, în mainly in the CIS countries [2, p.12].
statele din CSI [2, p. 12]. In order to achieve success, processing
Pentru a realiza activități reușite, între- enterprises must have sufficient raw mate-
prinderile de prelucrare trebuie să dispună de rials. The total area of fruit orchards has
materie primă în cantitate suficientă. Suprafața significantly reduced over the last fifteen
totală a livezilor de fructe s-a redus semnifi- years. Since the 90s traditional markets have
cativ în decursul ultimilor cincisprezece ani. collapsed, which resulted in the structure
Începând cu anii ’90, piețele tradiționale s-au change of the agricultural production sys-
destrămat, generând schimbarea structurii tem. As a result, there was a significant
sistemului de producție agricolă. În consecinţă, reduction in yields.
a avut loc reducerea semnificativă a recoltelor.
Climate conditions are the factor that
Condițiile climaterice constituie un fac-
significantly affect the production of fruit
tor care afectează serios producția de fructe și
and vegetables and the lack of modern
legume, iar lipsa sistemelor de producție
production systems, particularly the lack of
moderne, în special a irigației, generează
irrigation, generate negative effects at the
efecte negative asupra nivelului recoltei.
crop level. This is particularly true for stone
Acest fapt este valabil, în special, pentru
fruit plantations, which are primarily con-
plantațiile de sâmburoase, care sunt concen-
centrated in southern and central areas of
trate primordial în zonele de sud și centru ale

22 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


ECONOMIE FUNDAMENTALĂ ȘI APLICATIVĂ / FUNDAMENTAL AND APPLIED ECONOMICS

țării, care înregistrează anual nivele joase de the country with low annual precipitation of
precipitație de circa 200-300 mm. 200-300 mm.
Cu toate acestea, pe parcursul ultimilor However, there have been noticed some
câțiva ani, s-au înregistrat anumite semne de signs of improvement over the past few
îmbunătățire. În pofida suprafeței totale years. Despite the decreasing total area, new
descendente, continuă să apară noi plantații plantations continuously replace the old
ce le înlocuiesc pe cele vechi. Tehnologii de ones. The application of new cultivation
cultivare noi, inclusiv irigarea, sunt imple- technologies, including irrigation, becomes
mentate pe suprafețe din ce în ce mai mari. more and more popular.
Printre indicatorii ce caracterizează sta- The structure of industrial production is
rea structurii economiei, unul din cei mai im- one of the most important indices that cha-
portanți este structura producției industriale. racterize the economy structure. Therefore,
Datorită acestuia se pot dezvolta atât sectoa- they can develop both industry sectors and
rele industriei, cât și producerea în sectorul production in the agricultural sector. The
agrar. O pondere semnificativă în structura processing industry has a significant share
producției industriale o deține industria pre- in the structure of industrial production: in
lucrătoare: în anul 2013 – 80,5%, în anul 2014
2013 – 80.5%, in 2014 – 81.4%. The food
– 81,4%. În cadrul acestei ramuri, se eviden-
industry plays an important role within the
țiază, cu o pondere ridicată, industria alimen-
branch: in 2013 – 29.2%, in 2014 – 30.1%.
tară: în anul 2013 – 29,2%, în anul 2014 –
The production of processed fruit and
30,1%. Producția de fructe și legume conser-
vegetables made up 4.5% in the total of
vate deține în totalul producției industriale
industrial production in 2013 and 4.6% – in
4,5% în anul 2013 și 4,6% în anul 2014, fiind
2014, preceded only by the production of
depășită doar de producția obținută în urma
processed and canned meat and meat
prelucrării și conservării cărnii și a derivatelor
products.
din carne.
Situația din sectorul industrial al econo- The situation in the industrial sector is
miei este determinată, preponderent, de acti- mainly determined by the activity of
vitatea întreprinderilor din industria prelucră- processing enterprises, which constitutes
toare, care constituie 87,1% din numărul total 87.1% of the total number of industrial
de întreprinderi industriale, inclusiv 21,8% enterprises, 21.8% belongs to the enterprises
revin întreprinderilor industriei alimentare. Din of the food industry, 7.8% of which are the
acestea, 7,8% revin întreprinderilor de pre- enterprises that process and preserve fruit
lucrare și conservare a fructelor și legumelor. and vegetables.
În anul 2015, față de anul 2014, in- The production of the food industry
dustria alimentară, în ansamblu, a înregistrat decreased by 4.8% in 2015 as compared to
o descreștere a volumului de producție cu 2014. Although the production volume
4,8%. Volumul producției, însă, a crescut la increased in some activities, among which
unele activități, printre care menționăm pre- we should mention processing and pre-
lucrarea și conservarea fructelor și legumelor serving of fruit and vegetables – by 11.0%,
– cu 11,0%, ceea ce a dus la creșterea pe total which resulted in the total industry growth
a industriei cu 0,4%. by 0.4%.
Totodată, întreprinderile din Republica Moreover, enterprises of the Republic
Moldova au redus, practic, de trei ori producția of Moldova cut down the production of

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 23


ECONOMIE FUNDAMENTALĂ ȘI APLICATIVĂ / FUNDAMENTAL AND APPLIED ECONOMICS

de conserve din fructe și legume, în anul 2015. canned fruit and vegetables in 2015. The
De asemenea, s-a micșorat cu peste 30% production of fruit and vegetable concen-
producția de concentrate de fructe și legume. trates also decreased by over 30%.
Evoluția modificării producției de con- The dynamics of canned fruit and vege-
serve din fructe și legume poate fi interpretată tables production is presented graphically in
grafic în figura 1. Figure 1.

250
215,2
204,8
193,4
200 164,4
170,1

150
164,4
100
113,7 111
103,5 105,9
50

0
2011 2012 2013 2014 2015

Anul 2010/The year 2010 = 100


Anul precedent/The previous year = 100

Figura 1. Indicii volumului producției de fructe și legume procesate/


Figure 1. Volume indices of processed fruit and vegetables
Sursa: Biroul Național de Statistică/
Source: National Bureau of Statistics

Produsele întreprinderilor de procesare The production of processing enterprises


din ţară depăşesc cu aproximativ 30 de ori in the country is 30 times higher than the
necesităţile pieţei interne. Produsul finit domestic market needs. Nowadays the fini-
depăşeşte de 5 ori volumul realizat în prezent shed product is 5 times higher than the
pe piaţa internă. amount sold at the market.
Eficiența economică a întreprinde- Economic efficiency of fruit and vege-
rilor de procesare a legumelor și fructelor
tables processing enterprises in the Re-
din Republica Moldova. Pentru ca o între-
public of Moldova. If a company wants to
prindere să se mențină pe piață, este necesar ca
remain at the market, its activity should be
activitatea ei să se caracterizeze prin eficiență.
Eficiența economică constă în „obține- characterized by efficiency.
rea efectelor economico-sociale utile în Economic efficiency consists of “achie-
condițiile cheltuirii raționale a resurselor uma- ving economic and social effects that are

24 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


ECONOMIE FUNDAMENTALĂ ȘI APLICATIVĂ / FUNDAMENTAL AND APPLIED ECONOMICS

ne, materiale, financiare și ale firmei”. Prin useful under the conditions of rational spen-
eficiența activității economice, se înțelege ding of human, material, financial and com-
raportul dintre rezultate și efort. Pentru expri- pany resources”. Business efficiency means
marea eficienței economice, se utilizează un șir the ratio between results and effort. To
de indicatori care evidențiază acest raport. demonstrate economic efficiency are used a
Pentru a obține o eficiență economică ridicată, number of indices, which highlight this
în derularea procesului de producție, este nece-
ratio. To obtain a high economic efficiency
sară aplicarea unor tehnologii moderne, ce
in the production process it is necessary to
valorifică eficient materiile prime și energia,
apply modern technology that take advan-
reușind să se asigure produse de calitate supe-
rioară la un cost relativ redus. tage of raw materials and energy, being able
Una din cele mai vechi şi mai mari între- to ensure products of top quality at a
prinderi de procesare a fructelor și legumelor relatively low cost.
din Republica Moldova este întreprinderea cu One of the oldest and largest enterprises
capital străin „Natur Bravo”, care este liderul that process fruit and vegetables in the
ramurii de prelucrare a legumelor şi fructelor, Republic of Moldova is the enterprise with
precum şi unul din cei mai mari exportatori ai foreign capital “Natur Bravo”, which is the
Moldovei. Actualmente, ÎCS ,,Natur Bravo“ SA leader of the fruit and vegetables processing
deţine o cotă de aproximativ 30% din piaţa branch, as well as one of the largest Mol-
naţională. dova’s exporters. “Natur Bravo” JSC has a
ÎCS ,,Natur Bravo” SA este o întreprin- share of about 30% of the national market.
dere cu perspective de dezvoltare pe viitor,
“Natur Bravo” JSC is an enterprise with
putând argumenta această afirmație prin
good development prospects. This statement
faptul că întreprinderea nu a înregistrat rezul-
may be proved by the fact the company has
tate negative, ci doar puține diminuări. Con-
sumurile de producție sunt mereu în scădere, no negative results, only a few reductions.
ceea ce se apreciază pozitiv. Rentabilitatea Inputs are constantly decreasing, which is
producției are tendința de diminuare, cu toate considered to be positive. Returns on pro-
că, în anul 2013, a obținut valori maxime de duction tend to decline, although in 2013
20,66%. Această diminuare a avut loc, în anul they reached the maximum value of
2014, din cauza că, în acel an, la indicatorii 20.66%. This decrease took place in 2014,
principali, precum profitul obținut din vânza- because that year the main indices, such as
rea producției și costul producției finite profits from sales and the cost of finished
vândute, s-au obținut valori mai mici decât în sold products showed lower values than the
anul precedent. De asemenea, rentabilitatea previous year. Profitability of manufacturing
mijloacelor de producție a înregistrat o dimi- facilities gradually decreased as the value of
nuare treptată, pe motivul reducerii valorii
current assets and profits before taxation
activelor curente și a profitului perioadei de
decreased in the studied period. Profitability
gestiune până la impozitare. Rentabilitatea
of production facilities decreesed by 5.71%
mijloacelor de producție, în 2014 față de
2012, a înregistrat o scădere cu 5,71 %, iar in 2014, as compared to 2012 and, by 1.96%,
față de 2013 – cu 1,96%. Rezultatele obținute as compared to 2013. The results that we
sunt reflectate în tabelul 2. received are shown in Table 2.

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 25


ECONOMIE FUNDAMENTALĂ ȘI APLICATIVĂ / FUNDAMENTAL AND APPLIED ECONOMICS

Tabelul 2/Table 2
Eficiența economică a producției conservate în ÎCS „Natur Bravo” SA or. Florești/
Economic efficiency of canned products at "Natur Bravo" JSC, the town of Floresti

Abaterile (+,-) anului


2014 față de/
Anii/Year
Indicatori/ Indices Deviations (+, -) of
2014 as compared to:
2012 2013 2014 2012 2013
1 2 3 4 5 6
Valoarea producției globale, calculată la/
The value of global production, calculated
per:
− 1 ha suprafață productivă/1 ha of
production area 8958,92 12927,39 9893,5 +934.58 -3033,89
− 1 leu costuri de producție/1 leu of costs 9,90 12,49 10,32 +0,42 -2,17
− 1 leu mijloace fixe de producție/1 leu of
fixed assets 1,94 2,74 2,10 +0,16 -0,64
Profitul obținut din vânzarea producției,
calculat la/ Profit obtained from sales,
calculated per:

− 1 ha suprafață productivă/1 ha of
production area 533,46 1143,42 721,07 +187,61 -422,35
− 1 leu costuri de producție/1 leu of costs 0,59 1,10 0,75 +0,16 -0,35
− 1 leu mijloace fixe de producție/1 leu of
fixed assets 0,11 0,24 0,16 +0,05 -0,08
Revine la 1 lucrător, în medie, anual, lei/ Per
1 average worker annually, lei:
− producție globală/ global production 2301,37 3480,45 3112,56 +811,19 -367,89
− profit din vânzarea producției/ profit
from sales 137,03 307,84 226,85 +89,82 -80,99
Rentabilitatea producției/ Profitability of
production, % 12,79 20,66 15,73 +2,94 -4,93
Rentabilitatea mijloacelor de producție/
Profitability of production means, % 6,99 3,24 1,28 -5,71 -1,96

Sursa: Calculele autorului în baza datelor formularului specializat pe activitatea ÎCS


„Natur Bravo” SA, 2012-2014
Source: The author's calculations based on the data from a specialized form regarding the
activity of "Natur Bravo" JSC, 2012-2014

26 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


ECONOMIE FUNDAMENTALĂ ȘI APLICATIVĂ / FUNDAMENTAL AND APPLIED ECONOMICS

De menţionat faptul că activitatea de It should be noted that the activity of the


bază a întreprinderii analizate este îndreptată analyzed company is focused on achieving
către obţinerea celor mai scăzute costuri de the lowest production and distribution costs,
producție şi de distribuție, astfel, încât preţu- so the price of sold products is set below the
rile produselor comercializate să se situeze one of competitors and a bigger market share
sub cele ale concurenţei şi să asigure obţi- is ensured. The company “Natur Bravo” JSC
nerea unei cote cât mai mari de piață. Între- applies such a strategy as it has an average
prinderea ÎCS „Natur Bravo” SA aplică astfel technological, production, supply and logis-
de strategie, deoarece deține un potențial tics potential. To improve the situation
tehnologic mediu, de producție, de aprovizio- within the enterprise one needs to attract
nare şi logistic. Pentru îmbunătăţirea situaţiei investments of modern production equip-
în cadrul întreprinderii, este necesară atrage- ment, an aggressive sales policy, which
rea investițiilor de echipament de producție would result in a fairly large both domestic
modern, o politică de vânzări agresivă, care and international market share.
va permite obținerea unei cote destul de mari Therefore, “Natur Bravo” JSC is focu-
pe piața naţională, cât şi cea internaţională. sed on achieving superior performance,
În acest context, ÎCS „Natur Bravo” SA which will ensure a leading position in the
își concentrează activitatea asupra obținerii sector as to the one of the following attri-
unei performanţe superioare, care îi va asigura butes: quality of the products, after-sales
poziția de lider în sector, în ceea ce privește services and facilities offered customers, the
unul din următoarele atribute: calitatea technology used, the originality of products,
produselor oferite, serviciile post-vânzare şi customers, etc.
facilităţile propuse clienților, tehnologia folo- Export and import of processed fruit
sită, originalitatea produsului, clienților etc. and vegetables in the Republic of Mol-
Exportul și importul de fructe și dova. The biggest market for Moldovan
legume procesate în Republica Moldova. canned fruit and vegetables are the CIS
Cea mai mare piață de desfacere a con- countries, especially the Russian Federation.
servelor din fructe și legume moldovenești However, in 2014 Russia forbade Moldovan
este CSI, în special, Federația Rusă. În anul enterprises to export these products, which
2014, însă, Rusia a interzis întreprinderilor caused a three-time reduction of canned
moldovenești exportul acestor produse, ceea fruit and vegetables. Thus, if the correspon-
ce a provocat o reducere de aproape trei ori a ding production was 30.4 thousand tonnes
producției de conserve din fructe și legume. in 2014, in 2015 it was reduced to 15.7
Astfel, dacă, în 2014, producția respectivă a thousand tonnes. Although in 2015 the
fost de 30,4 mii tone, în 2015, aceasta s-a Russian Federal Service for Surveillance on
redus la 15,7 mii tone. Deși în anul 2015, Consumer Rights Protection and Human
Serviciul sanitar rus a permis fabricilor de Wellbeing allowed “Natur-Bravo” and
conserve Natur-Bravo și Alfa-Nistru să-și “Alfa-Nistru” canneries exporting their pro-
exporte produsele în Federația Rusă, situația ducts to the Russian Federation, the situa-
din sector nu s-a schimbat. Exportul în tion was not changed in the sector. Exports
Federația Rusă a devenit mai dificil din cauza to the Russian Federation have become
deprecierii puternice a rublei și reducerii more difficult due to the strong depreciation
puterii de cumpărare a consumatorilor de pe of the RUB and the reduced consumer
piața respectivă. În acest mod, exportatorii își purchasing power in the corresponding

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 27


ECONOMIE FUNDAMENTALĂ ȘI APLICATIVĂ / FUNDAMENTAL AND APPLIED ECONOMICS

asumă riscuri mari atunci când fac livrări pe market. Exporters take big risks when make
această piață [3]. deliveries to this market [3].
Conform estimărilor Ministerului Agri- According to the estimates of the
culturii și Industriei Alimentare, producția Ministry of Agriculture and Food Industry,
medie anuală de fructe poate fi absorbită the network of local canneries can absorb
aproape integral de rețeaua autohtonă de the average annual production of fruit
fabrici de conserve. În realitate, însă, doar a almost entirely. In reality, only a tenth of
zecea parte din producția anuală (peste 350 de the annual production (over 350 thousand
mii de tone) este absorbită de unitățile de tonnes) is absorbed by processing units.
procesare. În consecință, fabricile se confruntă Consequently, factories face either a shor-
fie cu lipsa de materie primă, întrucât fermierii tage of raw materials and farmers prefer to
preferă să-și vândă produsul la un preț mai bun sell their products at a better price abroad or
peste hotare, fie cu lipsa pieței de desfacere. Pe a lack of markets. On the other hand,
de altă parte, producătorii de conserve sunt, în manufacturers of canned food are equally
egală măsură, afectați de embargoul rusesc, affected by the Russian embargo, products
preparatele din legume și fructe fiind, în made of vegetables and fruit being 90%
proporție de 90 la sută, dependente de piața dependent on the Russian market. The-
rusă. Prin urmare, aceștia nu vor risca să refore, they will not risk buying products in
cumpere în cantități mai mari produse de la larger quantities from farmers, because they
fermieri, pentru că nici nu ar dispune de sume would not have sufficient money to pay [4].
suficiente de bani, ca să le achite [4]. The negative effect of the embargo was
Efectul negativ al embargoului a fost diminished by the European Union's decision
diminuat de decizia Uniunii Europene de a to double export quotas of Moldovan fruit, as
dubla cotele la export la fructele moldovenești, an exceptional measure from August 1 until
ca măsură excepțională, începând cu 1 august the end of 2015. In spite of this fact, in 2015
până la finele anului 2015. Cu toate acestea, în the export of many products from the
anul 2015, exportul mai multor produse din Republic of Moldova to the EU market, such
Moldova spre piaţa Uniunii Europene, cum ar as grapes, apples and tomatoes, did not cover
fi cel de struguri, mere şi roşii, nu acoperă the rates stipulated by the Association
cotele prevăzute în Acordul de Asociere. Potri- Agreement. According to the Ministry of
vit Ministerului Agriculturii, exportul produ- Agriculture, the export of food products to
selor agroalimentare pe piaţa UE este determi- the EU market is determined by some con-
nat de unele constrângeri, precum reluarea straints such as partial resumption of exports
parţială a exporturilor pe piaţa Federaţiei Ruse. to the market of the Russian Federation.
De asemenea, exportul este determinat şi de Similarly, export is determined by more
nivelurile mai favorabile ale preţurilor pe piaţa favourable levels of prices in the CIS market.
CSI. În aceste condiţii, producătorii au o Under these circumstances, producers tend to
tendinţă de revenire pe pieţele tradiţionale de return to traditional export markets. The
export. De asemenea, menţinerea embargoului embargo on imports of agricultural products
pentru importul produselor agroalimentare din from the EU to the market of the Russian
UE pe piaţa Federaţiei Ruse contribuie la Federation also contributes to the oversatu-
suprasaturarea pieţei UE şi acces mai dificil ration of the EU market and a more difficult
pentru noi ţări exportatoare pe piaţă, precum şi access for new exporting countries to the
preţuri mai puţin favorabile. market, as well as less favourable prices.

28 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


ECONOMIE FUNDAMENTALĂ ȘI APLICATIVĂ / FUNDAMENTAL AND APPLIED ECONOMICS

Concluzii Conclusions
În Republica Moldova, potenţialul de At present, the potential for the pro-
fabricare a conservelor din fructe şi legume, duction of canned fruit and vegetables
actualmente, depăşeşte volumul de producere exceeds the production volume of raw
a materiei prime agroalimentare, fapt care materials in the Republic of Moldova,
necesită diversificarea şi valorificarea noilor which requires diversification and exploita-
pieţe de desfacere a producţiei. tion of new markets.
Modernizarea și perfecționarea tehnolo- Modernization and improvement of
giilor de producere, extinderea gamei de production technologies, broadening of the
produse, creșterea cotei de produse noi în product range, increased share of new
producția totală constituie principalele direcții products in the total output – all these are
de sporire a eficienței economice a întreprin- the main directions for increasing of eco-
derilor de procesare a legumelor și fructelor nomic efficiency evaluation of the enter-
din Republica Moldova. prises that process vegetables and fruit in
Eficiența economică a sectorului de the Republic of Moldova.
procesare a fructelor și legumelor este deter- The economic efficiency of the fruit
minată de o serie de factori externi, precum and vegetables processing sector is determi-
condițiile climaterice și instabilitatea piețelor ned by a number of external factors, such as
externe de desfacere. Asigurarea condiţiilor climate stresses and instability of foreign
necesare desfăşurării procesului de reorien- markets. The reorientation of the sector to
tare a sectorului sus-menţionat către noi piețe new markets can be ensured only under the
de desfacere poate fi garantată doar cu conditions of the state support.
suportul statului.

Referinţe bibliografice / Bibliographic references:


1. BNS al Republicii Moldova. Statistica pe domenii – Industrie – Producția principalelor
produse industriale (2007-2014) [online] [accesat 19 mai 2016]. Disponibil: http://www.
statistica.md/category.php?l=ro&idc=127&
2. CUCIREVII, V. Orientarea politicii structurale spre creșterea economică în sectorul
industrial. În: Economica, ASEM. Chişinău, 2008, nr. 2 (62), p. 10-14. ISSN 1810-9136.
3. Fabricile de conserve în dificultate financiară [online] [accesat 17 martie 2016]. Disponibil:
http://agora.md/stiri/6170/fabricile-de-conserve-in-dificultate-financiara--activitatea-din-
acest-an-ar-putea-fi-perturbata
4. Fabricanții de conserve din Republica Moldova față cu embargoul rusesc [online] [accesat
22 martie 2016]. Disponibil: http://www.europalibera.org/content/article/25478294.html
5. Fabricile de conserve din Republica Moldova solicită acordarea de către Banca Naţională a
Moldovei a unor resurse de creditare avantajoase şi reducerea ratei TVA [online] [accesat 2
aprilie 2016]. Disponibil: http://www.infotag.md/press_release-ro/199534/

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 29


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

CZU: 336.748(478):339.5 CZU: 336.748(478):339.5

VOLATILITATEA VOLATILITY
CURSULUI VALUTAR OF EXCHANGE RATE
PE FUNDALUL COMERȚULUI IN THE CONTEXT
EXTERIOR OF FOREIGN TRADE

Prof. univ., dr. Professor, PhD


Oleg STRATULAT, ASEM Oleg STRATULAT, ASEM
ostratulat@yahoo.com ostratulat@yahoo.com
Conf. univ., dr. Assoc. Prof., PhD
Ana CÎRLAN, ASEM Ana CIRLAN, ASEM
anaberd@mail.ru anaberd@mail.ru

Fluctuația moderată a cursului valutar, Moderate fluctuation of the exchange


în condițiile regimului flotant al acestuia, în rate, basically in its floating regime is
esență, este o normalitate. În același timp, considered normality. Meanwhile, excessive
volatilitatea excesivă a cursului valutar este o volatility of the exchange rate is an issue
problemă a mai multor țări. La eliminarea for many countries. Its elimination is direc-
acesteia, este orientat comerțul exterior, ted to foreign trade, which, through essen-
care, prin exporturi esențiale, urmate de tial exports, followed by significant currency
intrări de valută substanțiale, contribuie la inflows, contribute to the stability of exchan-
stabilitatea ratelor de schimb. Cu regret, în ge rates. Unfortunately, Moldova’s foreign
Republica Moldova, comerțul exterior nu a trade has become a key factor in maintaining
devenit factorul-cheie în menținerea stabi- the stability of foreign exchange.
lității valutare.
Key words: currency, foreign trade,
Cuvinte-cheie: curs valutar, comerț exports of goods, imports of goods, trade
exterior, export de bunuri, import de bunuri, balance, foreign exchange intervention,
balanță comercială, intervenție valutară, curs official exchange rate, volatility of foreign
oficial, volatilitatea cursului valutar. exchange rate.
JEL: E44, F36 JEL: E44, F36

Introducere Introduction
Volatilitatea cursului valutar, la etapa Exchange rate volatility at the current
actuală, este un factor obstrucționist pentru stage is an obstructionist factor for of the
condițiile economiei naționale. national economy.
Cursul de schimb este una dintre cele The exchange rate is one of the most
mai importante variabile economice. Evoluția important economic variables. Its evolution
acestuia influențează economiile naționale, affects the national economies, the level of
nivelul prețurilor, comerțul internațional, prices, international trade, the balance sheet
bilanțul contabil al firmelor, dar şi averea of companies, but also each individual

30 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

fiecărui individ în parte. În urmă cu jumătate property. Half a century ago, the currency
de secol, cursurile valutare ale țărilor cu exchange rates of countries with developed
economie dezvoltată au început să fie stabilite economy started being determined in rela-
în raport cu cererea și oferta de pe piața tion to supply and demand in the foreign
valutară. Însă, în realitate, o astfel de deter- exchange market. But in fact, such a deter-
minare a cursului valutar contribuie la insta- mination of the exchange rate contributes to
bilitatea valorică a acestuia, iar procesul de the instability of values thereof, and the
inflație scăpa de sub control, fapt pentru care, inflation get out of control, for which, perio-
periodic, băncile centrale intervin pe piața dically, central banks intervene in the
valutară, pentru influențarea cererii și ofertei foreign exchange market to influence the
de valută, și, nu în ultim rând, pentru asigu- supply and demand of foreign currency,
rarea stabilității economice a țării. and, last but not least, to ensure the econo-
Pentru asigurarea stabilității cursului mic stability of the country.
valutar al monedelor naționale și pentru To ensure exchange rate stability of
împiedicarea câștigurilor de competitivitate currencies and prevent earnings compe-
prin deprecierea unităților monetare națio- titiveness by depreciating national currency
nale, membrii Fondului Monetar Internațional units, in 1977 members of the International
au hotărât, în 1977, să respecte anumite Monetary Fund decided to meet certain
obligații cu privire la cursul de schimb și obligations regarding exchange rate, namely:
anume: − Member States should not manipu-
− țările-membre nu trebuie să manipuleze late the exchange rate to prevent
cursul de schimb pentru evitarea unor balance of payments adjustment or
ajustări ale balanței de plăți sau pentru to gain competitive advantages over
câștigarea unor avantaje de competiti- other countries;
vitate în detrimentul altor țări; − Member States have to intervene on
− țările-membre trebuie să intervină pe the Forex market in order to elimi-
piața valutară în vederea eliminării nate excessive fluctuations and settle
fluctuațiilor excesive și stabilizării cur- the exchange rate of their curren-
sului propriei monede; cies;
− țările-membre, elaborând și promovând − Member States, developing and pro-
politica valutară, nu vor acționa în moting foreign exchange policy will
detrimentul altor țări.1 not act on detrimental of other
Evoluțiile cursului valutar. Evoluția countries.1
ratelor oficiale de schimb ale principalelor The evolutions of foreign exchange
valute pe piața valutară autohtonă, în perioada market. Evolution of the official exchange
2011-2015, s-a conturat în tendințe certe, care rates of the main currencies on the domestic
pot fi detectate analizând datele reflectate în foreign exchange market during 2011-2015
tabelul 1. was outlined in obvious tendencies (Table 1).

1
DOMINGUEZ, Kathrine. The Market Microstructure of Central Bank Intervention. [online]. [Citat la 1
septembrie 2016]. Disponibil: http://faculty.georgetown.edu/evansm1/New%20Micro/Dominguez.pdf

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 31


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Tabelul 1/Table 1
Dinamica ratelor oficiale medii de schimb ale valutelor principale în perioada 2011-2015/
The dynamics of the average exchange rates of the main currencies during 2011-2015

Curs valutar mediu/ Average exchange market


USD/MDL EUR/MDL RUB/MDL

Depreciere (+), p.p./ Appreciation (-),

Depreciere (+), p.p./ Appreciation (-),

Depreciere (+), p.p./ Appreciation (-),


Depreciere (+), lei/ Appreciation (-),

Depreciere (+), lei /Appreciation (-),

Depreciere (+), lei/ Appreciation (-),


Curs mediu/ Average exchange

Curs mediu/ Average exchange

Curs mediu/ Average exchange


Depreciation (+), MDL

Depreciation (+), MDL

Depreciation (+), MDL

Depreciation (+), MDL

Depreciation (+), MDL


Depreciation (+), p.p.
Indicator/
Apreciere (-),

Apreciere (-),

Apreciere (-),

Apreciere (-),

Apreciere (-),

Apreciere (-),
Perioada/
Indicator/
Period

Tr. I 2011 12.0603 - - 16.4776 - - 0.4115 - -


Tr. II 2011 11.6231 -0.4372 -3.63 16.7347 0.2571 1.56 0.4153 0.0038 0.92
Tr. III 2011 11.5028 -0.1203 -1.04 16.2719 -0.4628 -2.77 0.3964 -0.0189 -4.55
Tr. IV 2011 11.7676 0.2648 2.30 15.8708 -0.4011 -2.46 0.3769 -0.0195 -4.92
Tr. I 2012 11.8444 0.0768 0.65 15.5091 -0.3617 -2.28 0.3919 0.015 3.98
Tr. II 2012 11.917 0.0726 0.61 15.3033 -0.2058 -1.33 0.3851 -0.0068 -1.74
Tr. III 2012 12.4238 0.5068 4.25 15.5309 0.2276 1.49 0.3881 0.003 0.78
Tr. IV 2012 12.2584 -0.1654 -1.33 15.9061 0.3752 2.42 0.3945 0.0064 1.65
Tr. I 2013 12.1855 -0.0729 -0.59 16.0866 0.1805 1.13 0.4007 0.0062 1.57
Tr. II 2013 12.3834 0.3841 1.62 16.1697 0.0831 0.52 0.3916 -0.0091 -2.27
Tr. III 2013 12.7675 0.3841 3.10 16.9094 0.7397 4.57 0.3894 -0.0022 -0.56
Tr. IV 2013 13.0153 0.2478 1.94 17.711 0.8016 4.74 0.4 0.0106 2.72
Tr. I 2014 13.3875 0.3722 2.86 18.3377 0.6267 3.54 0.3828 -0.0172 -4.30
Tr. II 2014 13.6771 0.2896 2.16 18.7664 0.4287 2.34 0.3909 0.0081 2.12
Tr. III 2014 14.0539 0.3768 2.75 18.6505 -0.1159 -0.62 0.3887 -0.0022 -0.56
Tr. IV 2014 15.0185 0.9646 6.86 18.7687 0.1182 0.63 0.3213 -0.0674 -17.34
Tr. I 2015 17.9989 2.9804 19.84 20.3323 1.5636 8.33 0.2886 -0.0327 -10.18
Tr. II 2015 18.1309 0.132 0.73 20.0521 -0.2802 -1.38 0.3446 0.056 19.40
Tr. III 2015 19.1982 1.0673 5.89 21.3764 1.3243 6.60 0.3054 -0.0392 -11.38
Tr. IV 2015 19.9112 0.713 3.71 21.8099 0.4335 2.03 0.3026 -0.0028 -0.92

Sursa: elaborat de autori în baza Informației cu privire la ratele oficiale medii de schimb [online]. [citat
2 septembrie 2016]. Disponibil: http://www.bnm.md/bdi/pages/reports/dovre/DOVRE8.xhtml/
Source: Information prepared by the author based on of official the average exchange rates [online].
[Quote September 2, 2016]. Available: http://www.bnm.md/bdi/pages/reports/dovre/DOVRE8.xhtml

32 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

După cum se observă, are loc o apre- As observed there is a significant


ciere semnificativă atât a dolarului american, appreciation of both the US dollar and the
cât și a monedei europene. În același timp, Euro. At the same time the Russian rubble
rubla rusească și-a menținut stabilitatea. has maintained the stability.
Leul moldovenesc s-a depreciat în Over the analysed period, MDL
decursul perioadei analizate față de dolarul
depreciated against the US dollar. In the first
american. Dacă, în trimestrul I, 2011, valoare
quarter of 2011, a dollar was worth MDL
unui dolar era de 12,0603 lei, atunci, în
trimestrul IV, 2015, acest raport a ajuns să fie 12.0603, then, in the fourth quarter of 2015
de 1$=19,9112 lei. Cea mai resimțită depre- this ratio become USD 1 = MDL 19.9112.
ciere a leului moldovenesc, în raport cu The most significant depreciation of MDL
dolarul, a avut loc în trimestrul I, 2015. În acel against USD was in the first quarter of 2015.
moment, moneda națională s-a depreciat cu At that moment, the national currency
19,84 p.p., față de trimestrul IV, 2014 și a depreciated by 19.84 p.p. compared to the
ajuns să aibă o valoare de 17,9989 lei pentru fourth quarter of 2014 and had a value of
un dolar american. Această depreciere s-a MDL 17.9989 per US dollar. This depre-
soldat cu un impact nefast asupra economiei ciation had a negative impact on the national
naționale în ansamblu. Importurile au devenit
economy as a whole. Imports become more
mult mai scumpe pentru noi, fapt ce a condus
expensive for us, which has led to increase in
la majorarea prețurilor și, deci, la prezența unei
inflații de 6,1 la sută, cu 1,3 p.p. mai mult față prices, and consequently, the presence of an
de trimestrul precedent. Pe tot parcursul anului inflation of 6.1 per cent and 1.3 p.p. more in
2015, leul moldovenesc s-a depreciat în raport comparison to the previous quarter. This
cu dolarul. Cele mai semnificative deprecieri depreciation had a negative impact on the
au avut loc în trimestrul III, 2015, cu 5,89 p.p. national economy. Imports become more
mai mult, față de trimestrul II, 2015, când expensive for us, which led to price increa-
valoarea unui dolar a depășit pragul psihologic ses, and therefore, to the presence of an
de 18 lei și a ajuns să fie cotat la nivelul de inflation of 6.1 per cent and 1.3 p.p. which
19,1982 lei. În trimestrul IV, 2015, de ase- is more than in the previous quarter.
menea, constatăm procesul de depreciere, cu
Throughout 2015, the MDL depreciated
0,7113 lei față de trimestrul precedent.
against the US dollar. The most significant
Metodele aplicate
Având în vedere că moneda unică euro- depreciation have occurred in the third
peană deține un rol important, pe piața valutară quarter of 2015 with 5.89 p.p. more com-
din Republica Moldova, dar și din consideren- pared to the second quarter of 2015 when the
tul că aceasta are relații economice cu Uniunea value of the dollar has exceeded the
Europeană, am analizat evoluția cursului psychological threshold of MDL 18 and has
acesteia. Ca și în cazul USD, EURO a avut o come to be quoted at MDL 19.1982 level. In
tendință de apreciere, începând cu trimestrul the fourth quarter 2015 also detect the
III, 2011, până în trimestrul II, 2012, după care depreciation of MDL 0.7113 against the
a pornit un proces de depreciere continuă până previous quarter.
în trimestrul IV, 2015, excepție făcând
Methods apllied
trimestrul III, 2014 și trimestrul II, 2015. Cea
Taking into account the importance of
mai considerabilă depreciere, la fel ca și în
cazul dolarului, a avut loc în trimestrul I, 2015. Euro on the exchange market of Moldova,

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 33


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Atunci, moneda unică europeană s-a depreciat and its economic relations with the EU, we
cu 8,33 p.p., față de perioada precedentă și a have analysed the evolution of its exchange
depășit pragul psihologic de 20 lei pentru 1 rate. As in the case of USD, Euro had an
euro. În trimestrul III, din nou, EURO s-a upward trend starting with III quarter of 2011
apreciat față de moneda națională, astfel, 1 till the II quarter of 2012, when it had a
EURO valora 21,37 lei, cu 6,6 p.p. mai mult
downward trend until the IV quarter of 2015.
decât în perioada precedentă. În trimestrul IV,
The significant depreciation, as in the
2015, valoarea medie a cursului monedei unice
europene era de 21,8099 lei. Această depre- case of the dollar, held in the first quarter of
ciere a avut loc în contextul susținerii activității 2015. Then, the European currency depre-
economice, în particular, a agenților economici ciated by 8.33 p.p. previous period and
care se ocupau cu exportul către țările UE, exceeded the psychological threshold of
pentru a le compensa, într-o anumită măsură, MDL 20 for 1 euro. In the third quarter,
pierderile ce au apărut în urma embargourilor EURO was once again appreciated against
impuse de către Federația Rusă. the national currency, thus, 1 euro counted
Luând în considerare faptul că Repu- MDL 21.37, by 6.6 p.p. higher than in the
blica Moldova exportă cele mai multe produse previous period. In the fourth quarter 2015,
către Federația Rusă, nu putem trece cu
the average rate of the single European
vederea evoluția rublei rusești. Dacă urmărim
currency was MDL 21.8099. This deprecia-
evoluțiile modificărilor survenite, observăm
că, în perioada trimestrului I, 2011 – trimestru- tion occurred in the context of supporting
lui IV, 2014, cursul rublei rusești, în raport cu economic activity, in particular, local busi-
leul moldovenesc, a fost relativ stabil. În tri- nesses were involved in exports to EU coun-
mestrul IV, 2015, constatăm aprecierea mone- tries in order to compensate, to a certain a
dei naționale cu 17,34 p.p., față de perioada position, the losses that occurred after
anterioară, după o apreciere cu 10,18 p.p., în embargoes by the Russian Federation.
trimestrul I, al aceluiași an. În trimestrul II, Dependence of exchange rate –
2015, leul moldovenesc s-a depreciat, în raport foreign trade
cu rubla rusească, cu 19,4 p.p. În ultima Further we will analyse the influence
perioadă, aceste fluctuații au avut loc în con-
of exchange rate on the balance of payments.
textul unei instabilități din regiunea dată și,
Moreover, we will analyse the fluctuation of
mai cu seamă, din cauza crizei economice și
scăderii, în continuare, a prețului la petrol. the national currency relative to the US, as in
Dependența curs valutar – comerț the balance of payments, dollar is the only
exterior foreign currency in which it is allowed to
În succesiune, vom analiza cum a influ- present the data. In the same time, dollar is
ențat cursul valutar asupra balanței de plăți. the only foreign currency in Moldova whose
Vom examina, în continuare, fluctuația mone- course is determined in accordance with
dei naționale, în raport cu a dolarului ameri- Regulation on the establishment of the offi-
can, întrucât dolarul este valuta în care sunt cial exchange rate of MDL against foreign
prezentate datele în cadrul balanței de plăți, currencies. This procedure is carried out
dar, în același timp, este unica monedă străină
based on the volumes of spot purchase / sale
din Republica Moldova al cărui curs se stabi-
of USD against MDL and currency exchange
lește conform Regulamentului privind stabili-
rea cursului oficial al leului moldovenesc față rates applied by licensed banks and the
de valutele străine. Prezenta procedură se efec- National Bank of Moldova to the relevant

34 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

tuează în baza informației privind volumele transactions reflected in the report on the
tranzacțiilor spot de cumpărare/ vânzare a amounts of foreign currency bought and sold
dolarilor SUA contra lei moldovenești și cur- by the bank against MDL.1
surile valutare aplicate de către băncile licen-
țiate și Banca Națională a Republicii Moldova
la tranzacțiile în cauză, reflectate în Raportul
cu privire la sumele de valută străină cumpă-
rate și vândute de către bancă contra lei
moldovenești. 1

800 20

19
700
18
600
17
500
16

USD / MDL
mil. USD

400 15

14
300
13
200
12
100
11

0 10

Export (FOB) Curs mediu USD/MDL/Average exchange rate USD/MDL

Figura 1. Diagrama evoluției trimestriale a exportului total (FOB) și a fluctuației cursului


mediu valutar USD/MDL în perioada 2011-2015/
Figure 1. Quarterly evolution of total exports (FOB) and average foreign exchange
fluctuation of USD / MDL in 2011-2015
Sursa: elaborat de autori în baza Rapoartelor trimestriale ale balanței
de plăți pentru anii 2011-2015 și Ratelor medii de schimb [online]. [citat 4 septembrie 2016].
Disponibil: http://bnm.md
Source: Reports prepared by the author based on quarterly balance
of payments for 2011-2015 and the average exchange rate [online]. [Quote September 4, 2016].
Available: http://bnm.md

1
Regulamentul privind stabilirea cursului oficial al leului moldovenesc față de valutele străine, aprobat prin
Hotărârea Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a Moldovei: nr. 3 din 15.01.2009. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova. 2009, nr. 27-29.

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 35


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Din datele expuse în figura 1, putem According to the data presented in Figure
deduce că, între export și cursul USD/MDL, 1, we can conclude that between export and
nu există o corelație certă, aceasta inten- foreign exchange of USD / MDL, there is a
sificându-se de la caz la caz. Din figura de certain correlation. As per figure above, we
mai sus, observăm că, între perioada dintre can observe that there is a correlation between
trimestrul II, 2013 și trimestrul IV, 2013, the second quarter of 2013 to the fourth quar-
există o legătură, iar la deprecierea monedei ter of 2013, also the same correlation can be
naționale față de dolarul american, exportul observed when the national currency deprecia-
crește. Însă, în celelalte perioade, cursul nu tes against the US dollar, the export increase.
But on other periods, the foreign exchange
influențează oferta de bunuri pe piața externă.
market does not influence supply of goods on
Aceasta denotă faptul că, la formarea cursu-
international market. This means that on the
lui, nu au participat doar cererea și oferta, ci
determination of foreign exchange rate was
și factorii politici din țara noastră.
attended not only the supply and demand, but
also the political factors of our country.

1600 20

1400 19
18
1200
17
1000 16

USD/ MDL
mil. USD

800 15

600 14
13
400
12
200 11
0 10

Import (FOB) Curs mediu USD/MDL/Average exchange rate/USD/MDL

Figura 2. Diagrama evoluției trimestriale a importului total (FOB) și a fluctuației cursului


mediu valutar USD/MDL în perioada 2011-2015/
Figure 2. Chart of total quarterly imports (FOB) and the fluctuation of the average exchane
rate USD/MDL during the period 2011-2015
Sursa: elaborat de autori în baza Rapoartelor trimestriale ale balanței de plăți pentru anii
2011-2015 și Ratelor medii de schimb [online]. [citat 4 septembrie 2016]. Disponibil: http://bnm.md
Source: elaborated by the author based on Balance of payments quarterly reports for the years 2011-
2015 and the average echange rates[online]. [Quote 4 septembrie 2016]. Available: http://bnm.md

Analizând figura 2, depistăm o core- Analysing figure 2, we detect a correla-


lație între evoluția cursului valutar și import tion between changes in the exchange rate
doar din trimestrul I, 2011 și până în trimes- and import only in the first quarter of 2011
trul III al aceluiași an. În această perioadă, la until the third quarter of the same year.

36 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

aprecierea cursului USD/MDL, importul a During this period, the appreciation of the
avut o tendință de creștere. În celelalte pe- USD / MDL, imports had an increasing
rioade, situația reală prefigurată în figură este trend. In other periods, the figure reflected
contrară teoriei economice, ceea ce denotă că the actual situation is contrary to economic
asupra formării cursului au avut impact alți theory, which suggests the formation of the
factori mai semnificativi. Astfel, în trimestrul exchange rate is influenced by the other more
significant factors. Thus, in the first quarter
I, 2011, când, pentru un USD, se plăteau
of 2011, when for 1 USB was played 12.06
12,06 MDL, valoarea importului era de
MDL, import value was USD 1072.69 milli-
1072,69 mil. USD, iar, la aprecierea monedei
on and the currency appreciation leads to an
naționale, în trimestrele II și III ale anului increase, in the second and third quarters of
2011, importul s-a majorat la 1259,22 mil. 2011, of imports by USD 1259.22 million,
USD și, respectiv, 1309,6 mil. USD. respectively USD 1309.6 million.
Din figura 3, se poate evidenția modul From Figure 3, we can highlight how
de influență al cursului valutar mediu al can the average exchange rate influence
MDL, față de USD, asupra balanței comer- MDL against USD on the trade balance
ciale (exportului-importului de bunuri) a (export-import of goods) of the Republic of
Republicii Moldova. Moldova.

0 20
-100 19
-200 18
17
-300

USD/ MDL
16
mil. USD

-400
15
-500
14
-600
13
-700 12
-800 11
-900 10

Soldul balanței comerciale/The trade balance


Cursul valutar mediu/USD/MDL/Average exchange rate/USD/MDL

Figura 3. Diagrama evoluției trimestriale a balanței comerciale și a fluctuației cursului


mediu valutar USD/MDL în perioada 2011-2015
Figure 3. Chart of quarterly average balance of trade and currency fluctuation USD/MDL
in period 2011-2015
Sursa: elaborat de autori în baza Rapoartelor trimestriale ale balanței de plăți pentru anii 2011-
2015 și Ratelor medii de schimb [online]. [citat 4 septembrie 2016]. Disponibil: http://bnm.md
Source: elaborated by the author based on the balance of payments quarterly reports for 2011-
2015 and on the average Exchage Rates [online]. [Quote 4 september 2016]. Available:
http://bnm.md

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 37


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Urmărind atent trendul cursului valutar Following careful by the average ex-
mediu al leului față de USD, observăm change rate trend of the MDL against the
deprecierea monedei naționale. Odată cu USD, we see currency depreciation. Along
micșorarea cursului, în trimestrul IV, 2011, with the decreasing rate, in the fourth
deficitul balanței comerciale s-a majorat până quarter of 2011, the trade deficit was
la 830,41 mil. USD. În trimestrul I, 2013, are increased to USD 830.41 million. In the first
loc o apreciere a leului moldovenesc, fapt ce quarter of 2013, occurs the appreciation of
a condus la micșorarea soldului balanței MDL, which led to the reduction of trade
comerciale. Cel mai mare sold îl observăm în balance. Highest balance we see in the
trimestrul IV, 2014, când acesta a influențat fourth quarter of 2014 has affected the
cursul valutar, astfel acesta coborând până la exchange rate, when it down to the level of
nivelul de 15,01 MDL pentru un USD. În 15.01 MDL for one USD. During the entire
decursului întregului an 2015, se constată year 2015 there was a depreciation of MDL
deprecierea graduală a MDL față de USD. against USD; in this case, we can say that
Putem afirma că trendul s-a datorat deficitului this phenomenon was due to the fact that
de valută la agenții economici din cauza businesses do not have the currency due to
the decrease of exports. Thus, although the
diminuării exporturilor. Astfel, cu toate că
exchange rate was increasing (MDL was
cursul valutar crește (MDL se depreciază),
depreciating), the trade deficit continued to
deficitul balanței comerciale continuă să se
grow, reaching USD 819.96 million in the
mărească, atingând valoarea de 819,96 mil.
fourth quarter of 2014, which was close to
USD în trimestrul IV al anului 2014, ce este
the absolute value of USD 844.94 million
în imediată apropiere de valoarea absolută de
(fourth quarter 2012), recorded over the
844,94 mil. USD (trimestrul IV, 2012), înre-
reported period.
gistrată în perioada de analiză.
The formation of the exchange rate, in
La formarea cursului valutar, pe lângă
addition to supply and demand of the
cererea și oferta de valută pe piață, au foreign currency on the market, have
contribuit și alți factori, precum instabilitatea contributed other factors such as instability
din regiune și instabilitatea politică de la noi, in the region and political instability in our
însă, pentru menținerea cursului sub control, country, but to maintain the control, the
Banca Națională a Moldovei a efectuat inter- National Bank conducted foreign exchange
venții pe piața valutară. În urma analizei intervention. Having analysed the data
datelor prezentate de BNM, putem conclu- provided by the NBM, we conclude that it
ziona că aceasta efectuează, mai cu seamă, performs, especially, operations of sale /
operațiuni de vânzare/cumpărare la vedere de purchase of foreign currency against MDL,
valută contra lei moldovenești, operațiuni direct operations that influence the money
directe care influențează masa monetară. supply. Periodically, BNM also recognize
Periodic, BNM mai realizează și operațiuni the foreign exchange swaps. The evolution
de swap valutar. Evoluțiile intervențiilor of the exchange rate interventions are
valutare sunt reflectate în figura 4. reflected in the Figure 4.

38 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

300 20

200 19

100 18

17
0
16
-100
15
-200
14
-300
13
-400 12
-500 11

-600 10
Cumpărare Alte valute/Other currency buy
Cumpărare EURO/EURO Buy
Cumpărare dolari S.U.A./Dolar Buy U.S.A.
Vânzare EURO/EURO Sale
Vânzare dolari S.U.A/ Dolar Sale U.S.A.
Curs mediu MDL/USD/Average Exchange Rate MDL/USD

*În decembrie 2014, BNM a realizat o operațiune de vânzare la termen (forward) în valoare
de 35 mil. USD./ *In December 2014, NBM had a forward transaction in the amount of USD 35
million
Figura 4. Diagrama evoluției volumului intervențiilor BNM pe piața valutară
(operațiuni la vedere) și fluctuației cursului mediu valutar USD/MDL
în perioada 2011-2015/
Figure 4. Chart based on intervention volume development of NBM on the exchange market
(spot transactions) the fluctuation of hte average exchange rate USD/MDL
during the period 2011-2015
Sursa: elaborat de autori în baza Comunicatelor despre activitatea Băncii Naționale a Moldovei
pe piața valutară [online]. [citat 4 septembrie 2016]. Disponibil:
http://www.bnm.md/bdi/pages/reports/dovre/DOVRE2.xhtml/
Source: elaborated by the author based on Releases about the activities of the National Bank
foreign exchange market [online]. [Quote 4 september 2016]. Available:
http://www.bnm.md/bdi/pages/reports/dovre/DOVRE2.xhtml

Se observă că partea cea mai mare a It is noted that the most part of the
intervențiilor, în vederea menținerii echili- interventions, in order to maintain the fo-
brului pe piața valutară, sunt efectuate în anul reign exchange market equilibrium are car-
2015. În acest an, Banca Națională a Mol- ried out in 2015. This year, the National

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 39


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

dovei a intervenit pe piața valutară masiv prin Bank intervened massively on the currency
vânzări de USD și de EURO. Cumpărările de market through sales of USD and EURO.
valute au înregistrat valori nesemnificative. Purchases of currency values have been
Deși BNM a făcut intervenții pe piața valu- meaningless. Although NBM made inter-
tară, cursul valutar USD/MDL, la finele anu- ventions on the currency market, the ex-
lui 2015, a înregistrat valoarea de 19,10 lei. change rate USD / MDL at the end of 2015
Promovarea unor politici monetare și was MDL 19.10.
valutare corecte și eficiente ar permite asigu- Promoting fair and efficient monetary
rarea stabilității monedei naționale. În ultimii and foreign exchange policies would ensure
ani, prezența BNM nu este la fel de activă pe stability of national currency. In recent
piața valutară, cum era până în 1998, astfel, years, NBM presence is not as active in the
intervențiile acesteia au fost reduse doar la Forex market, as it was until 1998, so that
cazurile de apariție a necesității de evitare a interventions were reduced only to cases in
unor fluctuații excesive a ratei de schimb. which the need to avoid excessive fluc-
Fluctuația cursului de schimb al leului tuations of the exchange rate.
moldovenesc, pe parcursul a 5 ani, reflectă, în Exchange rate fluctuation of MDL,
over five years, broadly reflects the change
principiu, schimbările volumului de lichidități
volume of liquidities in foreign currency
în valută străină pe piața valutară internă, ca
exchange market, due to variations in input
urmare a variațiilor aferente intrărilor și ieși-
and output of foreign currency. Balance
rilor de valută. Echilibrând cererea și oferta
supply and demand of foreign currency
de valută, putem determina cursul valutar
exchange rates can cause corresponding
fundamentat pe comerțul exterior.1
foreign trade. 1
În vederea estimării cursului leului
In order to estimate which is actually
moldovenesc față de USD, fundamentat pe
the real course of MDL against USD based
comerțul exterior, vom urmări evoluția cererii
on foreign trade, we follow the demand for
de dolari pentru plata importurilor și oferta de dollars to pay for imports, and the supply of
dolari provenită din exporturi. În baza datelor currency derived from exports. These data
contului curent al balanței de plăți, simulăm related to the current account of balance of
cursul valutar al leului moldovenesc, față de payments. Based on data of the current
dolarul american fundamentat pe comerțul account of balance of payments simulate
exterior. real exchange rate of MDL against US
Pentru început, vom determina ponde- dollar based on foreign trade.
rea încasărilor de la export în totalul intrărilor First of all we will determine the share
de valută în contul curent și ponderea achi- of export revenues in total foreign exchange
tărilor importurilor în totalul ieșirilor de va- inflows in the current account and the share
lută în contul curent în perioada analizată. of imports in total currency outflows in the
Rezultatele sunt redate în tabelul 2. current account in the analysed period. The
data are shown in Table 2.

1
Regulamentul privind stabilirea cursului oficial al leului moldovenesc față de valutele străine, aprobat prin
Hotărârea Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a Moldovei: nr. 3 din 15.01.2009, Monitorul Oficial
al Republicii Moldova. 2009, nr. 27-29, art. 100.

40 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Tabelul 2/ Table 2
Dinamica evoluției indicatorilor contului curent în perioada 2011-2015/
The dynamics of current account indicators during 2011-2015

2011 2012 2013 2014 2015


Contul curent, sold, mil. USD/ Current
-783,87 -495,28 -384,67 -564,35 -464,24
account, balance, mil. USD
Total intrări cont curent, mil. USD/ Total
5699,98 5927,7 6513,13 5738,37 4512,32
inflows current account, mill. USD
Total ieșiri cont curent,
mil. USD/ Total outflows current 6483,85 6422,98 6897,8 6302,72 4976,56
account, mill. USD
Export bunuri, mil. USD/ Export of
2277,05 2228,06 2470,17 1805,47 1507,03
goods, mill. USD
Import bunuri, mil. USD/ Import of
5146,49 5152,04 5448,75 4857,68 3595,11
goods, mill. USD
Export bunuri/total intrări cont curent, %/
Export of goods/total inflows current 39,9 37,6 37,9 31,5 33,4
account, %
Import bunuri/total ieșiri cont curent, %/
Import of goods/ total outflows current 79,4 80,2 79,0 77,1 72,2
account, %

Sursa: elaborat de autori în baza Rapoartelor trimestriale ale balanței de plăți pentru anii
2011-2015 [online]. [citat 4 septembrie 2016]. Disponibil: http://bnm.md/ Source: elaborated by
authors based on reports quarterly balance of payments for 2011-2015 [online]. [Quote
September 4, 2016]. Available: http://bnm.md

Potrivit datelor din tabelul 2, constatăm According to data from Table 2, we find
că valoarea cea mai mare a ponderii expor- that the highest the share of exports of
tului de bunuri în total intrări în perioada goods in total inflows in the analysed period
analizată s-a înregistrat în 2011, atingând cota has been registered in 2011, reaching 39.9%
de 39,9%, iar cea mai mică valoare s-a înre- share and the lowest value has been
gistrat în 2014 – 31,5%. Cât privește ponde- registered from 2014 – 31.5%. As for the
rea importului de bunuri în total ieșiri, atunci share of imports of goods in total output,
valoarea cea mai mare a acestui indicator s-a then the highest of this indicator was 80.2%
atins în 2012 de 80,2 % și cea mai mică cotă achieved in 2012 and the lowest share was
s-a înregistrat în 72,2% în 2015. recorded in 72.2% in 2015.
Apare o întrebare logică: care ar fi cur- The question is: what would be the
sul valutar fundamentat pe comerțul exterior exchange rate based on external trade in
în aceste condiții? Pentru a răspunde la această these conditions? In order to answer this
întrebare, vom efectua o suită de simulări ba- question we will carry out a series of simu-

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 41


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

zate pe metodologia generală de echilibrare lations based on the general methodology


a cererii și ofertei, regăsită în ecuația schim- for balancing supply and demand recovered
bului. Așadar, cursul valutar fundamentat pe in the equation of exchange.
comerțul exterior va fi calculat potrivit relației:
𝐶𝑉𝑂×𝐼𝑚
𝐶𝑉𝐹𝐶𝐸 = , (1)
𝐸𝑥
în care: Where:
CVFCE este cursul valutar fundamen- ERBFT – exchange rate based on foreign
tat pe comerț exterior; trade;
CVO – curs valutar oficial USD/MDL; OFE – official foreign exchange of
Im – import de bunuri, mil. USD; USD/MDL;
Ex – export de bunuri, mil. USD. Ig – import of goods, mill USD;
Rezultatele calculelor pe trimestre, Eg – export of goods, mill USD.
pentru perioada 2011-2015, și dinamica aces- The results of the quarterly computations
tui indicator sunt reflectate în tabelul 3. for the period 2011-2015 and the dynamics
of this indicator are shown in Table 3

Tabelul 3/ Table 3
Simularea cursului valutar în baza operațiunilor de comerț exterior
în perioada 2011-2015/ Simulations based on the exchange rate of foreign business
transactions during the period 2011-2015

Cursul Cont curent al BPE, mil USD/


valutar Current Account of BPE, mil USD
Indicator/ mediu
Perioada/ USD/MDL/ Import Export
Balanța CVFCE
Indicator/ Average (FOB)/ (FOB)/
comercială/
Period Exchange Import Export
Trade balance
Rate (FOB) (FOB)
USD/MDL
1 2 3 4 5 6
Tr. I 2011 12.0603 1072.69 488.3 -584.39 26.49388
Tr. II 2011 11.6231 1259.22 538.7 -720.52 27.16919
Tr. III 2011 11.5028 1309.6 568.94 -740.66 26.47743
Tr. IV 2011 11.7676 1516.44 686.03 -830.41 26.01178
Tr. I 2012 11.8444 1177.77 520.19 -657.58 26.81708
Tr. II 2012 11.917 1245.84 554.16 -691.68 26.79132
Tr. III 2012 12.4238 1268.76 526.91 -741.85 29.91558
Tr. IV 2012 12.2584 1476.78 631.84 -844.94 28.65118
Tr. I 2013 12.1855 1228.31 597.5 -630.81 25.05033

42 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

1 2 3 4 5 6
Tr. II 2013 12.3834 1351.67 556.16 -795.51 30.09614
Tr. III 2013 12.7675 1375.23 616.19 -759.04 28.49486
Tr. IV 2013 13.0153 1513.43 699.76 -813.67 28.14929
Tr. I 2014 13.3875 1199.09 575.08 -624.01 27.91406
Tr. II 2014 13.6771 1320.14 604.38 -715.76 29.87473
Tr. III 2014 14.0539 1310.1 569.4 -740.7 32.33582
Tr. IV 2014 15.0185 1425.28 605.32 -819.96 35.3624
Tr. I 2015 17.9989 879.7 380.15 -499.55 41.65101
Tr. II 2015 18.1309 906.34 386.65 -519.69 42.50035
Tr. III 2015 19.1982 886.18 334.05 -552.13 50.92968
Tr. IV 2015 19.9122 922.89 406.18 -516.71 45.24292

Sursa: elaborat de autori în baza Rapoartelor trimestriale ale balanței de plăți pentru anii 2011-
2015 și Ratelor medii de schimb [online]. [citat 4 septembrie 2016]. Disponibil: http://bnm.md/
Sursa: elaborated by the author based on Quarterly reports for the balance of payments for the
years 2011-2015 and the average exchage rates [online]. [Quote 4 september 2016].
Available: http://bnm.md

Analizând datele, observăm că situația Analysing the data, we see that the
creată în sistemul bancar din Republica situation in the banking system in Moldova is
Moldova este una îngrijorătoare. Din cauza worrying. Because of the large gap between
decalajelor mari dintre importul și exportul de imports and exports of goods, the real
bunuri, cursul fundamentat pe comerțul exchange rate is practically twice higher than
exterior este, practic, de două ori mi mare the one kept on the market. If we look at the
decât cel menținut pe piață. data presented in the last analysed year, we
Această simulare de calcul al cursului see that in the third quarter of 2015, the actual
leului moldovenesc nu este perfectă, întrucât rate should be MDL 50.92 for one USD,
au fost luate în considerare doar cererea și while in the fourth quarter of 2015 would
oferta. Însă, cursul valutar este rezultatul unei have been MDL 45.24, the nominal exchange
game de factori mult mai extinși, de natură rate being MDL 19.91 per US dollar.
economică, monetară, financiară etc., care This simulation calculation of MDL is
caracterizează economia țării per ansamblu, not perfect because were considered just
dar și competitivitatea acesteia la nivel supply and demand. However, the exchange
internațional. rate is the result of a range of factors much
larger, such as economic, monetary, financial,
Concluzie
etc. which characterizes the country as a
Cursul valutar, în condițiile regimului
whole, but also its competitiveness interna-
flotant al acestuia, este influențat de o serie de
tionally.

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 43


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

factori, dintre care unul de importanță sporită Conclusion


– comerțul exterior. Exportul de mărfuri și Foreign exchange, under its floating
servicii produse de economia națională în regime is influenced by a number of factors,
volum substanțial constituie canalul de bază, including the one of great importance –
prin care se direcționează valuta spre piața foreign trade. Exports of goods and services
valutară. produced by the economy in substantial
Analiza datele statistice respective, în volume are the basic channel through which
Republica Moldova, denotă că volumele de to direct currency exchange market.
valută obținute din export sunt cu mult The analysis of statistical data of
inferioare cererii de pe piața valutară. Dacă Moldova denotes that export volumes of
n-ar exista alte canale ce alimentează oferta currency acquired are much lower than the
pe piața valutară (remitențe, intervenții valu- demand for the currency market. If there were
tare etc.), cursul valutar al leului ar fi de 2-2,5 no other channels that could supply the offer
ori mai mare decât cel format în prezent. in the Forex market (remittances, foreign
În plus, scăderea cursului valutar al exchange interventions etc.), the exchange
leului moldovenesc este însoțită de diminu- rate of MDL would be 2-2.5 times higher than
the current form.
area exporturilor.
Moreover, the decrease in the exchange
Această situație explică și rigiditatea
rate of MDL is accompanied by lower exports.
exportului la manipulațiile cursului valutar. În
This explains the rigidity of the export
acest mod, afirmațiile privind necesitatea
exchange rate manipulations. Thus, state-
diminuării cursului valutar în vederea stimu-
ments regarding the need reduce exchange
lării exportului, cu toată corectitudinea teore-
rate to stimulate exports, despite the theore-
tică, nu au suport în practica națională, care
tical correctness, not supported by national
oferă exemple de efecte contrarii.
practice, which gives examples of adverse
effects.

Bibliografie/ Bibliography:

I. Acte normative/ Legislation


1. Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei: nr. 548-XIII din 21.07.95. Monitorul
Oficial al Republicii Moldova. 1995, nr.56-57/624.
2. Regulamentul cu privire la raportarea informației aferente Balanței de plăți, aprobat prin
Hotărârea Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a Moldovei: nr.61 din
11.09.1997. Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1997, nr.77-78/138.
3. Regulamentul privind stabilirea cursului oficial al leului moldovenesc față de valutele
străine, aprobat prin Hotărârea Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a Moldovei:
nr. 3 din 15.01.2009, Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2009, nr. 27-29.

II. Lucrări științifice/ Scientific papers


4. Balance of payments and International investment position manual. Ed. a VI-a.
Washington, D.C.: International Monetary Fund, 2009, 493 p.
5. Balanța de plăți externe – instrument de reflectare a echilibrului valutar [online]. [citat 5
septembrie 2016]. Disponibil: http://xa.yimg.com

44 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

6. BOJEȘTEANU, Elena. Relaţii monetar-financiare internaţionale [online]. [Citat la 5


septembrie 2016]. Disponibil: http://www.ase.ro/upcpr/profesori/978/curs_elena.pdf
7. BORȘ, Ion. Relațiile valutar-financiare internaționale ale Republicii Moldova. Chișinău:
Editura Arc, 1999, 198 p.
8. BRAN, Paul. Relații valutar-financiare internaționale. București: Editura Didactică și
Pedagogică, 1990, 216 p.
9. BRAN, P., COSTICĂ I. Comunicare financiară. București: Editura ASE, 2003, 413 p.
10. DĂIANU, Daniel. Funcționarea economiei și echilibrului extern. București: Editura
Academiei Române, 1992, 245 p.
11. DOMINGUEZ, Kathrine. The Market Microstructure of Central Bank Intervention.
[online]. [citat la 1 septembrie 2016].
Disponibil: http://faculty.georgetown.edu/evansm1/New%20 Micro/Dominguez.pdf

III. Surse statistice și de date/ Statistical sources and data


12. Balanța de plăți a Republicii Moldova pentru anul 2015, raport anual, 2016 [online]. [citat
1 septembrie 2016]. Disponibil: http://bnm.md/files/02_BP_2015_final.pdf
13. Conturile internaționale ale Republicii Moldova, anuar statistic, 2013 [online]. [citat 3
septembrie 2016]. Disponibil: https://www.bnm.md/
14. Exchange Arrangements and Exchange Restriction, 2014 [online]. [citat 3 septembrie
2016]. Disponibil: https://www. imf.org/external/pubs/nft/2014/areaers/ar2014.pdf
15. Schimbările metodologice în balanța de plăți în contextul noilor standarde internaționale,
2016 [online]. [citat 11 septembrie 2016]. Disponibil: http://www.bnm.md/files/Schimbarile
_ metodologice_MBP6_2016.pdf
16. World Economic Outlook, 2015 [online]. [citat 11 septembrie 2016]. Disponibil:
http://www. imf.org/external/ pubs/ft/weo/2015/02/

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 45


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

CZU: 005.52:005.915 CZU: 005.52:005.915

UTILIZAREA METODELOR METHODS OF DETERMINING


DE STABILIRE A RATINGULUI THE ENTITY’S RATING
ENTITĂȚII ÎN ANALIZA IN THE FINANCIAL
STABILITĂȚII FINANCIARE STABILITY ANALYSIS

Conf. univ. dr., Neli MUNTEAN, ASEM Assoc. Prof., PhD Neli MUNTEAN, ASEM
slobonel333@yahoo.com slobonel333@yahoo.com

Analiza stabilității financiare nu poate Financial stability analysis cannot pro-


prezenta un exercițiu complet fără identi- vide a complete exercise without identifying
ficarea posibilităților de măsurare cantitativă the possibilities for quantitative measurement
a acestui fenomen. În articolul de față, ne-am of this phenomenon. In the present article, we
propus să prezentăm metodele de stabilire a intended to present the methods of determi-
ratingului entităților ce pot fi utilizate pentru ning the rating of the entities that can be used
măsurarea stabilității financiare, scoțând în to measure the financial stability, emphasi-
evidență, totodată, limitele fiecăreia dintre zing at the same time the limits of each of
aceste metode. Această abordare ne-a ajutat these methods. This approach has helped us
să demonstrăm că nu există „cea mai bună to demonstrate that there is no „best prac-
metodă” de evaluare a stabilității, ci, mai de- tice” for evaluation of the stability, but rather
grabă, o complementaritate a acestor tehnici. a complementarity of these techniques.

Cuvinte-cheie: stabilitate financiară,


Key words: financial stability, credit sco-
metoda de credit-scoring, modele de rating
ring method, methods of multidimensional
multidimensional, analiză discriminantă.
rating, discriminant analysis.
JEL: C44, L25, M41, O21
JEL: C44, L25, M41, O21
1. Introducere
Analiza stabilității financiare este o pro- 1. Introduction
blemă destul de importantă și actuală atât la Financial stability analysis is a fairly im-
nivel de entitate, cât și la nivel de țară. portant issue and present at both the entity
O situație financiară stabilă este atinsă and the country level.
atunci, când există o gestionare calitativă a A stable financial situation is achieved
activelor, un nivel suficient al capitalului when there is a qualitative asset management,
propriu, al rentabilității și al lichidității, surse a sufficient level of own equity, profitability
de venit stabile și posibilități multiple de and liquidity, as well as stable sources of
atragere a surselor împrumutate. income and multiple possibilities of attracting
Așadar, în vederea asigurării unei stabi- borrowed sources.
lități financiare, o entitate trebuie să dispună Therefore, in order to ensure financial
de o structură flexibilă a capitalului, să aibă stability, an entity must have a flexible capital
capacitatea de a organiza mișcarea acestuia structure, to be able to organize its movement
astfel, încât să asigure o depășire permanentă so as to ensure a permanent revenue overrun
a veniturilor asupra cheltuielilor în scopul on expenditure in order to preserve the sol-
păstrării solvabilității și asigurării condițiilor vency and ensure the necessary conditions for
necesare pentru autofinanțare. self-financing.

46 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Analiza stabilității financiare constituie Financial stability analysis represents an


parte integrată a analizei poziției financiare a integral part of the analysis of the financial
entității. Lipsa acestei componente duce la position of the entity. The lack of this com-
pierderea sensului economic al analizei pozi- ponent leads to the loss of the economic mea-
ției financiare. La rândul său, comensurarea ning of the analysis of the financial position.
stabilității financiare este dificilă din cauza In turn, commensuration of financial stability
naturii sale multidimensionale, ceea ce face is difficult because of its multidimensional
aproape imposibilă concentrarea acesteia într- nature, making it almost impossible for its
un singur indicator. Astfel, luând în conside- focus into a single indicator. Thus, taking into
rare multitudinea de indicatori de măsurare a account the multitude of indicators for mea-
stabilității financiare, intervalele de siguranță suring the financial stability, different ranges
diferite ale acestora, precum și dificultățile of safety thereof, as well as the difficulties
survenite în legătură cu aceasta în aprecierea encountered in this connection in the assess-
gradului de lichiditate și solvabilitate al enti- ment of the degree of liquidity and solvency
tății, majoritatea specialiștilor recomandă să of the entity, the majority of specialists re-
se utilizeze, pentru aprecierea stabilității fi-
commend that in assessing financial stability
nanciare, următoarele modele:
there should be used the following models:
1. Modele de scoring;
1. Scoring Models;
2. Modele de rating multidimensional;
2. Models of multidimensional rating;
3. Analiza discriminantă.
3. Discriminant Analysis.
Scopul (obiectivul) articolului constă în
The aim of the article is to describe the
descrierea modului de utilizare a unui set de
use of a set of methods, namely methods used
metode şi anume metode de stabilire a ratin-
to establish the analisis rating and evaluating
gului în analiza şi evaluarea stabilităţii finan-
the financial stability of the entity. These
ciare la nivel de entitate. Aceste metode, puţin
cunoscute în practica naţională, pot fi utilizate methods are not widely-known in national
de diferite organizaţii în vederea realizării practice and can be used by companies in ra-
topului firmelor dintr-un anumit domeniu: tings in various fields: exchange markets, ra-
bursa de valori, diferite societăţi de rating etc. ting companies, etc.
Drept sursă de informație pentru efec- A source of information for the analysis
tuarea analizei stabilității financiare servesc of the financial stability can be the data of the
datele Bilanțului sau datele Balanței de verifi- Balance sheet or the data of the Trail Balance.
care. Deoarece Bilanțul este cea mai disponi- Because the balance sheet is the most avai-
bilă și răspândită sursă de informație, analiza lable and prevalent source of information, this
respectivă este, uneori, singura modalitate de analysis, is sometimes the only way of asse-
evaluare a activității economico-financiare a ssing the economic and financial activity of
entității, permițând efectuarea unei estimări the entity, allowing to carry out a qualitative
calitative și cantitative a stabilității financiare and quantitative estimation of the financial
pentru o perioadă determinată de timp. Infor- stability for a specified period of time. The
mația obținută în urma analizei efectuate este information obtained from the analysis
relevantă atât pentru utilizatorii interni, cât și performed is relevant for both internal and
pentru cei externi. external users.
2. Esența metodelor de stabilire a ra- 2. The essence of the methods of deter-
tingului entității în analiza stabilității mining the entity’s rating in financial sta-
financiare bility analysis

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 47


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Metoda de credit-scoring a fost pro- Credit scoring method was first propo-
pusă pentru prima dată de economistul ameri- sed by the American Economist D. Durand in
can D. Durand la începutul anilor ‘40. the early 1940s.
Esența acestei metode constă în grupa- The essence of this method consists in
rea entităților, în funcție de nivelul riscului, grouping entities, depending on the level of
pornind de la valoarea efectivă a indicatorilor risk, based on the actual amount of financial
de stabilitate financiară și a ratingului fiecărui stability indicators and rating of each indi-
indicator exprimat în puncte atribuite în urma cator expressed in score points assigned follo-
evaluării experților. wing the assessment of the experts.
Pentru exemplificare, vom examina un For exemplification, we will examine a
model de scoring simplu, cu trei indicatori, ce model of simple scoring, with three indicators
permite gruparea entităților după nivelul de allowing grouping of entities by the level of
stabilitate financiară (și/sau solvabilitate) pe financial stability (and/or solvency) based on
baza datelor de la entitatea OMV PETROM data from OMV PETROM Joint Stock Com-
SA (sursa: http://www.bvb.ro). pany (source: http://www.bvb.ro).

Tabelul 1/ Table 1
Gruparea entităților pe clase în funcție de nivelul de solvabilitate/
Grouping of the entities by their categories depending on the level of solvency
Limitele claselor conform criteriilor/
Indicatori/ Limits of the categories according to criteria
Indicators Clasa I/ Clasa a II-a/ Clasa a III-a/ Clasa a IV-a/ Clasa a V-a
Category I Category II Category III Category IV Category V
Rata
29,9 - 20
rentabilității peste/over 30 19,9 - 10 9,9 - 1 sub/under 1
(49,9-35
activelor/ (50 puncte/ (34,9-20 puncte/ (19,9-5 puncte/ (0 puncte/
puncte/ score
Return on score points) score points) score points) score points)
points)
assets
Rata
199 - 170 sub/under
lichidității peste/over 200 169 - 140 139 - 110
(29,9-20 100
curente/ (30 puncte/ (19,9-10 puncte/ (9,9-1 puncte/
puncte/ score (0 puncte/
Current score points) score points) score points)
points) score points)
liquidity rate
Rata
autonomiei 69 - 45
peste/over 70 44 - 30 29 - 20 sub/under 20
globale/ The (19,9-10
(20 puncte/ (9,9-5 puncte/ (5-1 puncte/ (0 puncte/
global puncte/ score
score points) score points) score points) score points)
autonomy points)
rate
Limitele
peste/ over
claselor/ 99-65 puncte / 64-35 puncte/ 34-6 puncte/ 0 puncte/
100 puncte /
Limits of the score points score points score points score points
score points
categories
Sursa: adaptat după Савицкая Г.В., 2016/Source: adapted according to Savitskaya G.V.,
2016

48 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Clasa I – entitățile din această clasă au Category I – entities in this category


un nivel ridicat de stabilitate financiară și have a high level of financial stability and
dispun de o rambursare excelentă, neexistând have excellent credit, and there is no any irre-
iregularități la plata datoriilor. Riscul aferent gularities upon payment of debts. Consequent
expunerii pentru creditori, la această categorie risk exposure for lenders to this category of
de entități, este poziționat la nivel minim. entities is at minimum level.
Clasa a II-a – entitățile din această Category II – entities in this category
clasă pot înregistra mici iregularități la plata may record small irregularities upon payment
datoriilor. Riscul aferent expunerii pentru of debts. Consequent risk exposure for len-
creditori, la această categorie de entități, este
ders to this category of entities is considered
considerat scăzut.
low.
Clasa a III-a – entități problematice.
Category III – problematic entities.
Clasa a IV-a – entități cu un nivel ridi-
Category IV – entities with a high
cat al riscului de faliment, chiar și după utili-
level of risk of bankruptcy even after the use
zarea metodelor de redresare financiară. Ris-
cul aferent expunerii, pentru această cate- of financial recovery methods. Consequent
gorie, este mare. risk of exposure for this category is great.
Clasa a V-a – entități cu un nivel Category V – entities with a maximum
maxim al riscului, entități, practic, insolvabile. level of risk, basically insolvent entities.
Vom determina clasa în care se înca- We will determine to which category
drează entitatea OMV PETROM SA. Se dis- the entity OMV PETROM JSC fits. The
pune de următoarele informații: following information is available:

Tabelul 2/ Table 2
Aprecierea stabilității financiare/ Assessment of financial stability
Perioada precedentă/ Perioada curentă/
Previous Period Current Period
Indicatori/ Numărul de Numărul de
Nivelul efectiv al Nivelul efectiv al
Indicators puncte/ The puncte/ The
ratei/ The actual ratei/ The actual
number of score number of score
level of rate level of rate
points points
Rata rentabilității
activelor/ Return 26,30 44,48 -0,38 0
on assets
Rata lichidității
curente/ Current 138,44 9,73 175,33 21,82
liquidity rate
Rata autonomiei
globale/ The
60,95 16,58 61,36 16,75
global autonomy
rate
Total puncte x 70,79 x 38,57
Sursa: elaborată de autor/Source: Elaborated by author

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 49


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Notă: Modul de calcul pentru 44,48 puncte atribuite nivelului de rentabilitate de/
Note: Calculation method for 44.48 score points attributed to the rate of return 26.30%:
29,9% – 20% = 9,9%; 49,9p – 35p = 14,9p 14,9p/9,9% = 1,505p pentru 1% de
rentabilitate/ for 1% of return;
20% reprezintă 35 puncte/ represents 35 score points: 26,3% – 20% = 6,3%;
6,3% × 1,505p = 9,48 p
35p + 9,48p = 44,48 p pentru rentabilitatea de 26,30%/ score points for return of
26,30%

Entitatea analizată a obținut, în anul The assessed entity has obtained in the
precedent, un scor de 70,79 puncte. Aceasta previous year a score of 70.79 points. It de-
denotă faptul că ea face parte din clasa a notes the fact that it was part of the category
II-a. În anul curent, scorul entității s-a dimi- II. This year, the entity’s score decreased
nuat până la 38,57 puncte, încadrând-se, until 38.57 points, falling, already within the
deja, în clasa a III-a (clasa entităților proble- category III (the category of problematic
matice). Deci, reducerea scorului arată unele entities). So, reducing the score shows some
iregularități în activitatea economico-finan- irregularities in the financial and economic
ciară a entității, care se manifestă prin redu- activity of the entity; this is manifested by an
cerea esențială a ratei rentabilității activelor. essential reduction in the return on assets. In
În legătură cu aceasta, entitatea analizată this connection, the assessed entity must de-
trebuie să determine cauzele diminuării termine the causes of the reduction of the
indicatorului și să ia măsuri privind creșterea indicator and to take action on its growth.
acestuia. In the analysis of both the financial sta-
În analiza stabilității financiare și a ris- bility and risk are used quite frequently the
cului, sunt utilizate destul de frecvent și mo- models of multidimensional rating the metho-
delele de rating multidimensional, metodo- dology of which presumes the following steps:
logia cărora presupune parcurgerea următoa- Step 1. There is created a system of
relor etape: rates that will be used to assess the financial
Etapa I. Se fundamentează un sistem stability (economic and financial status) of
de rate cu ajutorul cărora se va aprecia stabi- the entities subject to research. Then, the
litatea financiară (starea economico-finan- information on these rates is collected and the
ciară) a entităților supuse cercetării. Apoi, se matrix of the original data is made.
colectează informația cu privire la aceste rate Initial data can be presented both in
şi se alcătuiește matricea datelor inițiale. absolute values that characterize the status of
Datele inițiale pot fi prezentate atât în the entity at a given period, as well as in the
valori absolute ce caracterizează starea entită- form of indices that show trends in these
ții la o perioadă anumită, cât și sub formă de rates. The simultaneous study is also possible:
indici, care arată evoluția acestor rate. Este both in absolute values and relative values.
posibil și studiul simultan: atât în valori abso-
lute, cât și în valori relative.

50 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Tabelul 3/ Table 3
Matricea datelor inițiale/ The matrix of the initial data

Cota
fondului de
Viteza de Rata
Rata Rata rulment în
rotație a autonomiei
lichidității rentabilității active
Entități/ activelor/ globale/ The
curente/ activelor/ circulante/
Entities The assets global
Current Return on The working
turnover, autonomy
liquidity rate assets capital share
rotații/times rate
in current
assets
1 180 3,2 22 75 16
2 200 2,5 26 62 26
3 150 2,8 26 55 25
4 170 2,2 38 68 30
5 140 2,7 16 58 0
Entitatea
analizată/ The
175,33 0,33 -0,38 61,36 38,9
entity that has
been assessed

Sursa: elaborată de autor/Source: Elaborated by author

Etapa a II-a. În tabelul cu datele ini- Step 2. In the table containing the ini-
țiale, pentru fiecare coloană, se determină tial data, the element with a maximum level is
elementul cu nivelul maxim, căruia i se atri- determined for each column to whom is
buie valoarea 1. Apoi, toate elementele din assigned the value 1. Then all the elements in
coloana respectivă (aij) se raportează la this column (aij) are to be related to the value
valoarea elementului maxim (max aij). În of the maximum element (max aij). As a re-
consecinţă, se formează matricea coeficien- sult there is formed the matrix of the standar-
ților standardizați (xij), prezentată în tabelul 4: dised coefficients (xij), shown in Table 4:
𝒂𝒊𝒋
xij = .
𝐦𝐚𝐱 𝒂𝒊𝒋
Dacă, din punct de vedere economic If the minimum level of the indicator is
pozitiv, se apreciază nivelul minim al indi- assessed economically positive (i.e., expenses
catorului (de exemplu, cheltuieli la 1 000 lei of MDL 1 000 to CA), then there is necessary
CA), atunci trebuie modificat calculul scalei, to change the calculation of the scale, such as
astfel, încât indicatorului minim să-i revină the minimum indicator to get the maximum
valoarea maximă. value.

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 51


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Tabelul 4/ Table 4
Matricea coeficienților standardizați/
The matrix of the standardised coefficients

Cota
fondului
Viteza de Rata
Rata Rata de rulment
rotație a autonomiei
lichidității rentabilității în active
Entități/ activelor/ globale/ The
curente/ activelor/ circulante/
Entities The assets global
Current Return on The working
turnover, autonomy
liquidity rate assets capital share
rotații/times rate
in current
assets

1 0,9 1 0,5789 1 0,4113


2 1 0,7813 0,6842 0,8267 0,6684
3 0,75 0,8750 0,6842 0,7333 0,6427
4 0,85 0,6875 1,0000 0,9067 0,7712
5 0,7 0,8438 0,4211 0,7733 0
Entitatea
analizată/ The
0,8767 0,1031 -0,01 0,8181 1
entity that has
been assessed

Sursa: elaborată de autor/Source: Elaborated by author

Etapa a III-a. Toate elementele matri- Step 3. All the elements of the coor-
cei de coordonate se ridică la pătrat. Dacă se dinating matrix stands at the square. If
ține cont de greutatea specifică a fiecărei rate, account is taken of the specific weight of
rezultatele obținute suplimentar se înmulțesc each additional rate, the results are multiplied
cu nivelul de greutate (K) aferent fiecărei by the level of weight (K) corresponding to
rate, stabilit de către experți. Apoi, se calcu- each rate, determined by the experts. Then,
lează suma coloanelor: calculate the sum of the columns:

Rj = K1x1j2 + K2x2j2 +……+ Knxnj2.

Etapa a IV-a. Rezultatele analizei de Step 4. Results of the rating analysis


rating (Rij) se aranjează în ordinea mărimii, (Rij) should be arranged in order of the size,
obținându-se astfel ratingul fiecărei entități. this way bringing out the rating of each
Primul loc îl deține entitatea cu punctajul entity. First place is owned by the entity with
maxim, locul doi – entitatea cu rezultatul the maximum score, second place – the entity
următor etc. with the following result etc.

52 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Tabelul 5/ Table 5
Rezultatele analizei de rating/ Results of the rating analysis

Rata lichidității curente/ Current

Locul entității/ Place of the entity


standardizați/ The amount of the
Viteza de rotație a activelor/ The

active circulante/ The working


capital share in current assets
Rata autonomiei globale/ The
assets turnover, rotații/times

Cota fondului de rulment în


Rata rentabilității activelor/

standardised coefficients
global autonomy rate

Suma coeficienților
Entități/ Entities

Return on assets
liquidity rate

1 0,81 1 0,3352 1 0,1692 3,3144 2


2 1 0,6104 0,4681 0,6834 0,4467 3,2086 3
3 0,5625 0,7656 0,4681 0,5378 0,4130 2,7471 4
4 0,7225 0,4727 1 0,822 0,5948 3,6120 1
5 0,49 0,7119 0,1773 0,598 0 1,9772 6
Entitatea
analizată/ The
0,7685 0,0106 0,0001 0,6693 1 2,4486 5
entity that has
been assessed
Sursa: elaborată de autor/Source: Elaborated by author

Din tabel, se observă că entitatea From the table it can be observed that
analizată a acumulat 2,4486 puncte, the assessed entity has accumulated 2.4486
situându-se pe locul V, ceea ce înseamnă că score points, ranking fifth place, which means
situația financiară a acesteia este mai puțin that its financial situation is less stable
stabilă, comparativ cu alte entități. Totodată, compared to other entities. At the same time,
entitatea analizată a înregistrat cel mai redus the assessed entity has recorded the lowest
nivel al ratei rentabilității activelor. level of rate of return on assets.
Analizele discriminante (Discriminant Discriminant Analysis (Discriminant
Analysis – DA) sau analizele discriminante Analysis – DA) or Multiple Discriminant
multiple (Multiple Discriminant Analysis – Analysis (Multiple Discriminant Analysis –
MDA) au fost utilizate într-o serie de MDA) have been used in a number of
discipline, începând cu primele aplicații, din disciplines, beginning with the first applica-
anii ’30, în biologie și științele naturii (de tions in the 1930s in biology and the natural
exemplu, cauzele și manifestările diverselor sciences (e.g. causes and manifestations of
maladii). Ulterior, ele au fost aplicate cu various ailments). Subsequently they have been
succes și în problemele economice. În anii successfully applied in economic issues as
’60 -’70, aplicațiile în domeniul financiar au
well. In the `60s and `70s, applications within
sporit interesul pentru analiza discriminantă.

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 53


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Este vorba despre studiile lui Breaver (1966) the financial field have increased interest in the
și Altman (1968), considerați pionierii discriminant analysis. It’s about Breaver’s
modelelor de previziune a falimentului. studies (1966) and Altman (1968), considered
În cazul analizei stabilității financiare, the pioneers of bankruptcy prediction models.
DA se aplică asupra indicatorilor financiari In case of the analysis of financial sta-
pentru crearea unui model, care să dea bility, DA applies towards financial indicators
posibilitatea previzionării crizelor viitoare de to create a model that would enable future
solvabilitate ale entităților din diferite do- solvency crisis matters of entities in different
menii. Metoda respectivă permite, de ase- fields. This method also allows identifying
menea, identificarea cu precizie a indica- accurately the financial indicators that signal
torilor financiari, care semnalează apariția the emergence of a financial imbalance.
unui dezechilibru financiar. As such, the multivalent discriminant
Ca atare, tehnica analizei discriminante analysis technique allow that following the
multivalente permite ca, în urma analizei unei analysis of a company to get a figure (score)
firme, să obținem o cifră (scor) care denotă, that shows with a certain probability if the
cu o anumită probabilitate, dacă entitatea entity is to enter into a collapse or not.
urmează să intre în colaps sau nu.
The score is obtained by a function
Scorul se obține printr-o funcție de
such as:
tipul:
Z = a1X1 + a2X2 + …+ anXn
unde: where:
a1 exprimă coeficientul de ponderare; a1 – weighting coefficient;
X1 – variabile (rate financiare). X1 – variables (financial rates).
Din punct de vedere tehnic, determi- From a technical standpoint determi-
narea scorului necesită parcurgerea unor eta- ning the steps involves the following of cer-
pe bine determinate. În vederea construirii tain well determined steps. A sample of enti-
modelului, se alege un eșantion de entități, ties comprising two groups is chosen in order
care să cuprindă două grupuri (un grup to build the model (one group includes enti-
include entități aflate în dificultate, și un alt ties facing difficult times, and another group
grup cuprinde entități fără probleme finan- includes entities without financial problems).
ciare). După compararea, în decursul unei After comparing along a period of time, ba-
perioade de timp, pe baza unui set de indica- sed on a set of indicators which are likely to
tori susceptibili de a fi semnificativi, a celor be significant of the two groups of entities
două grupe de entități (falimentare/nonfali- (bankrupt/non-bankrupt), there are selected
mentare), se trece le selectarea indicatorilor indicators that achieve the best discrimination
care realizează cea mai bună discriminare și and then are passed to the elaboration, by the
apoi la elaborarea, prin tehnica analizei dis- technique of discriminant analysis of a linear
criminante, a unei combinații liniare „Z” a combination of the Z significant indicators
indicatorilor semnificativi (Xi). Urmează ale- (Xi) follows the election of a score point or
gerea unui punct sau a unor puncte de infle- score points of inflection that will carry out
xiune, care să realizeze clasificarea predictivă the predictive classification of entities in the
a entităților în cele două grupuri și analiza two groups, and the analysis of the score
ratei de succes a scorului. success rate.

54 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Pe plan internațional, au fost dezvoltate Internationally there were developed a


un șir de funcții-scor. Între modelele cele mai string of scoring functions. Among the best-
cunoscute, amintim: modelul Altman, mode- known models: Altman model, Canon &
lul Canon & Holder, modelul Centralei Bilan- Holder model, the model of the Central Bank
țurilor Băncii Franței, modelul Taffer și Balance Sheet in France, Taffer model and
modelul Robertson. Robertson model.
Modelul Altman Altman Model
Modelul „Z” este un model statistico- “Z” model is a model of mathematical
matematic de prognoză a stării de faliment, and statistical forecasting of bankruptcy,
fiind dezvoltată în SUA în anul 1968, și dez- being developed in U.S.A. in 1968 and sub-
voltată, ulterior, în anul 1977, de profesorul sequently developed in 1977 by Professor
Altman. Modelul „Z” cuprinde cinci variabile Altman. “Z” model comprises five variables
considerate a fi cele mai reprezentative sub- considered to be most representative of a
stări financiare ale unei companii. Cu ajutorul company’s financial substatus. With the help
acestui model, profesorul Altman a reușit să of this model the professor Altman succeeded
prevadă aproximativ 75% din falimentele to foresee about 75 percent of the bankrup-
unor firme cu aproximativ doi ani înainte de tcies of some companies with approximately
producerea acestora. two years prior to their production.
Coeficienții variabilelor selectate au The coefficients of the variables selected
fost stabiliți în urma analizei stării economice were established from the analysis of the eco-
și financiare a unui mare număr de entități, nomic and financial condition of a large number
dintre care unele au dat faliment. of entities, some of which became bankrupt.
Modelul „Z” dezvoltat ulterior, se “Z” model subsequently developed, is
prezintă astfel: given as follows:

Z = 1,2X1 + 1,4X2 + 3,3X3 + 0,6X4 + 0,999X5,

unde: where:
• variabila X1 este măsura flexibilității • X1 variable is the measure of the flexi-
entității și se determină ca raport între bility of the entity and is determined as
fondul de rulment (capital de lucru) și the ratio between operating fund (wor-
activele totale; king capital) and total assets.
• variabila X2 reprezintă rata autofi- • X2 variable represents the rate of self-
nanțării activelor totale, și se determină financing of the total assets, and is
ca raport între profitul nerepartizat determined as the ratio between non-
(reinvestit) și activele totale; distributed benefits (reinvested), and
• variabila X3 constă în rata rentabilității total assets.
economice și se calculează ca raport • X3 variable represents the economic and
între profit înainte de plata dobânzilor
profitability rate and is calculated as the
și impozitelor și activele totale;
ratio between profit before payment of
• variabila X4 pune în evidență capacitatea
interests and taxes and total assets.
de îndatorare a entității, și se determină
• X4 variable shows the capacity of the
ca raport între valoarea de piață a
entity’s indebtedness, and is determi-
acțiunilor și datoriile totale ale entității.
ned as the ratio between the market
Pentru entitățile necotate la bursă, va-

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 55


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

loarea de piață a acțiunilor va fi egală cu value of the shares and the total debts
capitalul social. of the entity.
• variabila X5 măsoară randamentul acti- For unlisted entities, the market value of
velor și se calculează ca raport între the shares will be equal to the share capital.
veniturile din vânzări (cifra de afaceri • X5 variable measures the return on
netă) și activele totale. assets and is calculated as the ratio bet-
În funcție de scorul realizat, entitățile se ween the revenue from sales (net tur-
ierarhizează pe trei niveluri și anume: nover) and total assets.
• nivelul I: entități solvabile pentru Z € According to the score achieved the
(3; +∞), limita inferioară a intervalului entities are set out on three levels, and namely:
poate coborî până la valoarea de 2,7; • level I: sound entities for Z € (3; +∞),
• nivelul II: entități cu dificultăți finan- the lower limit of the interval can
ciare temporare (entități aflate în zona descend up to 2.7.
gri) pentru Z € (1,8; 2,7); • level II: entities with temporary
• nivelul III: entități falimentare pentru Z financial difficulties (entities that are in
€ (-∞; 1,8). the grey area) for Z € (1,8; 2,7);
În continuare, vom determina nivelul • level III: the bankrupt entities for Z €
funcției Z la entitatea OMV PETROM SA în (-∞; 1,8).
baza Modelului Altman. Se dispune de urmă- We will determine the level of Z func-
toarele informații: tion for the entity OMV PETROM JSC. The
− pentru perioada precedentă: Z = 0,7979 following information is available:
puncte;
− for previous period: Z = 0,7979 points
− pentru perioada curentă: Z = 0,9192
− for current period: Z = 0,9192 points.
puncte.
Thus, the entity OMV PETROM JSC in
Rezultă, așadar, că la entitatea OMV
both years bankruptcy is imminent.
PETROM SA, în ambele, se prevede un
The disadvantages of this method are
faliment iminent.
the following:
Dezavantajele acestei metode sunt:
• The use of historical information;
• Utilizarea unor informații istorice;
• Different accounting of the heritage.
• Contabilizarea diferită a mișcării patri-
So far, in the specialty literature have
moniului.
been developed models of this kind in many
Până în prezent, în literatura de specia-
countries. Research supports the idea that
litate, au fost dezvoltate modele de acest tip
almost unanimously the applicability of a
în numeroase țări. Cercetările acceptă aproape
score function is limited to the period and the
unanim ideea că aplicabilitatea unei funcții-
scor se limitează la perioada și zona eco- economic zone on the basis of which it was
nomică pe baza cărora s-a dezvoltat modelul developed the model and therefore is a
și, prin urmare, este o idee discutabilă utiliza- questionable use of idea for decision of some
rea pentru decizie a unor funcții-scor aparți- other score functions belonging to other
nând altor spații economice sau temporale. economic or temporal spaces.
3. Concluzii 3. Conclusions
În articolul respectiv, au fost prezentate In the present article, were presented
3 metode de stabilire a ratingului entităților și three methods of determining the rating of the
anume: modelul de scoring, modelul de rating entities Scoring Models; Models of multidi-

56 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

multidimensional, analiza discriminantă, ce mensional rating; Discriminant Analysis that


pot fi utilizate pentru măsurarea stabilității can be used to measure the financial stability.
financiare. Pentru exemplificare, au fost utili- For exemplification, the data from OMV
zate datele de la entitatea OMV PETROM PETROM Joint Stock Company were used.
SA. În baza primei metode, se observă că en- The results of the first method show some
titatea analizată face parte din clasa a III-a irregularities in the financial and economic
(clasa entităților problematice). Metoda a activity of the entity, which denotes the fact that
doua denotă faptul că entitatea e situată pe it is part of the category III. According to the
locul V, ceea ce înseamnă că situația finan- second method, the analysed company is ran-
ciară a acesteia este mai puțin stabilă, compa- king fifth place, which means that its financial
rativ cu alte entități. Iar conform celei de a situation is less stable compared to other 4
treia metodă la entitatea OMV PETROM SA, entities. However, taking in consideration the
în ambii ani, se prevede un faliment iminent. lust method, for the entity OMV PETROM JSC
Rezultatele acestui studiu relevă că in both years bankruptcy is imminent.
nicio metodă din cele prezentate nu poate The results of this study show that no
cuprinde, în totalitate, aspectele ce caracteri- method, of those presented, may not fully
zează stabilitatea financiară. În plus, fiecare grasp altogether the aspects which characte-
din aceste tehnici prezintă avantaje și limite, rize the financial stability. Moreover, each of
ceea ce recomandă utilizarea lor ca metode these techniques presents advantages and
complementare de evaluare a stabilității. limits, which recommends their use as com-
plementary methods of assessment of stability.

Bibliografie/ Bibliography:
1. AБРЮТИНА, M. С., ГРАЧЕВ, А.В. (2001), Анализ финансово-экономической
деятельности предприятия, М.: Дело и сервис.
2. ACHIM Monica Violeta, BORLEA Sorin Nicolae. (2012), Analiza financiară a entității
economice, Editura Risoprint, Cluj-Napoca.
3. ACHIM Monica, BORLEA Sorin. (2014), Analiza financiară actualizată cu prevederile
IFRS [manual], Cluj-Napoca.
4. MARION Alain, THAUVRON Arnaud, CHASTENET Edouard, ASTOLFI Pierre. (2013),
Evaluation d’entreprises : Evaluations des méthodes et des contextes.
5. ALLEN, W., WOOD, G. (2006), Defining and Achievining Financial Stability, în „Journal
of Financial Stability”, Vol.2, Issue 2, pp. 152-172.
6. BALTEȘ, N. (2013), Analiza economico-financiară a întreprinderii, Ediția a II-a, revizuită
și adăugită: Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu.
7. BĂTRÂNCEA, Larissa-Margareta (2012), Analiza financiară a întreprinderilor românești,
Cluj-Napoca: Risoprint.
8. BĂTRÂNCEA, Ioan. (2012), Standing financiar în business, Cluj-Napoca: Risoprint.
9. BUŞE, L., SIMINICĂ, M., CÂRCIUMARU, D., GANEA, M. (2009), Analiză economico-
financiară, Craiova: SITECH.
10. ALBULESCU Claudiu Tiberiu. (2010), Stabilitatea Sectorului Financiar în condițiile
aderării României la U.E.M, Editura Universității de Vest Timișoara.
11. HELFENT Erich, A. (1987), Techniques of financial analysis, 6th edition. IRWIN,
Homewood, Illinois, pp. 161-235.

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 57


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ / FINANCE, ACOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

12. ГРАЧЕВ, А.В. (2002), Анализ и управление финансовой устойчивостью предприятия,


М.: Изд-во «Финпресс».
13. GRANDGUILLOT, Beatrice et Francis. (2009), Analyse financière, 13 édition 2009-2010,
Gualino lextenso éditions, Paris.
14. RAVILY, Herve. (2010), Analyse financière. Cas pratique corriges, Ellipses Edition, Paris.
15. MUNTEAN, N., BALANUȚĂ, V. (2010), Analiza și evaluarea riscurilor la nivel de
întreprindere: aspecte teoretice și applicative, Chişinău: ASEM.
16. PETRESCU, S. (2008), Analiză şi diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ,
Ediţia a II-a revizată şi adăugată. Bucureşti: CECCAR.
17. POPA Ion Lala, MICULEAC Melania. (2015), Analiză economico-financiară, EDITURA
MIRTON, Timișoara.
18. ROBU Vasile, ANGHEL Ion, ȘERBAN Elena-Claudia,. (2014), Analiza economico-
financiară, București, Editura Economica.
19. САВИЦКАЯ, Г.В. (2016), Экономический анализ: Учебник. – 14-е изд., М.: ИНФРА-М.
20. САВИЦКАЯ, Г.В. (2004), Анализ хозяйственной деятельности предприятия: учеб.//
М.: Инфра-М.
21. САВИЦКАЯ, Г.В. (2005), Экономический анализ: Учебник. – 11-е изд., М.: НОВОЕ
ЗНАНИЕ.
22. SIMINICĂ, M. (2010), Diagnosticul financiar al firmei, Editura SITECH, Craiova.
23. STEIN, J., C. (2011), Monetary policy as financial-stability regulation, March 2011,
http://www.nber.org/papers/w16883.pdf.

58 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

657.6:336.22 657.6:336.22

POATE FI MINIMIZAT RISCUL COULD BE THE FISCAL RISK


FISCAL PRIN AUDIT MINIMIZED THROUGH
FINANCIAR? FINANCIAL AUDIT?

PhD candidate Alina DOMNIŞOR,


Drd., Alina DOMNIŞOR, ASE București
UES Bucharest
adomnisor@gmail.com
adomnisor@gmail.com
Drd., Daniela Nicoleta MEDINȚU,
PhD candidate Daniela Nicoleta MEDINȚU,
ASE București
UES Bucharest
danielamedintu@gmail.com
danielamedintu@gmail.com
Drd., Radu PRODAN, ASE București PhD candidate Radu PRODAN,
radu.prodan@gmail.com UES Bucharest
Articolul abordează o temă utilă pentru
radu.prodan@gmail.com
mediul academic, specialiștii în reglementări The article approaches a useful theme,
contabile și fiscale, dar și pentru practicieni for the academic environment, specialists in
din mediul privat. Obiectivul nostru este tax and accounting regulations, but also for
acela de a demonstra utilitatea auditului the practitioners in the private sector. Our
financiar și pentru componenta fiscală a scientific aim is to demonstrate the usefulness
entităților care, în prezent, nu au o cerință of the financial audit for the fiscal component
legală să auditeze situațiile financiare. De ce also of the entities which, at present, have no
este necesară o astfel de cercetare? Pentru că legal requirement to audit the financial
dimensiunea fiscală a afacerilor reprezintă statements. Why such a research? Because the
fiscal size of businesses represents a conti-
un risc permanent pe agenda managemen-
nuous risk on the agenda of the management
tului și studiul nostru empiric va demonstra
and our empirical study will demonstrate the
ipoteza conform căreia, prin audit financiar,
hypothesis according to which the fiscal risk
riscul fiscal este minimizat. is minimized through financial audit.
Imaginea fidelă a situațiilor financiare, The true and fair view of the financial
depinde și de obiectivele auditorului cu pri- statements depends also of the auditor’s
vire la masa totală a impozitelor. Este o nouă objectives as concerns the total tax sum-
abordare a auditului financiar, ca entitățile mary. It is a new approach of the financial
să poată audita doar componente din situa- audit that the entities may audit only the
țiile financiare, acolo unde acestea prezintă components in the financial statements,
riscuri foarte mari. Este o abordare pentru where these show high risks. It is an appro-
entitățile care astăzi nu au cerințe legale de ach for the entities that, at present, have no
auditare, deoarece nu îndeplinesc criteriile de legal requirements of auditing due to the
mărime pentru auditare. Demersul științific va fact that they do not fulfil the size criteria
fi axat pe analiza costurilor salariale, fiscale for audit. The scientific step shall be centred
și sociale prin utilizarea auditului financiar. on the analysis of the salary, fiscal and
social costs by using the financial audit.
Cuvinte-cheie: risc fiscal, audit finan- Key words: fiscal risk, financial audit,
ciar, obiective de audit, impozit pe profit, audit objectives, tax on profit, audit pro-
proceduri de audit. cedures.
JEL: M4, M42, M48 JEL: M4, M42, M48

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 59


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

1. Introducere 1. Introduction
Creșterea gradului de credibilitate al The increase of the degree of credibility
informațiilor furnizate de situațiile financiare regarding the information provided by the
reprezintă scopul acestui domeniu de cerce- financial statements represents the purpose
tare. Există riscul ca auditorul să nu poată of this research field. There is the risk that
depista erorile, indiferent de rigurozitatea cu the auditor cannot discover the errors, ire-
care aplică standardele de audit. spective of the strictness he/she applies the
Auditul costurilor salariale și sociale, audit standards.
ca o componentă distinctă a datoriilor sala- The salary and social costs audit as a
riale și fiscale, poate fi definit ca un examen separate component of the salary and fiscal
critic cu privire la costurile de exploatare, debts, may be defined as a critical examina-
care incumbă costuri fiscale și sociale ale tion as concerns the operating costs that
entității, în vederea formulării unei concluzii includes fiscal and social costs of the enti-
cu privire la aserțiunile managementului: acu- ties, in view of wording a conclusion con-
ratețe, completitudine, existență și evaluare, cerning the assertion of the management:
prezentare și raportare. Prin auditul com- accuracy, completeness, existence and eva-
ponentei fiscale se înțelege ansamblul acti- luation, presentation and reporting.
vităților, pe care auditorul le realizează în The fiscal component audit means the
mod cronologic pentru a confirma regula de group of activities that are carried out by the
definire și recunoaștere a sistemului fiscal. auditor, in a chronological order, to confirm
Auditul financiar are cartea sa de vizită, the rule of defining and recognition of the
este un domeniu matur de cercetare critică a fiscal system.
situațiilor financiare, în vederea formulării The financial audit has its business
unor concluzii cu privirea la imaginea fidelă a card; it is a mature, critical field of research
setului de situații financiare. La prima vedere, of the financial statements, in view of wor-
a vorbi despre componenta fiscală pare de ding conclusions as concerns the true and
notorietate, deoarece mariajul contabilitate- fair view of the set of financial statements.
fiscalitate, finalizat cu o conviețuire tacită, At first sight, to speak about the fiscal com-
rămâne în teorie și practică cu multe aspecte ponent, seems of notoriety, because the
divergente, chiar dacă, în aparenţă, fiscali- marriage accounting-taxation, finalised with
tatea nu mai poate polua conturile contabile. a tacit cohabitation, remains in theory and
Ca urmare, divergențele dintre regulile conta- practice several divergent aspects, even if at
bile și cele fiscale rămân prezente și ele first sight the taxation cannot pollute the
vizează ajustările de valoare ale activelor în accounting accounts. As consequence, the
contabilitate, cea mai mare parte a provi- divergences between the accounting rules
zioanelor pentru riscuri și cheltuieli, ecartul and the fiscal rules remain present and they
dintre amortizarea fiscală și cea contabilă etc. are aiming at the adjustments of value of the
Nu este mai puțin adevărat că legislația assets in accounting, the most part of the
fiscală din România devine o temă incomodă provisions for risks and expenses, the spread
pentru entitățile economice. De ce? Modifi- between the fiscal amortisation and the
cări foarte dese ale legislației, un mecanism accounting amortisation, etc.
fiscal din ce în ce mai complex, instabilitatea It is none less true that the fiscal
Codului fiscal, care amplifică mult riscul legislation in Romania becomes inconvenient
fiscal – sunt aspecte pe care guvernanța nu le for the business entities. Why? Very often

60 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

poate subestima. Pe de altă parte, competența amendments of legislation, more and more
profesională a managementului și personalul complex taxation mechanisms and instability
din contabilitate poate contribui la creșterea of the Fiscal Code amplify a lot the fiscal
riscurilor de denaturare semnificativă, la risk. There are aspects that the governance
nivelul situațiilor financiare și implicit a cannot sub estimate. On the other hand, the
datoriilor fiscale professional competence of the management
2. Revizuirea literaturii de specia- and of the accounting personnel may contri-
litate bute to the increase of material misstatements
IAASB dedică auditului norme de eva- at the level of the financial statements and
luare a riscurilor de denaturare semnificativă, implicitly of the fiscal debts.
implicit a riscului inerent specific pentru 2. Revision of the specialty litera-
fiecare impozit care prezintă riscuri mari. ture
Guvernanța și managementul au pe IAASB dedicates to audit evaluation
agenda zilei dimensiunea fiscală a afacerilor standards of the material misstatement risks,
lor. Cum se poate minimiza riscul fiscal? implicitly of the inherent risk specific for
Costurile fiscale și sociale afectează rezultatul each tax that shows high risks.
exploatării, iar nerespectarea unuia din ele- The governance and the management
mentele impozitului atrage după sine costuri have on their day agenda the fiscal size of
nedeductibile prin majorări și penalități de their businesses. How may be minimized
întârziere. Nu există afacere, care să nu the fiscal risk? The fiscal and social acco-
interfereze cu fiscalitatea. Or, complexitatea unts affect the result of operating and the
tranzacțiilor, dezvoltarea piețelor de capital, non-observance of one of the tax items
aplicarea IFRS pentru entitățile cotate pe entails non-deductible costs by increases
piața de capital, modificările și cerințele U.E., and delay penalties. Any business interferes
în materie de fiscalitate, au devenit o prio- with taxation. Or, the complexity of the
ritate pe agenda managementului. transactions, the development of capital
În situațiile financiare, întâlnim ele- markets, the amendments and the EU
mente de natură fiscală, sub formă de creanțe requirements as concerns taxation became a
şi datorii. Examinarea creanțelor şi datoriilor priority on the agenda of the management.
fiscale ale clientului face parte integrantă din In the financial statements we encounter
misiunea de audit financiar. O misiune de items of fiscal nature, as accounts receivable
audit financiar își atinge obiectivele într-un and accounts payable. The examination of
mod eficace, când activitatea se desfășoară pe the fiscal accounts receivable and accounts
baza unei strategii generale de audit și elabo- payable of the client is integral part of the
rarea unui plan de audit în vederea reducerii financial audit mission. A financial audit
riscului de audit la un nivel acceptabil de mission may reach the objectives effectively
scăzut. Auditorul are responsabilitatea de a based on a general strategy of audit and the
examina şi de a evalua declarațiile conducerii elaboration of an audit plan in view of
clientului său cu privire la creanțele şi obliga- reducing the audit risk at an acceptable low
țiile fiscale, sub toate aspectele semnificative. level. The auditor has the responsibility to
Riscul fiscal poate fi minimizat prin examine and evaluate the declarations of the
audit financiar. IAASB a creat standarde de management of the client as concerns the
audit pentru misiuni de asigurare pentru un accounts receivable and the fiscal oblige-
tions, under all significant aspects.

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 61


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

cadru general de raportare financiară (ISA The fiscal risk may be minimised by
200 – ISA 720), misiuni de asigurare cu scop financial audit. IAASB has created auditing
special (ISA 800, ISA 805, ISA 810), în care standards for missions of assuring a general
componenta situației financiare poate fi defi- framework of financial reporting (ISA 200 -
nită de impozitul pe profit, taxa pe valoare ISA 720), mission of assurance for special
adăugată, de impozitele pe venit, impozitul pe purposes (ISA 800, ISA 805, ISA 810) whe-
redevențe, impozitul pe veniturile din salarii re the component of the financial statement
și contribuțiile asimilate salariilor efectiv may be defined by the tax on profit, Value
realizate la solicitarea anumitor utilizatori Added Tax, income taxes, tax on royalties,
speciali, statul pentru a minimiza frauda fis- the tax on the incomes from salaries and the
cală, spre exemplu, tribunalele pentru a obți- contributions assimilated to salaries, actually
ne un raport cu privire la opinia auditorului achieved at the request of certain special
privind o anumită speță fie cazul impozitului users: the State to minimize the tax fraud for
pe profit sau TVA. example, the courts of law to obtain a report
Auditul financiar este o activitate pres- on the auditor’s opinion concerning a certain
tată de persoane cu înalte competențe de lawsuit, or the case of tax on profit or VAT.
specialitate, respectiv auditori independenți The financial audit is an activity conduc-
care efectuează misiuni de audit statutar, ted by persons with high specialty competen-
misiuni cu scop special, alte misiuni solicitate cies, independent auditors, respectively, who
de conducerea unor entități, în vederea mini- conduct statutory auditing mission, mission
mizării riscurilor fiscale. Auditul situațiilor with special purpose, in view of minimizing
financiare şi raportul de audit, servesc the fiscal risks. The audit of financial state-
interesele tuturor utilizatorilor informațiilor ments and the audit report serve the interests
auditate. of all users of the audited information.
Auditul financiar devine o cerință lega- The financial audit becomes a legal
lă datorită interesului manifestat de utiliza- requirement due to the interest showed by
torii informației financiare. Astfel, pornind de the users of the audited financial informa-
la simpla detectare a erorilor și a fraudelor, tion. Thus, starting from the simple detec-
auditul este un proces ce implică o asigurare tion of the errors and frauds, the audit is a
rezonabilă a tranzacțiilor, operațiunilor și a process involving a reasonable assurance of
înregistrării lor contabile, prin metode și the transactions, operations and their
tehnici care acumulează probe adecvate și accounting records, by methods and techni-
suficiente, astfel, încât auditorul să exprime o ques that accumulate adequate and suffi-
opinie asupra imaginii fidele a entității, dar și cient evidences, so that the auditor expres-
a rezultatelor obținute de societate. România ses an opinion upon the true and fair view of
are cerințe legale pentru obligația entităților the entity, and also of the results obtained
de a fi auditate, apropiate criteriilor de mări- by the company. Romania has legal require-
me din Germania, o țară care, de altfel, ocupă ments for the obligation of the entities to be
locul 4 în lume cu un produs intern brut de audited close to the criteria of size in Ger-
aproape 24 trilioane de dolari, iar țara noastră many, a country which otherwise ranks 4 in
se află pe locul 48 în lume cu circa 55 miliar- the world with a Gross Domestic Product of
de $ USA. Deși, auditul este reglementat în almost US Dollars 24 trillion, and our coun-
țara noastră din 1999 prin O.U.G.75, doar try ranks 48 in the world with about US
Dollars 55 billion. Although the audit is

62 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

entitățile cotate pe piața de capital și cele de regulated in our country since 1999 by the
interes public sunt obligate să realizeze Emergency Ordinance of the Government
auditul financiar. Există foarte multe procese no. 75, only the companies listed on Stock
pe rol atât în România, cât și la jurisdicțiile Exchange and those of public interest are
U.E, între entități și Autoritatea Națională de obliged to have conducted financial audit.
Administrare Fiscală. Există un consum inutil There are many lawsuits on the cause lists
de forță de muncă, de resurse financiare și both in Romania and at the level of EU
umane, fapt pentru care dorim să demonstrăm jurisdiction, between the entities and the
că criteriile de mărime pentru cerințele de National Authority of Tax Administration.
audit financiar sunt cu mult peste limita de Useless consumption of labour force, finan-
dezvoltare și putere a României. Noi nu avem cial and human resources are the things that
o economie ca a Germaniei, atunci criteriile we want to demonstrate: the criteria of size
de mărime ar fi trebuit să fie cu mult mai mici for the financial audit exceed by far the
și să beneficieze mai multe entități de audit limit of development and power of Roma-
financiar. Acest subiect a fost mult discutat și nia. We have not an economy comparable to
la Ministerul Finanțelor Publice, dar fără un the one of Germany, so the size criteria
rezultat concret. should be lower and many more entities to
3. Metodologia de cercetare benefit of financial audit. This subject was
Obiectivul demersului nostru constă în discussed also at the Ministry of Public
a demonstra că auditul financiar conduce la o Finance, but without any material result.
asigurare rezonabilă asupra faptului că toate 3. Research methodology
obligațiile fiscale curente, implicit taxele la The objective of our step is to demon-
care entitatea este supusă, sunt conforme cu strate that the financial audit leads to a
referința contabilă și fiscală și exprimă o reasonable assurance on the fact that all
imagine fidelă din toate punctele de vedere current fiscal obligations, including the
semnificative. Această componentă, pe care o taxes to which the entity is submitted, are
numim Impozite și taxe, poate deveni compliant with the accounting and fiscal
obiectul unui audit cu scop special, distinct și reference and expresses a true and fair view
reglementat pentru toate entitățile. from all significant viewpoints. This com-
Ipoteza nr.1. Prin audit financiar crește ponent we call Taxes and fees, may become
gradul de credibilitate al prezentării tuturor the objective of an audit for special purpose,
obligațiilor fiscale la care entitatea este separate and regulated for all entities.
supusă conform reglementărilor contabile și Hypothesis No.1 The degree of credi-
fiscale din România. bility of showing all the fiscal obligations to
Ipoteza nr.2. Auditarea celor două which the entity is submitted according to
componente ale sistemului fiscal (impozite și the accounting and fiscal regulations in
mecanism fiscal) se poate realiza prin misiuni Romania.
de audit cu scop special. Această ipoteză Hypothesis No.2 Auditing of the two
poate defini componenta situației financiare components of the fiscal system (taxes and
formată din impozite directe, indirecte și fiscal mechanism) may be achieved by audit
alte taxe. missions with special purposes. This hypo-
Pentru a demonstra ipotezele noastre thesis may define the component of the
am utilizat, pe de o parte, cercetarea empirică, financial statement consisting of direct,
indirect taxes and other charges.

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 63


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

iar pe de altă parte, am utilizat mai multe In order to demonstrate our hypotheses,
metode de cercetare, prin care am demonstrat we have used on the on hand, empirical
că evaluarea riscului fiscal la nivel de conturi research and on the other hand we used
și pe aserțiuni se poate demonstra prin probe several research methods, throughout which
de audit adecvate și suficiente, astfel încât we have demonstrated that the evaluation of
acestea să ne valideze ipotezele de mai sus. fiscal risk at the level of accounts and on
Studiul nostru empiric a fost realizat pe assertions may be demonstrated by adequate
100 de entități de interes public, în care am and sufficient audit evidences so that these
dorit să testăm cele două ipoteze de mai sus. validate by above-mentioned hypotheses.
Din chestionarele trimise, au răspuns 70 de Our empirical study has been conducted
entități de interes public. Prelucrarea răspun- on 100 public interest entities where we
surilor arată că, în urma auditului financiar, wished to test the two above-mentioned
pe anii 2013-2015, riscul de audit a fost sub hypotheses. Out of the questionnaires sent,
5%, iar riscul fiscal sub 2%. Prin auditul 70 public interest entities have replied. The
financiar, entitatea și-a minimizat inclusiv answers processing shows that as conse-
riscul fiscal. quence of the financial audit, conducted for
2013-2015, the audit risk was under 5% and
Pentru a demonstra cea de-a doua ipo-
the fiscal risk under 2%. The entity mini-
teză, am apelat la un mix de metode de
mised including the fiscal risk by having
cercetare de tip aplicativ pe exemplul impo-
conducted a financial audit.
zitelor și contribuțiilor rezultate din utilizarea
In order to demonstrate the second
resurselor umane.
hypothesis we have appealed to a mix of
Prin audit financiar crește gradul de
research methods of application type having
credibilitate al prezentării tuturor obliga-
as example the taxes and contributions
țiilor fiscale la care entitatea este supusă
resulted from the use of human resources.
conform reglementărilor contabile și fiscale
The financial audit increases the degree
din România. of credibility of showing all fiscal obliga-
Metoda unității dintre analiză și sin- tions to which the entity is submitted accor-
teză are ca scop diseminarea unui program ding to the accounting and fiscal regulations
de audit pentru costurile salariale pe aserțiuni: in Romania.
acuratețe, completitudine, existență, evaluare, The Method of Unit between Analysis
așa cum este prezentat în foaia de lucru nr.1 and Synthesis is aiming at disseminating an
(f.l.nr. 1) audit programme for the salary costs per
assertions: accuracy, completeness, existing,
and evaluation as it is showed in Table 1.

Semnătura șef
Inițialele
misiune/
auditorilor/ Data/Date:
Notă de referință/ Referente notes Signature of
Auditors’ 30.01.2016
the Head of
Initials
the Mission
Client/Client MOREXIM SRL Procesat de/ A.D. Data/Date:
Processed by: 15.01.2016
Perioada auditată/ 31.12.2015 Revizuit de/ D.M. Data/Date:
Audited period: Revised by: 20.01.2016

64 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Aserțiuni/ Assertions:

Data de acoperire/ Date of covering


E1 Exhaustivitate/ E1 Exhaustivity;

Procesat de/:Processed by
E2 Exactitate/ E2 Accuracy;

Revizuit de/ Revised by:


Ref./ Ref.

Referință/ Reference
Aserțiune/ Assertion
E3 Existență/E3 Existence; P1 Salarii/ P1 Salaries
E4 Evaluare /E4-Evaluation;
P – prezentare și clasificare/
P – Presentation and Classification
Probleme apărute /
Program de lucru/ Observații/
Nr.
Working program Problems occurred
/Notes
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (8) (7)
Asigurați-vă prin proceduri analitice E4 Ne-am asigurat asupra
de fond asupra valorii soldurilor valorii soldurilor contu-
conturilor de salarii la sfârșitul rilor de salarii la sfârșitul
perioadei auditate 31.12.2015./ Assure perioadei auditate prin
by substantive analytical procedures efectuarea unor analize
upon the value of the balances of the comparative, în anul
salary accounts at the end of the 2014, față de anul 2013.
audited period 31.12.2015. În urma centralizării
rezultatelor acestor ana-
lize, am concluzionat că
soldurile conturilor de
datorii salariale nu au
înregistrat variații semni-
ficative față de perioada
31.12.2015

precedentă./ We assured
1. P.1.1 A.D D.M.
upon the value of the
balances of the salary
accounts at the end of the
audited period, by con-
ducting comparison ana-
lyses for 2014 towards
2013. As consequence of
centralising the results of
these analyses, we arrived
at the conclusion that the
balances of the salary
debts accounts have not
registered significant va-
riations compared to the
previous period.

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 65


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)


Pe baza reconcilierilor efectuate
pentru ex.2015/2014 obțineți un tabel
sintetic cu soldurile de deschidere
respectiv soldurile de închidere pentru
conturile de datorii salariale./ Based
on the reconciliations made for the
financial year 2015/2014, you obtain a
synthetic table with the opening balan-
ces and the closing balances, respec-
tively, for the salary debts accounts.
Stabiliți conturile materiale pentru
care se vor efectua teste de detaliu,
respectiv reconciliere cu documente
justificative din Secțiunea P./ Esta-
blish the material and reconciliation
accounts, respectively, for which
detail tests will be performed, with
justifying documents in Section P.
(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)
Asigurați-vă asupra evaluării și acura- În urma centralizării su-
teței soldurilor finale ale conturilor de melor de plată aferente
salarii și asimilate./ Assure upon the salariilor, contribuțiilor
evaluation and accuracy of the final salariale și impozitului
salary accounts and salary assimilated aferent aflate în sold la
accounts. sfârșitul anului și a verifi-
cării dacă acestea au fost
plătite, ne-am asigurat
asupra evaluării corecte și
acurateței soldurilor finale
ale conturilor de salarii./
We assured upon the
E1
100%

value of the balances of


2. și P.1.2 A.D D.M.
the salary accounts at the
E4
end of the audited period,
by conducting comparison
analyses for 2014 towards
2013. As consequence of
centralising the results of
these analyses, we arrived
at the conclusion that the
balances of the salary
debts accounts have not
registered significant va-
riations compared to the
previous period.

66 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)


Verificați plata salariilor, a
contribuțiilor salariale și a impozitului
pe salarii aflate în sold la sfârșitul
perioadei auditate./ Verify the
payments of salaries, of the salary
contributions and of the tax on salaries
existing in the balance at the end of
the audited period.
Asigurați-vă asupra existenței, valorii În urma recalculului sala-
și acurateței salariilor și a riului net, nu am constatat
contribuțiilor aferente înregistrate de diferențe față de evidența
societate./ Assure as concerns the societății. Salariul brut de

Eșantion 10 angajați/ Sample of 10 employees


existence, value and accuracy of încadrare prezentat în sta-
salaries and of the related tul de salarii este în con-
contributions recorded by the cordanță cu salariul brut
company. din contractul individual
de muncă/ actele adițio-
E1, nale./ As consequence of
3. E2, P.1.3 A.D D.M. the recalculation of the
E4 net salary, we did not find
out differences compared
to the records of the com-
pany. The gross salary of
employment submitted in
the payroll is in accor-
dance with the gross sa-
lary in the Employment
Agreement/ Addenda.
Comparați un eșantion de elemente
din sinteza salariilor cu documentele
care atestă existența angajaților (con-
tracte individuale, acte adiționale)
asigurându-vă, totodată, și de corecti-
tudinea calculului salariului net.
Verificați salariul brut de bază, sporu-
rile și bonusurile realizate, contribu-
țiile sociale obligatorii reținute, acor-
darea corespunzătoare a deducerilor,
elemente care au condus la determi-
narea impozitului pe salariu și implicit
la stabilirea salariului net. / Compare a
sample of items from the salaries
synthesis with the documents certi-
fying the existence of the employees

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 67


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)


(Employment Agreements, Addend),
assuring, at the same time, of the
correctness also of the net salary cal-
culation. Verify the basic gross salary,
the increases and the bonuses achie-
ved, the mandatory social contribu-
tions retained, the appropriate deduc-
tions granting, items that led to deter-
mining the tax on salary and implicitly
of the net salary.
Asigurați-vă asupra valorii, comple- Prin reconcilierile efec-
titudinii și acurateței contribuțiilor tuate între statele de salarii
raportate de societate în declarațiile şi declarațiile fiscale 112 şi
fiscale./ Assure upon the value, com- 100, ne-am asigurat asupra
pleteness and accuracy of the con- valorii, completitudinii şi
tributions compared with those stated acurateței contribuțiilor
by the company in the Tax Returns. raportate de societate.
De asemenea, contribu-
țiile au fost declarate în
termenele legale. În urma
discuțiilor purtate cu re-
prezentanții societății, am
concluzionat faptul că so-
cietatea nu declară oblige-
Reconciliere/ Reconciliation

țiile privitoare la fondul


pentru handicapaţi întru-
E1 cât desfășoară tranzacții
4. E3 P.1.4 A.D D.M. cu societăți protejate./ By
E4 the reconciliations made
between the payrolls and
the Tax Returns 112 and
100, we assured upon the
value, completeness And
accuracy of the contribu-
tions reported by the com-
pany. At the same time,
the contributions have
been declared within legal
terms. As consequence of
the discussion had with
the representatives of the
company, we arrived to
the conclusion that the
company does not declare
the obligations concerning

68 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

(1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)


the fund for disabled per-
sons, because it carries
out transaction with pro-
tected companies.
5. Asigurați-vă cu privire la comple-
titudinea prevederilor Contractului
Colectiv de Muncă./ Assure as con- În urma verificării Con-
cerns the completeness of the provi- tractului Colectiv de Mun-
sions of the Collective Employment ca la nivel de unitate ne-
Agreement. am asigurat cu privire la
Verificați autorizarea majorării colec- completitudinea prevde-
tive a salariilor, a bonusurilor și a altor rilor din cadrul acestuia./
beneficii acordate salariaților. Anali-
100%
As consequence of very-
E3 P.1.5 A.D D.M.
zați respectarea prevederilor legale cu fying the Collective Em-
privire la Contractul Colectiv de ployment Agreement at
Muncă la nivel de unitate./ Verify the the unit level we assured
authorisation of collective increase of as concerns the comple-
salaries, of bonuses and of other bene- teness of the provisions
fits granted to employees. Analyse the within it.
compliance of the legal provisions as
concerns the Collective Employment
Agreement at the level of unitt.

În concluzie, cu excepția aspectelor su- In conclusion, except the aspects sub-


puse atenției persoanei însărcinate cu revi- mitted to the attention of the person in char-
zuirea, am obținut o asigurare rezonabilă că ge with the revision, we have obtained a
salariile: reasonable assurance that the salaries:
1. Au fost înregistrate corect și în 1. Were correctly and entirely recorded.
totalitate. Exhaustivitatea – E1 Exhaustivity – E
2. Există și aparțin societății. Exactitatea 2. They are existing and belong to the
prin realitatea lor – E2 company –Exactness by their reality –
3. Sunt corect evaluate în bilanț. E2
Exactitatea – E3 3. They are correctly evaluated in the
4. Sunt prezentate corect în situațiile fi- balance Sheet – Accuracy – E3
nanciare, în conformitate cu standar- 4. The financial statements are correctly
dele contabile – P submitted, in accordance with the
Probele de audit le obținem prin apli- accounting standards – P
carea procedurilor de audit conform progra- We have obtained the audit evidences by
mului de mai sus pentru revizuirea sintezei applying the audit procedures according to
costurilor salariale, sociale și fiscale. Toate the above-mentioned programme for the
procedurile de obținere a probelor de audit revisions of the synthesis of salary, social
cu privire la conturile sintetice și analitice, de and fiscal costs. All the Procedures of obtai-
recalculare a impozitului pe veniturile din ning the audit evidences concerning the

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 69


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

salarii, plata acestora, extrasele de cont și synthetic and analytic accounts, of recalcu-
balanța analitică și contribuțiile aferente vin lation of the taxes on salary incomes, their
să confirme maturitatea cu care auditorul payment, the statements of accounts and the
tratează fiecare componentă de auditat din analytical Balance Sheet and the Profit and
bilanț, cont de profit și pierdere. Loss Account.
Inspecția înregistrărilor și a documente- The inspection of the records and docu-
lor furnizează probe de audit cu grade variate ments provide audit evidences with various
de credibilitate, în funcție de natura și sursa degree of credibility, depending on their
acestora. Informațiile principale care caracte- nature and source. The main information
rizează fluxul operațional privind auditul that characterises the operational flow con-
financiar cu privire la Secțiunea „Salarii” sunt cerning the financial audit regarding the
furnizate de Departamentul Resurse umane. Section „Salaries” are provided by the Hu-
Informațiile solicitate de auditor clientului vor man Resources Department. The informa-
constitui repere pentru obținerea probelor de tion requested by the auditor from the client
audit: contractul colectiv de muncă încheiat la swill represent references to obtain the audit
nivel de unitate; statele de salarii aferente evidences: the Collective Employment Ag-
perioadei analizate, declarațiile fiscale lunare reement concluded at the level of unit; the
aferente contribuțiilor salariale, organigrama payrolls related to the analysed period, the
actualizată a întreprinderii și a departamentului monthly Tax Returns related to the salary
financiar-contabil (Ref. C.3), balanța de veri- contributions, the company and the depart-
ficare analitică la 31.12.N, în format electro- ment updated flow chart (Ref. C.3), the
nic, lista personaelor responsabile cu contracte analytical Trial Balance at 31.12.N in elect-
de muncă, fișe de post, situația primelor acor- ronic format, the list of persons in charge
date în anul N pentru activitatea din cursul with Employment Agreement, Job Descrip-
anului auditat, dosare de personal pentru un tions, statements of the granted bonuses in
eșantion de n angajați. Existența acestor infor- year N for the activity during the audited
mații, actualizarea și păstrarea lor, conduc la year, personnel files with a sample for n
minimizarea costurilor fiscale de exploatare, employees. The existence of this informa-
dar și a celor invizibile datorate mecanismului tion, its updates and keeping, lead to mini-
fiscal din ce în ce mai complex. mizing the fiscal costs of operation and also
Testele de refacere şi parcurgere a of the invisible costs due to the more and
controalelor pe fluxul de salarii arată dacă more complex fiscal mechanism.
managementul a proiectat un sistem de con- The tests of remaking and passing
trol intern și acesta funcționează și monitori- through controls on the salary flows show
zează aceste controale sunt monitorizate de if the management has projected an internal
personal competent în domeniu. system control and this is operating and if it
Obiectivul acestor controale privind re- monitors these controls by a competent
sursele umane pentru pre-angajare, angajare personnel in the field.
și remunerarea salariaților și monitorizarea The objective of these controls con-
lor are loc prin teste de parcurgere în baza cerning human resources for pre-employ-
documentelor justificative. ment, employment and remuneration of the
Procedurile de audit pentru obține- employees and their monitoring take place
rea probelor de audit sunt intervievarea, by tests of passing through based on justi-
observarea, refacerea controalelor. fying documents.

70 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

4. Rezultatele noastre de cercetare The audit procedures for obtaining


validează cele două ipoteze. Rămâne voința audit evidences are: interviewing, obser-
organismelor de reglementare să accepte mo- vation, control remaking.
dificările privind criteriile pentru entități care 4. Our research results validate the
trebuie să auditeze informațiile financiare din two hypotheses. There remains the will of
situații. the regulatory bodies to accept the exchan-
Concluzii: ges concerning the criteria for the entities
− Cele două ipoteze mai sus sunt verifi- which should audit the financial information
cate. Un beneficiu al auditului financiar from the statements.
îl reprezintă faptul că acesta este reali- Conclusions:
zat de către o echipă din exteriorul − The two hypotheses are verified. A bene-
companiei, beneficiind astfel de o opi- fit of the financial audit is represented by
nie obiectivă în ceea ce privește entita- the fact that this is conducted by a team
tea. Pe de altă parte, prin efectuarea from outside the company, benefitting
unui audit de calitate, putem facilita this by an objective opinion as concerns
recomandări entității, se reduc costurile the entity.
fiscale invizibile și cele pe care entita- − On the other hand, by conducting a qua-
tea trebuie să le achite la termen. De lity audit, we mean facilitate recommen-
asemenea, auditul financiar facilitează dations to the entity, invisible fiscal costs
procesul de obținere a unor împrumu- and those entity should pay in due term
turi bancare esențiale în cadrul firmei și are reduced. The financial audit facilita-
în relația cu investitorii. tes also the process of obtaining bank
− În cazul entităților care au obligații le- credit essential within the company and
gale privind auditul statutar, auditul in the relation with the investors.
componentei fiscale este o parte intrin- − In case of the entities which have legal
secă a auditului statutar, întrucât nu obligations concerning the statutory au-
poate fi exprimată o opinie fără rezervă dit, the fiscal component audit is an in-
privind situațiile financiare, fără a avea trinsic part of the statutory audit, because
în vedere riscul fiscal. an opinion without reserves on the finan-
− Auditul financiar prin multiple proce- cial statements cannot be expressed wit-
duri și tehnici de audit, poate să reducă hout having in view the fiscal risk.
riscul de audit prin analiza celor trei ca- − The financial audit by multiple audit
tegorii de riscuri: risc inerent pur, risc procedures and techniques can reduce the
inerent specific și risc de control. Un audit risk by the analysis of the three
diagnostic real al obligațiilor fiscale ale categories of risk: pure inherent risk,
unei entități prin audit financiar, pe specific inherent risk and control risk. A
această bază, permite organizarea unei real diagnosis of the fiscal; obligations of
gestiuni fiscale performante de către an entity by financial audit, on this basis,
management, care să minimizeze riscul allows the organisation of a performant
fiscal. Așa se şi explică faptul că, în con- fiscal management that minimizes the
textul unei legislații fiscale complexe, fiscal risk.
insuficient de clare şi puțin predictibilă − Based on our arguments, CAFR as public
componenta obligațiilor fiscale face interest body together with the Ministry
obiectul atenției auditorului financiar.

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 71


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

− În baza argumentelor noastre, CAFR ca of Public Finance and the national Admi-
organism de interes public împreună cu nistration of Tax Administration and the
Ministerul Finanțelor Publice, ANAF și representatives of the private and public
reprezentanți ai entităților private și pu- entities may develop separate missions of
blice pot să dezvolte misiunile de asi- assurance with special purpose, for the
gurare cu scop special distinct pentru minimizing the fiscal risk and of the
minimizarea riscului fiscal și a costuri- costs of operation, including the invi-
lor de exploatare, inclusiv cele invizibile. sible ones.
− Ministerul Finanțelor Publice ar putea − Thus the Ministry of Public Finance may
amenda criteriile de mărime, în sensul amend the size criteria, in the meaning
micșorării lor astfel, încât să benefi- that a larger category of entities benefit
cieze de audit financiar o categorie mai of financial audit.
mare de entități. − Having in view the fact that the audit
− Având în vedere faptul că probele de evidences are accumulated based on the
audit sunt acumulate în baza documen- accounting documents and of other infor-
telor contabile și a altor informații în mation based on the audit procedures
baza procedurilor de audit aplicate de applied by the auditor to validate the
auditor, pentru a valida realitatea veni- reality of the incomes, of the expenses,
turilor, a cheltuielilor, bazele de calcul the calculation bases for taxes by their
pentru impozite prin exactitatea lor, accuracy, exhaustively and their sub-
exhaustivitatea și prezentarea lor, audi- mittal, the financial audit represents a
tul financiar reprezintă un domeniu de research field that minimizes the fiscal
cercetare care minimizează riscul fiscal risk and enhances the credibility of the
și dă un spor de credibilitate întregului entire set of financial statements.
set de situații financiare.

Bibliografie/Bibliography:
1. POPA Nicu, POPA Adriana Florina, Impozitele şi taxele reglementate de Codul Fiscal:
exemple practice, Contraplus, 2008. 304 p. ISBN 978-973-88247-7-5.
2. ARENS și LOEBBECKE, Audit. O abordare integrată, Editura ARC, Bucureşti 2010.
3. NAVARRO GOMOLLON A.J., BERNARD MORCATE C., Las sanciones impuestas a los
auditores: un indicador de la calidad de las auditorías, Revista Partida doble, nr. 156,
iunie, 2004.
4. WEAVER Lisa, ISA 200 – Punctul de pornire în înțelegerea standardelor clarificate,
Revista Audit Financiar, nr. 1, 2011, pag. 39-42.
5. Ghid privind auditul calităţii, Editura Irecson, Bucureşti 2010.
6. ISA 315 – Identificarea şi evaluarea riscurilor de natură semnificativă
7. ISA 330 – Răspunsul auditorului la riscurile evaluate
8. ISA 500 – Probe de audit
9. ISA 520 – Proceduri analitice
10. ISA 530 – Eșantionarea în audit
11. Codul Fiscal, 2014, actualizat cu modificări ulterioare, 2014.

72 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

657.412.7 657.412.7

CONTABILITATEA ACCOUNTING
PROVIZIOANELOR PENTRU PLATA PROVISIONS
CONCEDIILOR FOR VACATION PAY
Drd. Anna CEBOTARI, ASEM PhD candidate Anna CEBOTARI, ASEM
annalungu@cartier.md annalungu@cartier.md
În articolul prezentat, sunt propuse spre In the presented article are proposed for
examinare aspectele teoretice aferente noțiunii examination theoretical aspects related to the
de provizion. Autorul descrie modul de calcul notion of provision. The authors describe the
și contabilizare a provizioanelor pentru plata method of calculation and accounting for
concediilor de odihnă. De asemenea, se exa- provisions regarding the payment of leave.
minează aspectele fiscale aferente acestei
probleme. Key words: provision, employees, salary,
Cuvinte-cheie: provizion, angajați, sala- average salary in one day, annual leave, debt,
riu, salariu mediu pe o zi, concediu de odihnă, uncertain value, with debt chargeability.
datorie, valoare incertă, datorii cu exigibilitate. JEL: M14
JEL: M14
Introducere Introduction
Provizioanele, conform SNC ,,Capital Provisions according to the NAS “Own
propriu și datorii”, în continuare, SNC ,,CPD”, capital and duties” hereinafter NAS “OCD”
reprezintă datoriile cu exigibilitate sau valoare represents debts with chargeability or uncer-
incertă. Deci, singura diferență dintre datoriile tain value. So, the only difference between
normale și provizion constă în faptul că normal and debt provision is that the amount
valoarea datoriei trebuie estimată și achitată, of debt is to be estimated and paid, the pro-
provizionul, însă, nu. Conform SNC ,,CPD” vision is not.
[6, p.118] provizioanele se recunosc datorită According to NAS “OCD” provisions
respectării simultane a următoarelor condiții: are recognized respecting simultaneously the
1. Există o obligaţie generată de un eve- following conditions:
niment anterior; 1. A present obligation (legal or con-
2. Este probabil ca o ieşire de resurse structive) arisen as a result of past
purtătoare de beneficii economice să event (the obligation event).
fie necesară pentru onorarea obliga- 2. Payment is probable (more likely
ţiei respective; than not), and
3. Poate fi realizată o estimare credi- 3. The amount can be estimated relia-
bilă curentă a valorii obligaţiei.
bly.
Astfel, avem o situație contradictorie:
Thus, we have a contradictory situation:
definiția provizionului prevede valoarea in-
definition provision provides its uncertain
certă a acestuia, iar criteriul de recunoaștere
value and recognition criteria related –
aferent – determinarea credibilă a valorii lui.
determination of credible value. Therefore it
În consecință, este necesară soluționarea dile-
mei: dacă valoarea este credibil determinată, is necessary to solve the dilemma: if the value
atunci ea nu poate fi incertă, sau dacă valoa- is reliably determined then it cannot be

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 73


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

rea provizionului este incertă, ea nu poate fi uncertain or if the provision is uncertain, it


credibil determinată. Suntem de părerea că va- cannot be reliably determined. We believe
loarea provizionului nu poate fi incertă. Cu that value cannot be uncertain. Unfortunately,
regret, cazul menționat nu este unicul din IFRS the case mentioned is not the only the IFRS
conform cărora criteriul respectiv de recu- according to which criterion recognition
noaștere a elementului contabil este prezentat accounting element is presented as part of its
ca parte integrantă a definiției acestuia. definition.
Metode aplicate, contabilizare și tra- Methods applied: accounting and tax
tament fiscal treatment
Metodele aplicate pentru plata, consti- Methods applicable payment, the esta-
tuirea și utilizarea provizioanelor pentru con- blishment and use of provisions for rest in
cediile de odihnă în contabilitate sunt diferite
accounting are different and differentiated by
și se diferențiază, de la structura acestora, pro-
their structure, methods of calculation, field
cedeele de calcul, domeniu de aplicare până la
of application to retrieve data and their repre-
obținerea datelor și prezentarea lor în situațiile
sentation in financial situations. Important is
financiare. Prezintă importanță calitatea date-
data quality so that ultimately users to be
lor, astfel, ca, în final, utilizatorii să benefici-
presented with accurate, error free, useful and
eze de informații corecte, utile și relevante,
relevant.
fără erori.
In respect of the employees of the entity,
În partea ce ține de angajații entității,
provision is made for certain circumstances
provizioanele se constituie pentru anumite
cazuri, cum ar fi: such as:
− recompensele personalului pentru re- − Rewards staff for annual activity
zultatele activității anuale, results,
− plata concediilor de odihnă, − Payment of leave,
− pensii și alte obligații asemănătoare, − Pensions and other similar obliga-
− plata concediului medical, tions,
− alte scopuri stabilite de legislație sau de − Sick Pay,
conducerea entităților. − Other purposes established by legisla-
Provizioanele pentru plata concediilor tion or by the management entity.
pot fi calculate prin diverse metode. Exami- Provision for vacation pay can be cal-
narea surselor bibliografice ne permite să culated in different ways. Examination of
menționăm principalele dintre ele: bibliographic sources allows us to mention
− în baza salariului mediu pe o zi efectiv the main of them:
(calculat pentru întregul personal, pe fie- − Based on the average salary for a day
care angajat, pe categorii de angajați); (calculated for all staff, each employee
− în baza salariului mediu pe o zi plani- by category of employees);
ficat; − Based on average salary one day
− metoda normativă. planned;
Conform Codului Muncii, art. 112 − Normative method.
alin.(1), concediul anual de odihnă plătit este Under the Labour Code, art. 112 para-
garantat tuturor angajaților. Entitatea trebuie să graph (1) paid annual leave is guaranteed to
asigure fiecărui salariat acordarea concediului all employees. The entity must provide each

74 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

anual de odihnă. El se acordă conform unui employee annual leave grant. It will be deli-
grafic întocmit, aprobat de conducerea entității vered according to a schedule drawn up,
și adus la cunoștință angajaților. approved by management and announced to
Angajații entităților, de regulă, pleacă employees.
în concediul anual în lunile de vară (iunie- Employees entity, usually go on annual
august), ceea ce creează mari dificultăți în leave in the summer months (June-August)
procesul de producție, iar ca acesta să nu fie which gives a hardship for the production
întrerupt, de obicei, angajații care pleacă în process, and this are not interrupted depar-
concediu sunt înlocuiți. Entitatea este nevoită, ting employees is leave are replaced. The
în asemenea cazuri, să calculeze salariile per-
entity is obliged in such cases to calculate
sonalului care înlocuiește persoanele plecate
staff salaries replacing people who left for
în concedii și, respectiv, sumele celor care au
holidays and that the amounts of which have
plecat în concediu, ceea ce face ca, într-un
gone on leave, making a final product cost
final, costul produselor și cheltuielile pentru
and expenses during the reported period is
perioada dată să fie mai mare decât în cele-
higher than in other months of the reporting
lalte luni ale perioadei de gestiune. Reiese că
pentru lunile iunie-august, costul produselor period. It appears that for July and August,
fabricate va fi majorat artificial, în raport cu the cost of manufactured products will be
celelalte luni, ceea ce nu este corect. Respec- inflated compared to other months, which is
tând principiile contabile privind uniformita- not correct. For uniform accounting prin-
tea, pragul de semnificație și prudență, plata ciples, materiality and prudence, vacation pay
concediilor trebuie efectuată în mod uniform must be carried out evenly throughout the
pe parcursul anului de gestiune, iar pentru reporting year, and for this will be an entity’s
aceasta, se va constitui un provizion pentru allowance for staff. Result the entities that
personalul entității. De aici, rezultă că entită- have a kind of seasonal activities, a techno-
țile care au un gen de activitate sezonieră, un logy that cannot be interrupted or have a large
proces tehnologic ce nu poate fi întrerupt sau number of workers involved in the manu-
au un număr impunător de muncitori, care facture of products, services need to establish
participă la fabricarea produselor, prestarea provisions for rest.
serviciilor, trebuie să constituie provizioane The accounting provisions for vacation
pentru concediile de odihnă. pay following entities will lead to legislative
În contabililitatea provizioanelor pentru and normative acts:
plata concediilor, entităţile se vor conduce de
− Labour code;
următoarele acte legislative şi normative:
− Pay Law nr.847-XV from 14.02.2002;
− Codul Muncii;
− The calculation of the average salary,
– Legea salarizării nr. 847 – XV din
approved by Decision Government
14.02.2002;
– Modul de calculare a salariului mediu, R.M. from 26.04.2004;
aprobat prin Hotărârea Guvernului Repu- − IAS 37 “Provisions, Contingent Lia-
blicii Moldova nr. 426 din 26.04.2004; bilities and Contingent Assets” (for
– IAS 37 „Provizioane, datorii contin- entities that will apply international
gente şi active contingente” (pentru accounting standards);
entităţile care vor aplica standardele − NAS “OCD”;
internaţionale de contabilitate); − Plan of accounts of financial-econo-

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 75


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

– S.N.C. ,,CPD”; mic activity of enterprises;


– Planul general de conturi contabile; − Tax Code (hereinafter, TC).
– Codul fiscal (în continuare, CF). In our view, the establishment of any
În opinia noastră, constituirea oricărui provision, including for vacation pay, money
provizion, inclusiv pentru plata concediilor, may be argued, if it has its destination to
poate fi argumentat din punct de vedere eco- cover the costs or expenses conditional on
nomic, dacă el are menirea de a acoperi cos- production of future economic fact – in this
turile sau cheltuielile condiționate de produ- case, leaving employees on annual leave and
cerea unui fapt economic viitor – în cazul dat, calculating their revenues.
plecarea angajaților în concediul de odihnă și The accounting records to reflect the
calcularea îndemnizațiilor aferente. provision for staff vacations; it is intended to
În evidența contabilă, pentru reflectarea account 538 “Current provisioning”. It is
provizionului pentru concediile de odihnă ale necessary that record provisions for this
personalului, este destinat contul 538 ,,Provi-
account to be reflected by the types of
zioane curente”. Este necesar ca evidența pro-
provisions recognized entity by opening sub-
vizioanelor pentru acest cont să fie reflectată
accounts. Such of provisions constituted
după tipurile de provizioane constituite de
amounts will be credited to this account
entitate prin deschiderea subconturilor conta-
bounces in return for expense accounts / cost
bile. Astfel, sumele provizioanelor constituite
that reflects the calculation of wages for the
vor fi reflectate în creditul acestui cont în
category of employees to which the provision
contrapartidă cu conturile de cheltuieli/costuri,
is calculated. Decrease provision is made at
în care se reflectă calculul salariului pentru ca-
the actual amount of allowances paid leaves
tegoria de salariați cărora li se calculează pro-
when they are calculated.
vizionul. Diminuarea provizionului se efec-
tuează la suma efectivă a indemnizațiilor con- After determining the value, the esta-
cediilor de odihnă când acestea sunt calculate. blishment and use of the provision for annual
După determinarea valorii, constituirea leave following generates accounting entries
și utilizarea provizionului pentru concediul de (Table 1).
odihnă generează următoarele înregistrări
contabile (tabelul 1).
Tabelul 1/ Table 1
Modul de reflectare a provizioanelor pentru plata concediilor/
How reflection of provisions for vacation pay
Conținutul
Debit contul/
operației/ Credit contul
Debit Descriere/ Description
Content Credit account
account
operation
1 2 3 4
1. Constituirea 811 538 La suma provizioanelor pentru plata concedii-
provizionului / „Activități de „Provizioane lor constituite pentru muncitorii care participă
Establishment bază”/ „Core curente”/ în mod direct la fabricarea produselor, presta-
provision activities” „Current rea serviciilor, executarea lucrărilor în activi-
provisions” tatea de bază./ The amount of provisions for

76 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

1 2 3 4
vacation pay up for workers involved directly
in the manufacture of goods, services, works
in the main activity.

812 538 La suma provizioanelor pentru plata conce-


,,Activități „Provizioane diilor constituite pentru muncitorii ce prestea-
auxiliare” / curente”/ ză munca în activitățile auxiliare./ The amount
“Activities “Current of provisions for vacation pay for workers who
ancillary” provisions„ perform work created in ancillary activities.
2. Reflectarea La suma provizioanelor pentru plata concedii-
plăților 821 „Costuri lor constituite pentru personalul tehnic și de
538
concediului de indirecte de ingineri (șeful secției, reglori, tehnologi, me-
„Provizioane
odihnă în luna producție” / canici, inginer etc.) al secției. / The amount of
curente”/
acordării “Indirect provisions for vacation pay up for technical
“Current
concediului / production staff and engineers (section chief, adjust,
provisions”
Reflection of costs” technologists, mechanics, engineers, etc.) of
payments in the the department.
month of the
538 În funcție de destinația muncii prestate de
leave granted
„Provizioane către muncitori / Depending on the destina-
leave 121, 123, 712,
curente”/ tion of the work performed by workers
713, 714
“Current
provisions”
La suma primelor de asistență medicală, în
538
541 „Datorii cazul când plata și calculul indemnizațiilor
„Provizioane
preliminate” / pentru concediu au loc în luni diferite. / The
curente” /
“Debts sum of the first healthcare payment and in
“Current
preliminary” case the calculation of holiday allowances are
provisions”
held in different months.
3. Achitarea su- La suma achitării indemnizațiilor pentru con-
241 „Casa”/
melor plății 531 „Datorii cediu./ The sum of paying allowances for the
„Cassa” 242
pentru concediu, față de holidays.
„Conturi
după ce au fost personal
curente în
efectuate reți- privind
monedă
nerea impozite- retribuirea
națională” /
lor / The pay- muncii” /
“Current
ment of payment “Personal
accounts in
for leave, after debt to the
national
being carried remuneration”
currency”
withholding tax

Sursa: elaborat de autor/ Source: elaborated by author

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 77


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

În continuare, propunem spre examinare Let's examine the methods of formation


metode de constituire și utilizare a provizioane- and use of provisions for vacation pay men-
lor pentru plata concediilor menționate mai sus. tioned above.
1. Metoda constituirii provizionului în 1. Method constitution provision on
baza salariului mediu pe o zi efectiv pentru the basis of average salary for all staff one
întregul personal day
Conform acestei metode, suma provi- Under this method the amount of the
zionului poate fi determinată pe fiecare anga- provision can be determined each individual
jat în parte sau pe categorii de angajați cu- employee or groups of employees including
prinzând tot personalul. Metoda în cauză este all personnel. The method in question is the
cea mai simplă dintre celelalte. simplest of the other.
Provizionul, în cazul dat, va fi egal cu The provision in this case will be equal
produsul dintre mărimea salariului mediu pe with the size of the average wage actually one
o zi efectiv și a numărului de zile neutilizate day and the number of days of unused leave
de concediu la data calculării, la care se va at the time of calculation, which will insert
însuma suma contribuțiilor de asigurări so- the amount of social insurance contributions
ciale și a primei obligatorii de asistență medi- and mandatory nurse first, after the rela-
cală, după relația: tionship:
PR = Sz × Nr.zn +{ [(Sz × Nr.zn) × 23%] + [(Sz × Nr.zn) × 4,5%]}
Unde: Where:
PR – mărimea provizionului, lei, PR – size provision, MDL,
Sz – salariul mediu pe o zi, lei, Sz – the average wage on a daily, MDL,
Nr.zn – numărului de zile neutilizate de Nr.zn – the number of days of unused
concediu la data calculării, zile, leave at the time of calculation, days,
[(Sz × Nr.zn) × 23%] – calculul contri- [(Sz × Nr.zn) × 23%] – calculating social
buțiilor de asigurări sociale, lei, security contributions, MDL,
[(Sz × Nr.zn) × 4,5%] – calculul prime- [(Sz × Nr.xn) × 4.5%] – calculation of
lor de asigurare obligatorie de asistență premiums for compulsory nurse MDL.
medicală, lei. The information related to the number
Informația aferentă numărului de zile ne- of days of unused leave is provided section
utilizate de concediu este furnizată de secția human resource.
cadre. Salariul mediu pe o zi se calculează în The average salary for one day is calcu-
baza prevederilor Modului de calculare a sala- lated based on provisions The calculation of
riului mediu, aprobat prin Hotărârea Guvernu- the average salary, approved by Government
lui Republicii Moldova nr. 426 din 26.04.2004. Decision R.M. nr. 426 from 26.04.2004.
Exemplul 1 Example 1
Entitatea ,,Metropola” SRL, în politi- “Metropolis entity” S.R.L., its account-
cile sale contabile, a menționat că, la finele ting policies mentioned that at the end of
fiecărui trimestru, constituie provizion pentru each quarter is provision for paid leave, and
concediile plătite, iar metoda de calcul al the method of calculating the allowance is
provizionului este cea în baza salariului me- based on daily average salary for all staff.
diu pe zi pentru întregul personal. Conform
According to data provided by specialists
datelor furnizate de specialiștii din secția
from department cadres at January 1, 2016,
cadre, la 01 ianuarie 2016, concedii neutili-
unused holidays for 2015 do not exist. So,

78 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

zate pentru anul 2015 nu există. Deci, la unused allowance from the previous period
01.01.2016, provizionul neutilizat al perioa- 01/01/2016 to leave will be equal to zero. On
dei precedente pentru concedii va fi egal cu 31.03.2016, the total number of unused
zero. La 31.03.2016, numărul total de zile de vacation days was:
concediu neutilizat a constituit: − 35 days of leave for workers in the
− 35 de zile de concediu pentru muncito- core business
rii din activitatea de bază − 6 days of leave for workers serving
− 6 zile de concediu pentru muncitorii ce subdivisions,
deservesc subdiviziunile, − 13 days of leave for administrative
− 13 zile de concediu pentru personalul staff.
administrativ. The average wage per day for a period
Salariul mediu pe o zi, pentru perioada 01.01.2016-31.03.2016 to be MDL 210.
01.01.2016-31.03.2016, a constitui 210 lei. Average monthly wage per employee in
Salariul mediu lunar pentru un angajat this period was MDL 5990.
în această perioadă a fost de 5990 lei. According to initial data are drawn
Conform datelor inițiale, se întocmesc following calculations:
următoarele calcule: • The amount of unused annual leave
• Suma indemnizației pentru concediul allowance for the situation of
de odihnă neutilizat, la situația din 03.31.2016, will be:
31.03.2016, va constitui: MDL 11340 (54 days * MDL 210)
11340 lei (54 zile * 210 lei)
• Social security contributions:
• Contribuțiile de asigurări sociale: MDL 2606,20 (MDL 11340 * 23%)
2606,20 lei (11340 lei * 23%)
• The first mandatory health insurance:
• Primele de asigurare obligatorie de
MDL 510,30 (MDL 11340 * 4,5%)
asistență medicală:
• Amount of the provision at 03.31.2016:
510,30 lei (11340 lei * 4,5 %)
MDL 14458,50 (MDL 11340 + MDL
• Suma provizionului la 31.03.2016:
2606,20 + MDL 510,30)
14458,50 lei (11340 lei + 2606,20 lei
Accounting records will generate on
+510,30 lei)
31/03/2016 as follows:
Înregistrările contabile vor genera, la
− provision for the establishment of leave
data de 31.03.2016:
allowances for workers in the core
− constituirea provizionului pentru indem-
business which directly participate in the
nizațiile concediilor de odihnă pentru
production of concrete:
muncitorii din activitatea de bază care,
Debit 811 “the base activity” – MDL
în mod direct, participă la fabricarea
produselor concrete: 9371,25
Debit 811 „Activități de bază” – − technical staff and engineers:
9371,25 lei Debit 821 “indirect production costs” –
− personalul tehnic și de ingineri: MDL 1606,50
Debit 821 „Costuri indirect de produc- − administrative staff:
ție” – 1606,50 lei Debit 713 “administrative costs” –
− personalul administrativ: MDL 3480,75
Debit 713 „Cheltuieli administrative” Credit 538 “current provisioning” –
– 3480,75 lei MDL 14458,50

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 79


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Credit 538 „Provizioane curente” – The disadvantage of this method: the


14458,50 lei sum of the allowance will not coincide with
Dezavantajul acestei metode: suma pro- the actual amount of indemnities for the
vizionului constituit nu va coincide cu suma entity will be calculated at the time the cause
efectivă a indemnizațiilor pentru concediile pe economic future, related information are not
care entitatea le va calcula la momentul pro- as accurate and relevant. In order to eliminate
ducerii faptului economic viitor, informațiile this drawback, we propose calculating the
aferente nu sunt atât de precise și relevante. În provision for each worker individually, using
scopul înlăturării acestui inconvenient, propu- the average salary for a day.
nem calculul provizionului pentru fiecare mun- Different from the previous version this
citor în parte, utilizând salariul mediu pe o zi. method of calculation is more accurate
Spre deosebire de varianta precedentă, because it provides more accurate informa-
această modalitate de calcul este mai corectă, tion about the salary of each staff. In order to
deoarece furnizează informații mai exacte des- determine the amount of the provision is
pre mărimea salariilor fiecărei categorii de per- necessary to keep track of unused leave days
sonal. Pentru a determina valoarea provizio- per employee. The size of the provision will
nului, este necesar să se țină evidența zilelor ne- be determined by the formula:
utilizate de concediu pe fiecare angajat. Mări-
mea provizionului va fi determinată după
formula:
PRa = Sz × Nr.zn + {[(Sz × Nr.zn) × 23%] + [(Sz × Nr.zn) × 4,5%]}
PR = ∑ Pra,
Unde: Where:
PRa – suma provizionului pentru un sin- PRa – the provision for one employee,
gur angajat, lei; MDL;
PR – suma provizionului pentru indem- PR – size provision, MDL;
nizațiile de concediu, lei; Sz – the average wage on a daily, MDL;
Sz – salariul mediu pe o zi, lei; Nr.zn – the number of days of unused
Nr.zn – numărului de zile de concediu leave at the time of calculation, days;
neutilizate la data calculării, zile; [(Sz × Nr.zn) × 23%] – calculating social
[(Sz × Nr.zn) × 23%] – contribuțiile de security contributions, MDL;
asigurări sociale, lei; [(Sz × Nr.xn) × 4.5%] – calculation of
[(Sz × Nr.zn) × 4,5%] – primele de asigu- premiums for compulsory nurse MDL.
rare obligatorie de asistență medicală, lei. During the period of work, each em-
Pe parcursul perioadei de lucru, fiecărui ployee is calculated the number of days off that
angajat i se calculează numărul de zile de con- was not used by cumulating. For this reason, it
cediu ce nu au fost utilizate prin cumulare. Din would be logical to calculate the accumulated
acest motiv, logic ar fi să calculăm zilele cumu- leave days per employee at the end of the
late de concediu pe fiecare angajat la finele pe- reporting period, namely the end of each month
rioadei de raportare, mai exact la finele fiecărei to reflect data as accurate.
luni, pentru a reflecta datele cât mai exact. Number of days of annual leave to which
Numărul de zile de concediu de odihnă, la care the employee is entitled at the end of each
are dreptul angajatul la finele fiecărei luni, este month equals 2.33 days. If the entity will be
egal cu 2,33 zile. Dacă entitatea va constitui quarterly allowance, the number of holidays
provizion trimestrial, numărul zilelor de conce-

80 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

diu neutilizat va fi de 7 zile (28 zile de conce- will be unused for 7 days (28 days holiday /
diu/12 luni * 3 luni). Pentru categoriile de anga- 12 months * 3 months). For the categories of
jați care au dreptul la un concediu mai mare employees who are entitled to leave more than
decât 28 de zile, se va efectua un calcul aparte. 28 days, will perform a special account.
Deși această metodă reflectă informații So this method reflects more accurate
mai exacte, totuși, ea presupune mai multă information, though it requires more work given
muncă acordată calculelor care trebuie efec- the calculations to be made at the end of each
tuate la finele fiecărei luni. month.
Dacă entitățile vor calcula provizionul la If the entity will calculate provision to
finele anului de gestiune pentru anul gestionar end management reporting year future will one
viitor, atunci acestea vor utiliza salariul mediu day use the average wage determined for each
pe o zi determinat pentru fiecare muncitor pe worker during a year and the number of days of
parcursul unui an și numărul de zile de conce- leave to which they are entitled expired on
diu la care au dreptul aceștia la data de 31 December 31 of the year.
decembrie a anului expirat. For the calculation the provision after this
Pentru calculul provizionului după method we use bordereau for calculating the
această metodă, vom utiliza Borderoul de cal- provision reflected in Table 2. According to
cul al provizionului reflectat în tabelul 2. data presented by the establishment at the end
Conform datelor prezentate de entitate la fine- of quarter 1 will be equal to the amount of the
le primului trimestru, suma provizionului va provision MDL 61926.62.
fi egală cu 61926,62 lei.
Tabelul 2/Table 2
Calculul provizionului pentru primul trimestru al anului 2016 /
Calculation of the provision for Q1 yr. 2016
Provizion
Salariul Contribuții de
Nr. zile de
mediu asigurări sociale
Numele/ concediu
pe o și prima
Prenumele Perioada neutilizate,
zi,lei/ Suma obligatorie de
Nr. angajatului (luna)/ zile/ Nr.
The salariilor, lei/ asistență medi- TOTAL,
crt. / Name / Period vacation
average The sum of cală, lei/ social MDL
Surname (month) days
wage for wages, MDL insurance
employee unused,
a day, contributions and
days
MDL mandatory
health first, MDL
1 2 3 4 5 6=4*5 7 = 6*0,275 8=6+7
Ianuarie/
January 309,00 9 2781,00 764,78 3545,78
Februarie/
February 412,00 12 4944,00 1359,60 6303,60
Martie/
1. Cazacu Ion March 356,00 15 5340,00 1468,50 6808,50

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 81


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

1 2 3 4 5 6=4*5 7 = 6*0,275 8=6+7


Ianuarie/
January 226,00 2 452,00 124,30 576,30
Februarie/
February 389,00 4 1684,37 463,20 2147,57
Cojocari Martie/
2. Mihail March 349,00 7 2324,34 639,19 2963,53
Ianuarie/
January 489,00 15 7335,00 2017,13 9352,13
Februarie/
February 250,00 17 4332,50 1191,44 5523,94
Lungu Martie/
3. Elena March 378,00 20 7431,48 2043,66 9475,14
Ianuarie/
January 321,00 8 2568,00 706,20 3274,20
Februarie/
February 545,00 10 5629,85 1548,21 7178,06
Sîrghi Martie/
4. Aurelia March 296,00 13 3747,36 1030,52 4777,88
Ianuarie / January 16748,40
Total provizion constituit
Februarie / February 21153,17
pentru luna/ Total provision
for month Martie / March 24025,05

Sursa: elaborat de autor/ Source: elaborated by author

Această modalitate de calcul poate fi This method of calculation can be per-


efectuată și pe grupe de angajați. Principiul formed on groups of employees. The prin-
de calcul rămâne cel prezentat anterior, cu ciple of calculation remains the only pre-
excepția că muncitorii vor fi clasificați pe viously those workers will be classified in
grupe. groups.
2. Metoda constituirii provizionului în 2. Method constitution provision on
baza salariului mediu pe o zi planificat the basis of average salary one day planned
Salariul mediu pentru o zi mai poate fi The average salary for a day can be used
utilizat pentru calculul provizionului printr-o to calculate the provision through another
altă metodă, doar că, de această dată, se va method only that this time it will use planned.
utiliza cel planificat. Pentru determinarea valo- To determine the amount of the reserve will
rii provizionului, se vor parcuge următorii pași: scroll through the following steps:
1. Se va întocmi graficul concediilor – la 1. The schedule will be established on
începutul perioadei de gestiune, se va leave – the beginning of the manage-

82 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

întocmi lista angajaților care vor bene- ment will draw up the list of employees
ficia de concedii și care trebuie să con- who will benefit from leave and which
țină: numele, prenumele angajatului, must contain: name, surname employee
subdiviziunea în care activează, numă- working subdivision in person, number
rul de zile acordate pentru concediu; of days of the holiday;
2. Se va determina salariul mediu plani- 2. Determine the average salary one day
ficat pe o zi – care este calculat prin ra- planned – which is calculated by the
portul dintre suma totală a salariului pla- ratio of the total amount of wages plan-
nificat pentru perioada de gestiune şi ned for the reporting period the number
numărul de zile lucrătoare în perioada of days in the reporting period. The
de gestiune. Salariul mediu pe o zi se average salary for one day is determi-
determină în baza Hotărârii Guvernului ned based on the Government Decision
Republicii Moldova nr.426 din no. 426 of 26.04.2004 regarding the
26.04.2004 privind aprobarea Modului approval of the calculation of the ave-
de calculare a salariului mediu; rage wage;
3. Se va calcula indemnizațiile pentru pla- 3. Calculate the allowance for vacation
ta concediilor prin produsul salariului pay by product average wage for a day
mediu pentru o zi planificat și al dura- planned and employee leave period,
tei concediului angajatului, conform according to the list drawn up at the
listei întocmite la începutul perioadei de beginning of the reporting period;
gestiune; 4. Will be calculated contributions social
4. Se vor calcula contribuțiile de asigurări insurance and cash bonus mandatory
sociale și prima de asigurare obligatorie health insurance.
de asistență medicală; 5. Determine the coefficient ratio of the
5. Se va determina coeficientul prin rapor- amount paid holidays, including social
tul dintre suma plăților concediilor (in- security contributions and first manda-
clusiv contribuțiile de asigurări sociale tory medical assistance employee wa-
și prima obligatorie de asistență medi- ges by the sum planned for the year;
cală) și suma salariilor angajaților pen- 6. Determine the product provisions for
tru anul planificat; vacation pay salaries coefficient calcu-
6. Se vor determina provizioanele pentru lated and determined at the previous
plata concediilor prin produsul salarii- stage.
lor calculate și al coeficientului deter- Example 2
minat la etapa precedentă. “Metropolis entity” S.R.L. has planned
Exemplul 2 for 2015 a salary fund for workers in the
Entitatea „Metropola” SRL a planificat basic section 26.789 million MDL worth.
pentru anul 2015 un fond de salarizare Total days for this period will be –
pentru muncitorii din secția de bază în sumă 100500. The number of vacation days wor-
de 26789000 lei. kers is 11200. At the end of 2015 it was
Total zile lucrătoare pentru această actually found that there were 100 789 days
perioadă va constitui – 100500. Numărul de worked and wages were calculated in the
zile de concediu al muncitorilor constituie amount of 26.985 million MDL. Unused
11200. La finele anului 2015, s-a constatat vacation days for the year 2015 – 400 days.

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 83


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

că, efectiv, s-au lucrat 100789 de zile și s-au For the first month of 2016, wages were
calculat salarii în sumă de 26985000 lei . Zile 2.2506 million lei, the actual amount of the
de concediu neutilizate pentru anul 2015 – payment of annual leave – 3,290,265 MDL.
400 de zile. Pentru prima lună a anului 2016, The balance of the provision for vaca-
salariile au constituit 2250600 lei, suma efec- tion pay at the beginning of 2015 is 38600
tivă a plății concediilor anuale – 3290265 lei. MDL. According to these initial data are
Soldul provizionului pentru plata con- drawn following calculations:
cediilor, la începutul anului 2015, constituie 1) the average salary for a planned day =
38600 lei. Conform acestor date inițiale, se = MDL 266.56 (MDL 26.789 million /
întocmesc următoarele calcule: 100.5 thousand days);
1) salariul mediu planificat pe o zi = 2) the amount of vacation pay for 2015 =
= 266,56 lei (26789000 lei / 100500 zile); = MDL 2,985,440.80 (MDL 266.56 *
2) suma plăților concediilor pentru anul * 11.2 thousand days);
2015 = 2985440,80 lei (266,56 lei * 3) the social insurance contributions =
* 11200 zile); =MDL 686,651.38 (MDL 2,985,440.80*
3) contribuții de asigurări sociale = * 23%);
= 686651,38 lei (2985440,80 lei * 4) mandatory insurance premiums health-
* 23%); care = MDL 134,344.84
4) primele de asigurare obligatorie de (MDL 2,985,440.80 * 4.5%);
asistență medicală = 134344,84 lei 5) the total amount of indemnities for in-
(2985440,80 lei * 4,5%); cluding related contributions =
5) suma totală a indemnizațiilor pentru con- = MDL 3806437,02;
cedii inclusiv contribuțiile aferente = a. (MDL 2985440,80 + MDL 686651,38 +
=3806437,02 lei (2985440,80 lei + MDL 134544,84);
+686651,38 lei+134544,84 lei); 6) ratio of the sum indemnities for rest to
6) raportul dintre suma indemnizațiilor fund planned wage =
pentru concediile de odihnă și fondul = 0,1421 (MDL 3806437,02/
salarial planificat = 0,1421 /MDL 26789000);
(3806437,02 lei/ 26789000 lei ); 7) provision for vacation pay in the month
7) provizionul pentru plata concediilor în of January 2015 =
luna ianuarie 2015 = 319810 lei =MDL 319810 (MDL 2250600 *
(2250600 lei * 0,1421); 0,1421);
8) suma provizionului constituit în anul 8) the sum of the allowance in 2015 =
2015 = 3834568,50 lei (26985000 lei * = MDL 3834568,50 (MDL 26985000 *
* 0,1421); * 0,1421);
9) soldul provizionului la finele anului de 9) provision balance at end management
gestiune = 136 546, 13 lei {[26985000 = MDL 136 546, 13 {[v26985000 /
lei/100 789 zile* 400 zile]+[(26985000 /100 789 days * 400 days] +
lei/100 789 zile* 400 zile) * 27,5%]}. + [(MDL 26985000 / 100 789 days*
* 400 days) * 27,5%]}.

84 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Tabelul 3/Table 3
Înregistrările contabile aferente constituirii și utilizării provizionului pentru plata
concediilor de odihnă / Accounting records associated with the formation
and use of the provision for payment of leave
Corespondența
Suma,
conturilor /
Nr. Conținutul economic al operațiunilor / lei /
Correspondence
crt. The economic content of operations Amount,
accounts
MDL
Debit / Credit
1 2 3 4 5
1. Ianuarie 2016. Calculul salariului pentru muncitorii din
activitatea de bază/ 2250600 811 531
January 2016. The calculation of wages for workers in the
core business.
2. Ianuarie 2016. Calculul contribuțiilor pentru / January 2016.
The calculation of contributions:
− asigurările sociale/ social insurance 517638 811 533
− prima de asigurare obligatorie de asistență medicală/ 101277 811 541
the first mandatory health insurance
3. Ianuarie 2016. Constituirea provizionului pentru plata 319810 811 538
concediilor muncitorilor din activitatea de bază
Pe parcursul lunilor februarie-decembrie ale anului 2016,
entitatea va constitui provizioane în acest scop în sumă de
3514758,50 lei, total pentru anul 2016 suma provizionului va
constitui 3834568,50 lei.
În funcție de destinația muncii prestate de către muncitori, la
constituirea provizionului, se vor debita conturile 121,712,
713, 812, 821 etc./
January 2016. The establishment of the provision for
vacation pay workers in the core business. During the
months from February to December of 2016, the entity will
be provisions for this purpose in the amount of 3,514,758.50
MDL, total loan loss provision for 2016 will be 3,834,568.50
MDL. Depending on the destination of the work done by
workers from setting up accounts will be debited provision
121 712, 713, 812, 821, etc.
4. Ianuarie-Decembrie 2016. Calcularea indemnizațiilor pentru
concediile de odihnă în lunile acordării concediilor
muncitorilor / la suma totală de 3290265 lei, inclusiv:/
January-December 2016. Calculating allowances for
vacations in the months of granting leave workers to a total
of 3290265 MDL, including:

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 85


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

1 2 3 4 5
la suma indemnizațiilor plătite / the amount of allowances
paid 3290265 538 531
la suma contribuțiilor de asigurări sociale/ the amount of
social security contributions 2580600 533
la suma primelor de asigurare obligatorie de asistență 593538
medicală/ the sum of the first mandatory health insurance 116127 541
5. După efectuarea inventarierii, s-a depistat că provizionul
constituit efectiv a depășit provizionul utilizat.
Se atribuie excedentul provizionului constituit în plus la venit
(1. Se calculează provizionul constituit, luând în considerare 446357,37 538 612
soldul acestuia la începutul și finele anului de gestiune
3736622,37 = 3860 + 3834568,50 – 136546,13
2. Se compară provizionul constituit cu cel utilizat pe
parcursul anului gestionar determinând diferența:
446357,37 = 3736622,37 – 3290265)/
After conducting inventory it was found that the provision
exceeded the provision used effectively constituted.
Is assigned in addition to the allowance surplus income
(1. Calculate the allowance, taking into account its balance at
the beginning and end of management
3736622,37=3860+3834568,50-136546,13
Comparing provision constituted one used during the
reporting year result in differences:
446,357.37 = 3,736,622.37 to 3,290,265)
Sursa: elaborat de autor / Source: elaborated by author
3. Metoda normativă de constituire a 3. The method of establishing norma-
provizionului tive provision
Conform acestei metode provizionul Under this method the reserve is deter-
este determinat în baza procentului din suma mined based on the percentage of total com-
totală a fondului de remunerare a entității. pensation fund entity. Both indicators will be
Ambii indicatori vor fi determinați în baza determined based on the data of previous
datelor din anii precedenți. Metoda prezentată years. The presented method is simple, and it
este una simplă, iar entitatea trebuie să indice shall indicate in its accounting policies that
în politicile sale contabile procentul conform the percentage will be calculated provision.
căruia va fi calculat provizionul. Totuși, vom However we mention that it is not most exact
menționa că nu este cea mai exactă metodă, method, which makes the end of the reporting
ceea ce face ca la sfârșitul perioadei de period the entity to record corrections relating
gestiune entitatea să înregistreze corectările to the provision determined.
aferente provizionului determinat. Example 3
Exemplul 3 The accounting policies of the entity
În politicile contabile a entității ,,Met- “Metropola” SRL is mentioned that the 2016
ropola” SRL se menționează că constituirea constitution provision will be made being

86 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

provizionului pentru anul 2016 se va efectua based on normative method and the per-
având la bază metoda normativă, iar centage of fund provision in the amount of
procentul provizionului în suma fondului de remuneration is 11.3%. Herewith as table 4
remunerare constituie 11,3%. Sintetizate, sub we present data on the calculation of the
forma unui tabel (4), vom prezenta datele cu provision for each month of the reporting
privire la calculul provizionului pentru period.
fiecare lună a perioadei de gestiune.
Tabelul 4/ Table 4
Calculul provizionului pentru plata concediilor în anul 2016, lei/
Calculation of the provision for vacation pay for year 2016, MDL
Suma provizionului inclusiv/ Provision amount inclusive
Fondul de
Contribuții de asigurări sociale
Perioada / remunerare Indemni-
și prima obligatorie de asistență
Period / Remune- zațiile/ Total
medicală/ Contributions to social
ration fund Indemnities
insurance and mandatory health first
1 2 3=2*0,113 4=3*0,275 5=3+4
Ianuarie /
January 736900,00 83269,70 22899,17 106168,87
Februarie/
February 562000,00 63506,00 17464,15 80970,15
Martie/
March 698000,00 78874,00 21690,35 100564,35
Aprilie /
April 598000,00 67574,00 18582,85 86156,85
Mai / May 436000,00 49268,00 13548,70 62816,70
Iunie / June 545600,00 61652,80 16954,52 78607,32
Iulie / July 497000,00 56161,00 15444,28 71605,28
August/
August 395200,00 44657,60 12280,84 56938,44
Septembrie /
September 678000,00 76614,00 21068,85 97682,85
Octombrie /
October 679000,00 76727,00 21099,93 97826,93
Noiembrie /
November 574600,00 64929,80 17855,70 82785,50
Decembrie /
December 856000,00 96728,00 26600,20 123328,20
TOTAL 7256300,00 819961,90 225489,52 1045451,42
Sursa: elaborat de autor/Source: elaborated by author
Pentru anul 2016, entitatea ,,Metropola” SRL va constitui un provizion pentru plata
concediilor în sumă de 1045451,42 lei./ For 2016, the entity “Metropola” SRL will be a
provision for vacation pay in the amount of MDL 1,045,451.42.

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 87


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

La finele anului de gestiune, entităţile At the end of the management entities to


vor efectua inventarierea provizioanelor con- conduct enumeration provisions created, used
stituite, utilizate şi neutilizate, conform Regu- and unused, the Regulation on inventory nr.
lamentului privind inventarierea nr. 60 din 60 of 29.05.2012. Inventory process will
29.05.2012. Procesul inventarierii va consta consist of drawing up a list of workers who
din întocmirea listei muncitorilor care nu au did not use the leave, specifying the number
utilizat concediul, cu specificarea numărului of days and then will determine the balance
de zile, apoi se va determina soldul provizio- of the provision at the end of manager de-
nului la finele anului gestionar în funcție de pending on the method of calculating the pro-
metoda de calcul al provizionului aleasă de
vision mentioned in the chosen entity and
entitate şi menţionată în politicile contabile.
accounting policies. Subsequently carried out
Ulterior, se efectuează următoarele operaţiuni:
the following:
• Se calculează provizionul constituit,
• Calculate the allowance, taking into
luând în considerare soldul acestuia la
account its balance at the beginning
începutul şi finele anului gestionar,
and end of the reporting year,
• Se compară provizionul constituit cu
cel utilizat pe parcursul anului gestio- • Comparing provision constituted one
nar, determinând diferenţa dintre ele și used during the reporting year, deter-
caracterul ei. mining the difference between them
Verificarea se efectuează pe fiecare tip and her character.
de produs fabricat şi serviciu prestat. Verification is carried out on each type
În scopuri fiscale, provizionul pentru of product manufactured and service
plata concediilor se va recunoaşte conform rendered.
art. 31 alin. (2) din CF, care menţionează că Tax purposes provision for vacation pay
nu se permite deducerea defalcărilor în will be recognized as art. 31 paragraph (2) of
fondurile de rezervă, cu excepţia reducerilor TC, which states that no deduction break-
pentru pierderi la active şi la angajamente downs in reserve funds, except for losses on
condiţionale, pentru instituţiile financiare, assets and engagements for financial insti-
efectuate conform alin.(3), şi pentru pierderi tutions carried out as aligned. (3), and losses
la împrumuturi şi dobânzile aferente (provi- on loans and related interests (provisions) for
zioane), pentru organizaţiile de microfinan- microfinance organizations carried out as
ţare, efectuate conform alin.(4). La determi- aligned. (4). When determining the provision
narea provizionului efectiv constituit în actually formed for tax purposes must take
scopuri fiscale, trebuie să se ia în considerare
into account its balance at the beginning
soldul acestuia la începutul şi sfârşitul anului
and end of reported year because if recog-
gestionar, deoarece în cazul recunoaşterii
nizing the cost of manufactured products
costului produselor fabricate (serviciilor
(services) and cost of sales as expenses,
prestate) şi a costului vânzărilor ca cheltuieli,
changing the balance of production in pro-
modificarea soldului producţiei în curs de
gress at the beginning and end manager is
execuţie la începutul şi sfârşitul anului
gestionar în scopuri fiscale se recunoaşte. recognized for tax purposes. According to
Conform SNC „CPD” în cazul în care, pentru NAS ,,CPD” in case to reduction an obli-
stingerea unei obligaţii nu mai este probabilă gation is not probable that an outflow of
o ieşire de resurse purtătoare de beneficii resources embodying economic benefits in

88 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

economice, provizionul se anulează prin de- settlement provision is invalidated by current


contare la venituri curente. revenues.
Provizioanele constituite pentru plata Provisions constitute for vacation pay
concediilor se reflectă în Anexa 2D la Decla- are reflected in annex 2D declaration on
raţia cu privire la impozitul pe venit pe income tax for the tax period (ranks 03014,
perioada fiscală (rândul 03014, coloana 2). column 2). If we use data from Example 2
Dacă vor fi utilizate datele din exemplul 2, this amount will be 3,834,568.50 MDL.
această sumă va constitui 3834568,50 lei. Simultaneously, in the ranks 03016 “Other
Concomitent, în rândul 03016 „Alte cheltuieli expenses related to entrepreneurial activity
legate de activitatea de întreprinzător deduse
deducted from the reserve funds created
din fondurile de rezervă create pe parcursul
during the fiscal year”, col.3 Annex 2D for
anului fiscal”, col.3 din Anexa 2D, în scopuri
tax purposes, to recognize provisions used,
fiscale, se recunosc provizioanele utilizate,
which Example 2 will be the sum of MDL
care, conform exemplului 2, vor constitui
3,290,265. Among 02019, Annex 1D, will
suma de 3290265 lei. În rândul 02019, din
reflect the amount of income recognized in
Anexa 1D, se va reflecta suma venitului recu-
noscut în contabilitatea financiară 446357,37 financial accounting MDL 446,357.37 and
lei şi nerecunoscut în scopuri fiscale. not recognized for tax purposes.

Extras din Anexele 1D şi 2D la Declaraţia VEN12, an.2015 /


Excerpt from the 1D and 2D to the Statement Annexes VEN12, year 2015
Constatat în / Diferenţa /
Ascertained in Difference
Cod/ contabilitatea scopuri
Indicatori / Indicators
Code financiară / fiscale /
col. 3-col. 2
financial for tax
accounting purposes
A 1 2 3 4
Altele (de indicat)/ Other (listed) 02019 446357,37 0 (446357,37)
Total 020 X X (446357,37)
Defalcări în fondurile de rezervă (CF, art. 31,
alin. (2)) / Breakdowns in reserve funds (CF, 03014 3834568,50 0 (3834568,50 )
art. 31, par. (2))
Alte cheltuieli legate de activitatea de între-
prinzător deduse în evidenţa contribuabilului
din fondurile de rezervă create pe parcursul
anului fiscal (CF, art. 31, alin. (2))/ Other
03016 3290265 3290265
expenses related to entrepreneurial activity in
the records of the taxpayer deducted from the
reserve funds created during the fiscal year
(TC, art. 31, par. (2))
Total 030 x X (544303,50)
Sursa: elaborat de autor/Source: elaborated by author

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 89


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

Astfel, suma cu care rezultatul financiar Thus the amount by which the financial
va fi ajustat este – 97946,13 lei (544303,50 – results will be adjusted is – MDL 97946.13
446357,37). (544,303.50 to 446,357.37).
Concluzii Conclusions
Spre final, putem afirma că provizioanele Towards the end we can say that pro-
reprezintă suma pe care entitatea urmează să o vision is the amount the entity will be paying in
plătească, în mod normal, la data bilanțului normally at the balance sheet date to reduction
pentru stingerea obligației. Necesitatea determi- an obligation. Need to determine the exact
nării exacte a sumei provizioanelor reprezintă un amount of provisions is a major objective of the
obiectiv major al companiilor, așa cum informa- company, as the information related to them
ția aferentă acestora va fi reflecatată în situațiile
will be reflected in the financial statements for
financiare pentru utilizatorii interni și externi.
internal and external users. Provisions for
Provizioanele pentru plata concediilor de
payment of holiday are economic arguments.
odihnă sunt argumentate economic. Ele sunt
They are needed to cover the costs / expenses to
necesare pentru acoperirea costurilor/cheltuie-
be from the production of future economic fact.
lilor, care urmează să provină din producerea
faptului economic viitor, se coordonează cu They coordinate with the principle of prudence,
principiul prudenței, cu pragul de semnificație materiality not reflect the period of leave
de a nu reflecta, în perioada concediilor de significant amounts of personnel costs, namely,
odihnă, sume semnificative de costuri cu perso- coordinating and uniformity reflect these costs.
nalul, respectiv, se coordonează și cu unifor- If you do not consider these items easiest and
mitatea reflectării acestor costuri. Dacă nu vor less costly method is provisioning for unused
fi luate în considerare aceste elemente, cea mai vacation pay at the end of the year, that year
simplă metodă și mai puțin costisitoare rezidă goes in the future, based on a planned average
în constituirea provizioanelor pentru plata salary day. Thus for vacation pay used in the
concediilor neutilizate la finele anului gestio- same year, provisions will not constitute.
nar, care se trece în anul gestionar viitor, în For tax purposes it is proposed to bring
baza salariului mediu planificat pe o zi. Astfel, in consistent art. 31 aligned. (2) the deduction
pentru plata concediilor utilizate în același an, of provisions Annexes TC on 1D and 2D from
nu se vor constitui provizioane. declaration VEN12. In Annex 2D in reality is
În scopuri fiscale, se propune aducerea recognize only used provisions. We believe it
în concordanță a prevederilor art. 31 alin. (2) is necessary in art. 31 aligned. (2) to TC
din CF despre deducerea provizioanelor cu include the same content as in Annex 2D.
anexele 1D şi 2D din Declaraţia VEN12. În
Anexa 2D, în realitate, se recunosc doar
provizioanele utilizate. Considerăm că este
necesar ca și în art. 31 alin. (2) din CF să se
includă același conținut ca în Anexa 2D.

Surse bibliografice/ Bibliographical sources:


1. Constituția din 29.07.1994, Constituția Republicii Moldova, Publicat: 12.08.1994 în
Monitorul Oficial Nr. 1. Data intrarii in vigoare : 27.08.1994.
2. Codul Muncii al Republicii Moldova,Cod nr. 154 din 28.03.2003 Publicat la 29.07.2003 în
Monitorul Oficial Nr. 159-162.

90 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


FINANȚE, CONTABILITATE ȘI ANALIZĂ FINANCIARĂ/ FINANCE, ACCOUNTING AND FINANCIAL ANALYSIS

3. Legea salarizării nr. 847 din 14.02.2002, Publicat la 11.04.2002 în Monitorul Oficial
Nr. 50-52.
4. Modul de calculare a salariului mediu, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii
Moldova nr. 426 din 26.04.2004, Publicat :07.05.2004 în Monitorul Oficial, nr. 73-76.
5. IAS 37 „Provizioane, datorii contingente şi active contingente”, în: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr. 237-240 din 30.12.2008.
6. S.N.C. „Capital propriu și datorii”. În Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 233-237
din 22.10.2013.
7. Codul fiscal al Republicii Moldova și legile pentru punerea în aplicare a titlurilor acestuia.
În „Contabilitate şi audit”, nr. 4, Chişinău, 2015.
8. Аверчев И.В. МСФО.1000 примеров применения, Москва, Издательство: Рид Групп,
2011, 992 p.
9. wikipedia.ro
10. fisc.md

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 91


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

330.341.2(478):061.1EU 330.341.2(478):061.1EU

CADRUL THE THEORETICAL CONCEPTUAL


TEORETICO-CONCEPTUAL FRAMEWORK WITH REFERENCE
CU REFERINŢĂ TO THE ROLE OF INSTITUTIONS
LA ROLUL INSTITUŢIILOR IN THE PROCESS OF ACCESSION
ÎN PROCESUL DE ADERARE LA UE TO THE EU

Prof. univ., dr. hab. Professor PhD


Eugenia FEURAŞ, ASEM, Eugenia FEURAS, ASEM
feuras@ase.md feuras@ase.md
Unul din factorii primari ai competi- One of the primary competitive factors
tivităţii unei ţări este starea instituţiilor. Ade- of a country is the state of institutions. EU
rarea la UE presupune modificări substan- membership requires substantial changes in
ţiale în conţinutul şi componenţa cadrului the content and structure of the institutional
instituţional al ţărilor aderente, ce pot genera framework of the acceding countries, which
un progres sau regres în dezvoltarea lor dacă could generate progress or regress in their
instituţiile existente şi cele transferate sunt development if the existing institutions and
incompatibile. În articolul prezentat, autorul the transferred ones are incompatible. In this
şi-a propus sarcina de a examina, sub aspect article the author has undertaken the task to
teoretico-conceptual, procesul de modificare examine, theoretically and conceptually, the
instituţională prin intermediul a trei concep- process of institutional change in terms of
ţii: a europenizării, a transferului instituţio- three concepts: Europeanization, institutional
nal şi a dependenţei de cale. Au fost analizate transfer and path dependence. There have
formele, instrumentele, modalităţile şi costu- been analysed the forms, tools, methods and
rile transferului instituţional şi posibilele costs of institutional transfer and possible
disfuncţionalităţi instituţionale. S-a ajuns la institutional failures. This research has come
concluzia că, în cazul Republicii Moldova, to the conclusion that in the situation of the
modificarea parţială a instituţiilor este deter- Republic of Moldova, the partial modification
minată, preponderent, de dorinţa de supra- of institutions is mainly determined by the
vieţuire a veto-actorilor şi nu de continuarea desire of the veto players to survive and not
consecventă a procesului de aderare la UE. by the consistent abidance of the accession
process to the EU.
Cuvinte-cheie: europenizare, transfer
instituţional, dependenţă de cale, aderare Key words: Europeanization, institutio-
la UE nal transfer, path dependence, EU accession
JEL: N01, F15 JEL: N01, F15

Introducere. În luna martie 2000, Con- Introduction. In March 2000, the Euro-
siliul European, reunit la Lisabona, a stabilit, pean Council, meeting in Lisbon, set a very
pentru următorul deceniu, un obiectiv strate- ambitious overall strategic objective for the
gic general deosebit de ambiţios – ca UE să following decade – to make the EU the most
devină cea mai competitivă şi mai dina- competitive and dynamic economy in the

92 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

mică economie din lume bazată pe cunoaş- world based on knowledge, capable of sustai-
tere, capabilă de o creştere economică dura- nable economic growth, offering more and
bilă, cu locuri de muncă mai numeroase şi better jobs and a higher cohesion.
mai bune şi cu o coeziune mai mare. According to the Global Competiti-
Conform Indicelui Competitivităţii Glo- veness Index (GCI), the factors that have a
bale (ICG), factorii care exercită o influenţă decisive influence on competitiveness are
decisivă asupra competitivităţii sunt grupaţi în grouped into nine pillars: institutions, infra-
9 piloni: instituţii, infrastructură, macroeco- structure, macro economy, health and primary
nomie, sănătate şi educaţie primară, educaţie şi education, education and higher education,
formare superioară, eficienţa pieţei, situaţia în market efficiency, the state of technology,
materie de tehnologie, sofisticarea afacerilor şi business sophistication and innovation. The
inovarea. Plasarea instituţiilor pe primul loc placement of institutions at the top of these
între aceşti piloni nu este deloc întâmplătoare, pillars is not made at random because the
deoarece cadrul instituţional joacă un rol cen- institutional framework plays the main role in
tral în modalităţile prin care societăţile distri- choosing the ways companies distribute the
buie beneficiile şi suportă costurile strategiilor benefits and bear the costs of development
şi politicilor de dezvoltare. strategies and policies.
Importanţa acordată aspectului institu- The importance given to institutional
ţional ne-a determinat să abordăm reperele issues prompted us to tackle the theoretical
teoretico-conceptuale ce ţin de modificările and conceptual benchmarks related to institu-
instituţionale conexate de procesul de aderare tional changes which refer to the process of
la UE. În cercetările noastre, ne vom baza pe accession to the EU. In our research we will
conceperea instituţiilor propusă de laureatul rely on the model of setting up institutions
Premiului Nobel, D. North: „Instituțiile sunt proposed by the Nobel Laureate, D. North:
reguli sau seturi de reguli formale și infor- “Institutions are rules or sets of formal and
male, care constrâng interacțiunile oamenilor informal rules that coerce human interaction
la nivel politic, economic și social. Ele deter- at political, economic and social levels. They
mină structura stimulentelor dintr-o economie determine the incentive structure within an
și, în funcție de modul în care se dezvoltă economy and, depending on the way this
această structură, va fi modelată direcția dez- structure is developing, the direction of eco-
voltării economice – către creștere, stagnare nomic development will be modelled – to-
sau declin” [11]. wards growth, stagnation or decline” [11].
Instituțiile sunt autonome sau inter- Are institutions autonomous or inter-
dependente, au potențial egal de influență sau dependent, do they have equal potential of
sunt conflictuale? Răspunsul la aceste între- influence or are they conflicting? We will try
bări vom încerca să-l găsim prin delimitarea to give answers to these questions by defining
şi analiza unor concepţii pe care le consi- and analysing certain concepts that we
derăm mai elocvente pentru scopul de cer- consider to be more eloquent for the purpose
cetare propus. of the proposed research.
Conţinutul de bază Basic content
Concepția europenizării. În opinia lui The concept of Europeanization. Ac-
B. Palier şi Y. Surel [14, p.39], europenizarea cording to B. Palier and Y. Surel [14, p.39]
ar fi un ansamblu de procese de ajustare Europeanization is a set of institutional, stra-
instituţională, strategice şi normative, induse tegic and regulatory adjustment processes,

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 93


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

de construcţia europeană, ea fiind un produs triggered by the European construction, being


al integrării europene. Radaelli G. [15, p.30] a product of European integration. Radaelli G.
consideră că procesul de europenizare implică [15, p.30] believes that the Europeanization
constituirea, difuzarea și instituționalizarea de process involves the creation, dissemination
reguli, norme, proceduri, modalități și valori and institutionalization of rules, norms, proce-
comunitare, prevăzute a fi încorporate în dures, methods and community values, desig-
structurile și politicile naționale. O abordare ned to be incorporated into national policies
mai complexă o găsim la J.P. Olsen [12], care and structures. A more complex approach is
afirmă că conceptul de europenizare posedă found in J.P. Olsen’s works [12] which state
cinci sensuri: that the concept of Europeanization consists of
1) extinderea teritorială a Uniunii five directions:
Europene; 1) the territorial expansion of the Euro-
2) crearea unor instituții specifice de pean Union;
guvernanță la nivel de UE; 2) the creation of specific institutions of
3) adaptarea sistemelor naționale și governance at EU level;
subnaționale de guvernanță la cadrul 3) the adjustment of the national and
și normele mai generale stabilite la subnational systems of governance to
nivel comunitar; the framework and more general
4) transferarea formelor de organizare rules established at Community level;
comunitară în exteriorul frontierelor 4) the transfer of the forms of community
UE; structure outside the EU borders;
5) unificarea politică a statelor. 5) the political unification of the states.
Deci, sunt delimitate două dimensiuni So, there are two defined dimensions for
ale procesului de europenizare: una internă, the Europeanization process: an internal one,
care se referă la schimbările instituționale din referring to institutional changes in the EU
statele membre ale UE, și alta externă, care se Member States and another external one,
referă la schimbările instituționale care au loc referring to the institutional changes taking
în cadrul statelor aflate la frontierele UE sub place in the states situated at the EU borders,
influența Politicii Europene de Vecinătate. under the influence of the Neighbourhood
Pentru candidaţii la aderare la UE, European Policy.
europenizarea poate fi concepută ca o pre- For the candidates to the EU mem-
siune adaptivă în vederea efectuării trans- bership, Europeanization can be conceived
punerii acquis-ului comunitar și a struc- as an adaptive pressure for the imple-
turilor instituționale europene la nivel mentation of the Community acquis and
național [8]. the European institutional structures at
Printre factorii ce pot influenţa proce- national level [8].
sul de europenizare, doi se evidenţiază în Among the factors that may affect the
mod deosebit. Primul factor, în opinia lui G. Europeanization process there two which
Tsebelis și G. Nested, se referă la actorii cu stand out in particular. The first factor, in G.
drept de veto [19], care pot bloca imple- Tsebelis’s and G. Nested’s opinions refers to
mentarea deciziilor comunitare europene la the veto players [19] that can block the
nivel naţional. Aceşti actori cuprind partidele implementation of the European Community
politice în guvernele de coaliţie (care pot decisions at national level. These stakeholders
ameninţa cu părăsirea coaliţiei şi prăbuşirea include the political parties from the coalition

94 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

guvernului), entităţile federative cu interese governments (that can threaten to leave the
specifice, mişcările sociale, care pot mobiliza coalition and the government to collapse),
opinia publică şi grupurile puternice de federative entities with specific interests,
interes. social movements that can mobilize the public
Al doilea factor, în opinia lui E. Causse opinion and the powerful groups of interest.
şi G. Falkner [5], este cultura politico- The second factor, in E.Causse’s and
administrativă, care poate consta în patru G.Falkner’s opinions [5], is the political and
tipuri, precum: administrative culture, which can be of 4
• cultura absorbţiei, tipică ţărilor types:
scandinave, care posedă sisteme • the absorption culture, typical of the
eficiente de transpunere şi control Scandinavian countries possessing effec-
ale legislaţiei europene în legislaţia tive implementation and control systems
naţională; of the EU laws into the national laws;
• cultura adaptării, tipică Germaniei, • the adaptation culture, typical of Ger-
unde regulile comunitare se adap- many, where the Community rules are
tează la respectarea intereselor adapted to the observance of the national
naţionale, fără modificarea conţinu- interests, without changing their main
tului lor de fond; content;
• cultura atitudinii inerte, tipică Fran- • the inert attitude culture, typical of
ţei sau Greciei, unde transpunerea France or Greece, where the implemen-
deciziilor comunitare se efectuează tation of the Community decisions is
în termene mai îndelungate şi sub carried out in longer terms and under
presiunea instituţiilor europene; pressure from the European institutions;
• cultura rezistenţei, exemplificată prin • the resistance culture, exemplified by
neaderarea Suediei la zona euro, Sweden’s non-adherence to the euro
neacceptarea noului Tratat constitu- zone, the rejection of the new Consti-
ţional de către Olanda, neacceptarea tutional Treaty by the Netherlands, the
cotelor de repartizare a imigranților rejection of the immigration distribution
de către Ungaria etc. rates by Hungary, etc.
Cel mai puternic vector al europenizării The strongest vector of formal Europea-
formale este dreptul comunitar, care impune nization is the Community law which enfor-
racordarea de jure a dreptului naţional la cel ces the compliance of the right de jure of the
comunitar. Însă, gradul de racordare a national law to that of the community. There-
diverselor politici este diferit. Astfel, cele mai fore, the degree of compliance for different
severe condiţii de transpunere a legislaţiei policies is different. Thus, the most severe
comunitare în legislaţia naţională sunt conditions to implement the EU legislation
prevăzute pentru politicile de frontieră, a into the national legislation are forecasted for
concurenţei, agricolă şi în telecomunicaţii. the border, competition and agricultural poli-
Reglementarea strictă, sau reglementarea cies as well as in telecommunications. Strict
hard, este explicată prin grija pentru or hard regulation is explained by the concern
securitatea colectivă. Astfel, în cazul politicii for common security. Thus, given the border
de frontieră, dacă unul dintre membrii UE policy, if one of the EU members is reluctant
evită să se conformeze normelor sanitare sau to abide to the sanitary or phytosanitary

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 95


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

fitosanitare, riscul se extinde asupra mem- norms, the risk extends to all the members. If
brilor în ansamblu. Dacă un membru decide a member decides to reduce the check-in
reducerea controlului de intrare a persoanelor control for the people in the Schengen area,
în zona Schengen, aceasta poate provoca mari this can cause major imbalances in the labour
perturbări pe piaţa muncii sau în asigurarea market or problems with ensuring public
ordinii publice în interiorul UE. order within the EU.
În schimbul constrângerilor impuse, UE In exchange for the imposed constraints,
susţine dreptul la dezvoltare al noilor membri the EU holds the right to develop new
sau candidaţi, la aderare – prin accesarea members or candidates for membership by
fondurilor comunitare structurale. Europeni- accessing the EU structural funds. Europea-
zarea, în acest sens, poate fi concepută ca nization in this respect can be seen as sharing
schimbul obligaţiilor de securitate, impuse security obligations imposed on each mem-
fiecărui membru al comunităţii, cu drep- ber of the community, giving development
turi la dezvoltare pentru membrii sau rights for the members or adherents to the
aderenţii la UE [3]. EU [3].
Experienţa ţărilor ECE a demonstrat că The experience of the CEE countries
acest schimb a fost unul foarte important. has shown that this exchange has been very
Deschiderea frontierelor a afectat mult acti- important. The opening of the borders has
vitatea micilor producători locali, mai puţin seriously affected the activity of small, less
competitivi. Pentru a stopa reacţiile negative, competitive local producers. To curb the side
administraţiile publice centrale s-au aliniat effects, central governments have quickly
rapid la cerinţele impuse pentru a obţine adjusted to the imposed requirements to
fondurile necesare care, în bună parte, au fost obtain the necessary funds which have mainly
direcţionate spre creşterea competitivităţii la been directed towards increasing the local
nivel local şi pentru efectuarea reformelor competitiveness and carrying out deep struc-
structurale profunde. În acest mod, au fost tural reforms. In this way, they have miti-
aplanate reacţiile negative din partea actorilor gated the players’ negative reactions with a
cu drept de veto, iar administraţiile publice veto right, and central governments have
centrale şi-au întărit poziţiile graţie distri- strengthened their positions due to the distri-
buirii fondurilor pentru dezvoltare. bution of funds for development.
Cerinţe mai relaxante sunt faţă de poli- Requirements are more relaxing for the
ticile economice interne, ele formând regle- domestic economic policies, forming soft
mentarea soft, prin care carcasa instituţională regulations, by the help of which the solid
dură cedează locul design-ului instituţional institutional structure concedes its place to the
naţional. Cazul cel mai elocvent este cel al national institutional structure. The most
politicii sociale în aspectul relaţiilor de mun- prominent is the situation of social policy in
că. Caracterul relaxat al regulilor a rezultat terms of labour relations. The relaxed aspect of
din starea incipientă a dreptului social în the rules results from the early situation of
ţările ECE şi din evitarea restricţiilor care ar social welfare in the CEE and from the avoi-
fi descurajat atragerea investiţiilor străine dance of restrictions that would discourage the
directe în aceste ţări. La nivel naţional, a fost attraction of direct foreign investment in these
recunoscut tripartitismul formal, cu poziţii countries. At national level they have recog-
dezechilibrate ale participanţilor, iar la nivel nized the formal three-party membership
where the participants have had unbalanced

96 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

local s-a limitat doar la acordurile încheiate în positions, and at local level they have limited
cadrul întreprinderilor mari. Cu excepţia themselves to agreements concluded between
duratei muncii, clauzele impuse în domeniul large enterprises. The clauses imposed on the
dreptului la informare şi formare profesională right to information, professional training and
şi de dezvoltare a carierei au fost minimale. career development have been minimal, except
Totodată, reglementarea în domeniul politicii for the working hours. However, the regulation
de securitate internă şi naţională a fost, prac- on the domestic and national security policy
tic, invizibilă. has been nearly invisible.
Dacă europenizarea formală se caracte- If formal Europeanization can be charac-
rizează printr-o logică ierarhică, verticală, terized by a hierarchical, vertical logics based
bazată pe instrumente juridice de constrân- on legally binding instruments, informal
gere, europenizarea informală se deosebeşte Europeanization differs through the mecha-
prin mecanisme de învăţare şi coordonare a nisms of learning and coordinating new ideas,
noilor idei, valori şi norme, prin „implantarea values and norms, through “the implantation
Europei în minţile cetăţenilor” [20]. of Europe in the minds of citizens” [20].
Ţările candidate nu participă la proce- Candidate countries do not participate in
sul de elaborare a normelor comunitare, marja the drafting of the Community rules; their
lor de manevră fiind negocierea calendarului role consists in negotiating the schedule for
de măsuri necesare a fi adoptate – imple- the necessary measures to be taken, imple-
mentate şi a clauzelor temporare care ar justi- mented, and the temporary clauses that would
fica dificultăţile transformărilor interne [10, justify the difficulties of internal changes [10,
p.4]. As a result, the Europeanization process
p.4]. Ca urmare, procesul de europenizare
also involves the cooperation of the candidate
presupune, de asemenea, dialogul ţărilor can-
countries with the EU institutions in order to
didate cu instituţiile comunitare în vederea
meet the requirements of the community
îndeplinirii acquis-ului comunitar prin inter-
acquis through institutional transfer.
mediul transferului instituţional.
Institutional transfer (import) as a
Transferul (importul) instituţional ca
mechanism for Europeanization
mecanism de europenizare
The quality of institutional environment
Calitatea mediului instituţional nu se
is not only characterized by its relevance at a
caracterizează doar prin pertinenţa sa, la un
certain time, but also by the ability to be
moment dat, ci şi prin capacitatea de a fi
modified or adapted along with the oppor-
modificat sau adaptat pe măsura schimbării
tunity changes or the appearance of problems
oportunităţilor sau apariţiei deficiențelor [1].
[1]. As a result, the mechanism for institu-
Ca urmare, mecanismul modificării institu-
tional change includes the generation of new
ţionale include în sine generarea unor insti- institutions, the selection among them of the
tuţii noi, selecţia din cadrul lor a celor mai most efficient and their dissemination via
eficiente şi difuzarea lor, prin transfer, în transfer to other environments.
alte medii. In D. Dolowitz’s and D. March’s opi-
În accepţiunea lui D. Dolowitz şi D. nions [7, p.5], institutional transfer is “the
March [7, p.5], transferul instituţional repre- process through which knowledge related to
zintă „procesul prin care cunoştinţele ataşate policies, administrative arrangements, institu-
politicilor, aranjamentelor administrative, tions and ideas from a (past or present) politi-
instituţiilor şi ideilor dintr-un sistem politic cal system are used for the development of

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 97


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

(trecut sau prezent) sunt utilizate pentru policies, administrative arrangements, institu-
dezvoltarea de politici, aranjamente admini- tions and ideas from another political system”.
strative, instituţii şi idei în alt sistem politic”. The transfer or institutional import has
Transferul sau importul instituţional are common features with the import of goods
trăsături comune cu importul de bunuri şi and services because there is an offer of
servicii, deoarece există ofertă de instituţii din institutions from the exporting countries and
partea ţărilor exportatoare şi cerere de insti- a demand for institutions from the receiving
tuţii din partea ţărilor-recipient. Deosebirea countries. However, the major difference is
majoră, însă, constă în faptul că, dacă pe that if on the goods and services markets
pieţele bunurilor şi serviciilor vânzătorii obţin sellers receive an income from sales, and
venituri din vânzări, iar cumpărătorii achită buyers pay for the purchased goods and ser-
bunurile şi serviciile cumpărate, pe piaţa vices, on the institutional market, institutional
instituţională inovaţiile instituţionale nu se innovations are not patented and there are no
patentează şi drepturile de proprietate intelec- intellectual property rights over them, which
tuală asupra lor lipsesc, fapt ce determină causes deficiencies in money compensations
lipsa compensaţiilor monetare către ţara de to the home country of the imported insti-
origine a instituţiei importate. În plus, ţările tution. Moreover, the countries which export
exportatoare de instituţii oferă ajutor consul- institutions offer financial and advisory assis-
tativ şi financiar în vederea efectuării trans- tance in carrying out institutional transfer.
ferului instituțional. What are the interests that accompany
Care sunt interesele ce însoţesc proce- the process of institutional transfer? Coun-
sul de transfer instituţional? Ţările-expor- tries-exporters gain advantages in the trade
tatoare obţin avantaje în comerţul cu ţările with the countries that have similar institu-
care posedă instituţii similare, deoarece tions, since the unification of institutions con-
unificarea instituţiilor contribuie la reducerea tributes to the reduction of the transaction
costurilor de tranzacţie a exportului de bu- costs for the exports of goods, capital and
nuri, capitaluri şi forţă de muncă (adică a labour (i.e. the costs of searching for infor-
costurilor de căutare a informaţiilor, de măsu- mation, measuring, drafting contracts, speci-
rare, de întocmire a contractelor, de specifi- fying and protecting property rights, protec-
care şi protecţie a drepturilor de proprietate, ting against certain third parties).
de apărare contra unor forţe terţe). The advantage of the receiving coun-
Avantajul ţărilor-recipient se manifestă tries is that they obtain institutions that have
în faptul că ele obţin instituţii care şi-au already proved their efficacy in other settings,
demonstrat deja eficacitatea în alte medii, ce and this exempts them from wasting time and
le scuteşte de pierderi de timp şi de bani money on their own institutional research,
pentru tatonări instituţionale proprii, bazate based on the evidence and failure method.
pe metoda probelor şi eșecurilor. Efectele pe The effects they expect from institutional
care ele le aşteaptă de la transferul institu- transfer include the following aspects:
ţional cuprind următoarele aspecte: 1) the reduction of the operating costs
1) reducerea costurilor de funcţionare a of the market mechanism (transac-
mecanismului de piaţă (costurilor de tion costs)
tranzacţie); 2) the improvement of the business and
2) ameliorarea climatului de afaceri şi investment environment;
a celui investiţional; 3) the increase in the efficient use of

98 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

3) creşterea eficienţei utilizării factori- production facilities as a result of


lor de producţie ca rezultat al ame- business and investment improve-
liorării climatului de afaceri şi a ce- ment;
lui investiţional; 4) the elimination of the malfunctions
4) eliminarea disfuncţionalităţilor legate related to the application of the
de aplicarea instituţiilor ineficiente. inefficient institutions.
Forme de transfer instituţional. Cea Forms of institutional transfer. The
mai simplă, dar şi cea mai coercitivă formă de simplest, but most coercive form of institu-
transfer instituţional în ţările candidate la tional transfer in the candidate countries to
aderare la UE a fost şi este transpunerea the EU membership was and still is the
directivelor comunitare ataşate aquis-ului implementation of the Community directives
comunitar. Un prim exemplu se referă la related to the community acquis. The first
legislaţia primară – regulamentele şi juris- example refers to the basic legislation –
prudenţa Curţii Europene de Justiţie, ale cărei regulations and jurisprudence of the European
prevederi sunt direct încadrate în sistemele Court of Justice, whose provisions are di-
naționale de drept. Cât priveşte directivele UE, rectly embedded into the national legal sys-
acestea stabilesc obiective legislative pentru tems. As to the EU directives, they set legis-
state, lăsându-le acestora libertatea de a stabili lative objectives for the states, giving them
forma şi metodele de implementare a acestora. freedom in taking decisions on the form and
Aplicarea efectivă a acquis-ului este methods of their implementation.
mai dificilă decât transpunerea sa în legislaţia The real application of the acquis is
internă. Pentru evaluarea şi monitorizarea more difficult than its implementation/trans-
modului în care statele îşi îndeplinesc obliga- position into the national law. The EU
ţiile referitoare la transpunerea şi aplicarea possesses some tools for assessing and moni-
acquis-ului comunitar UE dispune de anumite toring the way states fulfil their obligations
instrumente: related to the transposition and implemen-
• publicarea rapoartelor asupra tation of the Community acquis:
transpunerii directivelor UE de către • the publication of reports on the trans-
statele membre; position of EU directives by the
• publicarea rezultatelor sondajelor Member States;
despre problemele şi obstacolele • the publication of the survey results
legislative, cu care se confruntă about the legal issues and obstacles
mediul de afaceri în diverse state that businesses are facing in the
membre; various Member States;
• efectuarea inspecţiilor de către per- • inspections carried out by the Euro-
sonalul Comisiei Europene sau al pean Commission staff or various
diverselor agenţii comunitare; community agencies;
• declanşarea procedurii de sancţio- • the initiation of sanctions for the non-
nare pentru nerespectarea obliga- compliance with the obligations rela-
ţiilor ce decurg din calitatea de stat ted to the membership (through the
membru (prin decizii ale Comisiei decisions of the European Commis-
Europene și hotărâri ale Curţii sion and resolutions of the European
Europene de Justiţie). Court of Justice).

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 99


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

Formă specifică de transfer instituţio- The European Neighbourhood Policy


nal, care se aplică vecinilor UE, este politica (ENP)1 is a specific form of institutional
europeană de vecinătate (PEV) 1. Ea nu for- transfer, which applies to the EU neighbours. It
mulează perspectiva dobândirii calității de does not include the perspective of obtaining
membru al UE, ci presupune crearea „unui the EU membership, but it involves the creation
cerc de prieteni”, la hotarele acesteia, cărora of “a group of friends” close to its borders, who
li se oferă participarea la diverse activităţi can participate in various activities within the
comunitare. În aprecierea lui R.Schweickert community. In R. Schweickert’s belief [17], the
[17], UE a stabilit interesul său pentru imple- EU has shown its interest in implementing
mentarea instituţiilor democratice şi de piaţă democratic and market institutions in the
în ţările vecine în vederea reducerii deficitului neighbouring countries in order to reduce the
instituţional din aceste ţări. institutional deficit in these countries.
O formă de transfer instituţional o consti- The transfer of consultancy, technical
tuie şi transferul de consultanţă şi expertiză and organizational expertise is a form of
tehnică şi organizaţională oferit de instituţiile institutional transfer offered by the European
europene statelor candidate şi vecine în vederea institutions to the candidate and neighbouring
soluţionării unor probleme concrete cu caracter countries in order to tackle certain macro or
macro- sau microeconomic. microeconomic problems.
Instrumentele transferului instituţional. Institutional transfer tools. The institu-
Instrumentele transferului instituţional pot fi tional transfer tools can be placed on the scale
plasate pe scala „constrângere – aplicare of “constraint – voluntarily implementation”
benevolă” şi utilizate în diferite domenii de and used in various fields of public policies,
politici publice, conform tabelului 1. according to Table 1.

Tabelul 1/Table 1
Instrumente de transfer instituţional în contextul extinderii UE/
Institutional transfer tools in the context of the EU expansion

Juridic şi Instituţii
Domeniu de
regulamentar/ Economic/ Financiar/ Politic/ informale/
acţiune/ Field
Legal and Economic Financial Political Informal
of activity
regulatory institutions
1 2 3 4 5 6
Caracterul
instrumentelor/
Constrângere/ Constraint Aplicare benevolă/ Voluntarily implementation
The character
of tools
Instrumente/ Tratate, direc- Acorduri de Asistenţă Dialog politic/ Seminare,
Tools tive, regula- asociere/ financiară/ Political dialog workshop-uri/
mente/ Treaties, Association Financial Seminars,
directives Agreements advice workshops
regulations

Cuprinde ţări precum/ Countries as: Autoritatea Palestiniană, Algeria, Armenia. Azerbaidjan, Belarus, Egipt,
1

Georgia, Iordania, Israel, Liban, Libia, Maroc, Republica Moldova, Siria, Tunisia şi Ucraina.

100 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

1 2 3 4 5 6
Rezultate Constituirea Liberalizarea Investiţii în Democratizare Socializare/
scontate/ statului de pieţelor şi diverse şi respectul Socialization
Expected drept, reforme stimularea sectoare/ drepturilor
results legislative/ concurenţei/ Investments omului/
Establishment Market in various Democratization
of the rule of liberalization sectors and respect for
law, legislative and boosting human rights
reforms competition
Sancţiuni Nedeschiderea Suspendarea Stoparea Nedeschiderea Presiuni de
posibile/ negocierilor de acordurilor asistenţei negocierilor de imagine/
Possible aderare/ Non- economice/ financiare/ aderare/ Non- Image
sanctions opening of the Breaking the Halting opening of the pressures
accession economic financial accession
negotiations agreements assistance negotiations
Sursa: [16]/ Source: [16]

Factorul principal care asigură suc- The main factor which ensures the
cesul transferului instituţional este con- success of institutional transfer is the con-
gruenţa normelor formale şi informale din gruence of the formal and informal regula-
ţara-recipient cu instituţia importată. Din tions from the receiving country with the
punct de vedere juridic, aceasta înseamnă că imported institution. From the legal point of
instituţia importată va lucra doar în condiţiile view this means that the imported institution
în care sistemele juridice ale exportatorului şi will function only if the legal systems of the
importatorului de instituţii aparţin aceleiaşi exporter and importer of institutions belong
clase de echivalenţă: normele existente şi cele to the same class of equivalence: the existing
importate se caracterizează prin relaţii de and imported regulations are characterized by
reflexivitate (xRx şi yRY), simetrie (xRy şi relations of reflexivity (xRx and yRy),
yRx) şi tranzitivitate (xRy şi yRx →xRz), symmetry (xRy and yRx) and transitivity
unde x – instituţia importată, y – instituţia (xRy and yRx → xRz), where x – the
existenţă în ţară, R – relaţiile dintre ele [17, imported institution, y – the existing institu-
p.144]. tion in the country, R – the relationships
Pentru a înţelege mai bine acest lucru, between them [17, p.144].
se poate prezenta exemplul a 2 echipe de In order to understand better, an
fotbal – una de fotbal american şi alta de example of two football teams can be brought
fotbal european. Denumirea jocului este – one playing American football and another
acelaşi – fotbal, însă regulile şi strategiile – European football. The game has the same
sunt foarte diferite. Dacă echipa de fotbal name – football, but the rules and strategies
european va fi antrenată de un antrenor are very different. If the European football
american sau în fruntea ei va fi plasat un team were trained by an American coach or
căpitan american şi viceversa pentru echipa had an American captain and vice versa for
de fotbal american, aceste echipe nu vor fi the American football team, these teams
cele care vor învinge în competiţiile naţionale would not be the winners in national and
şi internaţionale. international competitions.

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 101


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

Modalităţi de transfer. Conform lui Transfer methods. According to S. Bul-


S. Bulmer [4, p.108], transferul instituţional mer [4, p.108], institutional transfer can be
poate fi efectuat prin 4 modalităţi. Cea mai made in four ways. The toughest method is the
dură modalitate este aşa-numitul „mimetism so-called “institutional mimicry” – copying the
instituţional” – copierea modelului importat imported model and its full transposition into
şi transpunerea lui integrală în sistemul ţării- the system of the receiving country. The
recipient. A doua modalitate rezidă în combi- second method is combining elements from
narea elementelor din două sau mai multe two or more systems and their implementation,
sisteme şi transpunerea lor, prin adaptare, în by means of adaptation, into the national
sistemul instituţional naţional. Orientarea, ca institutional system. Orientation, the third
a treia modalitate, presupune că modelul method, which assumes that an unknown
străin este doar o sursă de inspiraţie, iar reti- method is just an inspiration, and reluctance,
cenţa, ca a patra modalitate, se caracterizează the fourth method, is characterized by the
prin rezistenţe faţă de transferul instituţional players’ resistance from the receiving country
din partea actorilor ţării-recipient. Ca urmare, to institutional transfer. Therefore, the result of
rezultatele transferului instituţional vor de- institutional transfer will depend on the chosen
pinde de instrumentele şi modalităţile de tools and procedures for transfer.
transfer selectate.

Tabelul 2/Table 2
Rezultatele transferului instituţional în funcţie de tipul instrumentelor
şi modalităţilor aplicate/ The results of institutional transfer in terms of types
of tools and applied methods

Instrumente/ Variabile instituţionale/ Tipologia rezultatelor/


Tools Institutional variables Types of results
Cadru juridic precis. Existenţa
măsurilor de sancţiuni şi Copiere-combinare; absorbţie/
Instrumente coercitive/
incitaţii/ A definite legal Copying-combining;
Binding tools absorption
framework. The existence of
sanctions and measures
Cadru de negociere: majoritate Copiere-combinare, combinare-
Instrumente de negociere/
calificată sau unanimitate/ reticenţă; adaptare/ Copying-
Negotiation tools
Negotiation framework: combining; combining-
qualified majority or unanimity reluctance; adaptation
Cadru normativ şi cognitiv/ Orientare-reticenţă; inerţie,
Instrumente soft/ respingere/ Orientation-
Cognitive and regulatory
Soft tools reluctance, inaction, rejection
framework

Sursa: [16]/ Source: [16]

Lipsa compensaţiilor monetare pentru The lack of financial compensations for


instituţiile importate nu presupune gratuitatea the imported institutions does not mean
procesului de transfer instituţional, acest gratuity for the institutional transfer process,

102 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

proces fiind, uneori, îndelungat şi cu rezultate this is often a long process having uncertain
incerte. results.
Costurile transferului instituţional. Institutional transfer costs.
Costurile transferului instituţional rezidă Institutional transfer result from the sta-
din fazele procesului de transpunere, şi anume: ges of the transposition process and namely:
selecţia instituţiei şi a modalităţii ei de import; the selection of the institution and the method
crearea unor instituţii autohtone de suport to import it; the creation of local institutions to
pentru instituţia importată; adaptarea agenţi- support the imported institution; the adaptation
lor economici la instituţia importată. În linii of economic agents to the imported institution.
generale, costurile transferului instituţional Generally, the costs of institutional transfer
includ: include:
1) costuri legate de analiza bunelor 1) costs related to the analysis of the best
practici instituţionale existente în existing institutional practices in
diverse state sau comunităţi regionale; various states or regional commu-
2) costuri legate de asistenţa consul- nities;
tativă din partea statului/ comunităţii 2) costs related to advisory assistance
exportatoare; from the state / exporting community;
3) costuri de instruire a funcţionarilor 3) costs for training officials that will
care vor asigura funcţionalitatea ensure the operation of the transferred
instituţiilor transferate; institutions;
4) costuri de creare a instituţiilor autoh- 4) costs for the creation of local insti-
tone de suport pentru instituţiile tutions to support the transferred
transferate; institutions;
5) costurile de difuzare a informaţiilor 5) costs for the dissemination of infor-
cu privire la adoptarea noilor reguli mation on the adoption of new
şi acte normative regulations and laws
6) costuri de implementare a instituţii- 6) costs for the implementation of the
lor transferate; transferred institutions;
7) costuri de eliminare a posibilelor 7) costs for the prevention of possible
disfuncţionalităţi în implementarea failures in the implementation of the
instituţiilor transferate [13]. transferred institutions [13].
Ultima categorie de costuri denotă că The last category of costs shows that the
instituţiile importate pot suferi eşec în imported institutions can suffer failures in
procesul de implementare a lor. Mai frecvent their implementation process. More often,
se evidenţiază 4 tipuri de disfuncţii institu- four types of institutional malfunction stand
ţionale: atrofia, respingerea, conflictul şi out: atrophy, rejection, conflict and institu-
paradoxul instituţional. tional paradox.
Atrofia instituţională apare în cazul în Institutional atrophy occurs if the appli-
care aplicarea instituţiilor formale importate cation of the imported formal institutions is
contravine tradiţiilor culturale sau structurii contravenes the cultural traditions or institu-
instituţionale a ţării recipient, astfel că neapli- tional structure of the receiving country,
carea lor conduce, în timp, la dispariţia aces- therefore, in the meantime the failure to apply
tora. Drept exemplu poate servi instituţia these leads to their disappearance. An example
falimentului, care s-a transformat,în unele ţări, is the institution of bankruptcy, which, in some

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 103


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

dintr-un instrument de creştere a eficienţei countries, has changed from a tool for increa-
întreprinderilor într-unul de acaparare a sing the enterprises’ efficiency to one for sei-
activelor acestora prin falimentare intenţionată. zing their assets through deliberate bankruptcy.
Respingerea totală sau parţială a insti- The total or partial rejection of impor-
tuţiilor importate apare în cazul în care ted institutions occurs when economic agents
agenţii economici consideră că aplicarea lor believe that their implementation is too
este prea costisitoare sau că reduce din avan- expensive or when this decreases the previ-
tajele deţinute anterior. Ca exemplu poate ously held advantages. An example could be
servi impozitarea contribuabililor în baza taxing the tax payers based on their expen-
cheltuielilor efectuate. Deoarece, în multe ca- ditures. Because in many cases, the incurred
zuri, cheltuielile efectuate depăşesc veniturile costs exceed the declared income, a part of
declarate, o parte dintre agenţii economici şi businesses and public officials are strongly
funcţionarii publici opun o rezistenţă masivă against applying this institution.
aplicării acestei instituţii. Institutional conflict is typical of situa-
Conflictul instituţional este caracte- tions where the practical implementation of
ristic pentru situaţiile în care implementarea the imported formal institutions is followed
în practică a instituţiilor formale importate by the use of certain inadequate informal
este urmată de utilizarea unor instituţii infor- institutions, which leads to a reduction in the
male neadecvate, ce conduce la reducerea efficiency of their application. Thus, public
eficienţei aplicării lor. Astfel, obligaţiunile
bonds are a non-inflationary tool for covering
publice constituie un instrument non-infla-
the budget deficit, but in the local practice,
ţionist de acoperire a deficitului bugetar, însă,
for commercial banks, it has turned into a tool
în practica autohtonă, el s-a transformat într-
to capitalize on, followed by the reduction in
un instrument de îmbogăţire a băncilor co-
the volume of credit in the real economy. The
merciale, fiind urmat de reducerea volumului
reach of a compromise in the Parliament is a
de credite în economia reală. Sau, atingerea
cornerstone of efficient democracy, but the
compromisului în parlament este un funda-
formation of certain coalitions between the
ment al democraţiei eficiente, însă formarea
representatives of different parties, based on
unor coaliţii între reprezentanţii diferitelor
partide, bazate pe corupţie şi interese per- corruption and personal interests, is leading to
sonale, conduce la acapararea statului de către the seizure of the state by groups of narrow
grupuri de interese înguste şi, în consecinţă, interests and as a result, the reduction of
la reducerea bunăstării economico-sociale. economic and social welfare.
Paradoxul instituţional este cauzat de Institutional paradox is caused by the
faptul că, uneori, importul instituţional devine fact that institutional import sometimes
mai avantajos pentru ţările exportatoare decât becomes more advantageous for the exporting
pentru cel recipient, mai ales în situaţiile când countries than for the receiving countries,
nivelul de dezvoltare al ţărilor este foarte especially in situations when countries are at
diferit. Ne putem referi la unele schimbări ce different development stages. We can refer to
ţin de reformarea sistemului de învăţământ some changes related to the restructure in the
superior. Implementarea sistemului de credite higher education. The implementation of the
transferabile şi mobilitatea înaltă a studenţilor credit transfer system and the high mobility
a devenit, pentru Republica Moldova, o pro- of students have become a serious problem
blemă serioasă de exod de inteligenţă, iar for the Republic of Moldova, a serious brain

104 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

pentru ţările donatoare o acumulare avanta- drain, and for the donor countries an advan-
joasă de talente. tageous accumulation of talent.
Ca urmare, nu în toate cazurile importul As a result, institutional import does not
instituţional prezintă un factor de stabilitate. Pe always represent a stability factor. Over a
termen scurt şi mediu, el poate deveni factor short and medium term it can become a factor
de instabilitate politică, economică şi socială. of political, economic and social instability.
Pentru un transfer instituţional eficient, An efficient institutional transfer requi-
sunt necesare câteva condiţii, precum: res several conditions:
1) depăşirea beneficiilor de aderare 1) the exceeding of the membership
peste costurile adaptării institu- benefits over the adaptation costs of
ţiilor transferate; the transferred institutions;
2) formarea unei guvernanţe bazate 2) the formation of a consensus-based
pe consens, care ar susţine trans- governance, which would support
ferul instituţional; institutional transfer;
3) reducerea, pe cât posibil, a numă- 3) the reduction in the number of as
rului de veto-actori; many veto players as possible;
4) acceptarea instituţiilor importate 4) the acceptance of the institutions im-
de către cetăţenii ţării-recipient; ported by the citizens of the recei-
5) crearea infrastructurii instituţionale ving country;
adecvate – norme şi organizaţii 5) the creation of an appropriate insti-
complementare care adaptează ins- tutional infrastructure – standards
tituţiile importate la realităţile sta- and complementary organizations
tului recipient. that adapt the imported institutions
Impactul dependenţei de cale (path to the realities of the receiving state.
dependence) asupra transferului institu- The impact of path dependence on
ţional institutional transfer
Un fenomen bine observat îl constituie A clearly observed phenomenon is the
neîncrederea multor cetăţeni în guvernanţă, ei distrust of many citizens in the governance,
considerând că, indiferent de forţele aflate la considering that regardless of the governing
putere – de dreapta, stânga sau centriste, toate forces - right, left or centrist, they all promote
promovează aceleaşi politici îndreptate spre the same policies leading to their own welfare
bunăstarea lor proprie, şi nu a cetăţenilor, and not of citizens’, and therefore the poli-
astfel că actul de alegere politică este unul pur tical choice is purely formal. An explanation
formal. O explicaţie a acestei atitudini, for this attitude which results from the lack of
rezultată din lipsa schimbărilor instituţionale crucial institutional changes is given by the
cardinale, este dată de concepţia dependenţei concept of path dependence.
de cale(path dependence). The first to launch it was P. David [6],
Primul care a lansat-o a fost P.David to explain the acceptance phenomena of
[6], pentru a explica fenomenele de acceptare certain technologies and innovations. An
a unor tehnologii şi inovaţii. Drept exemplu a example can be the QWERTY keyboard,
servit tastatura QWERTY care, iniţial, a avut which initially had some advantages, but
unele avantaje, dar a rămas predominantă, pe lasted over a long period of time even given
termen lung chiar în condiţiile apariţiei unor the appearance of more efficient technolo-
alternative tehnologice mai eficiente. Ideea gical alternatives. The idea of this conception

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 105


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

concepției constă în faptul că deciziile luate is that the decisions made in the past can
în trecut pot influenţa mult deciziile viitoare, influence the future decisions if the output
dacă costurile de ieşire (sau de alegere a unei costs (or the costs for the choice of another
alte alternative) vor creşte. Margolis S. și alternative) increase. S. J. S. Margolis and
Liebowitz S.J.[9] au aplicat acest concept la Liebowitz [9] applied this concept in the
domeniul economic. Conform lor, istoria con- economic field. According to them, history
tează, deoarece se poate observa alternanţa matters because the alternation of the evolu-
perioadelor de dezvoltare evolutivă, când vec- tionary development periods can be seen,
torul dezvoltării este determinat de condițiile when the vector of development is deter-
existente și deciziile luate în trecut, cu mo- mined by the existing conditions and deci-
mente critice de ruptură (critical junctures), sions taken in the past having critical junc-
când apar posibilităţi de alegere între mai tures, when there appears the possibility to
multe variante alternative de dezvoltare choose among several alternatives for further
ulterioară. Alegerea, în asemenea situaţii, se development. The selection in such situations
petrece în condiţii de incertitudine şi risc takes place under uncertain and socially risky
social, existând „interese mascate” şi „costuri conditions having “hidden interests” and
nebănuite”[18], varianta aleasă putând a nu fi “unexpected costs” [18], and the chosen
cea optimală. variant may not be the optimal one.
În cercetările sale, D.North a aplicat In his research, D. North applied the con-
concepţia dependenţei de cale în analiza cept of path dependence in the comparative
comparativă a istoriei economice a Angliei şi analysis of the economic history of England
Spaniei. În secolul XVI, ele se aflau în con- and Spain. In the sixteenth century they were
diţii similare de dezvoltare. În Anglia, însă, in similar stages of development. In England,
rezistenţa opusă coroanei de către nobilime şi however, the nobles’ and traders’ resistance to
comercianţi a permis consolidarea proprietă- the crown allowed the consolidation of private
ţii private şi a instituţiilor ce o asigură. În property and of the institutions which secured
Spania, învingători au rămas curtea şi biro- it. The winners in Spain were the royal court
craţia regală. Aceasta a creat traseuri diferite and the bureaucracy. That created different
de dezvoltare ulterioară: dezvoltare rapidă în ways for further development: rapid deve-
Anglia şi stagnare în Spania. În plus, trans- lopment in England and stagnation in Spain.
ferul instituţiilor în coloniile acestor două ţări Moreover, the transfer of institutions to the
a determinat trasee diferite de dezvoltare colonies of these two countries opened diffe-
pentru ţările din America de Nord şi America rent paths for development for the countries
de Sud. from the North and South America.
În cazul UE, dependenţa de cale s-a As for the EU, the dependence path is
caracterizat prin faptul că decizia realizării characterized by the fact that the decision to
pieţei unice interne a fost urmată de decizia reach a single internal market was followed by
realizării Uniunii Economice şi Monetare, the decision to form the Economic and
liderii europeni văzându-se constrânşi să con- Monetary Union, the European leaders finding
tinue şi să amelioreze proiectul de integrare, themselves forced to continue and improve the
deoarece întoarcerea la o situaţie anterioară, integration project, because the return to a
cum ar fi uniunea vamală, ar impune costuri former situation, such as the customs union,
mult prea mari pentru statele membre. would impose very high costs for the Member
Moment critic de ruptură a devenit Brexitul States. A critical moment of juncture became

106 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

din 2016, care a pus în faţa autorităţilor Brexit 2016 that put forward to the European
europene problema reformării UE în vederea authorities the problem of reforming the EU in
creşterii bunăstării populaţiei şi asigurării order to increase the population welfare and to
certitudinii dezvoltării. ensure a steady development.
Deci, în majoritatea cazurilor, politicile Thus, in most cases, public policies are
publice sunt elaborate şi promovate în further developed and promoted based on the
continuarea celor anterioare, sub pretextul former ones, pretending to ensure the
asigurării „consecutivităţii” dezvoltării. Odată “sequence” of development. Once established
stabilite şi stabilizate, convenţiile instituţio- and set institutional and organizational con-
nale şi organizaţionale devin inelastice la ventions become inelastic to changes. Their
schimbări. Caracterul lor relativ inelastic se relatively inelastic character can be explained
explică prin câteva momente. În primul rând, in some ways. Firstly, the process of drafting
procesul de elaborare a regulilor noi pre- new rules incurs high costs of development,
supune costuri mari de elaborare, de coor- of coordination with all other regulations and
donare cu ansamblul altor norme şi reguli formal rules, of adapting to the existing
formale, de adaptare la instituţiile informale informal institutions. When the regulation is
existente. Însă, când regula este stabilită, ea established, it can be applied on a large group
poate fi propagată asupra unui mare grup de of individuals and organizations at minimal
indivizi şi organizaţii cu costuri de tranzacţie transaction costs. As a result, the new and old
minime. Ca urmare, regulile noi şi vechi se rules are in different situations: it is often less
află în situaţie diferită: deseori, mai puţin expensive to preserve or change a little the
costisitoare devine păstrarea sau modificarea old rule than to create a new, efficient one.
puţin a regulii vechi ineficiente decât crearea Especially since the consequences of the new
uneia noi, eficiente, mai ales că consecinţele rules, may adversely affect the present state
noilor reguli pot influenţa negativ situaţia of the electorate which becomes a threat to
prezentă a electoratului, ce devine o amenin- the maintenance of the politicians’ power
ţare pentru menţinerea la putere a clasei who approve of these rules.
politice care aprobă aceste reguli. Secondly, institutional inertia also occurs
În al doilea rând, inerţia instituţională due to bureaucracy – specialists responsible
este datorată şi aparatului birocratic – specia- for developing bills of laws, consulting
liştilor responsabili de elaborarea proiectelor politicians, putting into practice the decisions
de acte normative, de consultare a politicie- taken. Unlike politicians, they exert a longer
nilor, de transpunere în practică a deciziilor influence on decision-making by their mind-
adoptate. Spre deosebire de politicieni, ei set, way of understanding and acting. An out-
exercită o influenţă mai îndelungată asupra dated bureaucratic entity which is considered
procesului decizional prin modul lor de a to be a guarantee for the established order
gândi, de a înţelege şi a acţiona. Un aparat negatively influences the country's overall
birocratic depăşit, considerat garant al ordinii economic competitiveness.
stabilite, influenţează negativ competitivitatea Thirdly, informal institutions play a key
economică a ţării în ansamblu. role in the path dependence – certain pre-
În al treilea rând, un rol-cheie în ferences, beliefs, habits of the past genera-
dependenţa de cale este jucat şi de instituţiile tions are highly reluctant to changes. At the
informale – anumite preferinţe, credinţe, same time, the electorate longs for changes
obiceiuri ale generaţiilor trecute sunt foarte that will not have negative effects upon them

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 107


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

rezistente la schimbări. Totodată, electoratul in the short-term, the long-term period being
doreşte schimbări, care să nu-l afectează considered by a much smaller number of
negativ într-o perioadă scurtă, perioada lungă citizens. Therefore, over a short term they are
fiind luată în calcul de un număr mult mai guided by the principle “not to be worse than
mic de cetăţeni. De aceea, pe termen scurt , se it was” and this triggers resistance to the
orientează la principiul „să nu fie mai rău promotion of institutional changes.
decât a fost”, ce induce o rezistenţa în promo- All these make the established insti-
varea schimbărilor instituţionale. tutional system stable, regardless of its effi-
Toate acestea stabilizează sistemul ciency, and this shows that institutions are not
instituţional format, indiferent de eficienţa a neutral factor in the economic growth, they
lui, ce denotă că instituţiile nu sunt un factor lead the economy towards the development
neutru creşterii economice, ele orientează path which is very difficult to divert from.
economia pe traseul de dezvoltare, de la care Conclusions
este foarte greu de deviat. Thus, the Europeanization process can
Concluzii be conceived as a gradually changing process
Deci, procesul de europenizare poate fi of formal and informal institutions in accor-
conceput ca un proces de modificare graduală dance with those existing in the EU and with
a instituţiilor formale şi informale în confor- the strategies applied by the veto players.
mitate cu cele existente în UE şi a strategiilor Logically, this process should lead to the
aplicate de veto-actori. Logic, acest proces ar stimulation of deep political and economic
trebui să conducă la stimularea efectuării de reforms carried out by the states which are in
către statele aflate în proces de aderare la UE the EU accession process.
a reformelor politice şi economice profunde. What is the situation in the Republic of
Care este situaţia în Republica Mol- Moldova? Institutional changes have acce-
dova? În ultima perioadă, schimbările institu- lerated lately. However, the Roadmap regar-
ţionale s-au accelerat. Totodată, Foaia de ding the agenda on priority reforms is far
parcurs privind agenda de reforme prioritare from being satisfactory. According to the
este departe de a fi satisfăcătoare. Conform monitoring report by the Association for Par-
Raportului de monitorizare, realizat de Aso- ticipatory Democracy ADEPT, the analytical
ciaţia pentru Democraţie Participativă centre “Expert-Group” and the Legal Resour-
ADEPT, centrul analitic „Expert-Grup” şi ces Centre from Moldova (CRJM), only half
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (55%) of the actions planned for the months
(CRJM), doar jumătate (55%) din acţiunile of March - August have been accomplished
asumate pentru martie-august au fost efec- without problems, 28% were accomplished
tuate fără deficienţe, 28% au fost realizate cu with problems and about 17% have not been
deficienţe şi circa 17% nu au fost realizate accomplished [2]. The most serious backlogs
[2]. Cele mai importante restanţe în transferul in institutional transfer still remain the
instituţional rămân: reformarea Centrului restructure of the National Anti-Corruption
Naţional Anticorupţie, neadoptarea noului Centre, the failure to adopt the new Broad-
Cod al audiovizualului, derularea lentă a casting Code, the slow progress in the inves-
anchetei privind fraudele depistate în sistemul tigation on the frauds detected in the banking
bancar în 2014, procesul lent de implemen- system in 2014, the slow implementation of
tare a Agendei de Asociere. the Association Agenda.

108 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

Tipul strategiei aplicate şi gradul de The type of the applied strategy and the
îndeplinire a angajamentelor asumate au de- degree of fulfilling commitments, largely
pins, în mare măsură, de impactul depen- depended on the impact of the path depen-
denţei de cale – dorinţa de a păstra şi conso- dence – the desire to preserve and strengthen
lida status quo-ul a veto-actorilor, manifestat the status quo of the veto players that can be
în controlul monopolist al statului din partea found in the state monopolistic control by a
unui singur partid politic. Totodată, dorinţa single political party. At the same time, the
de a obţine ajutorul financiar al FMI şi al UE, desire to obtain financial assistance from the
de care depinde supravieţuirea veto-actorilor, IMF and the EU, on which depends the
îi impune pe aceştia să accepte unele refor- survival of the veto players, forces them to
mări, mai cu seamă prin aplicarea „culturii accept some reforms, particularly by applying
atitudinii inerte”. the “culture of inert attitude”.
Deci, scopul real al veto-actorilor din Therefore, currently, the real purpose
Republica Moldova, la momentul actual, nu followed by the veto players in the Republic
este avansarea reală pe calea europenizării, ci of Moldova is not real progress headed to
supravieţuirea lor politică şi economică. Europeanization, but their political and eco-
nomic survival. This situation is increasingly
Aceasta o înţeleg tot mai clar masele popu-
better understood by the masses, who exhibit
lare, care manifestă un euroscepticism tot mai
a stronger scepticism and, on the other hand,
pronunţat, cât şi autorităţile UE, care nu
the EU authorities that do not include the
includ Republica Moldova nici măcar în lista
Republic of Moldova even in the EU list of
potenţialilor candidaţi ai UE.
potential candidates.

Referinţe bibliografice / References:


1. ACEMOGLU D., AGHION Ph., ZILIBOTTI F. Distance to Frontier, Selection, and
Economic Growth. Working Paper 9066, NBER, 2002.
2. ADEPT, Expert-Grup, CRJM. Raportul de monitorizare a implementării Foii de parcurs
privind agenda de reforme prioritare (martie-august 2016). Chişinău, 2016.
3. BAFOIL F. Transfert institutionnel et européanisation. Une comparaison des cas est-
allemand et est-européens. Revue Internationale de politique comparée. 2006, nr.2, vol.13,
pp. 213-238.
4. BULMER S., PADGETT S. Policy Transfer in the European Union: an Institutionalist
Perspective. British Journal of Political Science, 2004, nr.35.
5. CAUSSE E., FALKNER G. Les “mondes de conformité”: typologie des Etats membres dans
leur rapport au droit communautaire. Les Cahiers europeens de Sciences Po, nr.2, 2009.
6. DAVID P. Clio and the economics of QWERTY. American Economic Review, 1985,
nr.75(2), p. 332-337); David P. Path Dependence, Its Critics and the Quest for Historical
Economics. Working Paper, AllSouls College, Oxford University, 2000.
7. DOLOWITZ D., MARCH D. Learning from Abroad: The role of Policy Transfer in
Contemporary Policy-Making Governance, vol. 13, nr.1, 2000.
8. HOWELL K. Developing Conceptualisations of Europenization: Synthesing Methodo-
logical Approaches. Queen's Papers on Europenization, n.3, 2004.
9. MARGOLIS S.E., LIEBOWITZ S.J. Path Dependence, Lock-In, and History. Journal of
Law, Economics and Organization, 1995.

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 109


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

10. NEUMAZER L. L’européanisation indirect des pays candidats a l’adhésion à l’UE : le cas
des politiques publiques de concurrence en Pologne et en République Thèque. HAL
archives-ouvertes, 2014, https://halshs.archives-ouvertes.fr/halshs-00963712/document.
11. NORTH D. Institutions, Institutional Change and Economic Performace. Cambridge
University Press, Cambridge, 1990.
12. OLSEN J.P. The Many Faces of Europenization. Journal of Common Market Studies,
40/5, 2002.
13. OЛЕЙНИК A.M. Институциональная экономика.//Вопросы экономики, 1999, nr. 7.
14. PALIER B., SUREL Y. L’Europe en action. L’européanisation dans une perspective
comparée. Paris, L’Harmattan, 2007.
15. RADAELLI G. The Europenization of Public Policy. In Featherstone K., Radaelli G. The
Politics of Europeanization. Oxford, Oxford University Press, 2003.
16. SAURUGGER S., SUREL Y. L’européanisation comme processus de transfert de politique
publique. Revue Internationale de politique comparé, 2006, nr.2, vol.13, p. 179-211.
17. SCHWEICKERT R., GAWRICH A, Draft 24 Institutional convergence of CIS towards
European benchmarks. EU Eastern Neighbourhood Economic Potential and Future
Development, 2007.
18. THELEN K. Historical Institutionalism in Comparative Politics. Review Politics Science 2,
1999, p.391.
19. TSEBELIS G., NESTED G. Rational Choice in Comparative Politics. Berkeley, University
of California Press, 1990.
20. WEISBEIN J. Théories de l’européanisation: institutions, politiques, sociétés. Institut
d’Etudes Politique de Toulouse, 2014.

110 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

314.74:314.8(498.3) 314.74:314.8(498.3)

CÂTEVA CONSIDERAȚII PRIVIND SOME CONSIDERATIONS


STRUCTURA DEMOGRAFICĂ ON THE DEMOGRAPHIC
A EMIGRANȚILOR ORIGINARI STRUCTURE OF MIGRANTS
JUDEȚUL BOTOȘANI FROM BOTOSANI COUNTY

Cercet .șt. sup. Petru BUNDUC, Senior researcher Petru BUNDUC,


Institutul de Ecologie şi Geografie, AȘM Institute of Ecology and Geography, ASM
patryb.85@yahoo.com patryb.85@yahoo.com
Lect. univ. dr. Radu-Ionuț DIMITRIU, Univ. lect. PhD. Radu-Ionut DIMITRIU,
„Universitatea Alexandru Ioan Cuza”, Iași Alexandru Ioan Cuza University of Iasi
Cercet. șt. sup. Vadim CUJBĂ, Senior researcher Vadim CUJBA,
Institutul de Ecologie şi Geografie, AȘM Institute of Ecology and Geography, ASM

Acest studiu își propune să analizeze This study aims to analyse the struc-
particularitățile structurale ale emigranților tural particularities of migrants in Botosani
din județul Botoșani, privind modelul de County, concerning the presentation model of
prezentare a structurii pe grupe de vârstă și the structure by age and sex. This is perhaps
sexe, poate unul dintre cele mai importante one of the most important elements in finding
elemente în găsirea unor explicații și
explanations and motivations of population
motivații a plecării populației din județul
leaving from county. However, demographic
Botoșani. Totodată, modificările acestei
changes of this structure clearly present
structuri demografice din județ prezintă
visible consequences such as increasing
consecințe destul de vizibile prin creșterea
proportion of elderly people and reducing
ponderii vârstnicilor și reducerea ponderii
youth people, but also by reducing the active
tinerilor, fapt evidențiat și prin reducerea
forței de muncă active. workforce.

Key words: population, workforce,


Cuvinte-cheie: populație, forță de
muncă, migrație, vârstă, județul Botoșani migration, age, Botosani County
JEL: J61 JEL: J61

1. Introducere 1. Introduction
În perioada contemporană, migrația In the contemporary period, the inter-
internațională a populației a devenit un feno- national migration of population has become
men multilateral, complex, greu de cuantifi- a multilateral phenomenon, complex and
cat, care atrage atenția cercetătorilor din mai difficult to quantify, attracting the attention of
multe sfere științifice, precum sociologie, de- researchers from many scientific fields, like
mografie, geografie, economice, statistică, sociology, demography, geography, econo-
acestea analizând fenomenul emigrației din mics, statistics; they consider emigration
propriile puncte de vedere și viziuni. from their own points of view and visions.
Migrația forței de muncă reprezintă Labour migration is the number of people
numărul persoanelor apte de muncă – acea of working age – that part of the population

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 111


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

parte a populației, ce deține capacități fizice that has physical and intellectual potential to
și intelectuale, care îi permit să desfășoare o carry out useful work. Currently, in Romania,
activitate utilă. Actualmente, în România, working age limits are 16-59 years for men
limitele vârstei de muncă sunt de 16-59 de ani and 16-54 for women.
pentru bărbați și 16-54 de ani pentru femei. Low standard of living in Botoșani
Nivelul de trai scăzut din județul Boto- County in 2002 and the discrepancy between
șani la nivelul anului 2002 și discordanța supply and demand in the labour market led
dintre cererea și oferta de pe piața muncii au to a high rate of unemployment, thereby out-
condus la o pondere ridicată a șomajului, con- lining a socio-economic decline quite noti-
turându-se, astfel, un declin socio-economic ceably. Amid these negative events, the popu-
destul de vizibil. Pe fondul acestor eveni- lation of the county did not find any solution
mente negative, populația din județ nu a găsit
other than emigrate to other communities
altă soluție decât emigrarea în comunitățile
abroad. The absence and reduced possibility
din străinătate. De asemenea, lipsa și reduce-
in finding a job, according to the professional
rea găsirii unui loc de muncă acceptabil, după
and intellectual competences or lower remu-
competențele profesionale și intelectuale sau
neration than that in western countries also
remunerarea mult mai scăzută decât în țările
led to increasing this international pheno-
din Occident, au condus și ele la amplificarea
acestui fenomen internațional. menon.
Migrația forței de muncă în străinătate Labour migration abroad is seen by
este considerată, de unii specialiști, ca fiind some experts as “convenient from material
„convenabilă din punct de vedere material, point of view, but less in sentimental terms” –
dar mai puțin din punct de vedere senti- about 12% of Romanian localities have mem-
mental” – circa 12% din localitățile româ- bers working abroad who send remittances to
nești au membri plecați în străinătate, care families in the country. In Romania, annually,
trimit remitențe familiilor din țară. În Româ- two billion euro enters only through bank
nia, intră anual două miliarde de euro doar transfers, not including remittances through
din transferuri bancare, fără să includem și re- unofficial coming: inland transport, packages
mitențele venite pe căile neoficiale prin trans- [2, p.91].
port, pachete [2, p.91]. A profound effect of migration in the
Un efect profund al emigrației este pro- demographic field is produced by subtracting
dus în domeniul demografic prin scăderea the number of people in the area emitting
numărului de populație în zona emițătoare de streams and increasing it in the receiving
fluxuri și creșterea numărului în zona recep- areas. Consequently, it also affects and alters
toare. Totodată, este afectată și modificată the structure of the population by age and sex
structura pe grupe de vârste și sexe a popu- in the two areas (in the area of origin, the
lației în cele două zone (din zona de origine, youngest potential migrants are aged 20-29
principalii potențiali fiind cei mai tineri dintre years). For the economic field effects are
emigranți, vârsta de 20-29 de ani). Pentru do- divided into two categories: positive and
meniul economic, efectele se împart în două
negative. In the transmitting area, the conse-
categorii:pozitive și negative. În zona emiță-
quences are negative caused by people lea-
toare, consecințele sunt net negative prin
ving, especially young adults prepared intel-
plecarea populației, mai ales a tinerilor adulți
lectually (brain drain), but the reception area
pregătiți intelectual (brain drain), dar, pentru

112 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

arealul de recepție, efectul este unul benefic, has one beneficial effect, most often taking
de cele mai multe ori, se profită de pregătirea advantage of their preparation and mental
și însușirile intelectuale ale acestora. potential.
Principala problemă a fenomenului de The main problem of the migration phe-
migrație, în județul Botoșani, o reprezintă pon- nomenon in Botosani County consists in sig-
derile importante ale grupelor de vârstă tinere nificant shares of the younger age group of
ale adulților tineri, care sunt implicate în adults who are involved in international flows
fluxurile internaționale începând cu anul 2002. since 2002. Overall, in Botosani county, the
Pe ansamblu, în județul Botoșani, structura population structure by age range disrupted
populației pe grupe de vârstă suferă modificări during the years 1977-2015, characterized by
pe intervalul anilor 1977-2015, caracterizându- an increased share of 74% of adults, 19% of
se printr-o creștere a ponderii adulților de
elderly, while young people show a gradual
74%, a vârstnicilor 19%, iar tinerii prezintă o
decline since 1992 (figure 1). Thus, we are
scădere graduală începând cu anul 1992
dealing with a slight population decline, ma-
(figura 1). Astfel, avem de-a face cu un ușor
nifested by an aging population more evident
declin demografic, manifestat printr-o îmbăt-
in the eastern part of the territory.
rânire a populației mai evidentă în partea
estică a teritoriului.

Figura 1. Structura populației pe grupe de vârstă în județul Botoșani (1977-2015)/


Figure 1. The evolution of population by age group in Botoșani county (1977-2015)
Sursa: Institutul Național de Statistică/Source: National Institute of Statistics

2. Metodologia și baza de date 2. Methodology and database


În cadrul acestui studiu, metodologia și In this study, the methodology and data-
baza de date aplicate aparțin unei cercetări base of applied research belongs to a more
mai solide, datele provin din cadrul unui solid research, the data come from a research
proiect de cercetare desfășurat pe perioada project conducted during the period 2011-
2011-2014, intitulat – Migrația internațională 2014, entitled – International migration of
a populației din județul Botoșani. population from Botosani County.

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 113


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

Studiul a cuprins trei etape de cercetare The study comprised three stages of rese-
primordiale oricărui demers științific: arch primordial for any scientific approach:
 de documentare;  documentation;
 de teren;  field;
 de laborator.  laboratory.
Metoda de culegere a datelor a fost The method of data collection was focu-
axată, în mare măsură, pe aplicarea sondaju- sed largely on conducted survey during 2011-
lui realizat în perioada 2011-2014, fiind ches- 2014, totally, 2116 people were interviewed
tionate, în total, 2116 persoane, care sunt ple- who were abroad temporarily or permanently.
cate în străinătate temporar sau definitiv. Un A very important role was the study visit in
rol destul de important l-a avut și vizita de 2013 in Madrid (chosen as a case study) for
studiu din anul 2013, în orașul Madrid (ales five months where 360 migrants were inter-
ca studiu de caz), timp de cinci luni fiind viewed (in the bus-station Mendez-Alvaro) in
chestionați 360 de emigranți (în autogara Botosani County.
Mendez-Alvaro) din județul Botoșani. The methods used in this research were
Metodele folosite în analiza acestei as follows: cartographic, multi-scale, statisti-
cercetări au fost următoarele: cartografică, cal and comparative analyses.
multiscalară, statistică și comparativă. 3. Structure peculiarities by age and
3. Particularitățile structurii pe gru- sex of the Botosani migrants in the main
pe de vârstă și sexe a emigranților botoșă- destination countries.
neni în principalele state de destinație. At the level of Botosani county, the
La nivelul județului Botoșani, structura structure by age and sex of migrants from our
pe grupe de vârstă și sexe a emigranților din analysis shows an average age of 29 years
analiza noastră, prezintă o vârstă medie de 29 (table 1); this aspect, is attributed to the late
de ani (tabelul 1); acest aspect este pus pe departure in the European area, but normal
seama plecărilor mai tardive în spațiul euro- for a person who can activate in construction
pean, dar normală pentru o persoană care (the share of overall activity for men); it
poate activa în domeniul construcțiilor (fiind should be stressed from the start the value
activitatea generală pentru ponderea mascu- of the alarming groups of 15-19 years, total-
lină); trebuie subliniat din start, valoarea alar- ling about 10.25%, young people who are to
mantă a grupelor de 15-19 ani, care totali- be found already in the international flow
zează circa 10,25%, tineri care se regăsesc (figure 2).
deja în fluxurile internaționale (figura 2).
Tabelul 1/Table 2
Vârsta medie a populației chestionate / The mean age of the population surveyed
Vârsta medie a populației chestionate (ani)/
Masculin/Male Feminin/Female
The mean age of the population surveyed (ans)
28,9 29,03 28,7
Sursa: anchetă de teren 2011–2014/Source: field survey 2011-2014
Grupele de vârstă dominante sunt cele The dominant age groups are 20-24 and
cuprinse între 20-24 și 25-29 de ani, care pre- 25-29 years with a value of 48.7% of respon-
zintă o valoare de 48,7% dintre persoanele dents who are predominantly male (28.8%)
chestionate, preponderente fiind cele mascu- and actually represent the active workforce the

114 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

line (28,8%), care reprezintă, de fapt, forța de main activity, namely the construction sector.
muncă activă în domeniul principal de activi- Also, the high percentage of women in these
tate și anume cel al construcțiilor. De aseme- age groups, occupy 19.9%, showing the main
nea, ponderea ridicată a femeilor din aceste concerns in the field of housekeeping. Unfor-
grupe de vârstă ocupă 19,9%, prezentând pre- tunately, this level of young women brings
ocupări principale în domeniul menajului. Din a negative intake in birth rate and fertility
păcate, acest palier de vârstă tânără a femeilor in Botosani County, given the number of
constituie un aport negativ asupra ratei natali- increasingly significant children born abroad
tății și fertilității în județul Botoșani, dat fiind [1, p.220].
faptul că un număr din ce în ce mai însemnat The balance between the sexes is equa-
de copii sunt născuți în străinătate [1, p.220]. lized in the age group of 40-44 years (7.81%),
Balanța dintre cele două sexe se unifor-
then, follows the age group of 45-49 years
mizează la grupa de vârstă de 40-44 de ani
with a value of 4.15%, then a slight deviation
(7,81%), urmând grupa de vârstă de 45-49 de
to right where the female share starts to domi-
ani cu o valoare de 4,15%, apoi, se prezintă o
nate a normal matter given the fact that a man
ușoară deviere spre dreapta unde ponderea
at that age is less than requested in construc-
feminină începe să domine, o chestiune nor-
tion. The same features can be found and the
mală având în vedere faptul că un bărbat, la
această vârstă, este mai puțin solicitat în dome- age group 50-54 years. More interesting is the
niul construcțiilor. În aceleași caracteristici, se age group above 55 years, belonging almost
regăsește și grupa de vârstă 50-54 de ani. Mai entirely to older women, they are brought to
interesantă este grupa de vârstă mai mare de the destination state for care activities of their
55 de ani, care aparține, aproape în totalitate, grandchildren [3, p.121].
femeilor mai în vârstă, fiind aduși în statul de
destinație pentru activitățile de îngrijire a
nepoților [3, p.121].

Figura 2. Piramida populației pe grupe de vârste și sexe a emigranților din județul Botoșani/
Figure 2. Structure by age group and gender of emigrants in the Botoșani county
Sursa: anchetă de teren 2011-2014/Source: field survey 2011-2014

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 115


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

Pentru a crea un tablou general, remarcăm In order to create a general picture, we


faptul că până la nivelul anului 2010, emigrația note that up to 2010, international emigration in
internațională din județul Botoșani a fost una Botosani county was one male (figure 3), due to
masculină (figura 3), datorată activităților băr- activities of men in construction, while women
baților din domeniul construcțiilor, în timp ce remained in the community natal care of the
femeile rămâneau în comunitatea natală pentru household and children.
îngrijirea gospodăriei și a copiilor. After 2010, the feminization of migra-
După anul 2010, feminizarea emigrației tion is taking shape amid the global economic
prinde contur pe fondul efectelor crizei eco- crisis – the unemployment rate increasing in
nomice mondiale – rata șomajului crescând în main destination countries Italy and Spain.
principalele state de destinație Italia și Spania. The effect was rather quickly – by the disap-
Efectul a fost unul destul de rapid. Prin dispa- pearance of jobs – layoffs occur and turn in
riția locurilor de muncă, au loc disponibilizări the county of construction workers and urban
și întoarceri în județ ale muncitorilor din const- industry. If men’s situation was one in pro-
rucții și din industria urbană. Dacă, pentru fessional decline – the share of female main
bărbați, situația a fost una de declin profesio- areas of activity of cleaning or maintenance
nal, pentru ponderea feminină, domeniile
and care of the elderly have been hit very
principale de activitate din menaj sau de între-
least, we believe that to some extent they still
ținere și îngrijire a persoanelor vârstnice, au fost
retain today search and usefulness in these
afectate foarte puțin, putem considera că, într-o
countries of destination.
oarecare măsură, ele încă își păstrează și astăzi
căutarea și utilitatea în aceste țări de destinație.

Figura 3. Dinamica emigrației botoșănenilor în străinătate/


Figure 3. The dynamics of emigration from the Botoșani county
Sursa: anchetă de teren 2011-2014/Source: field survey 2011-2014

116 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

3.1. Italia. Statul italian este prima țară, 3.1. Italy. The Italian state is the first
în funcție de destinațiile preferate pentru emi- country according to preferred destinations
granții botoșăneni, concentrează circa 60% for emigrants from Botosani, that concen-
din persoanele chestionate, iar regiunea Lazio trated about 60% of people surveyed and the
(capitala Roma) fiind principalul nucleu de Lazio region (Rome capital) being the main
concentrare. Trăsăturile culturale comune și nucleus of concentration. Cultural traits, com-
legislația mai lejeră sunt printre principalele mon lighter and legislation are the main
argumente care îi orientează spre această țară. arguments that point us toward this country.
Reducerea perioadei de adaptare a emigran- Reducing the period of adaptation of mig-
ților, facilitează, într-o oarecare măsură, la gă- rants, to some extent facilitates finding a job
sirea unui loc de muncă mai rapid [4, p. 100]. faster [4, p. 100].
În ceea ce privește structura pe grupe Regarding the structure by age and sex,
de vârste și sexe a emigranților botoșăneni Botosani migrants in Italy, have the following
din Italia, prezintă următoarele caracteristici interesting features: the average age of the
interesante: vârsta medie a emigrantului este immigrant is 28.7 years. The pyramid shows
de 28,7 ani. Piramida prezintă o masculini- a general masculinisation, except ages 40-44
zare generală, cu excepția vârstelor de 40-44 and 45-49 years, totalling 11.4% of our sur-
și 45-49 de ani, care totalizează 11,4% din vey, the percentage of feminine is higher
chestionarul nostru, ponderea feminină fiind because of professional specializations in the
superioară datorită specializărilor profesio- field of household services and care for the
nale din domeniul menajului, serviciilor și al elderly (figure 4).
îngrijirii persoanelor vârstnice (figura 4).

Figura 4. Structura pe grupe de vârste și sexe a emigranților botoșăneni din Italia/


Figure 4. Italy – structure by age group and gender of emigrants in the Botoșani county
Sursa: anchetă de teren 2011-2014/Source: field survey 2011-2014

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 117


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

Destul de interesante sunt grupele de Quite interesting are the age groups 5-9
vârstă 5-9 și 10-14 ani (1% dintre emigranți), and 10-14 years (1% of immigrants), alt-
chiar dacă prezintă o valoare redusă, joacă un hough providing little value plays an impor-
rol important în includerea emigrației interna- tant role in the inclusion of international emi-
ționale a vârstei tinere, fiind aduși mai târziu gration of young age, later being brought by
de părinți pentru reîntregirea familiei și pen- parents for family reunification and after
tru a urma o școală (grădiniță, şcoală gene- school (kindergarten, general school) in the
rală) în statul italian. Desigur, că aceste grupe Italian state. Of course, that these groups of
de vârste tinere, lasă un impact negativ asupra young age, leaving a negative impact on the
numărului de elevi în instituțiile de învăță- number of pupils in schools in the county.
mânt din județ. Migrants from 15-19 age threshold
Emigranții din pragul de vârstă 15-19 (10% of respondents) are equally brought by
ani (10% din cei chestionați) sunt în aceeași parents for family reunification immigrants; it
măsură aduși de părinții emigranți pentru must be emphasized that the interval between
reîntregirea familiei; trebuie subliniat faptul these ages are most vulnerable social class in
că intervalul dintre aceste vârste reprezintă the Italian state. Migrants are predisposed to
pătura socială cea mai vulnerabilă în statul realize problems and threaten the image of
italian, emigranții fiind predispuși să creeze Romanian emigrant, through theft, consum-
probleme și să pericliteze imaginea emigran- ption and trafficking of prohibited goods and
tului român, prin furturi, consum și trafic de other illegal activities. Of course, that some
produse interzise și alte activități ilegale. of these young migrants follow a school at
Desigur, că o parte din acești emigranți tineri this age, but still lack a range of activities,
urmează o școală la această vârstă, dar, totuși, leisure and desire of earning additionally lead
lipsa unui domeniu de activitate, timpul liber young people to such illegal activities.
și dorința de a realiza un venit în plus, îi con- Most representative immigrants in em-
duce pe tineri la astfel de activități ilegale. ployment are those groups 20-24 and 25-29
Cei mai reprezentativi emigranți din years, with a significant share of 49.7% of all
câmpul muncii sunt cei din grupele de 20-24 și migrants, workers are generally main do-
25-29 de ani, cu o pondere semnificativă de mains of activity (construction, domestic ser-
49,7% din totalul emigranților, fiind, în general, vice, agriculture, industry, etc.).
muncitori din domeniile principale de activitate A threshold is pretty well defined at
(construcții, menaj, agricultură, industrie etc.). 30-34 and 35-39 years, has a value of 25.9%
Un prag destul de bine conturat este și and is characterized by a balance of the two
cel de 30-34 și 35-39 de ani, care deține o sexes. It is interesting that in these age groups
valoare de 25,9% și se caracterizează printr-o are included most with higher education
echilibrare a celor două sexe. Interesant este immigrants, who want to look for a job, based
faptul că, în aceste grupe de vârste, sunt on the qualifications they hold and be remu-
incluși cei mai mulți emigranți cu studii supe- nerated according to university training.
rioare, care doresc să își caute un loc de Unfortunately, what often unable to realize
muncă, în funcție de calificarea pe care o their dream, being forced to work in fields
dețin și să fie remunerați conform pregătirii began inferior and difficult (construction or
universitare. Din păcate, de cele mai multe housekeeping).

118 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

ori, nu pot să își realizeze visul, fiind obligați The following thresholds of age (40-60
să lucreze pentru început în domenii net years) represent a significant superior to the
inferioare și dificile (construcții sau menaj). female sex, outlining the core activities of
Următoarele praguri de vârstă (40 până services and housekeeping. Also here, they
la 60 de ani) dețin o pondere net superioară a are included and elderly immigrants who
sexului feminin, conturându-se activitățile de come to Italy for tourism or help children
bază din domeniul serviciilor și al menajului. emigrated, taking care of grandchildren while
Tot aici, sunt incluși și emigranții vârstnici, they are involved in the work program.
care vin în Italia cu scop turistic sau de a-şi In terms of the dynamics of emigration
ajuta copiii emigrați, având grijă de nepoți cât from Italy, must first flows observed in 2000
timp ei sunt implicați în programul de lucru. and 2002 (due to relaxation legislative, laws
Din punct de vedere al dinamicii emi- Napoletano-Turco and Bossi-Fini) that belon-
grației din Italia, trebuie remarcate primele ged almost entirely males, until the year
fluxuri din anii 2000 și 2002 (datorită rela- 2006. After this time, the Italian labor market
xării legislative prin legile Napoletano-Turco becomes saturated and overcrowded building
și Bossi-Fini), care au aparținut aproape în work. This saturation has led to migrants
totalitate sexului masculin, până la nivelul competitiveness, gradual reduction remunera-
anului 2006. După această perioadă, piața tion occur until 2010 (if in 2002 a day laborer
muncii din Italia devine saturată și aglome- 60-70 euros obtained to date, 2007, is a
rată de activitățile din domeniul construcții- decrease of payment up to 50 euros, and after
lor. Această saturare a condus la competitivi- 2010 are provided chair and 30-40 euros),
tatea emigranților, au loc reduceri graduale additionally it adds that the economic situa-
ale remunerațiilor până în anul 2010 (dacă, în tion in Italy, which gradually declines once
anul 2002, un zilier obținea 60-70 de euro la the effects of the global crisis.
zi, din anul 2007, are loc o scădere a plății Amid these socio-economic effects,
până la 50 de euro, iar după anul 2010, se after 2006, there is a positive trend in the
prestează chiar și cu 30-40 de euro), în plus, percentage of women emigrants in Italy. The
la aceasta, se adaugă și starea economică din layoffs, lack of jobs for men and keeping
Italia, care intră în declin treptat odată cu interest in housework for women, the main
efectele crizei mondiale. causes that led to the feminization of migra-
Pe fondul acestor efecte socio-econo- tion (figure 5).
mice, după anul 2006, se remarcă o evoluție
pozitivă a ponderii femeilor emigrate în Italia.
Disponibilizările, lipsa locurilor de muncă
pentru bărbați și păstrarea interesului în do-
meniul menajului pentru femei, fiind princi-
palele cauze care au dus la această feminizare
a emigrației (figura 5).

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 119


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

Figura 5. Italia – dinamica emigrației botoșănenilor/


Figure 5. Italy – the dynamics of emigration from the Botosani county
Sursa: anchetă de teren 2011-2014/Source: field survey 2011-2014

3.2. Spania. Reprezintă a doua destina- 3.2. Spain. It is the second destination in
ție în ordinea preferințelor emigranților din order of preference emigrants from Botosani
județul Botoșani, ocupă o valoare de aproape County, occupies a value of almost 18% and a
18%, iar concentrarea maximă se află în capi- maximum concentration in the capital Madrid.
tala Madrid. Regarding the structure by age and sex of
În ceea ce privește structura pe grupe
migrants, this is a completely unbalanced. The
de vârstă și sexe a emigranților, aceasta este
average age of the emigrant in Botosani
una complet dezechilibrată. Vârsta medie a
emigrantului din județul Botoșani este de 29,6 County is 29.6 years (age superior to Italy)
ani (vârstă superioară, comparativ cu Italia), being predominantly masculine with a value
fiind preponderent masculinizată cu o valoare of 61% compared to 38.5% feminine.
de 61% față de cea feminină de 38,5%. Bottom of the pyramid 0-4 years almost
Baza piramidei de 0-4 ani lipsește ap- entirely missing, the decision to have a child
roape în totalitate, decizia de a avea un copil în abroad is quite difficult to make in terms of
străinătate fiind una destul de dificil de luat în economic insecurity. Without this floor, lar-
condițiile unei insecurități economice. Lipsa gely justifies the absence of older groups,
acestui etaj, justifică, în mare măsură, absența which otherwise would have migrated to the
grupelor vârstnice, care, în alte condiții, ar fi
growth and care of grandchildren.
emigrat pentru creșterea și grija nepoților.
Lower age groups 5-9 and 10-14 years,
Grupele de vârstă inferioare de 5-9 și
10-14 ani, totalizează 2,3% dintre cei chestio- totalling 2.3% of respondents, parents belong
nați, aparține tinerilor emigranți aduși de to young immigrants brought supervision (the
părinți pentru supraveghere (ponderea femi- share of feminine having a higher value than
nină având o valoare superioară celei mascu- the male, the explanation can be given that
line, explicația constând în faptul că fetele, în girls than boys at this age show more respon-
comparație cu băieții, la această vârstă pre- sible behaviour).
zintă un comportament mai responsabil).

120 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

Următoarele etaje de vârstă 15-19 ani, Next steps the 15-19 age occupies 12.3%
ocupă 12,3% dintre emigranți, sunt reprezen- of emigrants, are represented by students and
tați de elevi și absolvenți ai cursurilor liceale, graduates of high school courses where the
unde ponderea masculină este superioară share of men is higher than women.
celei feminine. The threshold is the most imposing age
Pragul de vârstă cel mai impunător este 20-24 and 25-29 years, with a figure of 37.8%
cel de 20-24 și 25-29 de ani, cu o cifră de (although a lower value compared to Italy) is
37,8% (totuși, o valoare mai redusă, comparativ active migrants that work in services, con-
cu Italia), este etajul emigranților activi în do- struction and housekeeping.
meniul serviciilor, construcțiilor și menajului. Another very interesting age group is the
O altă grupă de vârstă destul de intere- 30-34 and 35-39 shows a fairly realistic value
santă este cea de 30-34 și 35-39 de ani, care of 31.2%, where the majority of emigrants
prezintă o valoare destul de realistă de 31,2%, meet construction. From this point of view,
unde întâlnim emigranții majoritari din dome- Spain is superior in Italian digit, which is
niul construcțiilor. Din acest punct de vedere, explained by the early departure of the Italian
Spania este superioară ca cifră Italiei, fapt peninsula. The same explanation is regarding
explicat de plecarea mai timpurie în peninsula the consistency of the age groups 40-44, 45-
italică. Aceeași explicație serveşte și pentru 49, 50-54 years old (16.4%), which are most
consistența grupelor de vârstă 40-44, 45-49,
masculine (figure 6).
50-54 de ani (16,4%), care sunt majoritatea
masculinizate (figura 6).

Figura 6. Structura pe grupe de vârste și sexe a emigranților botoșăneni din Spania/


Figure 6. Spain – structure by age group and gender of emigrants in the Botoșani county
Sursa: anchetă de teren 2011-2014/Source: field survey 2011-2014

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 121


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

Dinamica emigranților din județul Boto- Dynamics of emigrants from Botosani


șani în Spania se remarcă printr-o intensitate County in Spain is characterized by a low
scăzută, comparativ cu Italia, pentru anii 2000, intensity compared to Italy for the years
2002. Se evidențiază fluxurile importante 2000, 2002. It highlights the major streams
conturate în perioada 2003-2005, pe fondul outlined during 2003-2005, Spanish legal
regularizărilor legislative spaniole de la 23 regularization of January 23, 2001, concer-
ianuarie 2001, cu privire la reducerea imigra- ning the reduction of illegal immigration, to
ției ilegale, a obținerii permisului de muncă și obtain work permits and residence status of
a statutului de rezident al emigranților în immigrants in Spain. As in the case of Italy,
Spania. Ca și în cazul Italiei, efectele crizei the effects of the global crisis are reflected
mondiale își pun amprenta negativ asupra pon- negatively on weight but positive male on
derii masculine, dar pozitiv asupra intensității female migration intensity since 2009
migrației feminine, începând cu anul 2009 (figure 7).
(figura 7).

Figura. 7. Spania – dinamica emigranților originari din județul Botoșani/


Figure 7. Spain – the dynamics of emigration from the Botoșani county
Sursa: anchetă de teren 2011-2014/Source: field survey 2011-2014

În cazul emigranţilor din județul Boto- In the case of emigrants from Botosani
șani, se evidenţiază, indiscutabil, preferinţa county, there stands undisputed preference
pentru Italia și Spania, unde se cantonează nu for Italy and Spain where they accumulate no
mai puţin 80% dintre cei plecaţi pentru mun- less than 80% of those who left to work
că peste hotare. Legislaţia din cele două state, abroad. The legislation of the two states, ligh-
mai lejeră, mai pragmatică în privinţa străini- ter, more pragmatic on foreigners possibility
lor, posibilitatea relativ facilă de obţinere relatively easy to obtain a job, but also the
a unui loc de muncă, dar şi prezenţa unor ele-

122 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

mente culturale comune (care facilitează şi presence of cultural elements common (which
scurtează perioada de adaptare) justifică facilitates and shortens the adaptation period)
această alegere majoritară, [3, p. 110]. justified this choice majority [3, p. 110].
Concluzii: Conclusions:
• În urma studiului, se poate contura un • From this study, we can outline a ge-
profil general al emigrantului din jude- neral profile of the emigrant in Boto-
țul Botoșani, relevat de următoarele șani county, with the following charac-
caracteristici: persoană tânără, având o
teristics: young person aged between
vârstă cuprinsă între 19-40 de ani, cu un
19-40 having years with an average
nivel de instruire mediu, aflându-se în
educational level, being in search of a
căutarea unei stări socio-economice adec-
vate, care să îi asigure o viață decentă. state socio-adequate economic, that
• Au fost identificate trei grupuri impor- would ensure a decent life.
tante de emigranți: emigranții grupei de • There were three major groups of emi-
vârstă activă; emigranții minori (aduși grants: migrants of working age group;
de părinți pentru reîntregirea familiei); migrants minors (brought by parents
emigranții vârstnici (cu rol de a supra- for family reunification); elderly mig-
veghea și îngriji nepoții). rants (with the role of supervising and
• Cele mai dominante grupe de vârstă caring for grandchildren).
sunt cele 20-24 și 25-29 de ani (tota- • The dominant age groups are 20-24 and
lizând 48,7% din totalul emigranților), 25-29 years (totalling 48.7% of total
preponderent sunt masculinizate, dato- emigrants), predominantly are mascu-
rită domeniului de activitate în con-
line because of area of activity within
strucții. Feminizarea la aceste grupe de
construction. Feminization in these age
vârste prezintă o valoare destul de im-
groups shows a rather significant 19.9%,
portantă de 19,9%, cu activități de bază
with core activities in housekeeping and
în menaj și îngrijirea vârstnicilor. Tre-
buie subliniat acest palier, deoarece care of the elderly. It must emphasize
emigrația femeilor la această vârstă this level because emigration of women
aduce un aport negativ asupra ratei in this age brings an intake negative
natalității și fertilității în județ. birth rate and fertility in the county.
• Pe ansamblu, balanța dintre cele două • In general, gender balance is the equa-
sexe se uniformizează la grupa de 40-44 lization of the group of 40-44 years,
de ani, urmând apoi ca la etajele 45-49 followed by 45-49 years as on floors
de ani să predomine ponderea feminină, prevails feminine, a normal matter given
o chestiune normală, dat fiind faptul că that a man at that age is less accepted
un bărbat la această vârstă este mai puțin under construction while a woman can
acceptat în domeniul construcțiilor, în provide housekeeping services.
timp ce o femeie poate oferi servicii
• Groups of older people (above 50 years),
destul de active în domeniul menajului.
are almost completely feminised, and
• Grupele persoanelor vârstnice (mai mari
plays an important role for immigrant
de 50 de ani) sunt aproape în totalitate
feminizate, joacă un rol important children in childcare activities grand-
pentru copiii imigranților, prin children.

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 123


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

activitățile de îngrijire și supraveghere a • The dynamics of emigration in Boto-


nepoților. sani County, is distinguished by a
• Dinamica emigrației din județul Boto- higher intensity since 2000, the laws
șani se evidențiază printr-o intensitate regulating Napoletano-Turco (2000),
mai ridicată, începând cu anul 2000, Bossi-Fini (2002) in Italy and through
prin legile de regularizare Napoletano- legislative changes from January 1,
Turco (2000), Bossi-Fini (2002) din 1999, January 23, 2001 in Spain. These
Italia, cât și prin modificările legislative laws were intended for identification of
de la 1 ianuarie 1999, 23 ianuarie 2001 illegal immigration, to reduce the wai-
din Spania. Aceste legi, aveau drept ting period for obtaining work and resi-
scop identificarea imigrației ilegale,
dence permit for immigrants. Obvi-
reducerea perioadei de așteptare pentru
ously, another factor for immigrants
obținerea permisului de muncă și de
was impulsive and Romania's accession
rezidență pentru imigranți. Evident, un
to the European Union (January 1,
alt factor impulsiv pentru emigranți a
2007).
fost și aderarea României la Uniunea
Europeană (1 ianuarie 2007). • It should be noted that until 2010 emi-
• Trebuie să remarcăm faptul că, până în gration from Botosani County was one
anul 2010, emigrația din județul Boto- masculinizing. And this is absolutely
șani a fost una masculină. Și acest lucru normal, given that most of the men
este absolut normal, având în vedere worked in construction, while women
faptul că majoritatea bărbaților lucrau remained in the native community for
în construcții, iar femeile rămâneau în household and child care. After 2010,
comunitatea natală pentru îngrijirea things are changing; the feminization of
gospodăriei și a copiilor. După anul migration is taking shape amid the
2010, lucrurile se schimbă, feminizarea global economic crisis and high unem-
migrației prinde contur pe fondul crizei ployment in the countries of destina-
economice mondiale și a șomajului tion. Gradually decrease employment
ridicat în ţările de destinație. Se reduc for men held in the county return to
treptat locurile de muncă pentru bărbați, former workers in the construction
au loc întoarceri în județ a foștilor sector and industry, while the house-
muncitori din domeniile construcțiilor și keeping women kept looking and is
industriei, în timp ce domeniul mena- minimally affected.
jului pentru femei și-a păstrat căutarea,
• Nationally, Botosani county stands by
fiind foarte puțin afectat.
avoiding the phenomenon disastrous
• La nivel național, județul Botoșani se
demographic decline (compared with
remarcă prin evitarea unui fenomen
counties, Teleorman, Hunedoara, etc.),
dezastruos privind declinul demografic
demographic strength of traditional
(în comparație cu județele Teleorman,
Hunedoara etc.), rezistența unor structures with a high birth rate, has
structuri demografice tradiționale cu o blurred the demographic trends and
natalitate ridicată, a estompat tendințele decreased vitality of massive migration.
de scădere a vitalității demografice și However, consideration should be given
de migrație masivă. greater attention from officials in the county

124 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


INTEGRARE EUROPEANĂ ȘI POLITICI SOCIALE / EUROPEAN INTEGRATION AND SOCIAL POLICIES

Totuși, trebuie să se acorde o mai mare in terms of reducing the phenomenon of


atenție din partea oficialităților din județ în emigration of the population. The eastern part
ceea ce privește reducerea fenomenului de of the county is already subject to a slight
emigrație a populației. Partea estică a jude- aging and dieback, which can lead to long-
țului fiind deja supusă unei ușoare îmbătrâniri term depopulation territory.
și devitalizări, care poate conduce, pe termen
lung la depopularea teritoriului.

Bibliografie/Bibliography:
1. BUNDUC P. Câteva efecte el migrației tinerilor din județul Botoșani. În: Ghid metodologic
(științifico-practic) pentru cadrele didactice și elevi/studenți „Migrația și consolidarea
dialogului intercultural” 2014, Chișinău, Liceul Academiei de științe a Moldovei, p.217-
222. ISBN 978-9975-51-515-3.
2. CLIPA C. Globalizarea și Migrația Forței de muncă din România. În:Analele Științifice ale
Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași: Ştiințe Economice, 2005 vol.50-51, p.91-97.
3. DIMITRIU R., MUNTELE I., MARCU S., DIMITRIU A. Migrațiile internaționale ale
populației din Moldova. Iași: Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2013,
p.120. ISBN 978-973-703-845-6.
4. DIMITRIU R., UNGUREANU A. Anul viitor acasă – studiu asupra migrațiilor economice
internaționale ale populației din Depresiunea Neamțului. Iași: Editura Universității
„Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2007, p.102. ISBN 978-973-703-237-9.

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 125


INFORMATICĂ, STATISTICĂ ȘI CIBERNETICĂ ECONOMICĂ / INFORMATICS, STATISTICS AND ECONOMICS

004.42 004.42

ALGORITM OPTIMAL PENTRU OPTIMAL ALGORITHM FOR


PROBLEME DE OPTIMIZARE OPTIMIZATION PROBLEMS
CU RESTRICŢII SPECIALE WITH SPECIAL RESTRICTIONS

Dr. Eugeniu GÂRLĂ, ASEM PhD Eugeniu GÂRLĂ, ASEM


e-mail: eugeniugarla@yahoo.com e-mail: eugeniugarla@yahoo.com

În acest articol, este analizată o clasă de The present paper analyses a class of
probleme de optimizare neliniară cu restricţii nonlinear optimization problems with special
speciale, se propune o metodă directă de restrictions, we propose a direct method for
rezolvare pentru problema auxiliară, pentru solving the auxiliary problem, for which we
care este calculată complexitatea, se evaluea- calculate complexity, we also assesses the
ză numărul maxim de operaţii elementare, este maximum number of elementary operations
descris algoritmul optimal pentru efectuarea and describe the optimal algorithm for per-
calculelor numerice. În studiu, se construieşte forming numerical calculations. The study
un algoritm optimal de rezolvare a problemei builds an optimal algorithm for solving the
auxiliare a modelului PG, complexitatea auxiliary problem of PG model; the com-
acestui algoritm este O(nm2, N), numărul de plexity of this algorithm is O(nm2, N), the
operaţii elementare este minimal. Matricea number of elementary operations is minimal.
supusă inversării nu depinde de dimensiunea Matrix inversion does not depend on the size
problemei n şi are permanent dimensiunea of problem n and always has constant size -
constantă – m × m, m << n. Astfel, modelul m × m, m << n. Thus, the model PG is fully
PG este absolut funcţional şi, practic, „imun” functional and practically “immune” to the
la dimensiunea problemei de optimizare. size of the optimization problem.

Cuvinte-cheie: complexitatea algorit- Key words: algorithm complexity, opti-


mului, metode de optimizare mization methods
JEL: C0, C6 JEL: C0, C6

1. Consideraţii generale 1. General considerations


În lucrul cu structuri de date, metode de Complex models are used when wor-
optimizare, se folosesc modele complexe care king with data structures and optimization
presupun un consum foarte mare de resurse methods; they involve the consumption of a
pentru rezolvare. Există mai mulţi algoritmi lot of resources. There are several algorithms
de rezolvare a uneia şi aceleiaşi probleme şi for solving one and the same problem and
atunci ar trebui să se stabilească algoritmul then there should be settled an algorithm that
care este mai performant. Se impune astfel a would be more efficient. It is therefore
găsi o măsură a gradului de performanţă sau necessary to find a measure of performance
de eficienţă al algoritmilor. Două criterii or efficiency of algorithms. Two criteria
stabilesc măsura performanţei unui algoritm: establish the measure of performance of an
timpul în care se obţine soluţia problemei şi algorithm: the time during which the solution
spaţiul de memorie utilizat pentru obţinerea of the problem is found and the memory

126 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


INFORMATICĂ, STATISTICĂ ȘI CIBERNETICĂ ECONOMICĂ / INFORMATICS, STATISTICS AND ECONOMICS

ei. Dintre cele două resurse de calcul, spaţiu space used to obtain it. Of the two calculation
şi timp, cel mai des, cea critică este timpul de resources, space and time, most often, the
execuţie. Analiza acestor parametri de runtime is critical. The analysis of these
eficienţă a algoritmilor este cunoscută sub efficiency parameters of the algorithm is
numele de analiza complexităţii algoritmilor. known as the complexity of the analysis
În majoritatea algoritmilor, volumul algorithms. In most algorithms, the amount of
resurselor necesare depinde de dimensiunea resources needed depends on the size of the
problemei de rezolvat – n . Funcţia f 0 , care problem to be solved – n . Function f 0 ,
dă ordinul de mărime al numărului de operaţii which gives the size of the number of
elementare şi implicit al timpului de execuţie, elementary operations and the execution time,
se va nota cu f 0 ( n ) , iar algoritmul respectiv shall be noted as f 0 ( n ) , while the respective
este notat O ( f0 ( n ) ) . Această notaţie algorithm is noted as O ( f 0 ( n ) ) . This nota-
comportă un caracter asimptotic şi determină tion has an asymptotic character and deter-
o clasificare a algoritmilor după ordinul de mines a classification of algorithms by order
complexitate. Un algoritm cu of complexity. An algorithm with
( f0 ( n ) ) , O ( n )) se numeşte liniar, cu ( f0 ( n ) ) , O ( n )) is called linear with
O ( n 2 ) – pătratic, cu O ( n3 ) – cubic, cu O ( n 2 ) – quadratic, with O ( n3 ) – cubic,

O ( n k ) – polinomial, cu O ( 2n ) – exponenţial. ( )
with O n k – polynomial with O 2n ( ) –
Nici algoritmii exponenţiali, nici cei polino- exponenttial. Neither the exponential
miali cu grad mare nu pot fi utilizaţi în algorithms, nor the polynomial with high
practică. De aici, algoritmii aplicabili pentru degree can be used in practice. From here,
probleme de dimensiuni mari sunt doar cei din algorithms applicable to large problems are
( )
clasa O n k ( k << n ), a căror durată de just of the class O n k ( ) ( k << n ), whose
execuţie se consideră rezonabilă. Se cere execution time is considered reasonable. It is
menţionat că, pentru dimensiunea mare a worth mentioning that for the large size of the
problemei, performanţa hardware este insufi- problem, the hardware performance is
cientă, mai esenţială fiind îmbunătăţirea ordi- insufficient, more essential being the impro-
nului algoritmului. La general, nu există nicio vement of the algorithm order. Generally,
formulă universală pentru determinarea com- there is no universal formula for determining
plexităţii. Aceasta se face de la caz la caz, the complexity. This is done from case to
ţinând cont de particularităţile problemei. case, taking into account the peculiarities of
Pentru cele ce urmează: diferiţi algoritmi care the problem. For the following: different
soluţionează aceeaşi problemă formează clasa algorithms that solve the same problem form
algoritmilor; operaţia cea mai des repetată se the class of algorithms; the most often
numeşte operaţia de bază, iar determinarea repeated operation is called basic operation;
teoretică a numărului de repetări permite ale- the theoretical determination of the number of
gerea celui mai bun algoritm; algoritmul repetitions allows selecting the best algo-
optimal este acel algoritm care efectuează cel rithm; the optimal algorithm is the one that
mai mic număr de operaţii de bază dintre toţi performs the smallest number of basic
algoritmii clasei sale; o tehnică cunoscută de operations of all algorithms for its class; a

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 127


INFORMATICĂ, STATISTICĂ ȘI CIBERNETICĂ ECONOMICĂ / INFORMATICS, STATISTICS AND ECONOMICS

rezolvare a recurenţei complexităţii este well-known technique in solving recurrence


metoda iteraţiei, care transformă recurenţa în iteration complexity is the method of itera-
sumă de termeni dependenţi doar de n şi tion, that converts recurrence in the sum of
condiţiile iniţiale, iar suma, la rându-i, se terms dependent only on n and initial
obţine, deseori, prin operaţia de logaritmare; conditions, while the sum is obtained through
sunt utile relaţiile: the logarithm operation; in this respect the
following relations are useful:

lim n k
= 0; Ο(n k ) ⊂ Ο(2n ) ,
n → ∞ 2n

la calcularea complexităţii modelului contează while calculating the model complexity only
doar ordinul superior al operaţiilor efectuate în higher order operations counts, that are carried
procesul algoritmizării, deci, se reţine doar out in the process of algorithmisation, therefore
termenul care creşte cel mai repede odată cu having retained only the term which has the
creşterea lui n , deoarece acest termen are fastest growth together with the growth of n,
impactul cel mai mare asupra timpului de because this term has the largest impact on
execuţie sau al spaţiului ocupat al imple- execution time or space occupied in the
mentărilor algoritmului, ceilalţi termeni deve- implementation of the algorithm, the other
nind neglijabili pentru valori mari ale lui n ; terms becoming negligible for larger values of
pentru operaţia de multiplicare a două matrice n; for the operation of multiplication of two
( )
pătrate, complexitatea este O n3 , respectiv, square matrices, the complexity is O n3 , res- ( )
pentru înmulţirea a două matrice drep-
pectively, for the multiplication of two rectangular
tunghiulare (una m × l, alta l× n), este
matrix (one m × l, another l×n), is O ( mln ) ;
O ( mln ) ; inversarea matricială nu este mai
matrix inversion is not more complex in terms of
complexă din punct de vedere al numărului de
the number of operations than multiplication of
operaţii decât înmulţirea de matrice; frec-
matrices; frequently requires bracketing of
vent se cere parantezarea optimală a produsu-
lui de matrice A1 × A2 × ... × An de dimensiuni optimal product matrix A1 × A2 × ... × An of size

d 0 × d1 , d1 × d 2 , ..., d n −1 × d n pentru care nu- d 0 × d1 , d1 × d 2 , ..., d n −1 × d n for the total number


mărul total de operaţii elementare să fie of elementary operations to be minimal, in
minim, în particular, parantezarea optimală se particular, bracketing optimal solved from right
rezolvă pornind de la dreapta spre stânga: fie to left: let, A1 (n × m) , A2 (m × m) , A3 (m × n) ,
A1 (n × m) , A2 (m × m) , A3 (m × n) , A4 (n ×1) , A4 (n ×1) then the product A3 (m × n) Π ,
atunci, pentru produsul A3 (m × n) Π , A4 (n ×1) , A4 (n ×1) , will perform multiplication and con-
se vor efectua înmulţiri şi adunări respectiv gregation like

→ 2× n× m − m ,

pentru produsul A2 (m × m) Π A3 (m × n) Π for product A2 (m × m) Π A3 (m × n) Π A4 (n × 1) ,


A4 (n ×1) , se vor efectua înmulţiri şi adunări will perform multiplication and gatherings that
respectiv → 2 × n × m − m + 2 × m × m − m , → 2× n× m − m + 2× m× m − m ,

128 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


INFORMATICĂ, STATISTICĂ ȘI CIBERNETICĂ ECONOMICĂ / INFORMATICS, STATISTICS AND ECONOMICS

în rezultat per total, pentru produsul resulting in overall product for product
A1 (n × m) Π A2 (m × m) Π A3 (m × n) Π
se vor efectua înmulţiri şi adunări respectiv will perform multiplication and sums respectively

→ 2× n× m − m + 2× m× m − m + 2× n× m − n .
2. Modelul de optimizare 2. The optimization model
Problemele de optimizare neliniară, în Nonlinear optimization problems, as
control optimal şi economie, sunt probleme well as those in optimal control and economy
de valori extreme cu condiţii suplimentare, are matters of extreme values with additional
caracterizate prin aceea că numărul varia- conditions, characterized in that the number
bilelor este foarte mare. Este binecunoscut of variables is very high. It is well known that
faptul că majoritatea modelelor de optimizare most optimization models operate with the
operează cu inversa pentru unele matrice. reverse for some matrix. If the reverse is
Dacă inversa s-ar afla, atunci soluţia s-ar găsi found out, then the solution would find the
în urma unor operaţii matematice elementare, following basic mathematical operations, but
dar efortul de calcul necesar inversării este the calculation effort required for reverse is
foarte mare, există enorme probleme de very high; there is enormous stability issues,
stabilitate, totodată, nu există soluţia în formă while there is no solution in analytical form,
analitică, de aceea, majoritatea metodelor therefore, most methods are iterative
sunt metode iterative, adică de la iteraţie la methods, i.e. iteration to iteration builds the
iteraţie se construieşte consecutivitatea following sequence

f ( x 0 ) ≥, …, ≥ f ( x k −1 ) ≥ f ( x k ) ≥ f ( x k +1 ) , ≥ …,
x k +1=   x k + α k pk    ,

unde α k – număr, pk – vector, where α k – number, pk – vector,


iar procesul de calcul se încheie, dacă dife- and the calculation process ends, if the
renţa dintre două valori consecutive ale lui x difference between two consecutive values of
─ x k│ < ε , ε –
satisfac inegalitatea │x k +1         ─ x k│ < ε , ε
x satisfy the inequality │x k +1        
număr mic dat, iar iteraţia aici incluzând – given small number and iteration here
rezolvarea problemei auxiliare – problemă- including ancillary problem solving – key
cheie, de care depinde esenţial şi eficienţa issue, and effectiveness which depends
problemei iniţiale. Pornind de la aceste heavily on the initial problem. Based on these
considerente, cercetările făcute de autor [1] considerations, the research made by the
s-au axat pe ideea selectării claselor de pro- author [1] focused on the idea of selecting
bleme de dimensiuni mari, care determină classes of large problems that causes some
nişte cazuri particulare, dar care acoperă o cases, but covering much of the practical pro-
mare parte din problemele practice şi pentru blems and which also may be the proposed
care, totodată, pot fi propuse scheme eficiente effective numerical computation schemes.
de calcul numeric. Fie problema iniţială de Whether the initial nonlinear optimization
optimizare neliniară în forma (modelul PG) problem in the form (model PG)

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 129


INFORMATICĂ, STATISTICĂ ȘI CIBERNETICĂ ECONOMICĂ / INFORMATICS, STATISTICS AND ECONOMICS

min f (x) (1)


 gj (=
x) 0,= j 1, m.....(2)

0 ≤ xi ≤ ai,i =
1, n......(3) ,

problema auxiliară (PA) în model este o the auxiliary problem (PA) in the model is a
problemă de programare pătratică cu matrice quadratic programming problem with unitary
unitară matrix

min= (
f1 ( p ) 1/ 2 p + ( d , p )
2
) (4)

h11................h1n 
 
Hp = h , H = ........................  (5)
hm1................hmn 
0 ≤ pi ≤ ai , 1,
i = …, n. (6)
unde f ( x ) , g j ( x ) , – funcţii de x , continue, where f ( x ) , g j ( x ) – functions of x, con-
împreună cu derivatele lor, d,h – vectori, H – tinue along with their derivatives, d, h – vec-
forma matricială a restricţiilor Jacobianului tors, H – matrix form of Jacobean restric-
(2), în care h j ( x ) ≡ g j ' ( x ) , însemnând tions (2) where h j ( x ) ≡ g j ' ( x ) meaning
derivata, iar componenta i a gradientului the derivative and the gradient component i of
h j ( x) , notată respectiv cu – h ji . Nu se dis- gradient h j ( x) , denoted respectively with h ji .
tinge aici separat cazul unui sistem de ecuaţii We cannot separately distinguish here a
neliniare, la fel nu se abordează în detalii system of linear equations, the same does not
condiţiile necesare de extremum, convergenţa address in detail the conditions necessary of
modelului PG, ca atare, stabilitatea soluţiei, extremum, PG convergence model, as such,
problema acumulării erorilor, tehnicile com- the stability of the solution, the problem of
puteriale etc. (pentru rezultate teoretice şi accumulation of errors, computer techniques
practice a se vedea, de exemplu [3;1]). În etc. (for theoretical and practical results see,
continuare, se examinează doar complexitatea for example [3, 1]). Next, we shall examine
modelului, în speţă a celei mai dificile ope- the complexity of the model and in case of
raţii – complexitatea problemei auxiliare, the most difficult operations – Auxiliary
celelalte operaţii ale modelului nefiind esen- complexity of the problem, other operations
ţiale ca timp şi spaţiu. Trebuie să se remarcate of the model is not essential as time and
că, în (2), se presupune m << n , altfel spus, space. It should be noted that in (2), it is
restricţii de tip “ =“ sunt foarte puţine, assumed that m << n , in other words, res-
adevărata dimensiune mare a problemei trictions type “=” are very few true size of the
depinzând esenţial de n . Pentru (2)-(3) se problem depends essentially on n. For (2) –
defineşte operatorul de proiecţie: (3) is defined the projection operator:
P = GT ( GGT ) G,
−1

care alcătuieşte matricea de proiectare din which forms the matrix design of restrictions
restricţii după un algoritm stabilit. Operatorul set by an algorithm. The operator P has a

130 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


INFORMATICĂ, STATISTICĂ ȘI CIBERNETICĂ ECONOMICĂ / INFORMATICS, STATISTICS AND ECONOMICS

P are o serie de proprietăţi remarcabile, fapt number of remarkable properties, for which
pentru care, deseori, constituie metoda de often constitutes the basic method of
bază a rezolvării problemei auxiliare. Dar în auxiliary problem solving. But if large issues
cazul problemelor de dimensiuni mari exami- examined here, if you would proceed front,
nate aici, dacă s-ar proceda frontal, atunci în then it would include restrictions rectangular
G s-ar include şi restricţiile paralelipipedice type “ ≤” which would make it more difficult
de tip „≤„ fapt ce-ar îngreuna la maximum
to reverse of ( GG )
T −1
than his very large
(
inversarea lui GG )
T −1
, matrice de dimensiuni
matrix ( m + 2 × n, m + 2 × n ) . Operator PG
foarte mari ( m + 2 × n, m + 2 × n ) . Pentru ope- projection model, however, has managed to
ratorul de proiecţie al modelului PG, însă, s-a reduce to calculation matrix inversion
reuşit reducerea inversării la calculul matricei

R −1 = ( HH ) T −1
,

unde H este compusă doar din restricţii de where H is composed only of restrictions type
tip “ =“ – matrice bandă, iar restricţiile de tip “=” – matrix tape and restrictions of “≤” are
„≤„ se iau H în considerare adăugând în H H considered adding to H a column after the
o coloană după o formulă, sau scoţând din formula, or taking out from H a column
H o coloană conform unei formule similare, according to a formula similar, in other
altfel spus, s-a demonstrat că luarea în consi- words, it was shown that consideration of a
derare a unei restricţii în procedura de optimi- restriction optimization procedure is equi-
zare echivalează cu adăugarea unei coloane valent to a column or removing restrictions
sau cu scoaterea coloanei respective din ma- that column matrix type “=”. For the auxiliary
tricea restricţiilor de tip “=“. Pentru problema problem, it has been demonstrated that in step
auxiliară, s-a demonstrat că la pasul k există: k there is:
întotdeauna o direcţie p nenulă: always a non-null p direction:
+1
p k= pk – α k ( I − P ) ( pk + d )

• formulă de calcul al multiplicatorilor • calculation formula of Lagrange multipliers:


Lagrange:

λ m+ j k = {p k
+d } + (H
i
T
j , λk )
• soluţie după un număr finit de paşi • solution after a finite number of steps ≤ N,
≤ N, N – constantă N – constant
• număr α k , găsit după o formulă analitică • number αk, found after an analytical formula
• metodă de inversare a HH
T
( ). • method of reverse of HH
T
( ).
Pentru evitarea calculării excesive a In order to avoid calculating excessive
( HH )T −1
, în procesele iterative, se aplică ( HH ) T −1
, in iterative processes frequently
frecvent formula generală de recurenţă a lui applied a common recurrence formula of
Woodbury, sau cazul particular al acesteia – Woodbury, or the particular case of it -

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 131


INFORMATICĂ, STATISTICĂ ȘI CIBERNETICĂ ECONOMICĂ / INFORMATICS, STATISTICS AND ECONOMICS

formula Sherman-Morrison cu modificaţii, formula Sherman-Morrison with modi-


care permit calcularea inversei noii matrice, fications that allow the calculation of the
la care s-a adăugat o coloană (vectorul H j ) şi inverse of the new matrix to which was added
un rând (vectorul H T j ), fără a purcede la a column (vector H j ) and a row (vector H T j

inversarea acesteia, ci folosind matricea ) without proceeding to its reverse, but using
iniţială R −1 şi operaţia produsului vectorial. the original matrix R −1 and vector product
3. Rigurozităţi matematice operation.
Rigurozităţile modelului de optimizare 3. Mathematical rigors
au la bază următoarele considerente. Stringencies of the optimization model
are based on the following considerations.
3.1. Fie p 0 k punctul iniţial, care satis-
3.1. Let p 0 k be the starting point, satisfying
face condiţiile (5) – (6) şi h j liniar indepen-
the conditions (5) – (6) and h j linearly inde-
denţi. Având în vedere specificul restricţiilor
problemei iniţiale se presupune că un astfel pendent. Considering the specific restrictions
of original problem, supposedly such a point
de punct p 0 k de fiecare dată există, mai mult
p 0 k every time there is more than that, since
decât atât, deoarece n >> m, la fiecare pas se
pot lua în considerare toate m restricţii de tip n >> m, every step can consider all m
“=“, iar cele de tipul „≤„ se iau în evidenţă restrictions of “=” and those of type “≤” are
conform algoritmului descris mai sus. După taken out according to the algorithm
cum s-a menţionat, matricea G va conţine, în described above. As mentioned above, the
rândurile corespondente restricţiilor de tipul matrix G will contain in the corresponding
“=“, doar ±1 sau 0, ceea ce sugerează idei de rows restrictions of the type “=” only ± 1 or
simplificare la calcularea operatorului de 0, which suggests ideas to simplify the
proiecţie P. Cu adevărat, dacă, de exemplu, o calculation of projection operator P. Indeed,
componentă pj0k a vectorului p0k iese la if, for example, a component pj0k of vector p0k
suprafaţă, adică p j 0 k = 0 , bunăoară (aici şi comes out, that is p j 0 k = 0 , for example

în continuare, cazul p j 0 k = ai , se examinează (here and hereinafter, the case p j 0 k = ai is

analogic), atunci aceasta echivalează cu examined analogue), then this is equivalent


fixarea coloanei respective j în matricea H, to determining that column j of the matrix H,
corespunzătoare restricţiilor de tipul “=“. corresponding to restrictions such as “=”.

 h11....................0....................................h1n 
.........................0......................................... =H (7)
 
 hm1....................0....................................hmn 

Pentru aceasta, este suficient să com- For this reason it is sufficient to


parăm operatorii de proiecţie respectivi PL, compare the respective projection operators
PL-1. PL-1 corespunde matricei PL, PL-1. PL-1 corresponding to matrix
H L −1 ═ ( H L ,1 , …, H L , j −1 , H L , j +1 , … 
, H L ,n ), în H L −1 ═ ( H L ,1 , …, H L , j −1 , H L , j +1 , … 
, H L , n ),
care lipseşte exact coloana j, iar PL matricei where it misses column j, while PL of matrix
(5) şi care va avea coloana respectivă (5) and that will have the respective column

132 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


INFORMATICĂ, STATISTICĂ ȘI CIBERNETICĂ ECONOMICĂ / INFORMATICS, STATISTICS AND ECONOMICS

alcătuită din 0. La fel şi întreaga (PA) arată composed of 0. Similarly, the entire (PA)
respectiv looks as follows

(
min 1/ 2 ║ ( z − pk ) ║ 2 : H L pk =
h )
(
min 1/ 2 ║ ( z − pk ) ║ 2 : H L −1 pk h) .
=

Altfel spus, se efectuează succesiv In other words, sequentially is performed


trecerea de la o problemă de minimizare la the switch from one problem to another with
alta cu o unitate mai mică a dimensiunii a smaller unit size (subspace), that is passage
(subspaţiu), adică trecerea restricţiei în rândul of restriction among those liabilities
celor pasive a echivalat cu apariţia coloanei amounted to 0 in appearance of the column
din 0 în (7). Având PL calculat în acest mod şi (7). With PL calculated in this way and
micşorând cu mult dimensiunea matricei reducing a lot the initial matrix size can find a
iniţiale se poate găsi un nou punct new point

=p 0 k +1 p 0 k – α o k ( I − PL ) f1' ( p 0 k ) (8)

care este desemnat drept iniţial şi cu care se that is designated as the original and proceed
procedează analogic. Situaţia se schimbă, with the analogue. The situation changes if, at
dacă, la un moment dat, o deplasare din a given moment, a shift of the starting point is
punctul iniţial este imposibilă, cu alte cuvinte, not possible, in other words, it has reached
s-a atins min. Atunci se pot formula urmă- min. Then the following conditions can be
toarele condiţii necesare pentru extremum, formulated for the extremum, on the problem
referitor la problema (4) – (6), pe componente (4) – (6), on components

 f ' {( p o )} j  = − ( H L , j T , λk ) −…− λk m + j {−1} , (9)


 1 k


λik – multiplicatorii Lagrange sunt λik – Lagrange multipliers are divided


împărţiţi în două grupuri: λk = (λ1k… λmk ), cei into two groups: λk = (λ1k… λmk ), those
ce corespund restricţiilor de tip “=“, pentru corresponding to restrictions of type “=”, to
care semnul nu contează şi restricţiilor „≤ „ şi which the sign does not matter and
cei care se deduc din (9) după formula: restrictions “≤” and those which are deducted
from (9) by the formula:

{ }
f1' ( p 0 k ) + ( H L , j T , λk ) .
j
λ m+ j k
=
  (10)

Dacă toţi λm+jk sunt nenegativi, atunci If all λm+jk are non-negative, then we
s-a găsit soluţia pentru (4)- (6), în caz contrar, found the solution for (4) – (6), otherwise, if
dacă cel puţin unul din aceştia, de exemplu at least one of them, for example λm+jk, which
λm+jk, care corespunde p j 0 k = 0 , este negativ, corresponds to p j 0 k = 0 is negative, then is
atunci se efectuează operaţia inversă, în performed the inverse operation, in matrix H
matricea H se readuce coloana j şi se is brought back the column j and projection
construieşte deja operatorul de proiecţie PL+1, operator PL+1 is build, following the same

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 133


INFORMATICĂ, STATISTICĂ ȘI CIBERNETICĂ ECONOMICĂ / INFORMATICS, STATISTICS AND ECONOMICS

urmând aceeaşi procedură de calcul a min în procedure for calculating the new subspace
noul subspaţiu. min.
3.2. Este uşor de dedus că αok din (4)-(6) 3.2. It is easy to deduce that αok from
are următoarea formulă analitică de calcul (4-(6) has the following analytical formula

α o k min p j 0 k /
= ( (( I − P ) f ( p ))
L 1
' 0
k
j
> 0, ( p j 0 k − a j / ) (( I − P ) f ( p
L 1
' 0
k ))
j
< 0,1) , (11)

parcurgând toţi j= 1, n . Evident că cel puţin going through all j= 1, n . Obviously, at least
pentru componenta j, pentru care λ m+ j
k <0 a for the component j, where λ m + j k < 0 of the
vectorului ( I − PL ) f1' ( p 0 k ) ) , este posibilă o vector ( I − PL ) f1' ( p 0 k ) ) is possibly a non-
direcţie nenulă, deoarece produsul
zero direction because the product of
componentei j a vectorului unitar
component j of the unit vector
e ( 0, …1.., 0 ) cu această componentă va fi:
=
=
e ( 0,…1.., 0 ) with this component will
− (( I − PL ) f1' ( p 0 k ) =− λ m + j k > 0 .
j

− (( I − PL ) f1' ( p 0 k ) =− λ m + j k > 0 .
j
be:
Suplimentar, se observă uşor că α o
k > 0,
deoarece valoarea α o
= 0 a fost exclusă Additionally, it is easy to notice that α o k > 0 ,
k

pentru componenta pentru care p j 0 k = 0 . as the value α o k = 0 was excluded for


3.3. Fie J(p0k) mulţimea de indici component for which p j 0 k = 0 .
pasivi. În noul punct p0k+1, valoarea funcţio- 3.3. Let J(p0k) be the crowd of passive
nalei f1 strict va descreşte, iar mulţimea indices. The new point p0k+1, the functional
indicilor J(p0k+1) va include strict mulţimea value f1 will strictly decrease, and the crowd
J(p0k). Aceasta înseamnă că min, în noul indices J(p0k+1) will include strict set J(p0k).
subspaţiu, va fi atins în mod obligatoriu, This means that min in the new subspace will
deoarece mulţimea J nu se poate lărgi la necessarily be achieved, as set J cannot
infinit, ceea ce demonstrează că, cel mult în expand indefinitely, which demonstrates that
N paşi, procesul de lărgire a mulţimii de in at most N steps the process of set enlar-
indici se va întrerupe. Astfel, se observă lejer ging of indices will pause. Thus, there is a
că schema generală de rezolvare conţine o general scheme for resolving a single mathe-
singură operaţie matematică complicată şi matical operation which is complicated and
voluminoasă în calcule numerice – alcătuirea full of numerical calculations – PL projection
operatorului de proiecţie PL, în care intră operator composition into that contains the
( )
−1

( )
−1
operaţia de inversare a matricei H L H T L . matrix inversion operation H L H T L . Star-
Pornind de la specificul restricţiilor problemei ting from the specific restrictions of the initial
iniţiale, schema generală de rezolvare poate fi problem, the general scheme of solving the
eficientizată în continuare, în primul rând, problem can be streamlined further, primarily
prin evitarea operaţiei de inversare a matricei
(H H T L ) at
−1
by avoiding matrix inversion
(H HTL )
−1 L
L la fiecare iteraţie, utilizând
each iteration operation, using recursion
formule de recurenţă din algebra liniară. formulas from linear algebra. For this, it is
Pentru aceasta, este suficient de reprezentat sufficient to represented R L in the form
R L sub forma

134 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


INFORMATICĂ, STATISTICĂ ȘI CIBERNETICĂ ECONOMICĂ / INFORMATICS, STATISTICS AND ECONOMICS

=RL H L ,1 H T L ,1 +…+ H L ,n H T L ,n ,

de unde rezultă imediat că orice permutare a from which results immediately that any per-
coloanelor în R L nu schimbă această matrice. mutation of columns in R L does not change this
fie acum că se adăugă o coloană în HL, anume matrix. Event that now is added a column in HL,
( )
HL,j , notat H L +1 = H L ,, H L , j . Atunci (
namely HL,j, noted H L +1 = H L ,, H L , j . Then )
=
RL +1 H L H T L + H L, j H T L, j .

Aplicând acum pentru cazul particular So, applying for the particular case R L+1
R L+1 formula generală se obţine: the general formula, is obtained:

R −1L
= R −1L +1 − (1 + H T L , j R −1L +1 H L , j ) −1 R −1L +1 H L , j H T L , j R −1L +1 .

Analogic, la scăderea din H L+1, a Analogically, decreasing from of H L+1


coloanei H L,j: the column H L,j:
−1
R= L R −1L +1 + (1 − H T L , j R −1L +1 H L , j ) −1 R −1L +1 H L , j H T L , j R −1L +1 .
Сa rezultat, excelenta formulă recurentă As a result, the excellent formula recur-
din algebra liniară îşi găseşte locul cuvenit în ring from linear algebra finds its rightful
schema de optimizare sporind eficienţa place in the scheme of increasing efficiency
algoritmului de minimizare şi evitând optimization algorithm for minimizing and
operaţia de inversare. Atunci însă, când avoiding reversal operation. Then, when the
inversarea este inevitabilă, bunăoară, la prima reversal is inevitable, for example, at the first
iteraţie, sau la acumularea erorii de calcul iteration, or at the accumulation of error
după un anumit număr de paşi, în ipoteza că calculation after a certain number of steps,
funcţiile ce figurează sunt derivabile până la assuming that the functions contained are
ordinul doi inclusiv, fapt ce implică practic şi differentiable up to order two inclusive,
simetria matricei RL = RT L , schema de which basically involves matrix symmetry
optimizare poate fi dezvoltată în continuare. RL = RT L , the optimization scheme can be
Pentru astfel de matrice, în algebra liniară further developed. For such a matrix, in linear
există metode de inversare şi mai eficiente, cu algebra, there are reversal methods even
economii esenţiale de memorie operativă şi more efficient, with essential memory savings
volum de operaţii elementare. De exemplu, and volume of elementary operations. For
metoda lui Cholesky permite descompunerea example, the Cholesky method of decom-
RL în produs de două matrice triunghiulare, position RL in product of two triangular
una superior triunghiulară şi alta inferior matrices, one upper and one lower triangular
triunghiulară RL = S L S T L , cu inversarea prin RL = S L S T L reversing through factorization
factorizare a uneia din ele. of one of them.
3.4. Foarte des în model se formulează 3.4. Very often in the model is formu-
problema de extremizare pe subspaţiu în lated a problem of extremity in the form of
forma (4)-(5). Minimumul pentru (4)-(5) se (4)-(5). The minimum for (4)-(5) is obtained
obţine dintr-un pas. Într-adevăr, dacă punem in one step. Indeed, if we have

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 135


INFORMATICĂ, STATISTICĂ ȘI CIBERNETICĂ ECONOMICĂ / INFORMATICS, STATISTICS AND ECONOMICS

H T ( HH T ) H ,= H T ( HH T ) H ,=
−1 −1
P= x (I − P) p , I – P= x (I − P) p , I –
matrice unitară şi x0 = x + ( I − P ) p în unitary matrix and x0 = x + ( I − P ) p in
(4)-(5), atunci derivând după p şi luând în (4)-(5), then when derived after p and taking
considerare proprietăţile lui P, se obţine în into account the properties of P can be
coordonatele iniţiale obtained in the initial coordinates

f '1 ( x ) =f '1 ( ( I − P ) p ) =( I − P ) p ' =( I − P ) ( x0 + d ) ,

adică namely
x1 −  
x0 = − (I − P ) f '1 ( x0 ) ,
iar pe de altă parte, utilizând metoda gradien- iar pe de altă parte, utilizând metoda gra-
ţilor conjugaţi pentru problema formulată dienţilor conjugaţi pentru problema formulată
după primul pas, vom avea la fel după primul pas, vom avea la fel

x1 −  
x0 = − (I − P ) f '1 ( x0 ) ,

de unde rezultă afirmaţia enunţată. hence the stated statement.


4. Complexitatea algoritmului 4. The complexity of the algorithm
Din cele demonstrate, rezultă că opera- From the above mentioned results that
ţia de bază este calcularea matricei P, the basic operation in calculating the matrix
dimensiunile acesteia fiind date de P, its size is given by
P  = H T
 x(  H  x  H  -1
T
) x  H  . (12)
n × n     
   n × m  m × n n × m m × n

În procesul de calcul, însă, se profită In the process of calculation however, is taken


din plin de descompunerea lui P în produs de full advantage of the decomposition of P into
matrice, efectuând succesiv de la dreapta spre the matrix product performing sequentially
stânga operaţia de înmulţire a matricei la vec- from the right to left matrix multiplication
tor, numărul operaţiilor elementare micşo- operation of the vector, the number of
rându-se simţitor. Pe lângă acest mare elementary operations decreasing signify-
avantaj, mai există cel legat de stabilitate, cantly. Besides this big advantage, there is
deoarece anume operaţia inversării matricei one related to stability, because only matrix
generează multă instabilitate. Or, matricea inversion operation generates more insta-
supusă inversării are dimensiuni constante şi bility. Or, matrix subject to inversion is
mult mai mici, comparativ cu cele care se subject to constant and much smaller
înmulţesc. În prealabil, se cuvine subliniat că, dimensions compared to those that are
pentru calcularea produsului matricei multiplying. Initially, it should be noted that

( HH ) , se vor utiliza m
T 2
× (2 × n − 1) operaţii
for the calculation of the matrix product

elementare. Mai sus, s-a arătat că, pentru ( HH ) we shall use


T
m 2 × (2 × n − 1) elemen-
multiplicarea a 4 matrice, parantezarea tary operations. Above we have shown that,
optimală se face prin 2 × n × m − m + for multiplying 4 matrixes, optimal bracke-
2 × m × m − m + 2 × n × m − n înmulţiri şi adu- ting is done by 2 × n × m − m + 2 × m × m − m
nări, ori componentele lui P din (12) au exact + 2 × n × m − n multiplications and sums, or

136 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


INFORMATICĂ, STATISTICĂ ȘI CIBERNETICĂ ECONOMICĂ / INFORMATICS, STATISTICS AND ECONOMICS

aceleaşi dimensiuni, deci, la minimizarea pe the components of P in (12) have exactly the
subspaţiu este nevoie de acelaşi număr de same size, thus, minimizing the subspace
operaţii. Atunci, per total, la rezolvarea (PA) requires the same number of operations . So,
se vor utiliza cel mult overall, in solving the (PA) will be used at most
N × ( m 2 × (2 × n − 1) + 2 × m × m − m + 2 × n × m − n + n × (2 × m − 1) ) (13)
operaţii elementare. Evident N = 1, dacă elementary operations. Obviously N = 1 if
restricţiile de tipul „ ≤ „ lipsesc. Din motivele restrictions of the type “≤” are missing. For
expuse mai sus în (13), nu se are în vedere the reasons stated above in (13) is not taken
inversarea matricei, care nu depinde de into account the matrix inversion, which does
parametrul n, ci numai de m, aceasta are not depend on the parameter n, but only m;
permanent aceeaşi dimensiune constantă – it always has the same constant size –
m × m, m << n, iar complexitatea operaţiei m × m, m << n and the complexity of the
este O(m3), totodată, multiplicările la vector operation is O(m3), while the vector multipli-
din aceleaşi considerente au complexitatea cations of the same considerations have linear
liniară O(mn), echivalentă cu O(n). Atunci complexity O(mn), equivalent to O(n)). Then
(13), finalmente, poate fi scrisă în forma: (13), finally, can be written in the form
N ×  2 × m 2 × n + 4 × m × n − 2 × n − m − m 2  . (14)
Revenind acum la (PA), (4)-(6) formal Turning now to (PA) (4)-(6) formal N
N depinde de numărul de restricţii de tipul depends on the number of restrictions such as
„≤„, dar, deoarece acestea se referă la com- “≤” but because they relate to parts of the
ponentele variabilei x, urmează că sunt nu variable x, it follows that there are no less
mai mult de 2 × n şi N, în consecinţă, depinde than 2 × n and N, therefore, depends on n. In
de n. La evaluarea lui N, se disting câteva the evaluation of N, there can be distingui-
cazuri. Din cele menţionate anterior, rezultă shed several cases. From the foregoing, it
că, în problema auxiliară, este raţional de follows that the auxiliary problem is rational
introdus iniţial toate restricţiile, în acest caz, to introduce initially restrictions; in this case,
la pasul k prezintă interes doar situaţia când in step k of interest is only the situation when
câteva dintre acestea devin pasive, ieşind la some of them become passive, then coming
suprafaţa paralelipipedului. Dacă se constată out to the surface of the cuboid. If it turns out
că multiplicatorul lui Lagrange corespunzător that corresponding Lagrange multipliers are
este nenegativ, se îndeplinesc condiţiile de non-negative, they fulfil the minimum condi-
minimum şi procesul de calcul numeric s-a tions and numerical computation process has
încheiat. Dacă însă multiplicatorul lui La- ended. But if the Lagrange multiplier is nega-
grange este negativ, atunci componenta res- tive, then the matrix component is brought
pectivă se readuce în matricea H. Important back to matrix H. It is important that this pro-
este că acest proces este monoton, funcţionala cess is monotonous, functional, decreasing
descreşte de la pas la pas, iar fiecare pas se step by step, and each step necessarily termi-
termină neapărat după un număr finit de ope- nates after a finite number of operations of
raţii de aflare a minimumului. Aceste conclu- finding the minimum. These conclusions
zii decurg din teorema fundamentală formu- arise from the fundamental theorem formu-
lată în [5], care demonstrează că operatorul de lated in [5], demonstrating that the operator
proiecţie minimizează o formă pătratică cu projection minimizes a quadratic form with

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 137


INFORMATICĂ, STATISTICĂ ȘI CIBERNETICĂ ECONOMICĂ / INFORMATICS, STATISTICS AND ECONOMICS

matrice simetrică şi pozitiv definită în cel mult symmetric matrix and defined positively in
n paşi. Însă rigurozităţile matematice de mai most n steps. But mathematical rigors above
sus îmbunătăţesc esenţial aceste rezultate, de- essentially improve these results, demonstra-
monstrând că, în cazul matricei unitare, mini- ting that in the case of unitary matrix, the
mumul se atinge dintr-un singur pas, numărul minimum is reached in one step, reducing the
de operaţii elementare reducându-se considera- number of elementary operations considerably,
bil, ceea ce a făcut ca algoritmul elaborat să fie which made the developed optimal algorithm
declarat optimal. Astfel, complexitatea acestui to be declared as optimal. Thus, the comple-
algoritm se poate scrie sub forma: xity of this algorithm can be written as:
O(nm2, N). (15)
Suplimentar la aceste afirmaţii, compo- In addition to these statements, the
nenta respectivă, odată readusă în matrice, respective component, once returned to the
determină multiplicatorul lui Lagrange cores- matrix determines the Lagrange multiplier
punzător să-şi păstreze pe întreg parcursul appropriate to retain throughout iteration the
iteraţiei semnul nenegativ în procesul de cal- mark of non-negative in the calculation,
cul, fapt dovedit şi de formulele analitice which has been proven also by analytical
(10)-(11), ceea ce exclude revenirea a doua formulas (10)-(11), which excludes returning
oară la suprafaţă a componentei respective, a second time to the surface of the respective
menţinând, totodată, valoarea numerică a component, while maintaining the numerical
acestei componente în interiorul paralelipipe- value of this component within the cuboid,
dului, graţie alegerii adecvate a pasului α k . through appropriate choice of step α k . So, N
Aşadar, N ≤ 2 × n pentru restricţiile de jos ≤ 2 × n for lower restrictions on variables,
asupra variabilelor, analogic, aceeaşi estimare analogically, the same estimation applies to
este valabilă şi pentru restricţiile de sus, în the above restrictions, consequently, overall
consecinţă, per total N ≤ 4 × n. De observat N ≤ 4 × n. The observed trend in setting of
comportamentul formării mulţimii de indici indices for the situation
pentru această situaţie

Jactiv(p0k) { j} , Jpasiv(p0k)  { j} ,
anume mulţimea indicilor pasivi mereu se namely passive indices crowd always broa-
lărgeşte şi includerea este strictă: dens and inclusion is strict
Jpasiv(p0k+1) ⊃ Jpasiv(p0k),
proces care poate dura numai un număr finit de a process which can take only a finite number
ori, cumulat cu descreşterea funcţionalei, of times, combined with decreased func-
aceasta înseamnă că mulţimile de indici J(p0k) tionality, it means that the sets of indices
nu se pot repeta, ca rezultat – convergenţa J(p0k) cannot be repeated; as a result – con-
algoritmului rezolvării problemei auxiliare într- vergence algorithm in solving the problem in
un număr finit de operaţii. a finite number of auxiliary operations.
5. Compararea cu alţi algoritmi 5. Comparison with other algorithms
Desigur, o astfel de evaluare optimală a Of course, such an assessment PG
complexităţii algoritmului PG porneşte de la optimal algorithm complexity starts to form
forma specială a restricţiilor. De aceea, pentru special restrictions. Therefore, comparing it
compararea cu alţi algoritmi, sunt necesare with other algorithms requires some

138 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


INFORMATICĂ, STATISTICĂ ȘI CIBERNETICĂ ECONOMICĂ / INFORMATICS, STATISTICS AND ECONOMICS

câteva generalizări şi estimări asimptotice. Este generalizations and asymptotic estimations. It


ştiut, bunăoară, că pentru problemele de is known, for instance, that for large
optimizare de dimensiuni mari, încercarea de a optimization problems, trying to solve them
le rezolva utilizând cea mai populară metodă – using the most popular method – the simplex
metoda simplex, deseori, se confruntă cu method often faces difficulties because the
dificultăţi, deoarece numărul de iteraţii, în number of iterations in this case, increases
acest caz, creşte exponenţial faţă de dimen- exponentially compared to the size of the
siunea problemei. Ulterior, au fost propuşi alţi problem. Subsequently, other algorithms have
algoritmi, polinomiali în sensul complexităţii been proposed, within the meaning of
[4], dar departe de a fi şi funcţionali, de aceea, polynomial complexity [4], but far from
metoda – simplex rămâne, în continuare, cea being functional and, therefore, the simplex
mai des utilizată. Fie în continuare problema method still remains the most widely used.
(4)-(6). Algoritmii direcţi de rezolvare conduc Let us consider the problems (4)-(6). The
la soluţia exactă a sistemului. Metodele directe direct algorithms lead to finding the exact
aduc sistemul prin transformări de echivalenţă, solution of the system. Direct methods bring
la un sistem particular (diagonal, triunghiular equivalence transformations to the system, to
etc.), care se rezolvă prin metode elementare. a particular system (diagonal, triangular etc.),
Este cunoscut, la fel, că, în acest caz, com- which are resolved by elementary methods. It
plexitatea metodelor directe de rezolvare este is also known that in this case, the complexity
de ordinul O(n3), spre deosebire de cele of direct methods of resolution is of the order
iterative pentru care complexitatea este de O(n3), as opposed to the iterative complexity
O(n2), dar ultimele construiesc doar un şir de for which the complexity is O(n2), but the last
aproximaţii pentru x, ν =1,2,3,... convergent în build only a number of approximations to x,
anumite condiţii la soluţia exactă, iar procesul ν =1,2,3,... convergent under certain condi-
iterativ se opreşte când aproximaţia de ordin ν tions to the exact solution and the iterative
se încadrează între limitele unei precizii process stops when the approximation ν
stabilite iniţial, considerente din care acestea order falls within the limits of accuracy set
nu sunt examinate aici. În atare situaţie, se pot initial considerations of which are not exami-
compara doar metode finite de rezolvare. ned here. In such a situation can be compared
Creşterea dimensiunii problemei şi trecerea only finished solving methods. Increasing the
acesteia în clasa de probleme de dimensiuni size of the problem and its passage in large
mari, automat o transformă în problemă foarte class of problems automatically turns very
dificilă de rezolvat, în speţă la efectuarea difficult problem to solve, namely the nume-
calculelor numerice. De aceea, este foarte rical calculations. It is therefore very impor-
important de propus metode şi modele, care ar tant to propose methods and models that
fi, într-un anumit sens „imune” la dimensiunea would be in some sense “immune” to the
problemei. Desigur că astfel de metode şi extent of the problem. Of course such methods
modele sunt excepţie de la regulă, căci and models are an exception, as most depend
majoritatea depind esenţial de acest „blestem” essentially on the “curse” of optimization
al problemelor de optimizare. Modelul PG este problems. The PG model is exactly a happy
anume un astfel de caz fericit, iar numărul event, and the minimum number of elementary
minim de operaţii elementare necesare găsirii operations needed to find its solution allows
soluţiei permite declararea acestuia drept the declaration as optimal algorithm for
algoritm optimal pentru probleme de opti- nonlinear optimization problems with special

Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016 139


INFORMATICĂ, STATISTICĂ ȘI CIBERNETICĂ ECONOMICĂ / INFORMATICS, STATISTICS AND ECONOMICS

mizare neliniară cu restricţii speciale, numărul restrictions, the number of elementary ope-
de operaţii elementare fiind rations being
4 × n ×  2 × m 2 × n + 4 × m × n − 2 × n − m − m 2  . (16)
De menţionat că, în cazul când în (4)-(6) It should be noted that if (4)-(6) m tends
m tinde către n, modelul practic se transformă to n , the model practically turns into a classic
într-unul clasic liniar, complexitatea algorit- linear algorithm, the complexity becomes
mului devenind O(n4). Dacă se compară acest O(n4). If we compare this result with the
rezultat cu complexitatea din [4] – un record în complexity of [4] – a record in this field,
domeniu, dată în forma O(nm5log2m), m,n – given in the form O(nm5log2m),), m,n –
însemnând dimensiunile matricei restricţiilor şi meaning the matrix dimensions restrictions
care în condiţii similare creşte până la and similar conditions of increase up to
O(n6log2n), se constată o diminuare a comple- O(n6log2n), there is a decrease in the com-
xităţii pentru algoritmul descris mai sus cu plexity of the algorithm described above by
peste două ordine, suplimentar, în algoritmul more than two orders with additional built in
construit, se iau în evidenţă uşor şi restricţiile algorithm that take out easily as well as the
asupra semnului variabilelor. restrictions on the sign variables.
6. Concluzii 6. Concluzions
În studiu, s-a construit un algoritm opti- In the study, we constructed an algo-
mal de rezolvare a problemei auxiliare a mo- rithm for solving the problem of auxiliary
delului PG, funcţional din toate punctele de optimal model PG, functional in all respects.
vedere. Complexitatea acestui algoritm este The complexity of this algorithm is O(nm2, N),
O(nm2, N), dată de (15), numărul de operaţii given by (15), the number of elementary ope-
elementare este limitat de (16). Matricea su- rations is limited by (16). The matrix subject
pusă inversării nu depinde de dimensiunea to the reversal of the matrix does not depend
problemei n, ci numai de m, altfel spus, ma- on the size of the problem n, but only by m,
tricea inversabilă are permanent aceeaşi dimen- that is, the inverse matrix that always has the
siune constantă – m × m, m << n, iar com- same constant size – m × m, m << n, and the
plexitatea operaţiei este O(m3). Pornind de la operation complexity is O(m3). Based on these
aceste evaluări, se poate concluziona că PG assessments, it can be concluded that PG is
este absolut funcţional şi practic „imun” [2] la fully functional and practically “immune” [2]
dimensiunea problemei de optimizare. to the size of the optimization problem.

Referinţe/References:
1. GÂRLĂ E. Ştiinţificitatea strategiilor de dezvoltare economică. Academia de Studii
Economice a Moldovei, 2015, p. 255. ISBN 978-9975-75-762-1.
2. GÂRLĂ E. Model imun la dimensiunea problemei de optimizare, Analele ASEM, Ediţia a
IX-a, 2011, p. 255-259. ISBN 978-9975-75-567-2.
3. PSHENICHNIY B. Nonsmooth optimization and nonlinear programming. Pergamon
Press,1978.
4. KHACHIYAN L.G. Polynomial algorithms in linear programming. Computational
Mathematics and Mathematical Physics, volume 20, Issue 1, 1980, pages 53-72.
5. PEARSON J. D. Variable metric methods of minimization. Research Analysis Corporation,
McLean, Virginia, 1968.

140 Revista / Journal „ECONOMICA” nr.3 (97) 2016


Bun de tipar 30.09.2016
Coli de tipar 17,63. Coli editoriale 14,27
Comanda nr.52. Tirajul 100 ex.

Tipografia Departamentului Editorial-Poligrafic al ASEM


Chişinău – 2005, str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni 59,
tel. 402-910, 402-936, 402-886

S-ar putea să vă placă și