Sunteți pe pagina 1din 41

Profesor coordonator:

Butnaru Gina












www.RegieLive.ro

Crearea si Organizarea unei Conferinte - 51
de Ani de Invatamant Economic in Iasi
51 de ani de nvmnt economic n Iai
Masteranzi :


1


CUPRINS



1. Concept..................................................................................................................................................2
2. Comitet de organizare............................................................................................................................4
3. Program..................................................................................................................................................5
4. Implementarea conferintei...................................................................................................................14
5. Servicii conexe.....................................................................................................................................21



1. Analiza grupului..................................................................................................................................28
2. Motivaia grupului...............................................................................................................................28
3. Alegerea i analiza locului geografic..................................................................................................29
4. Infrastructura.......................................................................................................................................30
5. Descrierea programului.......................................................................................................................31
6. Traseul circuitului...............................................................................................................................36
7. Stabilirea preului si lansarea ofertei..................................................................................................36













PARTEA I Organizarea conferinei

PARTEA II Organizarea pachetului turistic


2








1. Concept

51 de ani de nvmnt economic n Iai

Cu ocazia mplinirii a 51 de ani de nvmnt economic n Iai, Facultatea de Economie i
Administrarea Facerilor din cadrul Universitii Alexandru Ioan Cuza va organiza conferina intitulat
50 de ani de nvmnt economic. Aceasta se va desfura pe parcursul a 3 zile, n perioada 7 9
noiembrie 2013, reunind peste 300 de studeni si cadre didactice din nvmntul economic superior de
nivel naional i internaional.
Creterea performanelor economice a devenit o cerin prioritar n activitatea economic.
Lucrrile prezentate n cadrul dezbaterilor de la ediiile anterioare ale conferinei au dezvluit, pe de o
parte, complexitatea problemelor, iar, pe de alt parte, varietatea soluiilor. n acelai timp, au fost
evideniate numeroase aspecte controversate a cror rezolvare necesit confruntarea rezultatelor teoretice
cu practica elaborrii i implementrii politicilor n contextul economic aflat n continu transformare.
innd cont de ultimele evoluii, precum i de restriciile severe aduse de criza economic i
ecologic, conferina 51 de ani de nvmnt economic n Iai 2013, i propune, n primul rnd, s
creeze premisele pentru ca studenii, cercettorii, reprezentanii mediului universitar i oamenii de
afaceri i consultanii s i mprteasc experienele i ateptrile, nvnd unii de la alii.
Corelarea mai bun a obiectivelor educaionale i de cercetare ntr-un domeniu de interes
prioritar reprezint al doilea obiectiv al conferinei. Astfel, se urmrete identificarea competenelor i
informaiilor tiinifice necesare pentru o economie competitiv prin confruntarea dintre diferite categorii
socio-profesionale.
Activitatea n cadrul conferinei este mprit pe seciuni. Acestea sunt construite pe baza
specializrilor existente n cadrul Facultii de Economie i Administrarea Afacerilor din cadrul
Universitii Alexandru Ioan Cuza Iai. Pe baza temelor generale au fost stabilite persoanele care vor
modera susinerea lucrrilor din cadrul fiecrei seciuni.

Seciunea 1 Economie General
Noile provocri ale crizei asupra economiei globale
Moderatori:
Profesor Alain Barreau, Universitatea Angers, Frana
Profesor Gabriela Pascariu, Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iai, Romnia
Profesor Gabriel Mursa, Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iai, Romnia

Seciunea 2 Economie i Afaceri Internaionale
Trenduri asupra dezvoltarea de clustere internaionale
PARTEA I Organizarea conferinei


3
Moderatori:
Profesor Camille Baulant, Universitatea Angers, Frana
Profesor Ion Pohoa, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iai, Romnia
Profesor Baciu Livia, Academia de Studii Economice, Bucureti, Romnia

Seciunea 3 Economia comerului, turismului i serviciilor
Dezvoltarea de noi practici orientate ctre client din sfera serviciilor
Moderatori:
Profesor Zbigniew Bochniarz, Universitatea Washington, Statele Unite ale Americii
Profesor Valentin Nit, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iai, Romnia
Profesor Adriana Prodan, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iai, Romnia

Seciunea 4 Informatic economic
Globalizarea i Sistemele informaionale pentru afaceri
Moderatori:
Profesor Dinu Airinei, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iai, Romnia
Profesor Alexandru ugui, Universitatea George Bacovia, Bacu, Romnia

Seciunea 5 Contabilitate i informatic de gestiune
Perfecionarea sistemului de colaborare dintre contabilitate i informatica de gestiune
Moderatori:
Profesor Dumitriu Florin, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iai, Romnia
Profesor Georgescu Iulia, Universitatea Transilvania, Braov, Romnia
Profesor Wolfgang Guttel, Universitatea Johannes Kepler, Linz, Austria

Seciunea 6 Finane i Bnci
Noile provocri ale globalizrii asupra finanelor i bncilor
Moderatori:
Profesor Onofrei Mihaela, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iai, Romnia
Profesor Cocri Vasile, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iai, Romnia
Profesor Michael Miles, Universitatea Ottawa, Canada

Seciunea 7 Statistic i Previziune Economic
Influena previzionrii economice asupra activitii economice
Moderatori:
Profesor Jemna Vasile Dnu, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iai, Romnia
Profesor Toma Constantin, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iai, Romnia
Profesor Elisabeta Jaba, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iai, Romnia

Seciunea 8 Management
Globalizarea i Dezvoltarea Sustenabil Provocri i trenduri n Managementul organizaional
Moderatori:
Profesor Christian Robledo, Universitatea Angers, Frana
Profesor Panaite Nica, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iai, Romnia

4
Profesor Dumitru Zai, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iai, Romnia

Seciunea 9 Marketing
Marketingul n cadrul triadei: Universitatea-Mediul de Afaceri-Societate
Moderatori:
Profesor Constantin Sasu, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iai, Romnia
Profesor Adriana Zai, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iai, Romnia
Profesor Valentin Ni, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iai, Romnia

Seciunea 10 Administraie Public
Bune practice orientate ctre cetean din cadrul Administraiei Publice
Moderatori:
Profesor Tan Chin Tiong, Universitatea de Management din Singapore, Singapore
Profesor Gheorghe Filip, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iai, Romnia
Profesor Mihaela Tofan, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iai, Romnia

2. Comitet de organizare

Preedinte Conferin:
Prof. Univ. Dr. Vasile Ian, Rector al Universitii Alexandru Ioan Cuza din Iai
Copreedinte conferin:
Prof. Danica Purg, PhD, Preedinte CEEMAN (Central and East European Management Development
Association)

Comitet Director:
Profesor Vasile Ian
Profesor Dinu Airinei
Profesor Ion Pohoa
Profesor Dumitru Zai
Profesor Ion Ignat

Secretari conferin:
Doctorand Nadr MICHIGAN
Doctorand Andreea ANDRIE
Doctorand Anca BERTA
Doctorand Cosmina BRADU
Doctorand Delia DIACONAU
Doctorand Daniel JUR-LE
Doctorand Paul ROTARY
Doctorand Oana VICOL

Comitet de program:

5
Profesor Dinu AIRINEI President of the Organizing Committee
Profesor Vasile COCRI
Profesor Marin FOTACHE
Profesor Ion IGNAT
Profesor Emil MAXIM
Profesor Mihalea ONOFREI
Profesor Gabriela PASCARIU
Profesor Carmen PINTILESCU
Profesor Ion POHOA
Profesor Ovidiu STOICA
Profesor Adriana ZAI
Associate Profesor Livia BACIU
Asociate Profesor Dan CHIRLOPAN
Asociate Profesor Co stel ISTRATE
Asociate Profesor Constantin TOMA

Procesare text i design materiale
Doctorand Ovidiu STOBOR
Doctorand Gabriel CUCUTEANU

3. Program

3.1 Sumar program


Joi, 7 Noiembrie
17h00 19h00 nregistrarea participanilor si cocktail de bun venit Blue Caffe
19h00 20h00 Discurs de deschidere a conferinei Sala Cuza
20h00 21h00 Film 51 de ani de nvmnt economic in Iai Sala Cuza


Vineri,
8 Noiembrie

8h00 9h30 nregistrarea si primirea participanilor Blue Caffe
9h30 11h30 Sesiune plenara - keyspeakeri Sala Cuza
11h30 12h00 Pauza de cafea Blue Caffe
12h00 14h00 Sesiune de prezentare Seciunea 1,2 Sala Cuza, Salon
Mezanin
14h00 15h00 Pauza de prnz Restaurant Unirea
15h00 17h00 Sesiune de prezentare Seciunea 3,4 Sala Cuza, Salon
Mezanin
17h00 17h30 Pauza de cafea Blue Caffe
17h30 19h30 Sesiune de prezentare Seciunea 5,6 Sala Cuza, Salon

6
Mezanin
20h15 22h00 Cina festiva Centrul Cuza

Smbta,
9 Noiembrie

8h00 9h30 Primirea participanilor Blue Caffe
9h30 11h30 Sesiune de prezentare - Seciunea 7 Salon Mezanin
11h30 12h00 Pauza de cafea Blue Caffe
12h00 14h00 Sesiune de prezentare Seciunea 8, 9 Sala Cuza, Salon
Mezanin
14h00 15h00 Pauza de prnz Restaurant Unirea
15h00 17h00 Sesiune de prezentare Seciunea 10 Sala Cuza
17h00 17h30 Pauza de cafea Blue Caffe
17h30 19h30 Sesiune de plenara nchiderea conferinei Centrul Cuza

3.2 Program detaliat al conferinei

Joi, 7
Noiembrie

17h00 19h00 nregistrarea participanilor si cocktail de bun venit
- nregistrarea participanilor
- Recepia materialelor de conferin (mapa, volum, elemente
promoionale).
Blue Caffe
19h00 20h00 Discurs de deschidere a conferinei
SHORT APPROACH ON HISTORY OF ECONOMIC EDUCATION
FROM ROMANIA
Vasile Ian
FUTURE PERSPECTIVES OF MANAGEMENT IN EUROPE
Prof. Danica Purg
Sala Cuza
20h00 21h00 Film 51 de ani de invatamant economic in Iasi Sala Cuza

Vineri,
8 Noiembrie

8h00 9h30 nregistrarea si primirea participanilor Blue Caffe

- nregistrarea participanilor si cocktail de bun venit.
- Recepia materialelor de conferin (mapa, volum, elemente
promoionale).

9h30 11h30 Sesiune plenara - keyspeakeri Sala Cuza
DIFFUSION OF KNOWLEDGE IN BUSINESS CLUSTERS
Prof. Vassilios Tourassis
MANAGERIAL ACCOUNTING PRACTICES IN ROMANIAN
COMPANIES IN THE ERA OF GLOBALIZATION AND


7
TECHNOLOGICAL CHANGE
Prof. George Cardos
MODERN TENDENCY IN E-BUSINESS DEVELOPMENT
Prof. Aurel Paun
METHODOLOGY FOR INVENTIVE PROBLEM SOLVING IN
ORGANISATIONAL MANAGEMENT
Prof. Dumitru Zai
CREATIVE ECONOMY IN THE KNOWLEDGE BASED ECONOMY
Prof. Camille Baulant
11h30 12h00 Pauza de cafea Blue Caffe
12h00 14h00 Sesiune de prezentare Seciunea 1 -
Noile provocri ale crizei asupra economiei globale
Moderator: Profesor Alain Barreau, Universitatea Angers, Frana
Sala Cuza
k ON POST-DEREGULATION OPERATIONAL EFFICIENCY IN THE
U.S. AIRLINE INDUSTRY: AN EMPIRICAL INVESTIGATION
Richard AJAYI, Seyed MEHDIAN, Vitaly GUZHVA
THE POLITICAL ECONOMY OF SECESSION CRISES
Philippe DE DONDER, Vincent ANESI
LIBERTY, RELIGION AND STATE
Tiberiu BRAILEAN, Aurelian-Petru PLOPEANU
STUDY ON THE SUBJECTS PERCEPTION OF THE QUALITY OF
HEALTH AND EDUCATION SERVICES IN ROMANIA
Livia BACIU, Laura ASANDULUI
CHINA MAIN POLE OF ATTRACTION FOR THE FOREIGN
DIRECT INVESTMENTS
Laura DIACONU
REVISITING THE 1929 CRISIS: WAS THE FED PRE-KEYNESIAN?
NEW LESSONS FROM THE PAST
Claude DIEBOLT, Antoine PARENT
DETERMINANTS OF CORUPTION IN ROMANIA AND ITS
IMPACT ON ECONOMIC GROWTH
Elena-Daniela VIORICA, Vasile-Danut JEMNA, Carmen PINTILESCU
OPTIMAL CONTROL POLLUTION UNDER UNCERTAINTY AND
IRREVERSIBILITY
Alain AYONG LE KAMA, Aude POMMERET, Fabien PRIEUR

12h00 14h00 Sesiune de prezentare Sectiunea 2 -
Trenduri asupra dezvoltarea de clustere internaionale
Moderator: Camille Baulant, Universitatea Angers, Frana
Salon Mezanin
CLASSICAL RESEARCH METHODS OF ONE-DIMENSIONAL
TIME SERIES
Ion PARTACH
THE IMPACT OF ECONOMIC FLUCTUATIONS UPON ROMANIAN
UNEMPLOYMENT RATE


8
Ciprian CHIRILA, Viorica CHIRILA, Ciprian TURTUREAN
ANALYSIS OF SOCIAL AND ECONOMIC DISPARITIES IN
CROSS-BORDER AREA ROMANIA REPUBLIC OF MOLDOVA
Luminita BURLACU NAZARE
STATISTICAL IDENTIFICATION OF THE CURRENT TRENDS IN
SAMPLE SURVEY RESEARCH
Alina MOROSANU
EVALUATION OF THE INFLUENCE OF THE
SURVEYOPERATORSDEMOGRAPHIC CHARACTERISTICS ON
THE WORK ENVIRONMENT USING MULTIDIMENSIONAL
ANALYSIS
Alina MOROANU
CONCEPTUAL DELIMITATIONS REGARDING THE
TERMINOLOGY USED IN THE METHODS OF INVESTIGATING
THE FUTURE
Ciprian TURTUREAN, Iuliana SPIRIDON
QUANTITATIVE METHODS USED TO ANALYZE THE WAGE
SYSTEMS LEVEL FROM CERTAIN DOMAINS OF THE PUBLIC
SECTOR
Tudorel ANDREI, Andreea Iluzia IACOB
ACCESS, EQUITY, QUALITY IN ROMANIAS HIGHER
EDUCATION SYSTEM: CONTEXT, STATISTICAL LANDMARKS,
IMPACT VALUES
Ioan NEACU, Corina IUREA
14h00 15h00 Pauza de pranz Restaurant
Unirea
15h00 17h00 Sesiune de prezentare Sectiunea 3 -
Dezvoltarea de noi practici orientate ctre client din sfera serviciilor
Moderator: Profesor Valentin Nit, Universitatea Alexandru Ioan Cuza,
Iai, Romnia
Sala Cuza
EVALUATION OF THE INFLUENCE OF THE SURVEY
OPERATORSDEMOGRAPHIC
Alin MOROSANU
CHARACTERISTICS ON THE WORK ENVIRONMENT USING
MULTIDIMENSIONAL ANALYSIS
Alina MOROANU
CONCEPTUAL DELIMITATIONS REGARDING THE
TERMINOLOGY USED IN THE METHODS OF
INVESTIGATING THE FUTURE
Ciprian TURTUREAN, Iuliana SPIRIDON, Carmen PINTILESCU,
Danut JEMNA

15h00 17h00 Sesiune de prezentare Seciunea 4 -
Globalizarea i Sistemele informaionale pentru afaceri
Salon mezanin

9
Moderator: Profesor Dinu Airinei, Universitatea Alexandru Ioan Cuza,
Iai, Romnia
THE WEB-BASED INFORMATION SYSTEMS AS DRIVING
FACTORS IN THE GLOBAL MARKET
Domenico CONSOLI, Francesca Maria CESARONI
SOME CONSIDERATIONS ABOUT THE PRIVACY DEBATE IN
THE INFORMATION AGE
Clin HURBEAN, Doina DNIA
MEANINGS OF THE GLOBAL BUSINESS INTELLIGENCE
Dinu AIRINEI, Daniel HOMOCIANU
ADVANTAGES OF USING A DYNAMIC RISK MANAGEMENT
APPROACH
Valentin Petru MZREANU
RESEARCH PROJECTS AND WEB 2.0: CHALLENGES AND
EFFECTS
Gabriela MESNITA, Dumitru OPREA, Florin DUMITRIU
MULTIMEDIA DATABASE SYSTEMS
Andreea-Irina DAN
SUSTAINABILITY OF THE EDUCATIONAL ENVIRONMENT IN
THE REPUBLIC OF MOLDOVA
Elena CARA
E-LEARNING STANDARDS: A DIFFICULT ROAD
Mircea GEORGESCU

17h00 17h30 Pauza de cafea Blue Caffe
17h30 19h30 Sesiune de prezentare Sectiunea 5 - Contabilitate i informatic de
gestiune
Perfecionarea sistemului de colaborare dintre contabilitate i
informatica de gestiune
Moderator: Profesor Dumitriu Florin, Universitatea Alexandru Ioan Cuza,
Iai, Romnia
Sala Cuza
OPTIMIZING MANAGERIAL DECISIONS FOR THE USE OF
TREAZUL BUDGET
Dorina BUDUGAN, Iuliana GEORGESCU
SUBSTANCE OVER FORM IN A ROMANIAN BOOK-TAX
APPROACH
Costel ISTRATE
GOING CONCERN AND THE EFFECTS OF THE OPERATIONAL
CYCLE MANAGEMENT. AN EMPIRICAL STUDY CONCERNING
THE USAGE OF FINANCIAL ANALYSIS FOR OBTAINING
PRELIMINARY PROOFS IN THE TASK OF FINANCIAL AUDIT
Marilena MIRONIUC, Ioan-Bogdan ROBU
CREATIVE ACCOUNTING AND THE RELATIVITY OF THE
INFORMATIONS PROVIDED BY THE ANNUAL FINANCIAL


10
STATEMENTS
Neculai TABR, Alina Ionela RUSU
INFLUENCE OF ERP SYSTEMS ON MANAGEMENT
ACCOUNTING
Iuliana GEORGESCU, Laura CRETU
EQUILIBRIUM EXCHANGE RATE IN THE EUROZONE
CANDIDATE COUNTRIES: A BEER APPROACH ON A PANEL OF
DATA
Claudiu Tiberiu ALBULESCU, Daniel GOYEAU
ASSESSING THE EFFECTS OF FINANCIAL HETEROGENEITY IN
A MONETARY UNION
Cristina BADARAU-SEMENESCU, Grgory LEVIEUGE
GROWTH WITHOUT FINANCE, FINANCE WITHOUT GROWTH
Paolo COCCORESE, Damiano SILIPO
17h30 19h30 Sesiune de prezentare Sectiunea 6 - Finane i Bnci
Noile provocri ale globalizrii asupra finanelor i bncilor
Moderator: Profesor Onofrei Mihaela, Universitatea Alexandru Ioan
Cuza, Iai, Romnia
Salon Mezanin
THE VALUE RELEVANCE OF THE PERFORMANCE OF LISTED
ITALIAN COMPANIES FOLLOWING THE INTRODUCTION OF
THE IAS/IFRS
Stefano AZZALI, Luca FORNACIARI, Caterina PESCI
BALANCED SCORECARD A TOOL FOR SUSTAINABLE
DEVELOPMENT
Leontina BETIANU, Sorin BRICIU
THE ROLE OF THE ACCOUNTANT PROFESSIONAL IN THE
CONTEXT OF THE CORPORATE
GOVERNANCE AND THE EXTERNALISATION OF THE
ACCOUNTING FUNCTION
Florin BOGHEAN, Carmen BOGHEAN
RESPONSIBLE FINANCIAL INFORMATION DISCLOSURE
Sorin DOMNIORU, Oana GHERGHINESCU, Radu OGARC
THE HUMAN BEING HE IS STILL... THE LIVING RESOURCE OF
THE COMPANY
Mihaela DUMITRANA, Iulia JIANU, Ionel JIANU
INTERNAL PUBLIC AUDIT VERSUS INTERNAL CONTROL
Sebastian FLOTOIU

20h30 22h00 Cina festiva Centrul Cuza






11


Smbt,
9 Noiembrie

8h00 9h30 Primirea participantilor
9h30 11h30 Sesiune de prezentare - Sectiunea 7 Statistic i Previziune
Economic
Influena previzionrii economice asupra activitii economice
Moderator: Profesor Elisabeta Jaba, Universitatea Alexandru
Ioan Cuza, Iai, Romnia
Salon Mezanin
STATISTICAL IDENTIFICATION OF THE CURRENT TRENDS IN
SAMPLE SURVEY RESEARCH
Alina MOROSANU
EVALUATION OF THE INFLUENCE OF THE
SURVEYOPERATORSDEMOGRAPHIC CHARACTERISTICS ON
THE WORK ENVIRONMENT USING MULTIDIMENSIONAL
ANALYSIS
Alina MOROANU
CONCEPTUAL DELIMITATIONS REGARDING THE
TERMINOLOGY USED IN THE METHODS OF INVESTIGATING
THE FUTURE
Ciprian TURTUREAN, Iuliana SPIRIDON
QUANTITATIVE METHODS USED TO ANALYZE THE WAGE
SYSTEMS LEVEL FROM CERTAIN DOMAINS OF THE PUBLIC
SECTOR
Iuliana SPIRIDON

11h30 12h00 Pauza de cafea Blue Caffe
12h00 14h00 Sesiune de prezentare Seciunea 8 - Management
Globalizarea i Dezvoltarea Sustenabil Provocri i trenduri n
Managementul organizaional
Moderator: Profesor Panaite Nica, Universitatea Alexandru Ioan Cuza,
Iai, Romnia
Sala Cuza
THE IMPACT OF ECONOMIC FLUCTUATIONS UPON ROMANIAN
UNEMPLOYMENT RATE
Ciprian CHIRILA, Viorica CHIRILA, Ciprian TURTUREAN
ANALYSIS OF SOCIAL AND ECONOMIC DISPARITIES IN
CROSS-BORDER AREA ROMANIA REPUBLIC OF MOLDOVA
Luminita BURLACU NAZARE
STATISTICAL IDENTIFICATION OF THE CURRENT TRENDS IN
SAMPLE SURVEY RESEARCH
Alina MOROSANU
EVALUATION OF THE INFLUENCE OF THE SURVEY
OPERATORSDEMOGRAPHIC CHARACTERISTICS ON THE


12
WORK ENVIRONMENT USING MULTIDIMENSIONAL ANALYSIS
Alina MOROANU
CONCEPTUAL DELIMITATIONS REGARDING THE
TERMINOLOGY USED IN THE METHODS OF
INVESTIGATING THE FUTURE
Ciprian TURTUREAN, Iuliana SPIRIDON, Carmen PINTILESCU
QUANTITATIVE METHODS USED TO ANALYZE THE WAGE
SYSTEMS LEVEL FROM CERTAIN DOMAINS OF THE PUBLIC
SECTOR
Tudorel ANDREI, Andreea Iluzia IACOB, Lavinia tefania OAN
12h00 14h00 Sesiune de prezentare Sectiunea 9- Marketing
Marketingul n cadrul triadei: Universitate-Mediul de Afaceri-Societate
Moderator: Profesor Constantin Sasu, Universitatea Alexandru Ioan
Cuza, Iai, Romnia
Salon Mezanin
FROM USERS' MOTIVATIONS TO BRANDING: THE CASE OF
SOCIAL NETWORKS
Andreia Gabriela ANDREI, Amalasunta IACOB
A MANAGERIAL PERSPECTIVE ON INTERNATIONAL
MARKETING RESEARCH
Constantin SASU
HOW WOULD ROMANIAN CONSUMERS ACT TO A "BUY
ROMANIAN" CALL?
Liviu CRCIUN, Mihail Ctlin BARBU
CONTENT ANALYSIS OF ONLINE PROJECTED DESTINATION
IMAGE
Oana Catalina VICOL, Sinziana SPIRIDON
DOWNSIZING BACHELOR PROGRAMS UNDER BOLOGNA
PROCESS AND ITS IMPACT ON SELF-EFFICACY
Corneliu MUNTEANU, Ciprian CEOBANU
PRICING MODELS AND BANK CUSTOMER BEHAVIOUR
Elisa BOCCHIALIN, Federica IELASI, Monica ROSSOLINI
RESPONSE TO THE CHALLENGES OF ETHICAL DILEMMAS.
THE NEED FOR CREATING TEAMS OF ETHICS
Valentin NITA
MARKETING, TERMINOLOGY AND HOW SOCIETY AND
BUSINESSES CAN BENEFIT FROM UNIVERSITY RESEARCH
Elena Ecaterina NICOLAE

14h00 15h00 Pauza de pranz Restaurant
Unirea
15h00 17h00 Sesiune de prezentare Seciunea 10 - Administraie Public
Bune practice orientate ctre cetean din cadrul Administraiei
Publice
Moderator: Profesor Mihaela Tofan, Universitatea Alexandru Ioan Cuza,
Sala Cuza

13
Iai, Romnia
THE PUBLIC SECTOR AS AN EMPLOYER OF CHOICE
Armenia ANDRONICEANU, Rzvan CORBOS
PUBLIC-PRIVATE PARTNERSHIP - A STRATEGIC APPROACH OF
PUBLIC SERVICES MANAGEMENT
Ana-Maria BERCU
COMPARISON BETWEEN THE REMUNERATION OF EUROPEAN
AND ROMANIAN CIVIL SERVANTS
Dan LUPU
ISSUES OF UNCONSTITUTIONALITY RELATING TO THE
PROVISION OF THE POLICE OFFICER AS A CIVIL SERVANT
WITH SPECIAL STATUS
Sandra GRDINARU
IMPLICATIONS OF THE NEW REGULATIONS ON THE
CORRUPTION INFRACTION IN THE CIVIL SERVICE
Mihaela ONOFREI, Sandra GRDINARU
THE IMPLICATIONS OF ADMINISTRATIVE
DECENTRALIZATION AND LOCAL AUTONOMY ON
PUBLIC BUDGETARY SYSTEMS
Florin OPREA
THE DIMENSIONS OF CITIZEN PARTICIPATION IN LOCAL
PUBLIC ADMINISTRATION IN ROMANIA AND EUROPEAN
UNION COUNTRIES
Elena RUSU, Adina MARTIN
E-GOVERNMENT, A TOOL FOR BETTER PUBLIC SERVICES
Ovidiu STOICA
LISBON TREATY AND NEW DIMENSIONS OF SUBSIDIARITY
AND PROPORTIONALITY PRINCIPLES
Vasilica NEGRUT
THE RIGHT TO A GOOD ADMINISTRATION REGULATIONS IN
SOME MEMBER STATES OF THE EUROPEAN UNION
Gina Livioara GOGA

17h00 17h30 Pauza de cafea
17h30 19h30 Sesiune de plenara Inchiderea conferintei Sala Cuza










14

4. Implementarea conferinei

4.1 Planificare

Conferina s-a bucurat de participarea unui numr de 300 de persoane, printre care: profesori ai
universitii, studeni, absolveni, doctoranzi si alte persoane care au fost interesate de eveniment.
Membrii echipei organizatoare s-au mprit n patru departamente planificare, comunicare-
promovare, financiar-contabil i logistic n funcie de abilitile si competentele fiecruia.
Departamentul de planificare a avut rolul de a coordona activitile celorlalte departamente i de
a schia modul de desfurare al evenimentului, de la alegerea locaiei i pn la organizarea cocktailului
si cinei.
Iniial, membrii echipei au organizat un brainstorming n urma cruia a rezultat temele abordate
la conferin. Ulterior, departamentul de planificare n colaborare cu cel financiar contabil a previzionat
bugetul necesar derulrii aciunii. Odat stabilite destinaiile au fost planificate i sursele acestui buget.
Plecnd de la aceast sum, departamentul de vnzri a estimat numrul minim de participani pentru
acoperirea cheltuielilor.

4.2 Promovare

n vederea promovrii conferinei, in scopul atingerii publicului int, este necesar parcurgerea
urmtorilor pasi:
Crearea identitii conferinei (sau adaptarea acesteia in conformitate cu ediiile
antecedente),
Crearea web site-ului conferinei,
Crearea pliantelor pentru anunarea evenimentului (Call for Paper Anexa1),
Expedierea de invitaii (campanii de mailing),
Stabilirea unui program al lucrrilor tiinifice,
Crearea mapelor de conferin


Pentru atragerea publicului tinta,
departamentul de comunicare promovare i-a
propus s abordeze att mediul offline ct i mediul
online pentru promovarea conferinei. Prin urmare au
fost selectate canalele media care nregistreaz o
audien mare n rndul publicul int vizat: persoane
cu vrste cuprinse ntre 20 i 65 ani, cu educaie
superioar, cu venituri medii i peste medie ce
provin din mediul urban: studeni, foti absolveni,
profesori ai Universitii Alexandru Ioan Cuza i
alte persoane interesate de conceptul conferinei.


15

4.3 Plata

n vederea participrii la conferina fiecare persoana va trebui sa plteasc o taxa de participant
in cuantum de 100 Euro/persoana. In cadrul acestei taxe, persoana va putea beneficia de urmtoarele:
Accesul la toate seciunile conferinei;
Mapa pentru conferina
Accesul la pauzele de cafea
Mese de prnz
Cina festiva
Diploma de participare
Achitarea taxei de participare va putea fi realizata prin transfer postal sau bancar. Participanii
din strintate pot plati cuantumul taxei de participare in EURO, prin viramanet bancar in contul
Universitii Alexandru Ioan Cuza: IBAN RO76BRDE240SV78361832400, deschis la BRD GSG Iasi,
str. Anastasie Panu 1B-2A (SWIFT BRDEROBU BIC BRDE).
Participanii din Romania pot plati cuantumul taxei de participare in LEI, prin virament bancar
in contul Universitii Alexandru Ioan Cuza, IBAN RO90BRDE240SV76562202400 deschis la BRD
GSG Iai, str. Anastasie Panu 1B-2A.
In ordinul de plata se va specifica meniunea Taxa de participare conferina 51 , precum si
numele persoanei nscrise.
nregistrrile la conferina pot fi fcute prin intermediul unui formular de participare disponibil
online pe pagina conferin, pana la data de 15 Septembrie 2013.























16

51 de ani de nvmnt economic in Iai

CONFERINA INTERNAIONAL
51 DE ANI DE NVMNT ECONOMIC IN IAI
IAI
7 9 NOIEMBRIE 2013-01-17

FORMULAR DE PARTICIPARE

INFORMAII PARTICIPANT CONFERINA
Nume si prenume:
Funcie:
Adresa:
Telefon:
E-mail:
MODALITATEA DE PLATA
1. Am pltit taxa de nscriere in cuantum de 100 euro, prin ordinul de plata nr... trimis ctre
Universitatea Al. I. Cuza, Iai in contul RO76BRDE240SV78361832400 CONT EURO
deschis la Banca Romana pentru Dezvoltare (BRD GSG Iasi) sau
2. Am pltit taxa de nscriere in cuantum de 430 lei (echivalentul a 100 euro) prin ordinul de plata
nr... trimis ctre Universitatea Al. I. Cuza, in contul RO90BRDE240SV76562202400 CONT
LEI deschis la Banca Romana pentru dezvoltare (BRD GSG Iasi).
NSCRIERE
Taxa de participare este de 100 euro (430 lei)/persoana si include:
Accesul la toate seciunile conferinei;
Mapa pentru conferina
Accesul la pauzele de cafea
Mese de prnz
Cina festiva
Diploma de participare
Va rugam sa scanai si sa trimitei formularul complet pe e-mail la application@economic-
conference.org.
Data limita a trimiterii: 15 septembrie 2013.

4.4 Instruciuni de transmitere si formatare a articolelor

nscrierea la conferin se face prin trimiterea lucrrii in extenso la adresa
application@economic-conference.org.
n mesajul transmis pentru nscriere, va fi necesara scrierea numele ntreg, afilierea, titlurile
academice, funcia i adresele de email ale autorilor, indicnd autorul de contact.
Se vor accepta maximum dou lucrri pe participant n calitate de autor sau co-autor. Lucrarea
propus nu poate avea mai mult de trei co-autori.

17
Redactarea lucrrii se va face respectnd specificaiile din documentele Template2013ro.doc i
Template2013eng.doc, accesibile la pe site-ul conferinei,
Respectiv:
- Titlul lucrrii: TNR, bold, 12, majuscule, centrat
- Autorii: TNR, italic, 10, centrat
- Funcie, titlu, afiliere, e-mail: TNR, 10, centrat
- Rezumat: TNR, italic, 9, justified, 100-150 de cuvinte
- Cuvinte cheie: 4-6, TNR, italic, 9, left
- Text: TNR, 10, Justified, First line 0,5 cm
- Pagin: top 2 cm; bottom 2 cm; inside 2,5 cm; outside 2 cm; mirror margins; size A4; maximum 4
Pagini
Lucrarea in extenso se va redacta att n limba romn, ct i n limba englez. Numai lucrrile
prezentate vor fi incluse n volumul conferinei.

Lucrrile participanilor vor fi incluse in cadrul unui volum Calitatea acces la informaii si
va consta in aproximativ 1200 pagini. Preul pentru unui astfel de volum va fi de 90 lei (aproximativ 20
euro), conform estimrilor de la Editura PIM. De asemenea, in vederea diminurii costurilor toate
materialele imprimate vor fi realizate de ctre aceeai editura. Astfel, pe lng volum vor mai fi necesar
de imprimat urmtoarele componente:
- Broura,
- Carnet de notie,
- Pix
- Ecuson personalizat
- Programul conferinei
- Pliant conferina
- Pliant excursie
- Certificat de participare.
Prin urmare, costurile realizrii materialelor enunate anterior se ridica la aproximativ 22 lei
(aproximativ 5 euro)/de participant.

4.5 Logistica

innd cont de faptul ca conferin se va desfura n incinta hotelului Unirea, respectiv n slile
de conferine ale acestuia, dotarea necesara desfurrii evenimentului este inclusa in cadrul serviciilor
oferite. Cu toate acestea, membrii comitetului de organizare vor acorda atenie urmtoarelor aspecte:
- Prezenta meselor (numai, dimensiune, aranjament);
- Prezenta scaunelor (numr, aranjament);
- Prezenta tehnologiilor necesare prezentrilor (microfoane, videoproiectoare, stand pentru
diagrame, laptopuri);
nainte de desfurarea evenimentului, comitetul de organizare va realiza o verificare asupra
aspectelor enunate anterior, astfel nct n timpul conferinei, comitetul va fi nsrcinat cu ntmpinarea
i repartizarea participanilor, nregistrare, distribuirea materialelor. Dup finalizarea conferinei,
comitetul de organizare va fi nsrcinat cu distribuirea diplomelor participanilor si predarea facturilor
prin posta.

18
Din puncte de vedere al locaiei conferin se va desfura in cadrul
hotelului Unirea, situat in centrului oraului Iai pe str. Piaa Unirii nr.5. Decizia de
a colabora cu aceasta unitate de primire turistica se datoreaz faptului ca hotelul
Unirea beneficiaz de toate condiiile necesare desfurrii unor conferine (sala,
echipamente tehnice, servicii de catering). Mai mult de att, localizarea centrala a
reprezentat, de asemenea, un factor de influenta asupra deciziei de alegere a
locaiei. De asemenea, acest hotel poate reprezenta prima opiune in materie de
cazare pentru participanii venii din afara oraului.
Astfel in funcie de destinaie, vor fi nchiriate urmtoarele sali:
- nregistrate, pauze cafea:
Blue Caffe

- Sesiuni plenare:
A. Sala Cuza
Ofer confortul si logistica necesare organizaii de evenimente de pana la 200 de participani. Situata la
parterul Hotelului Unirea, Sala Cuza este locaia perfecta pentru desfurare de congrese, conferine,
traininguri, prezentare de firme si produse.


B. Salon Mezanin
Situat la primul nivel al hotelului Unirea Iai, Salonul Mezanin se remarca printr-o atmosfera intima.
Sala de evenimente este dotata cu logistica necesara ntlnirilor de afaceri. Salonul beneficiaz de un
aranjament flexibil, astfel nct se pot organiza att conferine cat si traininguri, focus grupuri.
.






- Masa de prnz:
Restaurant Unirea
Cu o capacitate de 280 de locuri si un generos ring de dans, Restaurantul Unirea Iai poate gzdui
evenimente de amploare.

19

- Cina festiva:
Centrul Cuza
Format prin unirea slilor Cuza si Cocktail, Centrul Cuza permite organizarea conferinelor si
evenimentelor de mare anvergura, cu o capacitate maxima de 280 de participani. Soluiile multimedia
integrate, flexibilitatea aranjamentului, servirea meselor de protocol si personalul calificat completeaz
un eveniment perfect.


4.5 Meniu mncare

n cadrul celor trei zile in care se va desfura conferin, participanilor li se vor oferi 5 pauze
de cafea, 2 prnzuri si o cina. Toate acestea vor fi asigurate de ctre departamentul de catering al
hotelului Unirea.
Descrierea meniurilor:
a. Pauza de cafea
- Ceai 200 ml
- Cafea cu lapte/zahar 140 ml
- Apa plata/carbogazoasa 500 ml
- Mini pateuri asortate 100 gr.

b. Prnz
- Ziua 1
Varianta a (vegetarian).
Supa de cartofi 400gr
Chiftelue de orez 150 gr
Cartofi cu verdea 160 gr
Salata asortata 85 gr
Chifle 150 gr
Plcint cu mere si scorioara 100 gr
Variante b (standard).
Supa de pui cu tiei de casa - 400 gr
Chiftelute cu piure si sos de roii 75/100 gr
Salata de varza 100 gr

20
Chifle 150 gr
Cltite cu ciocolata 1 buc
- Ziua 2
Varianta a (vegetarian).
Ciorba rneasca de legume 385 gr
Cartofi cu ciuperci 400 gr
Salata de varza dulce 160 gr
Chifle 150 gr
Plcint cu mere si scorioara 100 gr
Varianta b (standard).
Ciorba pui/vcua 400 gr
niel de pui parizian cu cartofi prjii 90/75 gr
Salata de varza 125 gr
Chifle - 150 gr
Crema de zahar ars 100 gr
c. Cina
Varianta a (vegetarian).
Gustare rece:
Gustare rece din legume marinate
(ciuperci, roii, ardei, turchinii, vinete, fasole verde,)
Gustare calda:
Tocni de legume Ratatouille
Spaghetti Arabiata (cu sos picant)

Varianta b (standard).
Gustare rece
Mozzarella cu roii
Ardei cu pasta de urda
Salata de cruditi cu nuca
Chiftelue de pui cu susan
File de pstrv afumat
Gustare calda
Rulouri de pui cu sos de ciuperci
Cartofi gratinai
Salata de varza alba
Chifle
Desert
Crema de zahar ars/Tiramisu/Plcint de mere cu sos de vanilie
Buturi incluse:
Apa minerala carbogazoasa, Apa minerala plata, Sucuri, Vin Alb/Rou, ampanie,



21
4.6 Buget cheltuieli

innd cont de aspectele incluse in taxa de participare, totalul cheltuielilor (pe participant) poate
fi regsit in tabelul de mai jos:
Nr.
Crt
.
Aspecte Furnizor Pre oferta
(euro)
Pre negociat
(euro)
1. Mapa conferina PIM SRL. 1.5 1.25
2. Materiale promovare (pliante, flyere, pixuri) 7 5
3. Volum 22 20
4. Sala conferina + Salon cafea Hotel Unirea 14 12
5. Pauzele de cafea (5) 17 15
6. Prnz ziua 1 15 11
7. Prnz ziua 2 13 10
8. Cina festiva 29 26
TOTAL 117.1 100


5. Servicii conexe

5.1 Posibiliti de cazare

Participanii la conferina care doresc cazare pot opta pentru una din urmtoarele locaii (aflate in
proximitatea locului unde se va desfura conferina): Hotel Unirea, Hotel Select, Hotel Continental.

a. Hotel Unirea 4*
Str. Piaa Unirii nr.5, Iai, Romania
Tel: 0232.205000
Email: rezervari@hotelunirea.ro
Tip camera Tarif recepie Tarif negociat
Business Single 230 lei 190 lei
Business Double 260 lei 220 lei
Suite 380 lei 360 lei



b. Hotel Select 4*
Pista 14 decembrie 1989 nr.2, Iai, Romania
Tel: 0232.210715
Email: officeselect@selectgrup.ro




22

Tip camera Tarif recepie Tarif negociat
Business Single 280 lei 240 lei
Business Double 330 lei 265 lei
Suite 440 lei 380 lei


c. Hotel Continental 2*
Str. Cuza Vod nr. 4, Iai, Romnia
Tel: 0232.237765
Email: continentaliasi@gmail.com
Tip camera Tarif recepie Tarif negociat
Confort A (single) 121 lei 90 lei
Confort A (double) 166 lei 140 lei
Confort B (single) 111 lei 80 lei
Confort B (double) 126 lei 100 lei

5.2 Posibiliti de transport

Pentru a ajunge in Iai, participanii conferinei pot apela la mijloace de transport pe cale rutiera,
feroviara sau aeriana.
Pe cale feroviara din orice colt al tarii, sau prin linii directe ctre Bucureti. Exista doua trenuri
expres care fac legtura dintre capitala administrativa si capitala culturala a Romniei.
Pe cale rutiera exista rute deservite de autobuze si microbuze din orice ora al Moldovei, la fel si din
Bucureti.
Pe cale aeriana exista 5 zboruri zilnice ctre Bucureti, 3 curse sptmnale ctre Timioara, 3
curse sptmnale ctre Viena si 3 curse sptmnale ctre Roma. Cursele aeriene din Iai sunt deservite
de companiile Tarom, Carpatair, respectiv Austrian Airlines.






23
5.3 Obiective turistice din oraul Iai

Pe durata celor trei zile, sau ulterior acestora, participanii i pot petrece timpul liber n oraul
Iai. Astfel, pe site-ul conferine se vor putea gsi informaii cu privire la principalele obiective turistice
din ora.
5.3.1 Obiective turistice antropice
Biserici si Mnstiri
Mitropolia Moldovei Si Bucovinei
Ideea nlrii unei biserici mai mari, monumentale, la Iai, apartine Mitropolitului Veniamin
Costachi. Hrisovul domnesc din 8 august 1826, privind lucrrile de proiectare si construire a noii
biserici, este actul de natere al Catedralei mitropolitane. S-a lucrat mai nti intre anii 1833 si 1839,
dup planurile arhitecilor Freywald si Bucher, insa datorita cderii boltii centrale, biserica rmne in
ruina pana in anul 1880. Mitropolitul Iosif Naniescu pune a doua piatra de temelie si, cu sprijinul
autoritilor statului, lucrrile se vor ncheia in anul 1887. Arhitectul Alexandru Orascu, rectorul
Universitii Bucureti, va reface proiectul mreei biserici, renunnd la imensa cupola centrala, iar
pictura va fi realizata de maestrul Gheorghe Ttrscu. Sfinirea Catedralei, la 23
aprilie 1887, a fost un eveniment naional, la ceremonie lund parte si regele Carol
I.
Catedrala ieeana este o cldire monumentala, de plan dreptunghiular,
marcat la colturi de patru turle decroate. Stilul arhitectonic este inspirat din forme
trzii ale Renaterii italiene. Elementele decorative, att in interior, cat si in
exterior, sunt dominate de baroc.
Din anul 1889 a fost adusa, de la biserica Sf. Trei Ierarhi, racla cu
coastele Cuvioasei Paraschiva, ocrotitoarea Moldovei.
Mnstirea "SF. TREI IERARHI"
Mnstirea "Sf. Trei Ierarhi" este cea mai frumoasa ctitorie a domnului Tarii Moldovei, Vasile Lupu, o
adevrata simfonie a artelor in rugciune, construita intre anii 1637-1639.
Actuala nfiare a mnstirii este rezultatul lucrrilor de restaurare ale
arhitectului Andre Lecite de Nouy, desfurate in perioada 1882 -1904. S-a pstrat
structura exterioara datorita creia mnstirea este unica in cadrul arhitecturii
ecleziastice romaneti. Ornamentele exterioare, care acoper edificiul in ntregime
si care au fost iniial aurite, combina elemente turceti, arabe, georgiene, armene si
persiene cu motive arhitecturale romaneti ntr-o superba dantelrie in piatra. Pot
fi numrate peste 30 de registre de motive decorative, care nu se repeta.
In interiorul mnstirii sunt nhumate mai multe personaliti de rang domnesc:
Tudosca, prima sotie a lui Vasile Lupu, si Stefan-voda, fiul lor; Dimitrie Cantemir, principele crturar
(1710-1711), precum si Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite (1859-1866).
Lng biserica se afla Sala Gotica ce adpostete un muzeu de arta religioasa, care cuprinde,
printre altele, obiecte legate de istoria mnstirii Trei Ierarhi.




24
Biserica "SF. NICOLAE DOMNESC"
Biserica "Sf. Nicolae Domnesc", construita intre 1491-1492 de Stefan cel
Mare si refcuta la sfritul secolului al XIX - lea.
Fiind situata in imediata vecintate a vechii Curi domneti si pentru faptul
ca aici au fost uni in domnie, cu sfntul si marele Mir, aproape toi domnii
Moldovei, de la Despot voda pana la Alexandru Ioan Cuza, bisericii i s-a spus
Sfntul Nicolae-Domnesc.
Arhitectura exterioara conjuga in modul cel mai armonios piatra, crmida
aparenta si teracota, dispusa in discuri smltuite policrome. In firidele din registrul
superior apar pictate in fresca un numr de 282 de chipuri. Interiorul bisericii
apartine, in ntregime, ultimei restaurri. Pereii si bolile sunt acoperite de o fresca somptuoasa, pe fond
albastru, realizata cu multa miestrie de francezii Boris Bernard, Emilie Mempiot si P. Mauretal.
Pana spre sfritul sec. al XVII-lea, Biserica Sfntul Nicolae-Domnesc a servit drept Catedrala
mitropolitana.

Biserica BRBOI

Biserica Brboi a fost construita intre anii 1841-1844 pe fundaia
unei biserici datnd din 1615. Interiorul bizantin al bisericii a fost
construit din piatra si crmid. Porticul, susinut de coloane Dorice
este realizat in stil clasic, in timp ce turla prezint elemente romanice
neogotice. Datorita formei si dimensiunilor ei, Biserica Brboi este
replica Moldoveneasca a unor edificii similare de pe Muntele Athos.
In curtea bisericii au fost nmormntai scriitorul Alecu Russo si domnitorul Ioan Sandu Sturdza, iar in
turn a fost gsit biblioteca scriitorului Costache Conachi. Tot aici a fost diacon Ion Creanga intre anii
1863 si 1865.

Mnstirea GOLIA
Veche ctitorie a marelui logoft Ioan Golia, sec. al XVI-lea,
biserica "nlarea Domnului" a fost refcut la alte dimensiuni de
voievodul Vasile Lupu intre anii 1650-1653 si terminata de fiul sau,
Stefanita Voda. "Strlucit si bogat nzestrat" biserica apare ca o
construcie monumentala care mbin, dup exprimarea tarului Petru cel
Mare al Rusiei, aflat aici in vizita la 1711, "trei feluri de meteuguri:
leesc, grecesc si moschicesc".
Mnstirea este nconjurat de un zid nalt, prevzut la colturi cu turle ridicate in 1667 si un turn-
clopotni refcut la 1900. Turnul Goliei are o nlime de 30 metri. Vizitatorul care dorete sa aib o
panorama a oraului trebuie sa urce cele 120 de trepte. Cu baza ptrata de 5 metri pe laturi, un parter,
doua caturi boltite, o ncpere a clopotelor, o galerie superioara si terase, turnul este unul dintre
simbolurile Lailor. In prezent, turnul Goliei rmne unul dintre locurile privilegiate de unde pelerinul
poate contempla "oraul celor apte coline".
Muzee si expoziii



25
Palatul Culturii
Palatul Culturii a fost inaugurat, in 1926, de ctre Ferdinand de
Hohenzollern. Realizat dup planurile arhitectului I.D.Berindei,
construcia Palatului a durat doua decenii. Monumentul a fost ridicat pe
ruinele vechii curi domneti (1434), reconstruita in stil neoclasic de
printul Alexandru Moruzi (1806-1812). Stilul palatului e neogotic
flamboiant, cu detalii ornamentale, cu elemente heraldice in exterior.
Elementele de interes turistic sunt: Sala gotica, unde se poate admira mozaicul ce reprezint un
"bestiarum" medieval (grifoni, acvile bicefale, lei). Sala "Voievozilor" se afla la etaj si conine, in
medalioane, portretele domnilor Moldovei si ale regilor Romniei. Tot la etajul I se afla sala "Henri
Coand", ale carei lambriuri au fost executate dup un proiect al marelui savant. Orologiul cu carillon,
instalat in turnul central, este format dintr-un ansamblu de opt clopote care reproduc, din ora in ora,
"Hora Unirii".
Astzi Palatul Culturii din Iai este sediul Complexului Muzeal Naional "Moldova" Iai si
cuprinde: Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Arta, Muzeul
tiinei si Tehnicii Stefan Procopiu.
Teatrul NAIONAL "VASILE ALECSANDRI"
Construita in Iai, pe locul vechii primarii, intre anii 1894 si
1896, cldirea Teatrului Naional este considerata a fi cel mai vechi si
cel mai frumos lca de acest gen din tara. Planurile cldirii aparin
celebrilor arhiteci vienezi Fellner si Helmer, ce au proiectat construcii
similare din Viena, Praga, Odessa, Zurich. Inaugurata odat cu teatrul,
uzina electrica a acestuia a marcat nceputul iluminatului electric la Iai.
In anul 1956, cu prilejul aniversarii a 140 de ani de la primul spectacol in limba romana, teatrul ieean
primete numele marelui poet, dramaturg si om de cultura Vasile Alecsandri (1821 - 1890).
Cldirea Teatrului Naional este o veritabila bijuterie arhitectonica adpostind adevrate
monumente de arta: Cortina pictata in 1896 de meterul vienez M. Lenz si terminata de unul din
discipoli, prezint in centru o alegorie a vieii, cu cele trei vrste, iar in dreapta, alegoria Unirii
Principatelor Romane (Moldova, Transilvania si Tara Romneasc); Cortina de fier, pictata de Al. Goltz,
cu motive ornamentale dispuse simetric, separa etan scena de restul salii; Plafonul pictat de Al. Goltz, in
culori pastelate, reprezint alegorii paradisiace, fiind ilustrat cu nimfe si ingeri si ncadrat in stucatura
rococo; Candelabrul din cristal de Veneia cu 109 becuri. In prezent aceasta cldire gzduiete si Opera
Romana.
Palatul ROZNOVANU (PRIMRIA)
Actualul sediu al primriei, fostul Palat Roznovanu, este situat in
inima Iaului, in apropierea celor mai semnificative monumente ale
oraului. Cldirea impresionanta prin somptuozitate si fastul
interioarelor, a fost construita in deceniile 7 - 10 ale sec. XVIII-lea si
restaurata intre 1830 - 1833 de ctre cunoscutul arhitect Johan
Freywald, cel care a proiectat si Catedrala Metropolitana.
In ansamblu, ca arhitectura dar si prin frescele interioare si
statuile ce mpodobeau in 1830 exteriorul, palatul apartine stilului neoclasic, cu elemente ornamentale
eclectico-baroce. Pn in 1891 cnd este vndut statului, cldirea este reedina a familiei Rosetti -
Roznovanu, cea mai puternica si mai influenta familie in arena politica moldava a urbei.

26
In 1892 Palatul Roznovanu va fi folosit ca reedin temporara a familiei regale, o parte din spatiu
fiind alocat autoritilor locale. Cldirea a jucat un rol deosebit pe scena istoriei mai ales in I rzboi
mondial, intre 1916 - 1918 cnd a gzduit sediile ministerelor ale conducerii politice refugiate de la
Bucureti. In ncperea in care se afla acum Cabinetul Primarului i avea biroul M.S. Regele Ferdinand,
iar in actuala Sala de edine a Consiliului Local s-a ntrunit in 1918 Consiliul de Rzboi al

Casa DOSOFTEI
Casa Dosoftei gzduiete Departamentul de Literatura
Romana Veche al Muzeului de Literatura Romana unde pot fi
vzute numeroase exponate originale, intre care si cel mai vechi
manuscris coninnd Letopiseul atribuit lui Grigore Ureche.
Edificiul de piatra cu aspect arhaic a fost construita in a
doua jumtate a secolului al XVII-lea si a aparinut iniial bisericii
"Sf. Nicolae Domnesc". In 1679 a funcionat aici o tipografie.

Case memoriale
BOJDEUCA ION CREANGA
Bojdeuca Ion Creanga a fost construita nainte de 1850, in
mahalaua Ticalului, numita si "Valea Plngerii". Povestitorul Ion
Creanga a locuit aici din 1872 pn in 1889, anul morii sale (in
ajunul Anului Nou). In 1879 aici a fost gzduit cteva luni si Mihai
Eminescu. Bojdeuca a devenit muzeu in 1918, fiind cea dinti casa
memoriala din tara. In 1989, cu ocazia centenarului morii
scriitorului, s-a inaugurat alturi de bojdeuca o spaioasa cldire in
care se afla expoziia documentara.

Obiective turistice naturale
- Parcuri si grdini
Parcul COPOU - TEIUL LUI EMINESCU
Parcul Copou a nceput sa fie amenajat pe la anii 1833-1834,
insa aspectul unei grdini moderne este dat de Mihalache Sturza. In
parc se gsete cel mai vechi monument din Romania:
Monumentul Legilor Constituionale cunoscut ca Obeliscul cu lei
realizat de Mihail Singurov, in 1834, dup un proiect al lui Gh.
Asachi. Coloana din piatra nalt de 15 m si grea de 10 tone,
susinut de patru lei, simbolizeaz cele patru puteri europene care
au recunoscut independenta Tarilor Romane. In centul parcului
Copou, lng Teiul lui Eminescu, se gsete bustul lui Eminescu cat si bustul vechiului sau prieten Ion
Creanga ridicat in 1932. Mai trziu a fost ridicata Aleea "Junimea" cu busturile din bronz ale membrilor
sai.
In iunie 1984, lng Teiul lui Eminescu s-a deschis un muzeu, pios omagiu adus geniului
poetului. Planurile au fost realizate de arhitectul Virgiliu Onofrei, muzeul fiind inaugurat in 1989, la
centenarul morii poetului.


27

Gradina BOTANICA
nceputurile Grdinii Botanice din Iai dateaz din sec. al XVII-lea. In anul 1960, gradina
botanica a fost constituita in actualul amplasament cuprinznd o suprafa de 105 hectare, fiind una din
cele mai mari grdini din lume.
Sectorul Sere cuprinde 12 compartimente fiecare avnd specificul ei: plante mediteraneene,
tropicale, subtropicale (cactui, palmieri, bananieri, citrice, etc.), numeroase flori ornamentale (azalee,
camelii, crizanteme, orhidee, etc.) si o colecie de cicada-i (fosile vii).
Sectorul Ornamental are o suprafa de 4,5 hectare si conine 2200 de taxoni in exemplare unice
sau grupai in colecii, in numr de 25. Acesta dispune de o gama variata de plante decorative, ierboase si
lemnoase, care constituie o expoziie cu caracter permanent.
Sectorul Rozariu nsumeaz 800 de soiuri de trandafiri nobili.

































28








Pachet turistic
Bucovina col de rai

1. Analiza grupului

Grupul care va participa la circuitul Bucovina colt de rai este compus din 150 persoane,
studeni si cadre didactice, participani la conferina 51 de ani de nvmnt economic in Iai . Astfel,
acest grup este alctuit din persoane de sex feminin si masculin, cu vrste cuprinse intre 24 si 64 de ani,
cu studii superioare in domeniul economic, venituri medii spre ridicate (peste 1000 RON), interesate de
turismul cultural sau de monumentele bisericeti. Exigeni n ceea ce privete calitatea serviciilor, avnd
adesea motivaii de statut, prestigiu sau auto-mplinire.
Segmentarea psihografic se bazeaz pe tratarea personalitii, atitudinilor, motivaiilor i
activitilor consumatorilor. Din punct de vedere al stilului de via, clienii acestui circuit turistic fac
parte din categoria creatorilor, a ncreztorilor, a lupttorilor. Din punct de vedere psihologic, clienii
pachetului turistic Bucovina colt de rai sunt psihocentrici prefer familiarul/obinuitul n
destinaiile turistice; prefer activiti obinuite la locurile de destinaie; prefer relaxarea; nivelul redus
de activitatea; prefer hotelurile i restaurantele clasice; prefer pachetul turistic prestabilit i ct mai
complet; prefer atmosfera familiar, distracii de tip familiar, absena unei atmosfere competitive.

2. Motivaia grupului

Circuitul Bucovina col de rai i propune sa reprezinte o ocazie perfecta pentru relaxare,
pentru detasare de viaa cotidiana si pentru socializare si pentru compania altor persoane si construirea
de relaii din aceeai sfera de interes. Cu toate acestea, calitatea i varietatea peisajului nu sunt de ajuns
pentru a satisface turistul. Satisfacia acestuia este dependent de o serie de factori variai, ns cea mai
important este asigurarea unei infrastructuri de cazare, acces i agrement corespunztoare. Astfel, prin
intermediul acestui circuit turistic se va tine cont de acest detaliu in scopul alegerii celei mai potrivite
uniti de primire turistica conform ateptrilor clienilor.
De asemenea, circuitul Bucovina col de rai dorete sa puna in practica un turism de tip
itinerand folosind mijloace auto, avnd ca obiective turistice principalele mnstiri din arealul vizitat,
sau diverse monumente istorice.




PARTEA II Organizarea pachetului turistic


29
3. Alegerea si analiza locului geografic

Regiunea istoric Bucovina, al crei teritoriu se ntinde astzi peste
zona din apropierea oraelor Suceava, Cmpulung Moldovenesc i Rdui din
Romnia i zona Cernui din Republica Ucraina, mpreun cu nordul Moldovei
a fost denumit i "ara de Sus".
Bucovina, are o faim turistic pe care doar litoralul romnesc o ntrece. Ea a fost creat n
primul rnd de numeroasele monumente ctitorite cu mai bine de 500 ani n urm, n epoca lui tefan
Voievod (cruia chiar contemporanii i-au spus cel Mare) i a urmailor si care s-au strduit s-i
continue opera. Ei au reuit ca alturi de stilul moldovenesc din arhitectur, nchegat n ultimii ani de
domnie a lui tefan cel Mare, s creeze un stil moldovenesc i in pictura mural, strlucit reprezentat
de frescele exterioare ale unor biserici.
n Bucovina, aproape fiecare loc are o amintire istoric. Doar aici, la adpostul munilor i
codrilor s-au aflat primele capitale ale statului feudal Moldova) Suceava); aici sunt ruinele celor mai
vestite i puternice ceti (Cetatea de Scaun a Sucevei); aici s-au nlat cele mai multe din ctitoriile
Moldovei. n acest sens, merit amintit remarca istoricului D. Onciul, care afirm c nicieri pe tot
pmntul romanesc nu se afla pe un spaiu att de mic, atta bogie de istorie romneasc, atta
bogie de amintiri scumpe ale trecutului.
Aceast zon ofer priveliti de o rar frumusee, la care se adaug un irag de mnstiri ctitorite
de foti mari domnitori i boieri moldoveni (Muatinii, Alexandru cel Bun, tefan cel Mare, Petru Rare,
tefan Toma, Alexandru Lpuneanu .a.), fiecare cu culoarea sa specific, Vorone (albastru), Humor
(rou), Sucevia (verde), Moldovia (galben) i Arbore (combinaie de culori). Toate prin picturile
exterioare (fresce) au intrat n evidena UNESCO i au primit n anul 1976 premiul "Pomme d'Or" al
Organizaiei Internaionale FIJET pentru valoarea lor cultural turistic.
Dei n alt stil, dar nu mai puin valoroase, sunt i mnstirile Dragomirna (capodoper a fastului
i exotismului arhitecturii moldoveneti, cu jocuri de culoare i lumina ca la Sfnta Sofia din Bizan) i
Putna (cu unele dintre cele mai bogate tezaure artistice din Romnia i din lume, n stil gotic, luate n
evidena UNESCO) sau Biserica Bogdana din Rdui (cea mai veche din Moldova).
n aceast zon se gsesc localitile Dorohoi i Botoani, cunoscute prin casele i muzeele
memoriale ale marelui muzician George Enescu i poetul naional Mihai Eminescu (nscut n satul
Ipoteti de lng Botoani).
Centrul administrativ al zonei, oraul Suceava, poate constitui punctul de plecare pentru vizitarea
mai multor obiective turistice, cum ar fi casa memorial de la Stupca a compozitorului romn Ciprian
Porumbescu, staiunea balneoclimateric Vatra Dornei, Munii Raru (cu rezervaia deosebit de calcare
Pietrele Doamnei) i pdurea secular de la Sltioara.
La sud de "ara de Sus", n preajma oraului Trgu Neam se gsesc cteva obiective turistice deosebite:
Cetatea Neamului, casa scriitorului naional Ion Creang de la Humuleti i mnstirile Neam,
Sihstria, Vratec i Agapia (cu unele picturi originale ale cunoscutului pictor Nicolae Grigorescu).

Aezare. Altitudine. Relief
n partea de nord a Romniei, n nord-vestul zonei turistice Moldova, pe malul drept al rului
Suceava, zona se dezvolt ca un important nod comercial, la intersecia unor importante drumuri
comerciale ce legau centrul Europei de Asia Mic.

30
Cea mai mare parte a Bucovinei este ocupat de muni i dealuri cu foarte mult vegetaie.
Altitudinile sunt mai importante n partea vestic a zonei (ce corespunde spaiului montan al Carpailor
Orientali): Munii Raru - 1653m, Munii Giumalu- 1857m, culmile domoale ale Obcinelor Bucovinei,
cobornd n trepte pn la 300- 400m n partea de est, Munii Climani (n sud-vestul zonei) reprezint
cel mai nalt complex vulcanic din Carpaii Romneti (vrful Pietrosu Climanilor 2102 m) i totodat
cei mai tineri muni din ar. Aici s-a nfiinat o rezervaie complex cu scopul ocrotirii faunei i florei
(numeroase specii rare: floarea de col, zimbrul, cocoul de munte, rsul, cerbul carpatin, etc.)

Clima
Clima este transcontinental, cu diferenieri vizibile ntre regiunea muntoas i cea de podi n
ceea ce privete caracteristicile topo climatice
Acest climat este clar evideniat de temperaturile medii anuale, de temperaturile extreme,
amplitudinile termice. Temperaturile medii anuale, cuprinse ntre valori de sub 0
0
C pe munii cei mai
nali i 6
0
C pe versantul estic al Obcinei Mari caracterizeaz climatul montan. Climatului de podi i
sunt specifice temperaturi medii anuale cuprinse ntre 7-8
0
C. Temperatura minim (-38,5
0
C) s-a
nregistrat la Vatra Dornei (13 ianuarie 1950), iar temperatura maxim (38,8
0
C) a fost la Suceava (17
august 1952). Masele de aer care vin dinspre vest i pierd treptat din umezeal n timpul escaladrii
barierei Carpailor Orientali, nct n partea de est ajung mai uscate, clima suferind un proces de
continentalizare. De asemenea, din partea estic primete influene climatice continentale cu secete vara,
cu geruri i viscole iarna i ploi reci, primvara i toamna.
Influena altitudinii reliefului se resimte pregnant n regimul precipitaiilor atmosferice, care se
caracterizeaz printr-o scdere a cantitii de la SV spre NE. Media anual variaz ntre 1200-1400
mm/an. Precipitaii sczute sub form de ploaie reprezint 70-80%. Cele mai mici cantiti de precipitaii
se nregistreaz n luna februarie, iar cele mai mari n lunile mai i iunie, favoriznd dezvoltarea
vegetaiei spontane i a plantelor de cultur.

4. Infrastructura

Infrastructura zonei Bucovina este reprezentata de o reea dens de linii i noduri de-a lungul creia
are loc un ansamblu de distribuii ale fluxului i produsului turistic.
Cile de comunicaie au fcut obiectul unor preocupri intense n ultima perioad prin modernizarea
celor mai vechi i construirea altor noi. Modernizarea i diversificarea cilor i mijloacelor de transport
nseamn o economie de timp liber, ceea ce ofer turistului posibilitatea unui sejur mai ndelungat sau
vizitarea unui numr mai mare de mnstiri.
Cile de comunicaii au o repartiie inegal, atingndu-se densiti mai mari n regiunile de podi fa de
partea vestic, muntoas. Ele sunt variate: ci rutiere, ferate, aeriene.
Cile rutiere
Cile rutiere de acces pot fi europene (E), naionale (DN), judeene (DJ) i comunale. Principala
arter rutier este E 85, pe direcia Siret- Suceava-Flticeni-Drgueni, care se continu pn la Bucureti.
Din aceasta se desprinde un drum judeean spre Rdui i n continuare la Putna sau Sucevia. Alte drumuri
judeene duc spre Slatina, Rca sau Dragomirna.
Alt drum de mare importan automobilistic este DN 17 inclus n categoria drumurilor europene (E
576). Suceava- Gura Humorului- Cmpulung Moldovenesc- Vatra Dornei Poiana Stampei- Bistria. Din

31
acesta deriv drumuri judeene ce duc spre mnstirile Humor, Vorone sau Vatra Moldoviei. Din DN 17 se
desparte DN 17A care face legtura ntre zone recunoscute prin mnstiri i biserici vechi: Cmpulung
Moldovenesc- Sodova- Vatra Moldoviei Sucevia Rdui.
Obiectivele situate n afara drumurilor naionale sunt legate la acestea prin drumuri judeene sau
comunale modernizate. DJ 209 Rdui-Putna (28 km), Suceava- Dragomirna (10km), Vama- Vatra
Moldoviei Moldovia (20 km), Gura Humorului - Vorone (5 km).
Cile ferate
Reprezint ci de acces spre zonele turistice. Cea mai important linie feroviar este magistrala
Bucureti Bacu Suceava- Vicani. Este o arter de importan internaional, servind transportul de
tranzit din Polonia i Ucraina spre mnstirile din Bucovina. Din acesta se desprinde linia transcarpatic
dubla Suceava - Vatra Dornei - Beclean - Dej. Aceasta are ramificaii precum: Vama - Moldovia (20 km) i
Suceava Rdui Putna. Nodul feroviar cel mai important este municipiul Suceava.
Cile aeriene
Aeroportul de la Salcea la 15 km de Suceava deservete doar traficului intern de persoane, avnd
doar curse ctre Bucureti, prin intermediul companiei aeriene Tarom.

5. Descrierea programului

Excursie: Circuit turistic zona Bucovina
Durata: 3 zile 2 nopi
Perioada: 10 -12 Noiembrie 2013-01-17
Servicii incluse: transport + alimentaie (demipensiune)
Grup estimat: 150 persoane

Produsul oferit este unul complet, nglobnd mai multe servicii precum: transport (oferit de
autocarul nchiriat de la firma Smart-Invest), cazare de 4*(asigurat de Hotel Best Western Gura
Humorului si The Geralds Hotel - Rdui), alimentaie (mic dejun + cina la hotel, 2 prnzuri la
restaurante) asisten turistic (dat de un ghid turistic), i agrement (turitii au posibilitatea de a vizita
atraciile turistice ale zonei).

Ziua 1
Distanta parcursa: 220 km
Traseu: Iai Ruginoasa Tg. Neam Mnstirea Neamului Gura Humorului
Ora Obiectiv
8h00 ntlnirea cu nsoitorul de grup in fata hotelului Unirea
8h45 Plecarea spre Ruginoasa
10h15 Sosire la Ruginoasa: vizitarea palatului Cuza
11h30 Plecare spre Tg. Neam
12h30 Sosire la Tg. Neam: vizitarea Cetii Neamtului
14h30 Prnz la Tg. Neam: Restaurant Casa Arcaului
16h00 Plecare spre Mnstire Neantului
16h30 Sosire la Mnstirea Neamului: vizitarea mnstiri

32
17h15 Plecare spre Gura Humorului
19h00 Sosire in Gura Humorului. Cazare si cina la hotel Best Western Bucovina 4*

Obiective vizitate:
Palatul Cuza Ruginoasa

Palatul domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa
este un palat construit in stil neogotic in anul 1804, care a
aparinut iniial familiei Sturdza. Actualmente este muzeu
memorial dedicat Domnului Unirii. Ansamblul Palatului lui
Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa a fost inclus pe Lista
monumentelor istorice din judeul Iai din anul 2004 si este
format din 5 obiective: Palatul lui Alexandru Ioan Cuza
datnd din anul 1862, Biserica Adormirea Maicii Domnului
datnd din anul 1813, Parcul datnd din anul 1813, Zidul de
incinta datnd din anul 1813, Turnurile datnd din anul 1813, Mormntul pregtit pentru domnitorul
Alexandru Ioan Cuza datnd de la sfritul secolului al XIX-lea.

Cetatea Neamului Trgu Neam
Cetatea Neam a devenit una dintre principalele ceti ale
Tarii Moldovei, datorita numeroaselor lucrri de ntriri din
timpul domniei lui Stefan cel Mare (ex: an de aprare
prevzut cu bastioane, cai de acces ce nu permiteau mainilor
de lupa sa intre, ziduri foarte nalte).
Odat cu nceputul secolului XVIII si pana la nceputul
secolului XIX importanta Cetatii Neamt ncepe sa scad, odat
cu scderea puterii instituiei domniei.
Cetatea Neamt a devenit monument istoric in anul 1866.
Pentru conservarea si pstrarea cetii in condiii cat mai bune
au fost efectuate lucrri de reconsolidare (1968-1972), lucrri ce au fost conduse de arhitectul Stefan
Bal.

Mnstirea Neamului
Mnstirea este atestat documentar din 1407, ns
rdcinile n timp ale activitii monahale se ntind pn n
veacul al XII-lea. Ctitorirea mnstirii i este atribuit
voievodului Petru I Muat (1375-1391), care a construit
prima biseric din piatr, astzi disprut, ns, pe
amplasamentul mnstirii, existase o bisericu mai veche
din lemn, numit Biserica Alb, construit de monahi cu un
secol nainte. Biserica actual din incinta mnstirii a fost
ctitorit de voievodul tefan cel Mare la sfritul secolului al
XV-lea i are hramul nlarea Domnului.

33
n vara anului 1933, intra ca vieuitor al Mnstirii, Ilie, fiul lui Maxim i al Ecaterinei Iacob. Acesta
va deveni mai trziu Sfntul Ioan Iacob Romnul de la Hozeva.


Ziua 2
Distanta parcursa: 160 km
Traseu: Gura Humorului Vorone Moldovia Sucevia Marginea Putna - Rdui
Ora Obiectiv
8h30 Mic dejun: Best Western Bucovina
9h45 Plecare spre Vorone
10h15 Sosire la Vorone: vizitarea mnstiri
11h00 Plecare spre Moldovia
11h45 Sosire la Moldovia
12h15 Plecare spre Sucevia
13h15 Sosire la Sucevia
14h00 Plecare spre Marginea
14h25 Prnz la Marginea: Pensiunea restaurant Luxor
15h15 Plecare spre Putna
16h45 Sosire la Putna
17h45 Plecare spre Rdui
19h30 Sosire la Rdui: Cazare si cina la The Geralds Hotel

Obiective vizitate:
Mnstirea Vorone
Capela Sixtin a Orientului se afl la 39 km de Suceava, urmnd
E571 dinspre Suceava spre Vatra Dornei, cu deviere spre stnga, la
ieirea din Gura Humorului. Ctitorit n 1488, n timpul domniei lui
tefan cel Mare, acest giuvaier al Bucovinei impresioneaz turitii prin
albastrul de Vorone, culoare ce d nota dominant i care s-a pstrat de-
a lungul timpului. nc nu s-au descoperit pn astzi ingredientele care
stau la baz realizrii acestei culori; se presupune c n acest amestec s-a adugat brnza, produs existent
din belug n zona Bucovinei si a crei grsime a contribuit la pstrarea culorii originale; astfel, ploaia nu
a reuit s spele aceast culoare.

Manastirea Moldovia
Ctitorie a lui Petru Rare din 1532, cu pictura murala din
1537. Este cea mai mare dintre bisericile ridicate in perioada de
nflorire a stilului moldovenesc. Alturi de cea a Voroneului, pictura
Moldoviei reprezenta cel mai valoros ansamblu rmas din vremea lui
Petru Rare. Mai bine pstrat dect oriunde, scena "Asediul
Constantinopolului" impresioneaz prin for si dramatism,
exprimnd patriotismul si grija pentru soarta tarii. n "Casa

34
domneasca" din interiorul mnstirii este amenajat un mic muzeu de arta feudala ngrijit de maicile de la
mnstire.


Mnstirea Sucevia
Mnstirea Sucevia este o mnstire din Romnia, situat
la 18 km de Rdui (judeul Suceava), nscris pe
lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Tradiia aeaz pe
valea rului Sucevia, ntre dealuri, o biseric din lemn i o
schivnicie de pe la nceputul veacului al XVI-lea.
Legenda spune c, mai trziu, pentru rscumprarea a cine tie
cror pcate, o femeie a adus cu carul ei tras de bivoli, timp de
treizeci de ani, piatra necesar actualei construcii. Documentar, mnstirea este atestat la 1582, n
vremea voievodului Petru chiopul.

Mnstirea Putna
Mnstirea Putna este un lca monahal ortodox, unul din
cele mai importante centre culturale, religioase i artistice romneti.
A fost supranumit "Ierusalimul Neamului Romnesc"
(M.Eminescu).
Mnstirea se afl la 33 km de oraul Rdui, n judeul Suceava, n
nordul Moldovei.

Mnstirea a fost un important centru cultural; aici s-au
copiat manuscrise i au fost realizate miniaturi preioase. Lcaul
deine un bogat muzeu mnstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult, icoane etc.

Ziua 3
Distanta parcursa: 180 km
Traseu: Rdui Mnstirea Arbore Biserica Ptrui Suceava - Iai

Ora Obiectiv
8h30 Mic dejun: The Geralds Hotel
9h45 Plecare spre Mnstirea Arbore
10h45 Sosire la Mnstirea Arbore: vizitarea mnstiri
11h15 Plecare spre Biserica Ptrui
12h45 Sosire la Biserica Ptrui
13h15 Plecare spre Suceava
14h00 Sosire la Suceava: prnz (restaurant Residenz) + vizita la cetatea de scaun a Sucevei
17h00 Plecare spre Iai
19h15 Sosire la Iai: Hotelul Unirea




35
Obiective turistice vizitate:
Mnstirea Arbore
Construita in 1503 de dregtorul Luca Arbore,
nmormntat aici. Pictura a fost realizata in 1541 de Drago
Coman, predominnd verdele, un verde proaspt, luminos si
bogat in nuane.
Priceperea, iscusina meterilor ce au nceput a o ridica
in aprilie 1502 au fcut din biserica Arbore unul dintre
monumentele de seama ale Moldovei. Mai trziu, dornice de a
da un plus de frumusee ctitoriei tatlui lor, fiicele lui Luca
Arbore poruncesc meterului "Drago" zugrvirea pereilor exteriori. Scenele sunt populate de
numeroase personaje in continua micare. Culorile vii ale picturii sunt armonios mbinate, degajnd
multa cldura. In bogata policromie predomina verdele furat pdurilor si colinelor din jur.

Biserica "nlarea Sfintei Cruci" din Ptrui
Biserica "nlarea Sfintei Cruci" din Ptrui este o
biseric ctitorit n anul 1487 de ctre domnitorul
moldovean tefan cel Mare n satul Ptrui din comuna
omonim (judeul Suceava). Ea este considerat a fi cea mai
veche biseric ctitorit de tefan cel Mare ce se mai pstreaz
astzi n forma ei originar.
[1



Cetatea de Scaun a Sucevei
Cetatea de Scaun a Sucevei, ntlnit i sub denumirea
de Cetatea Sucevei, este o cetate medieval aflat la marginea
de est a oraului Suceava (n nord-vestul Romniei). Ea se afl
localizat pe un pinten terminal al unui platou aflat la o
nlime de 70 m fa de lunca Sucevei. De aici, se poate vedea
ntreaga vale a Sucevei.
Este preferat folosirea termenului de Cetatea de
Scaun a Sucevei i nu a celui de Cetatea Sucevei, deoarece n
Suceava au existat dou ceti: Cetatea de Scaun i Cetatea de
Apus (Cetatea cheia), ambele fiind construite de domnitorul Petru I Muat (1375-1391).
Cetatea Sucevei fcea parte din sistemul de fortificaii construit n Moldova la sfritul secolului
al XIV-lea, n momentul apariiei pericolului otoman. Sistemul de fortificaii medievale cuprindea
aezri fortificate (curi domneti, mnstiri cu ziduri nalte, precum i ceti de importan strategic) n
scop de aprare, ntrite cu ziduri de piatr, valuri de pmnt sau avnd anuri adnci.



36
6. Traseul circuitului

O Iai
B - Ruginoasa
C Trgu Neamt
D Mnstirea
Neamului
E Gura Humorului
F Vorone
G Moldovia
H Sucevia
I Putna
J Rdui
K Arbore
L Ptrui
M Suceava
N Dolheti Mici



7. Stabilirea preului si lansarea ofertei

a. Transport
Ca modalitate de transport pentru prezentul circuit
turistic s-a ales autocarul. Astfel se are in vedere colaborarea
cu SC. Smart Invest SRL, societate ce are ca obiect de
activitate transportul de cltori. innd seama de numrul
total de persoane, respectiv 150, este necesara nchiriere a trei
autocare de tip Mercedes Irizat, cu o capacitate individuala de
50 pasageri.

Tariful de nchiriere a unui autocar este de 1 euro/km, ceea ce
determina un cost de:
560 km x 1 euro/km = 560 euro/autocar
Cost transport = 560 euro/50 persoane

37
Cost transport = 11.2 Euro/persoana
In acest cost sunt incluse: taxa nchiriere autocar, carburant, diurne oferi, ghid turistic.
Nu sunt incluse: serviciile de cazare si masa pentru oferi, asigurarea medicala pentru cltorii din
strintate, taxe de parcare.

b. Cazare
Cele doua nopi din pachetul turistic Bucovina colt de rai vor fi petrecute in oraul Gura
Humorului si Rdui. In ceea ce privete cazarea in oraul Gura Humorului, aceasta va fi realizata in
cadrul hotelului Best Western Bucovina 4*. Preul pentru o noapte in cadrul acestui hotel este 25
Euro/noaptea. De cealalt partea, cea dea a doua noapte de cazare va fi petrecuta in cadrul hotelului
Geralds Hotel 4*., aici tariful de cazare este de 25 Euro/noaptea.










In cadrul acestor hotele vor fi cazate toate persoanele din cadrul grupului, precum si personalul
adiacent (oferi, ghid turistic).
Astfel calculul privind cazarea este:
25 Euro/pers/zi x 2 = 50 euro/persoana
Adugnd cazarea oferilor reiese:
100 Euro/50 = 2 Euro/persoana
Cost final cazare = 52 Euro/persoana

c. Alimentaie
In decursul celor 3 zile ale pachetului turistic, alimentaia participanilor va cuprinde
urmtoarele aspecte:
- Mic dejun (2): Ziua 1 + Ziua 2, in cadrul hotelurilor in care participanii vor fi cazai. Preul este
inclus in cadrul tarifului de cazare.
- Prnz (3):
- Ziua 1: restaurant Casa Arcaului Tg. Neamt. Tarif: 7 Euro/persoana
- Ziua 2: pensiunea restaurant Luxor Marginea. Tarif: 8 Euro/persoana (desert inclus)
- Ziua 3: restaurant Rezidenz Suceava. Tarif:9 Euro/persoana (desert inclus)







38


- Cina (2):
- Ziua 1: Hotel Best Western Gura Humorului. Tarif: 10 Euro/persoana (desert inclus)
- Ziua 2: The Geralds Hotel Rdui. Tarif: 9 Euro/persoana (desert inclus)

Prin urmare conform informaiilor de mai sus reiese urmtorul tabel de calcul:

Masa Ziua 1 Ziua 2 Ziua 3 TOTAL
Prnz 7 Euro 8 Euro 9 Euro 24 Euro
Cina 10 Euro 9 Euro - 19 Euro
43 Euro/persoana
Adugnd alimentaia oferilor autocarului, reiese o suma totala de:
43 Euro * 2 oferi = 86 Euro
86 Euro/50 persoane = 1.72 Euro
Cost final alimentaie = 44.72 Euro/persoana

3. Cheltuieli ale ageniei de turism
Nr.
Crt
.
Denumire cheltuiala Valoare totala
(lunara)
I n euro
Cost/turist
I n euro
1 Salariile ageniilor de turism 550 3.6
2 Datoriile aferente salariailor 250 1.6
3 Telefon, internet fix, 27 0.18
4 Salubris 5 0.03
5 Energie electrica + apa 40 0.26
6 Comisioane bancare 80 0.53
7 Rechizite 20 0.13
8 Publicitate/Promovare 150 1
9 Chirie 350 2.3
TOTAL 1472 9.63

Sumar costuri:
Cost transport = 11.2 Euro/persoana
Costul cazare = 52 Euro/persoana
Costul alimentaie = 44.72 Euro/persoana
Cost total circuit = 11.2 + 52 + 44.72 + 9.63 = 117.55 Euro/persoana
Comisionul ageniei = 0.20 * 117.55 Euro/persoana = 23.51 Euro/persoana
Pre fara TVA = 117.55 Euro + 23.51 Euro = 141 Euro/persoana
Pre total cu TVA = 141 * 1.24 = 175 Euro

Important de menionat este faptul ca in cadrul acestui pre nu sunt incluse urmtoarele aspecte:

39
- Buturile la mese;
- Alte mese dect cele specificate;
- Asigurarea medical.
Din punct de vedere al cazului, fiecare turist va fi cazat in camera cu cate 2 paturi.
Promovarea acestui pachet turistic va fi posibila prin intermediul campaniei de mailing (odat ce
membrii participant au pltit taxa la conferin), in timpul conferinei (prin afie, fluiere distribuite in
cadrul mapei conferinei).





































40








1. http://www.turismbucovina.3x.ro/
2. http://www.turisminbucovina.ro/
3. http://www.romanianmonasteries.org/ro/bucovina
4. http://www.luxor-marginea.ro/
5. http://www.casaarcasului.ro/
6. http://www.bestwesternbucovina.ro/
7. http://www.geraldshotel.com/
8. http://www.cetatea-neamt.neamtvirtual.ro/
9. http://www.culturainiasi.ro/institutii/1/29/Palatul+Memorial+%E2%80%9EAl.+I.+Cuza%E2%8
0%9C+Ruginoasa.html
10. http://www.viziteazaneamt.ro/2009/09/manastirea-neamt-judetul-neamt/
11. http://www.turismland.ro/cetatea-de-scaun-a-sucevei/
12. http://www.smart-invest.ro/contact-smart-invest.php
13. http://www.hotelunirea.ro/
14. http://www.selectgrup.ro/hotel/
15. http://www.continental-iasi.ro/
BIBLIOGRAFIE