PROIECT

Privind INSTALATIA DE UTILIZARE

pentru ALIMENTAREA CU GAZ a PUNCTULUI TERMIC din Str. Ursului, nr.8,
Jud. Bistrița Năsăud, Mun. Bistrița

Beneficiar: MUNICIPIUL BISTRITA

LISTA DE SEMNÃTURI

INSTALATOR AUTORIZAT PENTRU PROIECTARE

Nume si prenumele
Autorizatie
Eliberat de
Semnãturã

INSTALATOR AUTORIZAT PENTRU EXECUTIE

Nume si prenumele
Autorizatie
Eliberat de
Semnãturã
 OPIS

Cu continutul dosarului preliminar al instalatiei de utilizare, conform art. 2.5. si 2.7 din Normele tehnice
pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale-2008

Piese scrise:
a. Foaie de capãt si lista de semnãturi

b. Opis

c. Copie dupa autorizatiile de proiectare si executie

d. Copie dupa legitimatiile instalatorilor autorizati pt proiectare si executie

e. Acordul de acces la sistemul de distributie

f. Acceptul de racordare la instalatia de utilizare existenta

g. Memoriu tehnico – justificativ

h. Fisã de protectia muncii, P.S.I.

i. Breviar de calcul

Piese desenate:

IG.01 Plan de situatie

IG.02 Plan parter

IG.03 Schema izometrica.

 MEMORIU TEHNICO-JUSTIFICATIV
privind necesarul de gaze, solutii si instructiuni tehnice pentru
executia instalatiei de utilizare la PUNCTUL TERMIC situat in Str. Ursului, nr. 8, Jud. Bistrița Năsăud, Mun. Bistrița
Beneficiar: MUNICIPIUL BISTRITA

Dosarul preliminar s-a fãcut pentru urmãtorii receptori:

1 Centrala termica cu tiraj natural, proiectata Qi=28,80 mc/h, 3buc

2.. Centrala termica in condensație, proiectata Qi=60,20 mc/h, 2buc
3. Centrala termica in condensație, proiectata Qi=36,40 mc/h, 1buc

Volumul incãperilor corespund cu Normele tehnice pentru proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze
naturale-2008. Suprafata ferestrelor incãperilor in care se introduce gazul este mai mare decât cea necesarã conforma planselor anexate.
Instalatia de utilizare este alcãtuitã din ansamblul de conducte, armãturi, accesorii montate in incintã, in aval de robinetul de bransament,
respectiv dupã robinetul de iesire din PR - de la capul robinetului pâna la cosul de evacuare a gazelor arse.
Instalatia de utilizare se compune din:
-instalatia exterioara, care se monteaza aerian, situatã in exteriorul clãdirii, intre robinetul de bransament respectiv intre SRM si robinetul
de incendiu montat la intrarea instalatiei in clãdire
-instalatia interioara, care este montata in interiorul cladirii intre robinetul de incendiu si aparatele consumatoare de combustibili gazosi,
inclusiv focarul si cosul de evacuare al gazelor arse
-racord conducta de legatura dintre instalatia exterioara si instalatia interioara.
Pentru dimensionarea instalatiilor, in breviarul de calcul s-au insumat debitele nominale ale aparatelor consumatoare de combustibili
gazosi Traseele instalatiei de utilizare vor fi rectilinii, urmând pe cât posibil stâlpi, grinzi, pereti. La alegerea traseelor, conditiile de siguranta au
prioritate fatã de cele estetice. Alegerea traseelor din clãdiri mari se face astfel incât fiecare apartament sã fie racordat la coloana montata sau
instalatia exterioara proprie, printr-o derivatie proprie. Nu este admisã trecerea conductei de gaze care deserveste un apartament, prin alt apartament.
Conductele comune alimentând mai multi consumatori nu vor trece prin apartamente. Este interzisa trecerea conductelor prin: cosuri, canale de
ventilatie, puturi si camere pentru ascensoare, incãperi cu umiditate pronuntatã, incaperi cu mediu coroziv sau cu degajare de noxe, incaperi in care
se depoziteaza materiale inflamabile, closete, subsoluri tehnice si canale tehnice, ghene, nise comune, podurile neventilate, in locuri greu accesibile
in care intretinerea normalã a conductelor nu poate fi asiguratã.
Se va evita trecerea conductelor prin camere de dormit neprevazute cu aparate de utilizare. Conductele instalatiilor interioare se vor monta
aparent. Este interzisa montarea lor in pardoseala, cu execeptia imobilelor cu un grad ridicat de finisare, unde se admite montarea lor in canale
vizitabile si ventilate. Deasemenea se vor lua mãsuri de etansare a conductelor de gaze naturale la trecerea prin pereti sau plansee prin protejarea cu
tub de protectie si eliminarea imbinarilor in tubul de protectie. Se vor lua mãsuri de etansare a conductelor de apa si canalizare pozate direct in
pãmânt, la intrarea in subsolul clãdirii. De asemenea, se vor etansa toate intrãrile conductelor de incãlzire, apa, canalizare de la subsol la parter.
Pentru evacuarea eventualelor infiltratii de gaze se va asigura ventilarea subsolului prin orificii de ventilare pe conturul exterior al cladirii si intre
incaperile din subsol prin legarea unor canale de ventilare naturala cu subsolul cladirii. Distantele intre conductele de gaze si elementele instalatiei
electrice vor fi cele prevãzute de Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice. Este interzisa punerea la pãmânt a aparatelor
electrice sau altor instalatii prin conductele de gaz.
Trecerea conductelor de gaze prin pereti sau plansee se va face prin tub de protectie. In tub de protectie, conducta va fi fãrã
imbinãri.Tuburile de protectie se vor fixa cu ciment sau ipsos, vor depãsi pardoseala cu 50 mm si cu 10 mm peretii si plafoanele.Fixarea conductelor
aparente se face cu brãtãri, sau console la distanta de 1.5-8m, in functie de diametrul conductei. In instalatia de utilizare, conductele de gaze se vor
monta deasupra conductelor de apã, incãlzire centrala. Fatã de perete se va pãstra o distanta de 20-30 mm in functie de diametrul conductei.
Conductele orizontale se vor monta numai in partea de sus a peretilor la o distanta convenabila de plafon, deasupra usilor si a ferestrelor.
Conform art. 8.34 din Normele tehnice pentru proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale-2008 conducta
instalatiei de utilizare se va amplasa astfel incat sa fie protejata impotriva degradarii prin: lovire directa sau trepidatii, contactul cu lichide corozive,
contactul indelungat cu apa, radiatie sau conductie termica.
In instalatiile interioare se vor monta robineti de inchidere la vedere, in locuri ventilate accesibile, in urmãtoarele puncte:
-inaintea fiecãrui contor;
-pe fiecare ramificatie importantã a instalatiei;
-la baza fiecarei coloane;
-inaintea fiecãrui aparat consumator de combustibili gazosi.
-pe fiecare conducta ce alimenteaza grupuri de arzatoare montate la aparate, mese de lucru, laboratoare,etc.
Se vor utiliza robinete in functie de treapta de presiune a instalatiei pe care se monteaza.
Se vor folosi la executie tevi cu grosimea de perete conform art. 9.2. din Normele tehnice pentru proiectarea, executarea si exploatarea
sistemelor de alimentare cu gaze naturale-2008. Materialele folosite vor fi insotite de certificate de calitate.
In sistemele de alimentare cu gaze naturale se interzice utilizarea tevilor sudate longitudinal.
Toate incaperile in care se monteazã aparate consumatoare de combustibili gazosi se prevãd, spre exterior sau spre balcoane/terase vitrate,
cu suprafete vitrate (conf. art.8.2, lit.e), cu suprafata minima totalã de :0,05 metri pãtrati pe fiecare metru cub de volum net de incãpere ( constructii
zidarie ); 0.03 metri patrati pe fiecare metru cub de volum net de incapere (constructii beton armat); 0.02 metri patrati pe fiecare metru cub volum net
de incapere (incaperi cu detectoare de metan, pentru geamuri cu grosimea max.4mm, fara armare).Pentru cazul in care geamurile au o grosime mai
mare de 4mm sau sunt de constructie speciala (securizat, termopan), se vor monta obligatoriu detectoare automate de gaze cu limita inferioara de
sensibilitate 2% metan in aer, care actioneaza asupra robinetului de inchidere al conductei de alimentare cu gaze naturale al arzatoarelor.
Se vor folosi numai aparate la care este asigurata evacuarea gazelor arse (racordate la cos), exceptie fac bucãtãriile la care se folosesc
aragaze, resouri la care se prevãd orificii spre exterior. In incaperi cu volum mai mic de 18mc si in bai, nu sunt admise: - aparate consumatoare de
combustibili gazosi pentru prepararea instantanee a apei calde de consum; aparate consumatoare de combustibili gazosi pentru incalzirea centrala sau
locala prevazute cu arzator atmosferic si rupere de tiraj chiar daca au termostat de cos. Volumul incãperii in care se instaleaza aparate consumatoare
de combustibili gazosi (cu exceptia bailor si bucatariilor) trebuie sa fie de cel putin 18 metri cubi cu respectarea conditiilor impuse prin Normele
tehnice pentru proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale-2008, art 8.2. Pentru bucãtãrii si bãi, volumul minim
va fi de 7,5 m cubi. Se va respecta conditia : 15 mc incãpere pentru fiecare metru cub pe orã debit instalat numai pentru aparatele cu flacar libera.
Când volumul incãperii este mai mic se pot monta aparate consumatoare de combustibili gazosi care au atestare/agrement tehnic sau aviz I.S.C.I.R.
pentru functionare in alte conditii (cazane cu focar etans si tiraj fortat). Pentru toate aparatele consumatoare de combustibili gazosi racordate la cos
sau cu flacãrã libera, se va asigura accesul aerului necesar arderii si evacuarii complete fara riscuri, a gazelor de ardere astfel incat in atmosfera
incaperii sa nu se depaseasca concentratia de noxe admisa. Pentru introducerea in incãperi a aerului necesar arderii gazelor, se vor prevedea orificii in
legatura cu exteriorul. Accesul aerului direct din exterior (prize) se va prevedea in toate cazurile in care raportul V al incãperii (mc) si debitul
nominal de gaze Q (mcN/h) al aparatului consumator de combustibili gazosi are valoarea mai micã de 30. Sunt exceptate bucãtãriile din locuintele cu
incãlzire centralã in care nu exista alte aparate consumatoare de combustibili gazosi, la care se admite solutia cu orificii spre incaperile invecinate, cu
conditia satisfacerii regulii V/Q egal sau mai mare cu 30( in care V este volumul bucatariei si al incaperii invecinate.) Daca si in incaperea vecina
spre care sunt prevazute orificiile sunt instalate aparate consumatoare de combustibili gazosi, raportul dintre volumele insumate ale incaperilor (V in
mc) si debitele insumate ale aparatelor consumatoare de combustibili gazosi (Q in mc/h) va trebui sa satisfaca relatia: suma volumelor sa fie egala
sau mai mare cu 30 inmultit cu debitele insumate. In caz ca aceasta conditie nu poate fi indeplinita, se vor ameneja prize de aer in legatura
exterioara.Pentru evacuarea infiltratiilor si scaparilor de gaze care se pot acumula in casele de scari ale cladirilor etajate fara suprafete vitrate, se
prevede la partea superioara a acestora in planseul sau acoperisul cladirii, un orificiu cu diametrul de 150-200mm, prevazut cu un tub racordat la un
deflector.
Sectiunile libere ale orificiilor spre incaperile vecine, respectiv ale prizelor de aer spre exterior, se determinã dupã regula: 25 cm patrati
pentru fiecare metru cub gaze instalat. Orificiile si prizele pentru accesul aerului nu vor avea dispozitive de micsorare sau inchidere a sectiunii.
Pentru bucãtãrii se vor prevedea fie canale individuale, fie colectoare, dimensionate si executate conform standardelor si prescriptiile tehnice in
vigoare. In cazul bucatariilor din constructii existente, construite fara canale de ventilare, se admite practicarea in peretele exterior sau in tocul
ferestrei, la partea superioara a incãperii, a unui gol (grila de ventilare), pentru evacuarea gazelor arse.
Dimensionarea cosurilor si canalelor de fum se va face conform prevederilor standardului 6793. Se interzice intrebuintarea canalelor de fum pentru
aparate de consum alimente cu gaze combustibile si aparate alimentate cu alti combustibili. Se vor evita canalele de fum comune chiar la instalatiile
care folosesc numai gaze. Pentru montajul burlanelor de tablã care fac legãtura dintre aparatul de utilizare si cos se fac precizãri in art. 8.19, 8.20,
8.21, 8.22, 8.23 din Normele tehnice pentru proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale-2008. Pe cosul de fum se
va monta o caciula de ventilatie pentru evacuarea integrala a gazelor arse, indiferent de conditiile meteorologice de afara, pentru evitarea creeri
suprapresiunii la gura din afara a cosului de fum.
In instalatiile de utilizare se pot monta numai arzãtoare avizate conform prevederilor I.S.C.I.R. in vigoare. Aparatele consumatoare de gaze se vor
racorda rigid la instalatiile interioare.Fac exceptie aparatele cu debit nominal sub 3 mc/h, precum si arzatoarele industriale independente utilizate la
aparate mobile, care pot avea si racorduri flexibile la instalatia de utilizare cu respectarea prevederilor art. 8.15 din Normele tehnice pentru
proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale-2008.
Aparatele de utilizare se pot monta, in functie de conceptia constructiva: - pe peretii de zidarie sau beton, fara strat izolator combustibil la suprafata
peretelui; - pe pardoseala incombustibila(art. 8.9).
Imbinarea tevilor in executie aparentã se face cu ajutorul fitingurilor sau prin sudura conform fisei tehnologice pentru sudurã, folosind sudori
autorizati de organisme abilitate, conform art.10.39-10.57 din Normele tehnice pentru proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare
cu gaze naturale-2008. Pentru imbinãrile filetate, etansarea se va face cu banda de teflon sau fuior de cânepã cu pasta de etansare.
Mãsurarea gazelor consumate se va face cu ajutorul unui contor volumetric care se va monta la limita de proprietate , conform Regulamentului de
masurare a cantitatilor de gaze naturale pentru consumatorii captivi.
Protectia instalatiei de utilizare se face in functie de modul de montare subteran sau aparent.Pentru conductele montate subteran se va realiza
protectia catodica a conductelor conform prevederilor din EN 12954-2001 respectand: “Normativul pentru protectia contra coroziunii a conductelor
metalice ingropate” I14 si art. 11.8;11.9 din Normele tehnice pentru proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale-
2008.Pentru conductele montate aparent protectia acestora se va realiza prin grunduire si vopsire, operatiuni care se execura dupa efectuarea
verificarilor la presiune.Conductele aparente din sistemele de distributie si cele din instalatiile de utilizare industriale exterioare vor fi vopsite in
culoarea galbena.
Inainte de punerea in functiune, instalatia de utilizare se supune la verificari de receptie constituite din urmatoarele:
- incercarea de rezistenta la presiunea de 1 bar si o durata de 1 ora, cu o durata de egalizare de 10min.
- incercarea de etanseitate la presiunea de 0,2 bar si o durata de 24 ore cu o durata de egalizare 10min.
Incercãrile se fac cu aer. Conditiile de incercare si metodele de lucru vor fi conf.cap.12, tab.8 si tab.9 din Normele tehnice pentru
proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale-2008. Imbinarile instalatiei de utilizare si racordul care nu au fost
probate cu aer se vor verifica cu produs spumant sub presiunea gazelor din instalatie.
Pentru receptia instalatiei de utilizare, instalatorul autorizat al constructorului va prezenta dosarul definitiv care contine piesele desenate
pe care s-a trecut modul real de executare a lucrarilor. Incercãrile de rezistentã si etanseitate se vor executa de constructor prin instalatorul autorizat
in prezenta delegatului operatorului licentiat al sistemului de distributie .Dacã se considerã necesar la receptia si punerea in functiune a instalatiilor,
va fi convocat si proiectantul . Dupa efectuarea probelor pentru lucrãrile care au satisfãcut controlul calitãtii, se va incheia un proces verbal de
receptie tehnicã, conform anexei nr. 3 din Normele tehnice pentru proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale-
2008, care se va anexa la dosarul definitiv.
La punerea in functiune a instalatiilor de utilizare se va urmãrii comportarea regulatoarelor si a aparatelor consumatoare de combustibili
gazosi verificându-se stabilitatea aspectul calitativ al flãcãrii, atât cu toate arzãtoarele in functiune cât si cu un arzãtor(cel cu debitul cel mai mic din
instalatie). La fiecare arzãtor se va verifica modul in care se face evacuarea gazelor de ardere, atât la functionarea separatã cât si la functionarea
simultanã a tuturor aparatelor, in cazul in care se racordeaza la acelasi cos de fum mai multe aparate consumatoare de gaze. In cazul functionarii
defectuoase a evacuarii gazelor, punerea in functiune se va sista, iar robinetele arzãtorului(aparatului) respectiv se vor sigila. Aparatele consumatoare
de combustibili gazosi racordate la cos se vor pune in functiune numai dupa ce beneficiarul va prezenta dovada cu datã recentã(nu mai veche de 30
de zile) de verificare si curãtire a cosurilor de fum de cãtre o firmã specializatã. La punerea in functiune se va incheia un proces verbal de punere in
functiune, conform modelului din anexa nr.5, semnat de delegatul operatorului licentiat al sistemului de distributie , instalatorul executantului
autorizat A.N.R.E., prestator de specialitate autorizat I.S.C.I.R si beneficiar(care se va anexa la dosarul definitiv). Este obligatoriu ca la punerea in
functiune delegatul operatorului licentiat al sistemului de distributie sa :

monteze contorul de gaze naturale

verifice incheierea contractului de furnizare gaze

instruiesca consumatorul pentru folosirea corecta a instalatiei de utilizare

incheie cu consumatorul si instalatorul autorizat pentru executie procesul verbal de punere in functiune.

predea beneficiarului instructiunile privind utilizarea gazelor conform anexei nr. 8

 ofere explicatiile necesare in legatura cu utilizarea corecta a instalatiei.
Dupã primirea instructiunilor beneficiarul semneazã procesul verbal de punere in functiune a instalatiei.

PROIECTANT: EXECUTANT:

MÃSURI DE PROTECTIA MUNCII, PREVENIRE SI DE STINGERE A INCENDIILOR

Personalul muncitor inainte de inceperea instructajului de protectia muncii specific meseriei si lucrãrilor ce le va executa si se va prelucra in
mod obligatoriu si articolele necesare din: –Normele republicane de protectia muncii in vigoare, elaborate de Ministerul Muncii si Ministerul
Sãnãtãtii;
–VolI- Norme generale comune tuturor categoriilor de lucrãri de constructii montaj; –Vol. 4. -Lucrãri de organizare si lucrãri pe timp friguros;
–Vol.10.-Obligatii si rãspunderi precum si delimitarea lor in domeniul protectiei muncii ale organizatiilor de proiectare, executie si beneficiar,
la realizarea lucrãrilor de constructii-montaj.
Inainte de inceperea lucrului se vor verifica:
–Intregul personal muncitor sã aibã fãcut inscrisul de protectia muncii si vizita medicalã periodicã.
–Personalul muncitor sã nu fie bolnav, obosit sau sub influenta bãuturilor alcoolice; sã fie dotat cu echipament de lucru corespunzãtor
lucrãrilor ce le au de executat conform Normativului republican pentru acordarea echipamentului de protectie si echipamentului de lucru.
–Locurile periculoase vor fi marcate prin indicatoare vizibile, gropile si puturile vor fi imprejmuite. Se va acorda atentie deosebitã lucrãrilor de
manipulare mecanizatã pe orizontalã si verticalã in conformitate cu art. 2.18.-2.23. din NPMG. si cap. V din Normele republicane. La executarea
sãpãturilor se vor respecta prevederile din cap. IX (art.300-312) din Normele republicane la prepararea si transportul betonului se vor respecta
prevederile din vol. 2 NPMB. la lucrãrile de dulgherie pentru cofraje, scheme si esafodaje se vor respecta prevederile din vol. 5NMPD. acordându-se
deosebitã atentie art. 1.1-1.42 iar pentru lucrãrile de zidarie si montaje de prefabricate se vor respecta prevederile din vol. 3 NPM LP, acordându-se
atentie deosebitã transportului mortarului (atr. 1.1.2.1.-1.3.2.15), executãrii tencuielilor si altor lucrãri de pe schele.De asemenea se va acorda atentie
deosebitã la montarea prefabricatelor, la prinderea lor in timpul transportului, depozitãrii, la ridicarea si montarea prefabricatelor cit si la montarea si
demontarea schelei.
Pentru lucrãrile de instalatii electrice se vor respecta normele specifice din cap. VIII din Normele republicane, iar la lucrãri de instalatii termice,
gaze, hidro, se vor respecta prevederile din vol. 7.NPM II. La montarea utilajelor tehnologice se vor respecta prevederile din vol. 6 NPM UT, dându-
se deosebita importanta art. 4 privind pistolul de implântat bolturi. Pentru lucrãrile de izolatie si pregãtire a materialelor izolatoare se vor respecta
prevederile din vol. 8 NPM I.I, se va da importantã deosebitã lucrãrilor la inãltime precum si modului de depozitare, transport si ventilatie in timpul
lucrului cu materiale volatile, inflamabile, explozibile, toxice( vopsele, lacuri, emailuri).
Se vor respecta mãsurile de protectie prevãzute in normativele pentru executarea lucrãrilor de constructii, precum si instructiunile fabricilor
producãtoare de materiale. Pentru alte categorii de lucrãri pentru care nu sunt reglementãri privind nornele de tehnica securitãtii si protectia muncii,
inainte de inceperea lucrãrilor, constructorul si beneficiarul vor solicita proiectantului sã elaboreze mãsuri speciale de protectia muncii adaptate la
specificul catagoriei de lucrãri respective. Mãsurile de protectia muncii din prezentul proiect sunt limitate. Constructorul si beneficiarul trebuie sã
facã propuneri de imbunãtãtire a mãsurilor de protectia muncii totdeauna când este posibil si necesar. Obligatiile si raspunderile pentru prevenirea si
stingerea incendiilor revin conductatorilor locurilor de munca si personalului de executie. Mijloacele de stingere a incendiilor se amplaseaza la loc
vizibil si usor accesibil si se verifica la termenele prevazute in instructiunile prevazute de furnizor. Pentru executarea lucrarilor cu foc deschis, in
locuri cu pericol de incendiu, este obligatoriu obtinerea permisului de lucru cu foc, si luarea tuturor masurilor pentru prevenirea si stingerea
incendiilor si numai de catre echipe instruite in acest scop si dotate cu echipament de lucru, protectie si interventie. Se prevad organizarea de catre
conducatorul lucrarii organizarea echipei de interventie in caz de incendiu cu atributii concrete si stabilirea de masuri pentru alertarea unitatiilor de
pompieri. Se vor respecta “Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor” si OG nr. 60/1997- Ordonanta Guvernului Romaniei privind
apararea impotriva incendiilor, aprobata cu Legea nr. 212/1997; Instructiuni de lucru si de protectie a muncii specifice activitatii de distributie a
gazelor naturale; Norme specifice de prevenire si de stingere a incendiilor.

Intocmit
 BREVIAR DE CALCUL
Pentru instalatia interioarã de gaze naturale

Dimensionarea instalatiei s-a facut in conformitate cu Normele tehnice pentru proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de
alimentare cu gaze naturale-2008 tabel 6.1 si 6.2 verificandu-se traseul cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic in urmatoarele ipoteze:
- la iesirea din regulator o presiune de 2500 Pa.
- toate aparatele de utilizare functioneaza la o presiune nominala de 2000 Pa.
- caderea de presiune disponibila pentru dimensionare s-a luat de 500 Pa efectiv utilizata
- lungimile de calcul s-au obtinut prin insumarea lungimilor fizice cu lungimile echivalente reprezentand rezistentele locale
(armaturi, coturi, teuri, etc)

Indicatia Lf Lc H LcxH Q D

tronsonului Lung.fizica Lung. calcul Pa/m Trons. mc/h toli mm
1-2 7 8.4 4.5 37.80 60.20 21/2"
2-3 8 9.6 6.5 62.40 120.40 3"
3-4 2 2.4 2.5 6.00 149.20 4"
4-5 2 2.4 4 9.60 185.60 4"
5-6 2 2.4 5.5 13.20 214.40 4"
6-7 8 9.6 7 67.20 243.20 4"
7-8 10 12 10 120.00 243.20 Ø110
8-9 3 3.6 7 25.20 243.20 4"
TOTAL 341 Pa

Intocmit,
 MEMORIU TEHNIC
POLIETILENA

GENERALITĂŢI
Prezenta documentaţie a fost întocmită la solicitarea beneficiarului MUNICIPIUL BISTRITA
şi tratează lucrarea „instalatie de utilizare gaze naturale presiune redusă, PE 100 SDR11 Ø 110” la PUNCTUL TERMIC situat în
Str. Ursului, nr. 8, Jud. Bistrița Năsăud, Mun. Bistrița
În vederea întocmirii proiectului s-a obţinut, avizul de debit de la E-ON GAZ ROMANIA S.A., Centru operational Bistrita.

SOLUŢIA PROPUSĂ
Pentru asigurarea cantităţii de gaz necesare alimentării imobilului de la adresa de mai sus, se propune realizarea unei
instalatii din polietilenă PE 100; SDR 11, Ø110 cu lungimea de L= 10 m.
La dimensionare s-a ţinut cont de receptorii aprobaţi şi de viitori receptori posibili, pentru o dezvoltare ulterioară.

DATE TEHNICE
Racordarea instalatiei de utilizare se va realiza din postul de reglare-masurare gaze naturale presiune redusă-joasa, existent.
Conform art.6.11 şi art.6.12 din Norme tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, la
conductele instalaţiilor de orice utilitate (încălzire, apă canalizare, cabluri telefonice etc.) pozate direct în pământ, sau în canale de
protecţie, care intră sau ies din clădiri, se realizează măsuri de etanşare împotriva infiltraţiilor de gaze naturale prin locurile de
pătrundere a instalaţiilor respective în subsolul clădirilor.
De asemenea se etanşează toate trecerile conductelor prin planşeul peste subsol, pentru evitarea pătrunderii gazelor
naturale la nivelurile superioare, în caz de infiltrare a acestora în subsol. Pentru soluţiile de etanşare se poate utiliza şi Catalogul de
detalii tip de instalaţii pentru construcţii (IPCT).
Măsura de etanşare a locului de pătrundere a conductelor pentru instalaţii se aplică şi în cazul clădirilor şi instalaţiilor care se
execută în localităţile cu reţele de distribuţie de gaze naturale, chiar dacă clădirile respective nu sunt racordate la aceste reţele.
La terminarea lucrărilor de gaze sau altor lucrări de instalaţii sau construcţii, executate ulterior instalaţiilor de gaze naturale,
se face verificarea realizării lucrărilor de etanşare, pe baza proceselor verbale de lucrări ascunse sau după caz, prin sondaje, de către
comisia de recepţie şi beneficiar.
Pentru evacuarea eventualelor infiltraţii de gaze naturale, în toate cazurile, se asigură ventilarea naturală a subsolului
clădirilor prin orificii de ventilare pe conturul exterior al acestora, între încăperile din subsol, precum şi prin legarea subsolului clădirilor
la canale de ventilare naturale prevăzute pentru anexele apartamentelor sau clădirilor.
La execuţia instalatiei de utilizare pentru alimentarea cu gaze naturale se vor utiliza ţevi din polietilenă de înaltă densitate
PE 100, SDR11, Pn 4 bar, SR-ISO 4437.
Soluţiile propuse pentru realizarea instalatiei de utilizare, care va utiliza drept material tubular ţeava din polietilenă, vor avea
în vedere prevederile cuprinse în Norme tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, privind
condiţiile de calitate pentru ţevile de polietilenă
Traseul conductei va fi rectiliniu, perpendicular pe conducta de distribuţie gaze naturale. Conform art. 10.44 din Norme
tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, pentru determinarea traseului conductelor, se va
utiliza un conductor de cupru izolat corespunzător unei tensiuni de străpungere de minim 5kV, de secţiune minim 0,8 mmp, monofilar,
montat de-a lungul conductei şi prin care se pot transmite semnale electrice cu ajutorul cărora se pate determina cu precuzie
amplasarea conductei şi integritatea acestuia.
La ieşirea din pământ firul trasator se va înfăşura şi lega de partea izolată a capătului de branşament; la nevoie se va lega cu
bandă adezivă. La distanţa de 150 m se prevăd puncte de racordare a firului metalic la o sursă electrică (cutii de acces). Punctele de
racord vor fi amplasate în trotuare sau spaţii verzi.
Fiecare îmbinare a firului trasor se execută conform tehnologiei elaborată sau aprobată de operatorul de distribuţie licenţiat.
Conductele de polietilenă pot fi însoţite pe traseu în scopul identificării şi de alte sisteme de semnalizare/detecţie,
atestate/agrementate tehnic.
Conform art. 10.45 din Norme tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, deasupra
conductei de branşament, pe toată lungimea traseului, la o înălţime de 25 cm de generatoarea superioară a acesteia este obligatorie
montarea unei benzi sau grile de avertizare din polietilenă de culoare galbenă cu o lăţime minimă de 15 cm şi inscripţionată „GAZ
METAN”.
Utilizarea altor categorii de ţevi sau a altor materiale decât cele prevăzute în proiect se va face numai cu aprobarea
proiectantului. Materialul tubular va fi însoţit de certificatul de calitate.
În execuţia lucrărilor se vor folosi numai materiale, echipamente, dispozitive şi procedee care au agremente tehnice potrivit
legislaţiei şi care au certificate de calitate, verificate în cea ce priveşte respectarea cerinţelor de calitate din standardele prevăzute în
proiectul avizat de furnizor. Nu se utilizează materiale, echipamente şi dispozitive care prezintă defecte.
Distanţa între două conducte paralele de gaz va fi de minim 1,5x(D1+D2), unde D1şi D2 reprezintă diametrele exterioare ale
conductelor respective, dar nu mai mică de 0,5m. Întotdeauna conducta de presiune mai mică se pozează spre clădiri.
La începerea lucrărilor se va întocmi un proces verbal de predare a amplasamentului între proiectant, beneficiar, executantul
lucrării şi delegaţii intreprinderilor deţinătoare de utilităţi în zonă, ocazie cu care deţinătorii de utilităţi subterane vor face cunoscut
executantului traseele exacte ale acestora. Traseele utilităţilor vor fi marcate pe teren în mod distinct (prin ţăruşi martor) şi vor fi predate
de proprietarii lor viitorului executant.
Datorită faptului că traseele utilităţilor din avizele primite sunt informative, înainte de începerea lucrărilor de săpătura se vor
executa sondaje pentru depistarea exactă a cablurilor electrice, telefonice, a conductelor de apă, pentru evitarea deteriorării acestora
sau a producerii de accidente. Dacă se vor întâlni cabluri electrice sau telefonice în canalizări sau îngropate direct în pământ, se va opri
imediat lucrul, se va anunţa imediat conducătorul locului de muncă şi deţinătorii de lucrări subterane pentru acordarea asistenţei
tehnice în timpul lucrărilor.
Conducta de utilizare de gaz nu va traversa canale, cămine sau alte construcţii subterane prevăzute în Norme tehnice pentru proiectarea şi
executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale. În cazul în care respectarea condiţiilor prezentate nu este posibilă conducta va fi introdusă în
tub de protecţie.
 ŞANŢURI PENTRU POZAREA INSTALATIEI DE UTILIZARE

Conductele de gaze naturale din polietilenă se vor poza la o adâncime de 0,9 m măsurată de la generatoarea superioară a
conductei la suprafaţa solului. La capătul pantei conductei, adâncimea minimă de montaj poate să fie de 0,5 m. Adâncimea de pozare
se poate reduce local cu condiţia prevederii măsurilor de protecţie corespunzătoare (montarea conductelor în tub de protecţie).
Lăţimea şanţului, la partea inferioară, trebuie să fie cu minim 0,2 m superioară diametrului nominal al conductei care se
montează. Lăţimea minimă admisă, pentru crearea unor condiţii optime de lucru, va fi de 40 cm.
Fundul şanţului se netezeşte bine şi se curăţă de pietre, acoperit cu un strat de nisip cu grosimea de 10-15 cm cu granulaţia
0,3-0,8 mm. Nu sunt admise denivelări evidente ale fundului de şanţ. Prezenta pe fundul şanţului sau a stratul de nisip a unor pietre
sau aglomerări de pământ rezultate din săpătura, este deasemenea interzisă.
Săparea şanţului se face cu puţin timp înainte de montarea conductelor.
Conductele din polietilenă se aşează şerpuit în şanţ şi se acoperă cu un strat de nisip de minimum 10cm.
Materialul rezultat din săpătura, va fi introdus treptat, în straturi subţiri şi va fi compactat manual.
Umplerea şanţului (pentru primii 50 cm deasupra conductei) se va efectua într-o perioadă mai răcoroasă a zilei, pe zone de
20-30 m, avansând într-o singură direcţie. În cazul în care nu există variaţii de temperatură ale mediului ambiant cu mai mult de 50C
într-o perioadă de 8 ore, se poate efectua umplerea şanţului şi pe porţiuni mai mari de 30 m.
Folosirea dispozitivelor mecanice de compactare este admisă numai după realizarea stratului minim de protecţie a conductei,
care se stabileşte în funcţie de adâncimea de acţionare a utilajului la gradul de compactare maximă.
În zonele în care conducta este pozată în carosabil de asfalt, macadam sau beton, se va reface stratul iniţial al carosabilului,
în proporţie de 100%.
MONTAJUL CONDUCTELOR

Conductele de polietilenă se pot îmbina prin două procedee:

- sudare cap la cap (Dn peste 75mm)
- electrosudare (electrofuziune)
Lucrările de îmbinare ale conductelor se efectuează, de regulă, în afara şanţului. Se recomandă ca îmbinarea să se
efectueze în tronsoane de 100 – 150 m. Imediat, după trecerea timpului pentru răcirea sudurilor, tronsonul se introduce şerpuit în şanţ
şi se acoperă cu nisip.
Asamblarea se va efectua de către sudori autorizaţi pentru cele două tipuri de procedee,
cu respectarea specificaţiilor din fişele tehnologice din prezenta documentaţie.
Se va urmări instalarea tronsoanelor în săpătură, în aceeaşi zi în care au fost asamblate, pentru a se evita expunerea lor la
variaţii de temperatură sau la acţiunea razelor solare.
Toate îmbinările realizate între ţevi sau între ţevi şi armături sau elemente de asamblare trebuie să prezinte cel puţin aceeaşi
rezistenţă cu a ţevii utilizate.
Armăturile utilizate la montarea conductelor de polietilenă, pot fi confecţionate din oţel sau polietilenă.
La coborârea conductelor în şanţ se vor utiliza frânghii, chingi sau scânduri. Este interzisă utilizarea dispozitivelor mecanice
metalice, pentru aceasta procedură.
Lansarea conductei în şanţ se va face cu evitarea contactului acesteia cu pereţii şanţului sau cu alte obstacole apărute în
săpătura. Ţeava va fi poziţionată pe cât posibil pe mijlocul şanţului, eventualele schimbări de direcţie necesare, fiind posibile în limita
unei raze de curbură minime de 30Dn (conf. art. 10.34 din Norme tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu
gaze naturale). Curbele se vor realiza fără aport de căldură.
Răsuflătorile se montează în zone de construit, aglomerate cu diverse instalaţii subterane, astfel:
- la distanţe cuprinse între 150 şi 300 m ( nu este cazul);
- la capetele tuturor tuburilor de protecţie ( nu este cazul);
- la ramificaţii de conducte sau alte situaţii deosebite ( nu este cazul);
- la ieşirea capetelor de branşament din pământ
- alte situaţii deosebite (nu este cazul).
Intersecţia traseului conductelor de gaze naturale cu traseul altor utilităţi subterane se face astfel :
- perpendicular pe axul instalaţiei sau lucrării traversate;
- la cel puţin 200 mm deasupra celorlalte instalaţii;
- în cazuri excepţionale se admit traversări sub alt unghi dar nu mai mic de 60º;
- pentru distante mai mici de 200 mm, la traversarea celorlalte instalaţii se prevăd tuburi de protecţie.

MONTAJUL POSTURILOR DE REGLARE- MĂSURARE

Postul de reglare este ansamblul de armături şi accesorii amplasat într-o firidă, prin care se face reducerea şi reglarea
presiunii reduse la presiune joasa, utilizată în instalaţia exterioara şi interioară a imobilului.
La capătul branşamentului, la limita de proprietate, se va monta un robinet de branşament (cu ventil sau sferic) cu d = d
branşament, care să permită scoaterea din funcţiune a întregii instalaţii şi a postului de reglare. După robinetul de branşament se va
monta regulatorul de uz casnic STAS 997/77 (Q = 35 mc/h, în funcţie de debitul nominal instalat pentru imobil sau imobilele ce urmează
a fi racordate la reţeaua de distribuţie) prin intermediul unui racord olandez care să permită demontarea acestuia în caz de revizie.
Regulatorul se va monta într-o firidă metalică, dimensiunea firidei fiind aleasă în funcţie de tipul regulatorului utilizat. Înălţimea
de montaj a firidei se va stabili astfel încât să se asigure verificarea şi revizia postului de reglare în condiţii normale.
Se interzice intrarea directă a instalaţiei de utilizare, din interiorul firidei în interiorul imobilului de care este fixată (în cazul
firidelor lipite, îngropate sau parţial îngropate).
Se va evita montarea firidei sub ferestre sau orificii de ventilaţie a imobilului.
În cazul în care nu se pot evita aceste situaţii, ţeava de evacuare a regulatorului se va prelungi în exteriorul firidei astfel încât
să evite pătrunderea gazelor în interiorul clădirii, iar axul de manevră a robinetelor postului se etanşează.
În cazul îngropării parţiale a firidei în peretele construcţiei interiorul se va tencui şi sclivisi pentru evitarea pătrunderii
accidentale a scurgerii de gaze în clădire.
Uşa firidei va fi prevăzuta cu orificii de ventilare, dispuse în mod egal în partea inferioară şi superioară a ei, suprafaţa
însumata a acestora fiind de 4% din suprafaţa uşii.
Părţile metalice ale firidei, cât şi instalaţiile din interiorul acesteia, vor fi protejate contra coroziunii prin grunduire cu miniu de plumb şi
vopsire cu vopsea de ulei în două straturi.
 Uşa firidei va fi prevăzuta cu inscripţia “GAZ” (inscripţie ce va fi vopsită sau ambutisată pe suprafaţa uşii).
Pentru îmbinările filetate din postul de reglare, se vor folosi fitinguri din fontă maleabilă STAS 471-1996 şi 838-1982,
utilizându-se pentru etanşarea celor demontabile, garnituri din clingherit. Pentru etanşarea îmbinărilor filetate, se va utiliza fuior de
cânepă şi vopsea miniu de plumb.
Montarea regulatorului se va face numai după ce a fost verificat şi testat în prealabil. Înainte de punerea în funcţiune, postul
de reglare se va supune la verificări de recepţie, de rezistenţă şi etanşeitate, executate cu aer.
Duratele încercărilor sunt: - încercarea de rezistenţă – 4 bar la 1 ore;
- încercarea de etanşeitate –2 bar la 24 ore.
Încercările se vor efectua cu branşamentul montat, înainte de perforarea conductei.
La execuţie se vor respecta prevederile din detaliul de montaj al postului de reglare.

VERIFICĂRI ŞI PROBE


ERIFICĂRI ÎNAINTE DE MONTAJ
Înaintea începerii montajului conductelor, se va efectua o verificare a aspectului ţevilor şi a elementelor de asamblare, pentru
a fi eliminate cele care prezintă defecte cum ar fi: zgârieturi, bavuri, umflături, goluri de materiale sau incluziuni, pe suprafeţele
exterioare şi interioare.
Tot înaintea de punerea în operă, se va efectua o verificare în ceea ce priveşte corespondenţa materialelor cu prevederile din
proiect (diametre nominale, grosimi de perete, tipul de materiale, corespondenţa dintre caracteristicile elementelor de îmbinare şi ale
ţevilor, etc.).

ERIFICAREA ÎN TIMPUL MONTAJULUI
În timpul execuţiei tronsoanelor conductelor, se vor executa următoarele verificări:
 Verificarea corectei funcţionari a dispozitivelor de sudare;
 Verificarea calităţii sudurilor efectuate, din punct de vedere al aspectului exterior. În
cazul sudurilor prin electrofuziune, acestea nu trebuie să prezinte scurgeri de materiale la nivelul îmbinării dintre fiting şi ţeava,
după încheierea procesului de sudare piesele nu trebuie să prezinte deformări iar poziţia relativă fiting-ţeavă, nu trebuie să se
modifice după răcirea elementelor (abateri de la rectiliniaritate, răsucire, etc.). Pentru sudura cap la cap, se va verifica aspectul
cordoanelor de sudură, ce nu trebuie să prezinte neuniformităţi pe circumferinţă sau inegalităţi;
 Verificarea condiţiilor de realizare a şanţurilor;
 Verificarea respectării distantelor minime de amplasare şi a adâncimii de montaj;
 Verificarea modului de pozare a conductelor;
 Verificarea modului de umplere a şanţului;
 Verificarea realizării marcării traseului.

ROBE DE PRESIUNE
Probele de presiune se vor efectua în conformitate cu prevederile din Norme tehnice pentru proiectarea şi executarea
sistemelor de alimentare cu gaze naturale, cu următoarele precizări:
- proba de rezistenţă se va efectua cu aer, la o presiune de 2 bar – 1 h ;
- proba de etanşeitate se va efectua cu aer la o presiune de 1 bar –24 h.
Verificările şi probele de rezistenţă şi etanşeitate se efectuează după egalizarea temperaturii aerului din conductă cu
temperatura mediului ambiant. Timpul de egalizare este de 0,75 ore.
La efectuarea probelor de rezistenţă şi etanşeitate aparatele de bază pentru măsurarea presiuniişi a temperaturii vor fi de
tipul cu înregistrare continuă cu verificarea metrologică în termen de valabilitate şi se montează de către personal autorizat (atestat) de
către BRML. Clasa de exactitate a acestor aparate de măsură trebuie să fie de minimum 1,5. Pe lângă aparatele de bază se montează
în paralel aparate de control indicatoare de presiune şi de temperaturăavând aceiaşi clasă de exactitate cu cea a aparatelor de bază.
Înregistrarea parametrilor de presiune şi temperatură, fie pe diagramă, fie pe protocolul printat dat de echipamentul electronic constituie
dovada probelor de rezistenţă şi etanşeitate. Aceste înregistrări se datează şi se semnează de către responsabilul metrolog,
instalatorul autorizat al constructorului, beneficiar şi conţin şi următoarele date: lungimea şi diametrul tronsonului de conductă supus
probelor, datele de identificare şi verificare ale aparatelor de măsurare.
În timpul încercărilor, nu se admit pierderi de presiune. Condiţiile de încercare şi rezultatele obţinute se vor consemna într-un
proces verbal de recepţie tehnică.
După terminarea probei, aerul va fi refulat din conducte pe la capătul opus celui de umplere.

STOCAREA, TRANSPORTUL ŞI MANIPULAREA MATERIALELOR

Ţevile de polietilenă sunt livrate în colaci, pe tambur sau în bare. Ţevile drepte trebuie depozitate sub forma de fascicule, pe
o suprafaţă plană, lipsită de asperităţi sau obiecte ascuţite (pietre), ce ar putea provoca deformaţii sau deteriorări ale pereţilor ţevii.
Cadrele care susţin ţevile, vor fi aşezate la distante egale între ele şi vor fi construite astfel încât greutatea fascicolului să fie transmisă
numai prin cadre.
Înălţimea admisibilă de stivuire a ţevilor, depinde de materialul ţevii, diametrul acesteia, grosimea de perete, temperatura
exterioară, etc. şi nu trebuie să provoace deformarea ţevilor. În acest sens se vor respecta indicaţiile producătorului cu privire la
condiţiile de stocare.
Pentru ţevile livrate în colaci, trebuie ca ambalajul acestora să protejeze ţeava în timpul depozitării şi al transportului, precum
şi la acţiunea razelor ultraviolete.
Tamburii pe care se va livra ţeava trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: extremităţile ţevilor sa fie fixate pe armatura
tamburului, spirele sa fie legate în straturi pentru evitarea derulării ţevii iar între ţeavă şi sol, în timpul depozitării şi transportului, să
existe un spaţiu suficient pentru împiedicarea zgârierii ţevii.
Fitingurile de polietilenă, se vor stoca în ambalajele originale, până la folosirea lor. Este necesar să se evite contactul ţevilor
sau a fitingurilor cu produse chimice sau hidrocarburi lichide.
Stocarea ţevilor şi a fitingurilor în aceste condiţii nu trebuie sa depăşească, din nici un motiv, o durată mai mare de doi ani.
Pentru transportul ţevilor, indiferent de modul în care sunt livrate, trebuie folosite autovehicule sau remorci apte pentru acestă
operaţiune iar pe timpul deplasării ţevile drepte, colacii sau tamburii, vor fi ancorate atent pentru a se preîntâmpina julirea sau strivirea
materialului tubular.
Încărcarea şi descărcarea ţevilor se face cu macaraua ori pe planuri înclinate, sau manual prin purtare directă, astfel încât să
se evite lovirea sau rănirea persoanelor care efectuează operaţiile respective.
La punerea în operă a ţevilor, se va evita deplasarea acestora pe şantier prin tragere sau rostogolire. In momentul debitării,
cu ajutorul uneltelor manuale sau mecanice ţeava va fi prinsă în dispozitive specifice cu bacuri profilate pentru diametrul exterior
corespunzător.
Fitingurile se vor desface din ambalajul original, numai înainte de utilizarea efectivă, se vor manevra cu atenţie, iar
eventualele deformări constatate la extragerea din ambalaj, nu se vor remedia prin nici o metodă. Fitingul defect se va înlocui cu un
altul, care nu prezintă defecţiuni.

Anexa 2: Distante minime între conducte subterane de gaze naturale din polietilenă şi alte instalaţii, construcţii sau obstacole.
Instalaţia, construcţiaNr. Distanţa minimă (m) de la conducta de gaze
sau obstacolul P.J. P.R. P.M.
Crt.
1.Clădiri cu subsoluri sau aliniamente
de terenuri susceptibile a fi construite 1 1 2
2.Clădiri fără subsoluri 0,5 0,5 1
3.Conducte de canalizare 1,0 1,0 1,5
4.Canale pentru reţele termice,
Canale pentru reţele telefonice 0,5 0,5 1
5.Conducte de apă, cabluri de forţă,
cabluri telefonice, montate direct în sol sau 0,5 0,5 0,5
căminele acestor instalaţii
6.Cămine pentru reţele termice,
telefonice şi de canalizare, staţii sau 0,5 0,5 1
cămine subterane în construcţii indep.
7.Linii de tramvai până la şina cea mai
apropiată 0,5 0,5 0,5
8.Copaci 0,5 0,5 0,5
9.Stâlpi 0,5 0,5 0,5
10.Linii de cale ferată, exclusiv cele din staţii,
triaje şi incinte industriale
- în rambleu 1,5* 1,5* 1,5*
- în debleu, la nivelul terenului 3,0** 3,0** 3,0**

NOTĂ: Distanţele exprimate în metri se măsoară în proiecţie orizontală între limitele exterioare ale conductelor sau construcţiilor.
*) – De la piciorul taluzului
**) – Din axul liniei de cale ferată
Obs. – distanţele din tabelul de mai sus sunt conforme cu cele prevăzute în tabelul numărul 5 din Norme tehnice pentru
proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale.

FISA TEHNOLOGICA PENTRU SUDARE PRIN ELECTROFUZIUNE

A CONDUCTELOR DE POLIETILENA PE 80 SDR 11- ISO 4437

Sudarea prin electrofuziune este un procedeu de asamblare a conductelor de polietilenă, la care încălzirea suprafeţelor de
sudat se realizează prin rezistenta electrica. Suprafeţele de sudat sunt: exteriorul ţevii, respectiv interiorul fitingului electrosudabil, care
are înglobat în structura sa aproape de suprafaţa interioară, rezistenţa electrică.
Procedeul este complet automatizat, etapele desfăşurării lui fiind următoarele:
- se introduc cele două capete de sudat ale ţevii în piesa de electrosudare, sau se aşează piesa de
electrosudare pe suprafaţa ţevii (ex. în cazul T-urilor de branşament);
- se cuplează legăturile electrice ale aparatului şi ale electrofitingului;
- se programează parametrii procesului în memoria aparatului de sudat;
- se porneşte procesul de sudare;
Prin punerea sub tensiune a rezistentei electrofitingului, se realizează încălzirea ţevii şi are loc o dilatare a materialului
(controlată), care dezvoltă presiunea necesară sudurii. Se pot suda prin electrofuziune doar materialele de acelaşi tip. Indicele de
fluiditate al electrofitingurilor este cuprins între 0,7-1,3 g/min. această caracteristică trebuie avută în vedere la utilizarea diferitelor tipuri
de electrofitinguri pentru toată gama de ţevi de polietilenă PE 100 SR - ISO 4437. În cazul în care se constata neîncadrarea pieselor în
limitele de fluiditate prescrise, se va proceda la înlocuirea din cadrul cuplului “electrofiting - ţeavă” a componentei necorespunzătoare.
Procedeul fiind complet automatizat, iar introducerea datelor privind parametrii sudurii, în memoria maşinii de sudat
realizându-se prin cititorul codului de bare de pe corpul electrofitingului sau prin cartela magnetică, tipul ţevii care se va folosi va fi ales
conform cu specificaţiile electrofitingului utilizat.
1.
REGĂTIREA SUDURII
Ţeava se va tăia la dimensiunea necesară pentru aplicarea electrofitingului. Capătul ţevii se va curăţa de stratul de oxid, prin
răzuire, pe o lungime mai mare decât lungimea care intră în electrofiting sau pe porţiunea pe care se va aşeza electrofitingul. Se
recomandă curăţarea pe o porţiune mai mare pentru a se putea efectua o verificare ulterioară, în ce priveşte corecta îmbinare a
pieselor.
Suprafaţa răzuita se va degresa cu ajutorul unui şervet special, curat, impregnat cu alcool izopropilic sau similar.
Se va desface electrofitingul din ambalaj, fără a se atinge suprafaţa sa de sudare.
În cazul în care, accidental, suprafaţa de sudare a fost atinsă cu mâna sau a venit în contact cu apa sau grăsimi, se va
degresa prin acelaşi procedeu, aplicat la suprafaţa de sudare a ţevii.
Capătul ţevii, răzuit şi degresat, se introduce în interiorul electrofitingului (sau se fixează electrofitingul pe suprafaţa de
sudare a ţevii). Piesele astfel montate se asigură împotriva deplasării prin dispozitive corespunzătoare.
 Se montează racordurile electrice între aparat şi electrofiting.
Se citeşte codul de bare sau se foloseşte cartela magnetică pentru a introduce în memoria aparatului de sudat parametrii
sudurii.
2.
UDAREA
Operaţiunile pregătitoare fiind executate, se manipulează aparatul de sudură, conform instrucţiunilor din cartea tehnică, în
vederea executării operaţiei de sudare.
După expirarea timpului de desfăşurare a procesului (sfârşitul procesului de sudare fiind semnalat de aparatul de sudare prin
semnal acustic sau optic), se va efectua controlul vizual al sudurii, prin observarea zonelor speciale de topire sau a indicatoarelor de
terminare a sudurii de pe suprafaţa fitingului electrosudabil.
Proba de presiune se poate efectua, de regula, la o ora de la terminarea ultimei suduri pe tronsonul asamblat.

STANDARDE DE REFERINŢĂ PENTRU EXECUŢIA LUCRĂRII

Standarde

SR 3317- Gaze combustibile – condiţii tehnice de calitate

2003
STAS Subtraversări de căi ferate şi drumuri cu conducte. Prescripţii de proiectare
9312-87
SR EN Cazane de încălzire centrală care utilizează combustibili gazoşi. Cazane de tip B11 şi B11BS echipate cu
297+A2 - arzătoare atmosferice cu debit caloric nominal mai mic sau egal cu 70kW
2001
SR Ventilarea dependinţelor din clădirile de locuit. Ventilare naturală. Prescripţii de proiectare.
6724-
1/1995
STAS672 Energia nucleară. Fizica reactorilor nucleari. Terminologie.
9/1-82
STAS Coşuri, canale de fum pentru focare obişnuite la construcţii civile. Prescripţii generale.
6793-86
STAS Îmbinări sudate. Formele şi dimensiunile rosturilor la sudarea oţelurilor sub strat de flux.
6726-86
STAS Defectele îmbinărilor sudate prin presiune. Clasificare şi terminologie.
7084/4-
82
STAS Oţeluri pentru ţevi fără sudură, de uz general. Mărci şi condiţii tehnice de calitate.
8183-80
STAS Clasificarea şi simbolizarea defectelor îmbinărilor sudate prin topire pe baza radiografiilor
8299-78
SR EN Sudare cu arc electric cu electrod învelit, sudare cu arc electric în mediu de gaz protector şi sudare cu gaze
29692- prin topire. Pregătirea pieselor de îmbinat de oţel
1994
STAS Defectoscopie cu radiaţii penetrante. Examinarea radiografică a pieselor turnate din materiale feroase.
6606-86
STAS Defectoscopie cu pulberi magnetice
8539-85
STAS Defectoscopie cu radiaţii penetrante. Condiţii de observare a radiografiilor.
10138-75
Prescripţii tehnice elaborate de ISCIR
CR 4 Examinarea cu ultrasunete a îmbinărilor sudate ale instalaţiilor mecanice sub presiune şi ale instalaţiilor de
ridicat
CR 21 Prescripţii tehnice pentru examinarea cu radiaţii penetrante a îmbinărilor sudate cap-la-cap ale
componentelor instalaţiilor mecanice sub presiune şi de ridicat

PROIECTANT EXECUTANT
 FIŞÃ TEHNICĂ DE PROTECŢIA MUNCII
În toate etapele de proiectare şi execuţie a sistemului de alimentare cu gaze naturale se respectă prevederile legale
referitoare la protecţia, siguranţa şi igiena muncii.
Conducătorii locurilor de muncă au obligaţia să realizeze:
-
nstruirea personalului la fazele şi intervalele stabilite prin legislaţie, întocmirea şi semnarea cu personalul
instruit a documentelor doveditoare;
-
otarea cu echipament individual de protecţie şi de lucru;
-
cordarea de alimentaţie de protecţie şi a materialelor igienico-sanitare pentru prevenirea unor îmbolnăviri
profesionale;
-
erificarea stării utilajelor şi sculelor cu care se lucrează şi înlăturarea sau repararea celor care prezintă
defecşiuni;
-
ăsuri organizatorice de protecţia, siguranţa şi igiena muncii, specifice lucrărilor de gaze naturale ca :
formarea şi componenţa echipelor de lucru, anunţarea consumatorilor, închiderea şi deschiderea
conductelor, lucrul pe conducte sub presiune, manipularea buteliilor sub presiune, etc.
În timpul lucrului muncitorii utilizează echipament de protecţie adecvat.

La desfăşurarea activităţii în unităţi ale agenţilor economici cu norme specifice de protecţie a muncii, se respectă şi
prevederile din normele respective.
Toate lucrările de execuţie şi exploatare a sistemelor de distribuţie din polietilenă, se vor executa cu respectarea prevederilor
din:
 Legea nr. 90/1996 a Protecţiei Muncii şi Normelor Metodologice de Aplicare;
 Norme univoce de protecţia muncii în foraj-extracţie, ţiţei şi transport-distribuţie gaze nr. 74/1982;
 Instrucţiunile de lucru şi de protecţia muncii specifice unităţii de distribuţie a gazelor naturale.

Faţă de prevederile conţinute în normele prezente mai sus, ca masuri suplimentare de protecţia muncii, se prevăd
următoarele:

- înaintea efectuării oricărei operaţii se vor lua toate măsurile de siguranţă specifice;
- nu se va utiliza echipamentul de sudură în atmosfera periculoasă;
- se vor îndepărta toate sursele posibile de foc;
- pentru îndepărtarea efectelor electricităţii statice, care pot provoca explozii în punctele de scurgere a gazelor,
conductele din PE vor avea înfăşurate în exterior o cârpă umedă, iar capetele acesteia vor fi în contact cu pământul.Pe
conducta se va aplica o soluţie de săpun în zona lucrării, pentru a se asigura o legătură de împământare mai bună;
se vor respecta toate măsurile specifice pentru sudorii PE, prevăzute în instrucţiunile firmei producătoare a
echipamentului de sudură.
În afara acestor norme specifice pentru lucrări executate la reţele din polietilenă, se vor respecta următoarele norme generale
de protecţia muncii utilizate in domeniul construcţiilor si domeniilor publice:

Norme generale de protecţia muncii -1996 aprobate în comun de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale cu Ministerul
Sănătăţii;
Cap.II – Sarcinile de muncă.

Norme de protecţia muncii independente pentru activităţile specifice de gospodărie comunală şi industrie locală;
Cap.IV – pentru lucrări de drumuri în localităţi;

Lucrări cu lianţi bituminoşi;

Staţii pentru prepararea mixturilor asfaltice;

Măsuri cu privire la lucrările sub circulaţie;

Lucrări de refacere a pavajelor.

Cap.VI – Exploatarea reţelelor de distribuţie a gazelor;

Punerea în funcţiune a instalaţiilor de gaze la consumatori;

Staţii de reglare, măsurarea gazelor, regulatoare de casă.


Norme departamentale de protecţia muncii la construcţia conductelor pentru transport ţiţei, produse petroliere, gaze şi
apă, Ordin 775/1969;
Cap.II – Organizare de şantier;
Cap.III – Generalităţi – Lucrări de încărcare–descărcare şi depozitare a materialelor;
Cap.V – Executarea săpăturilor şi astuparea şanţurilor;
Cap.VIII – Montaj;
Cap.X – Probe de presiune;
Cap.XII – Lucrări cu foc si masuri PSI;
B. – La conducte ce au fost în funcţiune;
C. – Cuplări la conducte de gaze, după oprirea circulaţiei gazelor;

 Ordinul nr. 74 privind aprobarea normelor unice de Protecţia Muncii cap. C9/1-Transportul şi distribuţia gazelor
naturale;

Decret nr.232/1974 privind prevenirea şi stingerea incendiilor;

Decret nr. 297/1977 privind regimul materialelor explozive;

Măsuri de electrosecuritate şi de prim-ajutor în cazul accidentelor prin electrocutare Ed. 1981, emis de M.M.P.G.
Coordonatorul lucrării va lua şi alte măsuri, considerate necesare, în afara celor prevăzute mai sus, pentru evitarea oricărui
accident de muncă.
FIŞÃ TEHNICĂ P.S.I.
În toate etapele de proiectare şi execuţie a sistemelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare cu gaze naturale, se respectă
prevederile din Normele şi dispoziţiile generale de prevenire şi stingere a incendiilor precum şi a reglementărilor specifice de siguranţă
la foc. Pe timpul execuţiei lucrărilor se respectă prevederile Normativului C 300.
Obligaţiile şi răspunderile pentru prevenirea şi stingerea incendiilor revin conducătorilor locurilor de muncă şi personalului de
execuţie.

Măsurile P.S.I. şi P.C.I ce vor trebui respectate de executantul lucrării, sunt expuse în cadrul prezentei fişe tehnologice şi sunt
următoarele:

ecret nr.232/1974 republicat în 1978 privind prevenirea şi stingerea incendiilor;

.C.M. nr.1653/1974 pentru aprobarea regulamentului privind organizarea, încadrarea şi funcţionarea formaţiilor de
pompieri;

.C.M. nr. 2285/1969 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire şi stingere a
incendiilor;

ormativ privind distribuirea şi utilizarea gazelor naturale, Indicativ I.6.-86;

ormativ privind proiectarea şi executarea conductelor, branşamentelor şi instalaţiilor de gaze naturale;

ormativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale utilizând conducte, fitinguri şi
armături din polietilenă de medie densitate şi polietilenă de înaltă densitate, Indicativ I6/PE/2008;

ormativ pentru exploatarea sistemelor de distribuţie a gazelor naturale prin conducte din polietilenă, Indicativ
I6/1/PE/2008;

TAS 8558/70 – Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Materiale de construcţii. Determinarea combustibilităţii;

TAS 1342/74 – Alimentări cu apă. Determinarea cantităţii de apa necesare;

.P.S.I. şi dotarea cu mijloace tehnice de stingere a incendiilor pentru unităţile Ministerului Petrolului, ediţia 1990;
Cap. II Organizarea şi desfăşurarea activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor şi de dotare cu mijloace
tehnice de stingere în unităţi;
Cap. IX Mijloace de protecţie şi stingere a incendiilor;
În afara normelor şi prescripţiilor de mai sus, în funcţie de specificul zonei în care se desfăşoară lucrarea şi a utilajelor folosite,
executantul va întreprinde toate măsurile considerate necesare pentru preîntâmpinarea oricărui incendiu posibil pe toată durata
desfăşurării activităţii de montaj.
FIŞÃ TEHNOLOGICĂ PRIVIND CONDIŢIILE TEHNICE ŞI MODUL DE EFECTUARE
A VERIFICĂRILOR LA CONDUCTELE ŞI BRANŞAMENTELE DE GAZ METAN

Verificările de rezistenţă şi etanşeitate a sistemelor de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare se efectuează de către executant
pe parcursul realizării lucrărilor.
Probele de rezistenţă şi de etanşeitate a sistemelor de distribuţie şi a instalaţiilor de utilizare se efectuează de către
executant în prezenţa delegatului operatorului licenţiat de distribuţie la terminarea lucrărilor în vederea recepţiei
Înainte de punerea în funcţiune a conductelor de gaz metan îngropate în pământ, se vor supune la verificări de recepţie
constând din următoarele:
- de rezistenţă
- de etanşeitate
În vederea pregătirii pentru verificările de recepţie, executantul va curăţa conductele de impurităţi prin suflare cu aer.
Verificarea se face pe tronsoane de până la 500m. Presiunea de verificare de rezistenţă este de 4 bari, iar ceea de probă de
etanşeitate de 2 bari. Aceasta se consideră corespunzătoare dacă presiunea se menţine constantă timp de minim 4 ore.
Pentru conductele care se pozează îngropat, verificările se vor face deasupra şanţului iar îmbinările se vor verifica una câte
una cu un produs spumant (apă şi săpun). Toate verificările se vor începe după egalizarea temperaturii aerului din conductă cu a
aerului din mediul înconjurător. Toate verificările se vor efectua cu aer.
Pentru branşamentul subteran, care va funcţiona în regim de presiune redusă, se vor efectua:
- proba de rezistenţă la presiunea de 4 bari, timp de realizare a probei 24 ore, timpul necesar pentru egalizarea temperaturii 0,75
ore.
- proba de etanşeitate la presiunea de 2 bari, timp de realizare a probei 1 oră, iar timpul necesar pentru egalizarea temperaturii
0,75 ore.
La efectuarea probelor de rezistenţă şi etanşeitate aparatele de bază pentru măsurarea presiuniişi a temperaturii vor fi de
tipul cu înregistrare continuă cu verificarea metrologică în termen de valabilitate şi se montează de către personal autorizat (atestat) de
către BRML. Clasa de exactitate a acestor aparate de măsură trebuie să fie de minimum 1,5. Pe lângă aparatele de bază se montează
în paralel aparate de control indicatoare de presiune şi de temperaturăavând aceiaşi clasă de exactitate cu cea a aparatelor de bază.
Înregistrarea parametrilor de presiune şi temperatură, fie pe diagramă, fie pe protocolul printat dat de echipamentul electronic constituie
dovada probelor de rezistenţă şi etanşeitate. Aceste înregistrări se datează şi se semnează de către responsabilul metrolog,
instalatorul autorizat al constructorului, beneficiar şi conţin şi următoarele date: lungimea şi diametrul tronsonului de conductă supus
probelor, datele de identificare şi verificare ale aparatelor de măsurare.
Condiţiile de încercare şi rezultatele obţinute se vor consemna într-un proces-verbal de recepţie.
Toate determinările în cadrul încercărilor se vor face cu aceleaşi aparate de măsura şi în aceleaşi puncte la începutul şi
sfârşitul determinărilor.
Pentru încercările a căror durată este mai mare de 24 ore, citirile se vor face la aceeaşi oră, dimineaţa, vara, înainte de
răsăritul soarelui. În orice caz soarele nu trebuie să bată pe conductă iar temperatura să nu varieze sensibil, în ultimele două ore care
preced citirile. Pe toată perioada creşterii presiuni, manometrul va fi ţinut sub observaţie. La apariţia unor defecte încercările se vor
întrerupe iar conductele se vor goli. După remedierea defectelor încercările se vor relua. Este interzisă remedierea defectelor în timp ce
conductele se găsesc sub presiune.
Încercările de rezistenţă din posturile de reglare, se vor face cu regulatoarele izolate la aceeaşi presiune ca şi conducta.
Îmbinările între tronsoanele de conductă sau posturi de reglare care nu au putut fi verificate la presiunea cu aer, se vor verifica la
etanşeitate la presiunea gazului din conductă. După terminarea încercărilor evacuarea aerului se va face pe la capătul opus celui de
umplere.
Procesele verbale încheiate în urma verificărilor precum şi diagramele vor face parte integrantă din cartea construcţiilor,
prezentată de constructor la recepţia lucrării.
La punerea în funcţiune se vor verifica următoarele:
- refularea aerului şi verificarea lipsei aer-gaz;
- verificarea etanşeităţii îmbinărilor cu gaz la legăturile verificate la recepţie;
- proba de funcţionare a regulatorului de presiune şi a supapei de siguranţă îngropată în regulator şi verificarea elementelor
aferente nişelor.

PROIECTANT EXECUTANT
 2.5. FISA TEHNICA DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

Toate lucrarile de executie si exploatare a sistemelor de distributie gaze naturale se vor executa cu respectarea prevederilor din:
 Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319/2006
 HG nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a LSSM nr. 319/2006
 HG nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile
 Ordinul MMSSF nr. 242/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind formarea specifica a coordonatorilor in materie de
securitate si sanatate in munca
 Hotararea 601/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
 HG nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca
 HG nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca
 HG nr. 1146 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor de munca
 HG nr. 1876/22.1.2005 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile
generate de vibratii
 HG nr. 493/12.04.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile
provocate de zgomot
 HG nr. 1048/09.08.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a
echipamentelor individuale de protectie la locul de munca
 HG nr. 1051/2006 privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru manipularea manuala a maselor care prezintă
riscuri pentru lucrători, in special de afecţiuni dorsolombare
 HG nr. 1218/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate si sănătate in munca pentru asigurarea protecţiei
lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenta agenţilor chimici
 HG 300/2006 privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru şantierele temporare sau mobile
 Instrucţiuni de Protecţia Muncii Specifice Activitatii de Distributie a Gazelor Naturale
 Instrucţiuni-cadru de securitate şi sănătate în muncă pentru lucrul în spaţii închise - INCDPM Bucureşti
 Instrucţiuni-cadru de securitate şi sănătate în muncă pentru activitatea de manipulare, transport şi depozitarea manuală a
maselor - INCDPM Bucureşti
 Instrucţiuni cadru de securitate şi sănătate în muncă pentru fabricarea, transportul şi utilizarea acetilenei - INCDPM Bucureşti
 Instrucţiuni-cadru de securitate şi sănătate în muncă pentru fabricarea, stocarea, transportul şi utilizarea oxigenului şi
azotului - INCDPM Bucureşti
 Instrucţiuni-cadru de securitate şi sănătate în muncă pentru activitati desfăşurate in cadrul şantierelor de constructii civile si
industriale - INCDPM Bucureşti
 HG nr. 115/2004 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie şi a condiţiilor
pentru introducerea lor pe piaţă
 HG nr. 119/2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale
 HG nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor
 Norme tehnice pentru proiectarea, executarea si exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale/2008
În toate etapele de proiectare, executare si exploatare a sistemului de alimentare cu gaze naturale se respecta prevederile legale
referitoare la prevenirea accidentelor de munca si îmbolnăvirilor profesionale, precum si cele legate de protecţia consumatorilor.
La executarea lucrarilor se va folosi numai personal instruit si, in cazul coordonatorilor de activitati, autorizat, cu instruire profesionala
corespunzatoare, cu aptitudini, experienta si capacitate fizica si neuropsihica normala.
În documentatiile tehnice de executie a lucrarilor se includ recomandari cu privire la prevederile actelor normative care permit
executarea si exploatarea sistemului de distributie în conditii de deplina securitate si sanatate, pe de o parte pentru personalul de
executie, iar pe de alta parte pentru personalul de exploatare.
Conducatorii locurilor de munca/coordonatorii de activitati trebuie sa realizeze urmatoarele:
a) instruirea personalului la fazele si intervalele stabilite prin legislatia în vigoare, precum pentru lucrari periculoase in functie de
complexitatea activitatilor efectuate, întocmirea si semnarea cu personalul instruit a documentelor doveditoare;
b) dotarea cu echipament individual de protectie si de lucru corespunzator sarcinilor de munca si riscurilor profesionale la care pot fi
expusi lucratorii;
c) acordarea, dupa caz, a alimentatiei de protectie si a materialelor igienico-sanitare pentru prevenirea îmbolnavirilor profesionale;
d) verificarea starii utilajelor, agregatelor, aparatelor si sculelor cu care se lucreaza si înlaturarea sau repararea celor care prezinta
defectiuni;
e) luarea de masuri organizatorice de securitate si sanatate in munca, specifice lucrarilor de gaze naturale, ca: formarea si componenta
echipelor de lucru, anuntarea consumatorilor afectati de lucrarile în sistemele de alimentare cu gaze naturale la închiderea si
deschiderea gazelor, lucrul pe conducte sub presiune, manipularea recipientelor sub presiune;
Personalul de executie are urmatoarele obligatii:
a) sa participe la toate instructajele în conformitate cu legislatia în vigoare;
b) sa poarte echipamentul de lucru si de protectie la locul de munca si sa il întretina în stare de curatenie;
c) sa nu utilizeze scule, aparate si echipamente defecte;
d) sa aplice în activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunostinta în cadrul instruirilor, precum si orice alte masuri necesare
pentru evitarea accidentelor;
Principalele masuri obligatorii la executarea lucrarilor/ interventia pentru remedierea defectelor / reparatii curente si / sau capitale în
sistemul de alimentare cu gaze naturale sunt:
a) transportul tevilor spre santiere sau domiciliul consumatorului se va face numai cu mijloace de transport apte pentru aceasta
operatiune;
b) încarcarea si descarcarea tevilor se face cu utilaje de ridicat ori pe planuri inclinate sau manual prin purtare directa, astfel încât sa se
evite pericolul de lovire, ranire sau electrocutare a persoanelor care efectueaza operatiile respective;
e) în timpul transportului sau manipularii buteliilor de oxigen sau de acetilena se iau toate masurile pentru împiedicarea caderii sau
lovirii acestora, fiind interzisa deplasarea prin rostogolire a acestora;
f) buteliile sunt purtate de doi lucratori sau deplasate pe carucioare speciale;
g) nu este permisa asezarea buteliilor de oxigen si acetilena în bataia razelor de soare sau în locuri cu temperaturi ridicate;
h) manipularea buteliilor cu oxigen se face numai de lucratori care au mâinile, hainele si instrumentele de lucru curate, lipsite de urme
de materii grase;
i) la executia lucrarilor de sapatura se va acorda atentie deosebita pentru evitarea deteriorarii retelelor altor tipuri de utilitati (energie
electrica, apa si canalizare, telefonie etc.).
În timpul lucrului, lucratorii utilizeaza echipament de protectie adecvat pentru a evita contactul cu substantele utilizate pentru curatirea
conductelor si fitingurilor.
Manevrele necesare exploatarii în conditii de siguranta a instalatiilor de gaze naturale se efectueaza numai de personalul instruit în
acest scop.
Prelucrarea materialelor din polietilena se executa numai în spatii aerisite, pentru eliminarea noxelor rezultate la efectuarea sudurilor.
In toate situatiile care necesita interventii la conductele din polietilena în functiune, se iau masuri de protectie a personalului operator
împotriva accidentelor cauzate de aparitia sarcinilor electrostatice.
Dupa deschiderea santului, înainte de accesul la conductele defecte, se iau masuri de legare la pamânt a conductei si a tuturor sculelor
si aparatelor de sudare si masuri de echipare a personalului operator cu echipament specific.
Legarea la pamânt a conductelor din PE se efectueaza prin înfasurarea acestora cu banda textila îmbibata în solutie de apa si sapun,
legata la tarusi metalici introdusi în pamânt în zona de desfasurare a lucrarilor de reparatii.
Pe toata durata interventiei asupra conductelor din polietilena, personalul operator utilizeaza manusi de protectie din cauciuc.
La desfasurarea activitatii si executia lucrarilor in incinta agentilor economici cu norme proprii interne in domeniul securitatii si sanatatii
in munca, se va tine cont de continutul si specificul acestor reglementari.
Pentru lucrarile in santiere temporare sau mobile, se va asigura elaborarea si implementarea Planului de securitate si sanatate conform
preverilor HG nr. 300/2006 si se vor respecta masurile tehnice, organizatorice igienico-sanitare si de alta natura stabilite in raport cu
factorii de risc identificati si riscurile profesionale evaluate.
Consumatorii casnici au obligatia sa foloseasca instalatiile de gaze naturale potrivit cu Instructiunile de utilizare a gazelor naturale,
primite la punerea în functiune a acestora.
2.6. FI ŞĂ TEHNICĂ PRIVIND SITUAŢIILE DE URGENŢĂ

In ceea ce priveste situatiile de urgenta, trebuie respectate prevederile urmatoarelor acte normative:
OUGR nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată de Legea nr. 15 din
28 februarie 2005
Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor
Legea nr. 481 din 08 noiembrie 2004 privind protecţia civilă, cu modificările şi completările aduse de Legea nr. 212 din 24 mai
2006
Ordinul MAI nr. 163 din 28 februarie 2007 de aprobare a Normelor Generale de Apărare Împotriva Incendiilor
HGR nr. 537 din 06 iunie 2007 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire şi stingere a incendiilor
OMAI nr. 712 din 23 iunie 2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de
urgenţă (în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor şi în domeniul protecţiei civile), modificat şi completat prin OMAI nr. 786 din
02 septembrie 2005
HGR nr. 762 din 16 iulie 2008 pentru aprobarea Strategiei naţionale de prevenire a situaţiilor de urgenţă
HGR nr. 1.739 din 6 decembrie 2006 pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care se supun avizării şi/sau
autorizării privind securitatea la incendiu
OMAI nr. 80 din 06 mai 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi autorizare privind securitatea la incendiu şi
protecţia civilă
OMI nr. 108 din 01 august 2001 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de
încărcări electrostatice - D.G.P.S.I.-004
OMAI nr. 130 din 25 ianuarie 2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu
OMIRA nr. 210 din 21 ami 2007 pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu
OMIRA nr. 607 din 09 septembrie 2008 privind aprobarea Metodologiei de certificare a conformităţii în vederea introducerii pe
piaţă a mijloacelor tehnice pentru apărarea împotriva incendiilor
HGR nr. 622 din 21 aprilie 2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, republicată
HGR nr. 766 din 21 noiembrie 1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii
Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului Indicativ: I 20-2000
Legea nr. 50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată
OMLPAT 27/N/1999 Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor - Indicativ P118-99
 OBLIGAŢIILE PROIECTANŢILOR DE CONSTRUCŢII ŞI AMENAJĂRI,
DE ECHIPAMENTE, UTILAJE ŞI INSTALAŢII ÎN DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

A. Conform Legii nr. 307/12.07.2006 privind apărarea împotriva incendiilor, actualizată cu modificările şi completările aduse de
Rectificarea nr. 307/12.07.2006.
ART. 23 Proiectanţii de construcţii şi amenajări, de echipamente, utilaje şi instalaţii sunt obligaţi:
a) să elaboreze scenarii de securitate la incendiu pentru categoriile de construcţii, instalaţii şi amenajări stabilite pe baza criteriilor
emise de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi să evalueze riscurile de incendiu, pe baza metodologiei emise de
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I;
b) să cuprindă în documentaţiile pe care le întocmesc măsurile de apărare împotriva incendiilor, specifice naturii riscurilor pe care le
conţin obiectele proiectate;
c) să prevadă în documentaţiile tehnice de proiectare, potrivit reglementărilor specifice, mijloacele tehnice pentru apărarea împotriva
incendiilor şi echipamentele de protecţie specifice;
d) să includă în proiecte şi să predea beneficiarilor schemele şi instrucţiunile de funcţionare a mijloacelor de apărare împotriva
incendiilor pe care le-au prevăzut în documentaţii, precum şi regulile necesare de verificare şi întreţinere în exploatare a acestora,
întocmite de producători;
e) să asigure asistenta tehnică necesară realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor, cuprinse în documentaţii, până la
punerea în funcţiune.
ART. 25 Proiectanţilor le sunt aplicabile, după caz, şi dispoziţiile prevăzute la art. 19-22.

B. Conform Legii nr. 481/08.11.2004 privind protecţia civilă, actualizată cu modificările şi completările aduse de Legea nr.
212/24.05.2006
ART. 30
(1) Proiectanţii de investiţii au următoarele obligaţii:
a) să prevadă în documentaţiile tehnice ale investiţiilor măsurile specifice, echipamentele şi dotările necesare, conform normativelor
în vigoare,;
b) să obţină toate avizele, autorizaţiile şi acordurile privind protecţia civilă, conform legii, şi să urmărească realizarea măsurilor
stabilite în cuprinsul acestora;
c) să evalueze riscul seismic al zonei în care se execută lucrările şi să întocmească proiectul construcţiei sau instalaţiei conform
gradului de risc seismic evaluat.
(2) În toate fazele de proiectare, construcţiile şi amenajările, echipamentele, utilajele şi instalaţiile tehnologice pentru autorizare
în domeniul protecţiei civile se supun unei examinări sistematice şi calificate pentru identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor, în
condiţiile prevăzute de reglementările specifice.
(3) Obligaţia executării activităţilor prevăzute la alin. (2) revine persoanelor care concura la proiectarea construcţiilor,
echipamentelor sau instalaţiilor tehnologice, potrivit obligaţiilor şi răspunderilor prevăzute de lege.
(4) Metodologia privind identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor se elaborează de Inspectoratul General pentru Situaţii de
Urgenţă, se aprobă prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(5) Pentru actele eliberate potrivit legii se percep tarife stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

OBLIGAŢIILE EXECUTANŢILOR LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII ŞI DE MONTAJ

DE ECHIPAMENTE ŞI INSTALAŢII ÎN DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

A. Conform Legii nr. 307/12.07.2006 privind apărarea împotriva incendiilor, actualizată cu modificările şi completările aduse de
Rectificarea nr. 307/12.07.2006
ART. 24 Executanţii lucrărilor de construcţii şi de montaj de echipamente şi instalaţii sunt obligaţi:
a) să realizeze integral şi la timp măsurile de apărare împotriva incendiilor, cuprinse în proiecte, cu respectarea prevederilor legale
aplicabile acestora;
b) să asigure luarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul executării lucrărilor, precum şi la organizările de şantier;
c) să asigure funcţionarea mijloacelor de apărare împotriva incendiilor prevăzute în documentaţiile de execuţie la parametrii
proiectaţi, înainte de punerea în funcţiune.
ART. 25 Executanţilor le sunt aplicabile, după caz, şi dispoziţiile prevăzute la art. 19-22.
ART. 19 Administratorul sau conducătorul instituţiei, după caz, are următoarele obligaţii principale:
a) sa stabilească, prin dispoziţii scrise, responsabilităţile şi modul de organizare pentru apărarea împotriva incendiilor în unitatea sa,
sa le actualizeze ori de câte ori apar modificări şi sa le aducă la cunoştinţa salariaţilor, utilizatorilor şi oricăror persoane interesate;
b) sa asigure identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu din unitatea sa şi sa asigure corelarea măsurilor de apărare împotriva
incendiilor cu natura şi nivelul riscurilor;
c) sa solicite şi sa obţină avizele şi autorizaţiile de securitate la incendiu, prevăzute de lege, şi sa asigure respectarea condiţiilor care
au stat la baza eliberării acestora; în cazul anulării avizelor ori a autorizaţiilor, sa dispună imediat sistarea lucrărilor de construcţii sau
oprirea funcţionarii ori utilizării construcţiilor sau amenajărilor respective;
d) sa permită, în condiţiile legii, executarea controalelor şi a inspecţiilor de prevenire împotriva incendiilor, sa prezinte documentele şi
informaţiile solicitate şi sa nu îngreuneze sau sa obstrucţioneze în niciun fel efectuarea acestora;
e) sa permită alimentarea cu apa a autospecialelor de intervenţie în situaţii de urgenta;
f) sa întocmească, sa actualizeze permanent şi sa transmită inspectoratului lista cu substanţele periculoase, clasificate potrivit legii,
utilizate în activitatea sa sub orice forma, cu menţiuni privind: proprietăţile fizico-chimice, codurile de identificare, riscurile pe care le
prezintă pentru sănătate şi mediu, mijloacele de protecţie recomandate, metodele de intervenţie şi prim ajutor, substanţele pentru
stingere, neutralizare sau decontaminare;
g) sa elaboreze instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor şi sa stabilească atribuţiile ce revin salariaţilor la locurile de munca;
h) sa verifice dacă salariaţii cunosc şi respecta instrucţiunile necesare privind măsurile de apărare împotriva incendiilor şi sa verifice
respectarea acestor măsuri semnalate corespunzător prin indicatoare de avertizare de către persoanele din exterior care au acces în
unitatea sa;
i) sa asigure constituirea, conform art. 12 alin. (2), cu avizul inspectoratului, a serviciului de urgenta privat, precum şi funcţionarea
acestuia conform reglementărilor în vigoare ori sa încheie contract cu un alt serviciu de urgenta voluntar sau privat, capabil sa intervină
operativ şi eficace pentru stingerea incendiilor;
j) sa asigure întocmirea şi actualizarea planurilor de intervenţie şi condiţiile pentru aplicarea acestora în orice moment;
k) sa permită, la solicitare, accesul forţelor inspectoratului în unitatea sa în scop de recunoaştere, instruire sau de antrenament şi sa
participe la exerciţiile şi aplicaţiile tactice de intervenţie organizate de acesta;
l) sa asigure utilizarea, verificarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de apărare împotriva incendiilor cu personal atestat, conform
instrucţiunilor furnizate de proiectant;
m) sa asigure pregătirea şi antrenarea serviciului de urgenta privat pentru intervenţie;
n) sa asigure şi sa pună în mod gratuit la dispoziţie forţelor chemate în ajutor mijloacele tehnice pentru apărare împotriva incendiilor
şi echipamentele de protecţie specifice riscurilor care decurg din existenta şi funcţionarea unităţii sale, precum şi antidotul şi
medicamentele pentru acordarea primului ajutor;
o) sa stabilească şi sa transmită către transportatorii, distribuitorii şi utilizatorii produselor sale regulile şi măsurile de apărare
împotriva incendiilor, specifice acestora, corelate cu riscurile la utilizarea, manipularea, transportul şi depozitarea produselor respective;
p) sa informeze de îndată, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea şi stingerea cu forte şi mijloace proprii a oricărui incendiu,
iar în termen de 3 zile lucrătoare sa completeze şi sa trimită acestuia raportul de intervenţie;
q) sa utilizeze în unitatea sa numai mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, certificate conform legii;
r) sa îndeplinească orice alte atribuţii prevăzute de lege privind apărarea împotriva incendiilor.
ART. 20 Persoanele fizice, asociaţiile familiale sau persoanele juridice care deţin părţi din acelaşi imobil trebuie sa colaboreze
pentru îndeplinirea obligaţiilor ce le revin din prezenta lege, în vederea asigurării măsurilor de apărare împotriva incendiilor pentru
întregul imobil.
ART. 21 Utilizatorul are următoarele obligaţii principale:
a) sa cunoască şi sa respecte măsurile de apărare împotriva incendiilor, stabilite de administrator, conducătorul instituţiei, proprietar,
producător sau importator, după caz;
b) sa întreţină şi sa folosească, în scopul pentru care au fost realizate, dotările pentru apărarea împotriva incendiilor, puse la
dispoziţie de administrator, conducătorul instituţiei, proprietar, producător sau importator;
c) sa respecte normele de apărare împotriva incendiilor, specifice activităţilor pe care le organizează sau le desfăşoară;
d) sa nu efectueze modificări neautorizate şi fără acordul scris al proprietarului, al proiectantului iniţial al construcţiei, instalaţiei,
echipamentului, dispozitivului sau mijlocului de transport utilizat ori al unui expert tehnic atestat potrivit legislaţiei în vigoare;
e) sa aducă la cunoştinţa administratorului, conducătorului instituţiei sau proprietarului, după caz, orice defecţiune tehnica ori alta
situaţie care constituie pericol de incendiu.
ART. 22 Fiecare salariat are, la locul de munca, următoarele obligaţii principale:
a) sa respecte regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, aduse la cunoştinţa, sub orice forma, de administrator sau de
conducătorul instituţiei, după caz;
b) sa utilizeze substanţele periculoase, instalaţiile, utilajele, maşinile, aparatura şi echipamentele, potrivit instrucţiunilor tehnice,
precum şi celor date de administrator sau de conducătorul instituţiei, după caz;
c) sa nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor şi instalaţiilor de apărare împotriva incendiilor;
d) sa comunice, imediat după constatare, conducătorului locului de munca orice încălcare a normelor de apărare împotriva
incendiilor sau a oricărei situaţii stabilite de acesta ca fiind un pericol de incendiu, precum şi orice defecţiune sesizată la sistemele şi
instalaţiile de apărare împotriva incendiilor;
e) sa coopereze cu salariaţii desemnaţi de administrator, după caz, respectiv cu cadrul tehnic specializat, care are atribuţii în
domeniul apărării împotriva incendiilor, în vederea realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor;
f) sa acţioneze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de munca, în cazul apariţiei oricărui pericol iminent de incendiu;
g) sa furnizeze persoanelor abilitate toate datele şi informaţiile de care are cunoştinţa, referitoare la producerea incendiilor.
B. Conform Legii nr. 481/08.11.2004 privind protecţia civilă, actualizată cu modificările şi completările aduse de Legea nr.
212/24.05.2006
ART. 30
(1) Constructorii de investiţii au următoarele obligaţii:
a) să respecte măsurile specifice prevăzute în documentaţiile tehnice ale investiţiilor şi să asigure echipamentele şi dotările necesare,
conform normativelor în vigoare, pe toată durata de execuţie a investiţiilor;
b) să respecte prevederile înscrise în avizele, autorizaţiile şi acordurile privind protecţia civilă, obţinute conform legii, şi să realizeze
măsurile stabilite în cuprinsul acestora;
c) să execute construcţia sau instalaţia conform evaluării gradului de risc seismic al zonei în care se executa lucrările.
(2) În toate fazele de execuţie, construcţiile şi amenajările, echipamentele, utilajele şi instalaţiile tehnologice pentru autorizare în
domeniul protecţiei civile se supun unei examinări sistematice şi calificate pentru identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor, în
condiţiile prevăzute de reglementările specifice.
(3) Obligaţia executării activităţilor prevăzute la alin. (2) revine persoanelor care concura realizarea construcţiilor, a
echipamentelor şi a instalaţiilor tehnologice, potrivit obligaţiilor şi răspunderilor prevăzute de lege.
(4) Metodologia privind identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor se elaborează de Inspectoratul General pentru Situaţii de
Urgenţă, se aprobă prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(5) Pentru actele eliberate potrivit legii se percep tarife stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

2.7. FISA TEHNICA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

În toate etapele de proiectare, executare si exploatare a sistemului de alimentare cu gaze naturale se vor respecta prevederile legale
specifice protecţiei mediului:
● Ordin 860/26 septembrie 2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de
mediu
● Ordin 1037/2005 privind modificarea Ordinului ministrului apelor şi protectiei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de
evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu
● OUG 195/2005 privind protecţia mediului
● Ordin 2/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind avizul de amplasament
● HG 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental
● OUG 243/2000 privind protecţia atmosferei
 ● OUG 16/2001 privind
gestionarea deşeurilor
industriale reciclabile
● OUG 61/2006 pentru
modificarea şi completarea
Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 78/2000
privind regimul deşeurilor
● OUG 78/2000 privind
regimul deşeurilor
● HG 856/2002 privind
evidenta gestiunii deşeurilor
● HG 1061/2008 privind
transportul deşeurilor
periculoase şi nepericuloase
pe teritoriul României
● HG 621/2005 privind
gestionarea ambalajelor şi a
deşeurilor de ambalaje
● HG 1022/2002 privind
regimul produselor si
serviciilor care pot pune in
pericol viata, sănătatea,
securitatea muncii şi
protecţia mediului
 HG 445/2009
privind evaluarea
impactului
anumitor proiecte
publice si private
asupra mediului

Pentru lucrările de
infrastructură rutieră care
pot avea un impact asupra mediului prin natura, dimensiunea sau amplasarea lor, după consultarea autorităţilor locale, se vor efectua
studii de impact asupra mediului, conform ordinului 860/2002 anexele 1 si 2.
În evaluarea impactului asupra mediului se vor lua în considerare cel puţin următoarele:
a) lucrările din perioada execuţiei conductei;
b) amplasarea şi termenul de funcţionare a conductei;

c) eventualele pierderi de gaze naturale;

După terminarea lucrărilor terenul va fi adus la starea iniţială, atât carosabilul cât şi spaţiul verde afectat, iar deşeurile rezultate din
desfăşurarea
activităţii vor
fi colectate
selectiv şi
valorificate
sau
eliminate
conform
legislaţiei
specifice.

La utilizarea substanţelor chimice periculoase se vor respecta regulile de siguranţa, colectare a deşeurilor, de intervenţie si prim ajutor
in caz de necesitate prevăzute in Fisele Tehnice de Securitate pe care utilizatorii trebuie sa le deţină.
Pentru orice poluare accidentală a solului ce intervine ca urmare a desfăşurării activităţii, se va acţiona imediat pentru
limitarea/îndepărtarea poluării.

PROIECTANT: EXECUTANT: