Sisteme de Operare (SO)

Boris DELIMARSCHI
ASEM
08.10.2018 20:45:24
B.Delimarschi 1
 Surse recomandate
În limba română
1. Radu Mârşanu. Sisteme de operare. –Bucureşti, ASE, 2010
2. George Dodescu şi alţii. Sisteme de operare Unix şi Windows. - Bucureşti,
Editura Economică, 2009
3. Răzvan Zota. Sisteme de operare pentru rețele de calculatoare. - București,
Editura Economică, 2008
4. PC - Depanare şi modernizare / Scott Mueller .- Bucureşti : Teora, 2007
5. http://schemeelectronice.com/download/CURS-DEPANARE-PC-DMPC.pdf
6. http://www.scribd.com/doc/67389972/Curs-Versiunea-1-2-9-Romsoft
7. ...
În limba rusă
• Гордеев А.В. Операционные системы. - М.,Питер, 2011
• Дейтел Х.М. и др. Операционные системы. - М.,Бином, 2009
• Э. Таненбаум , Современные операционные системы, Питер, 2009, www.cs.vu.nl/-
ast/, http://george-sergeev.by.ru/os_lection.htm

+ sursele recomandate la lecții

+ Materiale în format digital (electronic) distribuite în fişiere
+ Multe alte B.Delimarschi 2
 Surse de informare/documentare
În limba engleză
• Abraham Silberschatz and others. Operating System Concepts (7th Edition) -
USA, BARENTS, Group LLC, 2007
• A. Nico Habermann . Introduction to Operation Systems Design. - USA,
Science Research Associates, 2005
• ...

Surse Internet
• http://www.computerhope.com/os.htm
• http://en.wikipedia.org/wiki/Operating_system
• http://www.lib.ugal.ro/cursuri/Sisteme_Operare/curs/Definitii,comp
onente,clasificari.htm
• http://labs.cs.utt.ro/labs/so/html/index.html

1. + Delimarschi B. Notiţe de curs.

B.Delimarschi 3
 Tema 1
Introducere în Sisteme de operare (SO)

1. Rolul SO in Sisteme de Calcul

2. Evolutia SO
3. Clasificarea SO moderne

4 B.Delimarschi
Calculatoare moderne

• Mainframes
• Mini-computers
• Microcomputers

5
B.Delimarschi 5
Utiizatorii sistemelor de calcul
• Utilizatori
• Programatorii de aplicatii
• Programatorii de sistem
• Proiectantii si implementatorii de SO

B.Delimarschi 6
Componentele sistemului de calcul :

1.Hardware
2.Programe pentru calculator – eng. Software
3.Mijloace si Canale de comunicare
4.Informaţia

• + Utilizatorii

B.Delimarschi 7
Tipizarea (clasificarea) soft-ului

–Operaţional
–De elaborare
–Aplicativ
?..

B.Delimarschi 8
Tipizarea software si personalul operational

B.Delimarschi 9
Definirea SO (ex. din diferite surse)
1. SO – Ansamblu de programe specializate de calculator,
predestinat formării infrastructurii integrate
(Hard+Soft+Communication), necesare pentru deservirea
aplicaţiilor informatice

2. Un sistem de operare este un program ce gestionează

resursele hard ale unui computer, oferă un suport pentru
aplicaţiile de program şi asigură interfaţa dintre
utilizatorii computerului şi resursele hard.

3. SO reprezinta ansamblul de programe care asigura

folosirea optimă a resurselor fizice si logice ale unui
sistem de calcul
?.. B.Delimarschi 10
Locul SO în aplicarea calculatorului

B.Delimarschi 11
_Principalele etape în evoluția SO
Perioada Generația și tipul SC Particularităţile SC Tipul SO
1944-~55 1-ma Capacităţi de procesare SO lipsește, programarea
Unicale foarte reduse manuala cu reconexiuni
manuale
~1955- 2-a Capacităţi de procesare SO pentru procese
~70 Mainframe slabe predeterminate

~1970- 3-a Capacităţi de procesare SO rigide, cu

~85 Interconectate medii administrale prin
(Mainframe-MiniComp-Staţii de consolă
lucru)

~1985-~98 4-a Capacităţi de procesare SO variate, adaptabile,

Reţele de Calculatoare mari şi foarte mari inteligente, cu
corporative și intercorporative administrare mixtă
(Mainframe-MiniComp-Staţii de (consolă int.grafică)
lucru-PC)
~1998- 5-a
actual Reţele WEB și SC inteligente
(Mainframe-MiniComp-Staţii de
lucru-PC-Calculatoare integrate- B.Delimarschi 12
Accesorii inteligente)
Dezvoltarea SO (în funcție de dezvoltarea Hardware)
SO s-au perfecţionat in paralel cu calculatoare.

Dupa numarul de biți procesați într-un tact

Ex. pe baza SO de la Microsoft Corporation

– Pe 8 biți – CP/M
– Pe 16-64 biți – MS-DOS,
– Pe 32-64 biți – Windows XP/7/8/10,

B.Delimarschi 13
Clasificarea SO moderne
Criteriile
• Tipul platformei de lucru
• Capacitatea fizica a microProcesorului și a
componentelor operationale
• Capacitățile/Prioritățile functionale
• Cerinte speciale
• Forma distribuției
… etc.

B.Delimarschi 14
Varietatea SO moderne (aspectul platformei)
• SO pentru calculatoare
personale/individuale (locale)
• SO pentru calculatoare specializate în rețea
(servere)
• SO pentru supercalculatoare (cu capacități
speciale)
• SO pentru platforme mobile
(smartphone/tablet/miniature)
?..

B.Delimarschi 15
Varietatea SO moderne (aspectul interactivității)
dupa gradul de interactiune cu
utilizatorul
• sisteme de operare seriale
(automate)
• sisteme de operare interactive

B.Delimarschi 16
Varietatea SO moderne (aspectul tehnologic)
• SO monotasking
• SO multitasking
• SO cu prelucrare pe loturi (batch
processing)
• SO timp real
• SO Time-sharing (cu partajarea
timpului)
etc.
B.Delimarschi 17
Sistemele de operare interactive pot fi:
• monouser;
• multiuser

B.Delimarschi 18
 T2. Arhitectura SO

1. Funcţiile de SO
2. Fazele de acțiune a SO
3. Structura SO moderne
4. Regimurile de servire
19 B.Delimarschi
Funcţiile SO
Funcţiile de bază:
1. Gestiunea proceselor (interacțiunea directă cu µProc.);
2. Gestiunea memoriei (RAM)
(Repartizarea memoriei între sarcini și procese, gestiunea
memoriei virtuale);
3. Gestiunea schimbului de date cu dispozitive periferice (Input-
Output);
4. Formarea şi gestiunea sistemului de fişiere (Gestiunea accesului la
fişiere pe suporturi de memorie);
5. Interfaţa cu utilizatorul;
6. Protecţia/Securizarea SO şi a aplicaţiilor de acţiunile nocive atât
din partea utilizatorului (intenţionate sau neintenţionate), cât şi din
partea altor programe;
7. Formarea și gestiunea API (Applicative Programming Interface);
8. Gestiunea schimbului de date în reţea (gestiunea protocoalelor de
comunicare)
B.Delimarschi 20
Maşina virtuală de procesare
Maşina virtuală de procesare

SO formează stratul de programe, cu ajutorul

căruia maşina reală să transformă în maşină
reală
Configuraţia maşinii virtuale poate fi mult
diferit de cea reală şi poate fi adaptată pentru
fiecare utilizator

B.Delimarschi 21
Fazele de acțiune a SO
1. Faza de încărcare
2. Faza de lucru (mentenanță)
3. Faza de descărcare

B.Delimarschi 22
Faza de încărcare
1. Butarea (Bootstrapping)
2. Căutarea de pe pista 0 / sectorul 0 a
programului special de încărcare, încărcarea
lui în RAM și pornirea lui
3. Incărcarea nucleului
4. Incărcarea driver-ilor
5. Setarea parametrilor prestabiliți de utilizator
şi a parametrilor de interfaţă

B.Delimarschi 23
Etapele de încărcare a SO
1. Activarea (încărcarea în RAM) a microprogramelor
din BIOS (cu adaptarea lor prin meniul BIOS)
2. Rularea succesivă a microprogramelor din
BIOS (cu realizarea POST)
3. Încărcarea în RAM și rularea programelor de
”boot-are” a SO de pe suport
4. Încărcarea în RAM și rularea ”driver-elor”
5. Încărcarea interfeței
6. Log-area utilizatorului
7. Încărcarea programelor înscrise în lista pentru
auto-încărcare
?.. B.Delimarschi 24
BIOS
BIOS – Basic Input-Output System
BIOS-ul furnizează instrucțiuni calculatorului
privind executarea anumitor acțiuni cum ar fi
boot-area și accesul la periferice și la
componentele hardware ale sistemului.
Tot BIOS-ul mai servește la identificarea și
configurarea hardware-ului din computer, cum ar
fi hard discul, unitatea optică, memoria,
procesorul etc.

B.Delimarschi 25
BIOS
BIOS-ul – memoria ROM CMOS cu
PRINCIPALELE / PRIMARE programe de
inițiere/pregătire a computerului (startate în
ordine prestabilită imediat după pornirea
computerului)

Fiecare producător de calculator formează și

înregistrează în ROM-BIOS propria colecție
de programe primare (AMI (American Megatrends) –
AMIBIOS, AMI BIOS; Award Software (acum Phoenix
Technologies) – AwardBIOS, Award BIOS); Phoenix
Technologies – Phoenix BIOS, Phoenix-Award BIOS
B.Delimarschi 26
Faza de lucru/mentenanță
1. Gestiunea proceselor
2. Gestiunea memoriei
3. Gestiunea importului-
exportului de date (en.I/O)
4. Gestiunea stocurilor de date

B.Delimarschi 27
Faza de descărcare
1. Încărcarea din BIOS a programului de
descărcare
2. Închiderea aplicațiilor active ale utilizatorului–
xxx
3. Descărcarea driver-ilor – xxx
4. Oprirea și eliminarea din memorie (RAM) a
proceselor asociate cu Nucleul SO în ordinea
creșterii priorităților – xxx
5. Opțiune Deconectarea logico-fizică a alimentării
calculatorului cu curent electric – xxx

B.Delimarschi 28
Componentele SO
SO moderne - alcătuite dintr-o mulţime
de asociate prin formarea unui mediu de
funcționare comun (integrat)
Toate modulele SO sunt grupate în 2 clase:
1.Nucleu (eng. kernel)
2.Module secundare/asociate (eng. Extra-
modules)

B.Delimarschi 29
OS components
1. Loader
2. Kernel (”core”)
3. Command processor
4. Drivers
5. Incapsulated software (internal applications)

?..

B.Delimarschi 30
Categoriile aplicative ale modulelor SO

Din punct de vedere funcţional,

programele SO se împart în două
categorii:
1. Componenta de comandă şi control
2. Componenta de servicii

B.Delimarschi 31
Mobilitatea SO
Structura SO determină mobilitatea lui
(=adaptabilitatea la o altă platformă Hardware)
=> 2 clase de SO:

1. Portabile /mobile
2. Neportabile /orientate

B.Delimarschi 32
Principalele regimuri
1. Normal
2. Protejat (Safe)
3. Parțial/orientat

33
B.Delimarschi 33
Partajarea in regimul Normal -
Modele de partajare
• Partajarea timpului
• Partajarea resurselor

Regimurile de servire:
• Privilegiat,
• Neprivilegiat

34
B.Delimarschi 34
 Materia de studiat
1. Conceptul de sistem de operare; Funcţiile
principale ale unui sistem de operare
http://www.competentedigitale.ro/it/it6.html
2. Sistem de operare /Modul protejat și modul
administrator
http://ro.saferpedia.eu/wiki/Sistem_de_operare
3. Sistem de operare /Componentele sistemului
de operare
http://euro.ubbcluj.ro/~alina/cursuri/informatica-
teorie/2-3-1.htm
35
B.Delimarschi 35
T3. Gestiunea Proceselor de/în SO

1. Funcţiile de SO
2. Fazele de acțiune a SO
3. Structura SO moderne
4. Regimurile de servire
36 B.Delimarschi
36
Surse
Operating System Concepts
http://codex.cs.yale.edu/avi/os-book/OS9/slide-dir/

Process management in os
http://www.slideshare.net/orven_neu/process-management-in-os-8374196

Operating System Processes

http://www.eecg.toronto.edu/~jacobsen/os/2007s/process.pdf

B.Delimarschi
3737
Noţiunile fundamentale
Program:

Instrucţiune:

Proces informatic (program)

B.Delimarschi 38
38
Procese

B.Delimarschi 39
39
Stările unui proces
• În timpul execuţiei, procesul îşi schimbă starea,
definită ca mulţime a activităţilor executate de
proces.
• Stările unui proces sunt:
new (crearea procesului),
Ready (procesul este gata de execuţie aşteptînd să-i fie alocat un
procesor),
Run (procesul este în execuţie),
 wait (procesul aşteaptă apariţia unui anumit eveniment, cum ar fi
terminarea unei operaţii de I/O sau primirea unui semnal),
 finish (terminarea execuţiei procesului).

B.Delimarschi 40
40
Diagrama tranziţiilor unui proces

new finish

ready run

wait

B.Delimarschi 41
41
Trecerea dintr-o stare în alta

•new -> ready;

•ready -> run;
•run -> ready;
•run -> wait;
•wait -> ready;
• run -> finish.

B.Delimarschi 42
42
Blocul de gestiune a proceselor –
vectorul de stare al procesului (eng. PCB – Process Control Block)

Fiecare proces este reprezentat în sistem prin blocul

de control al procesului, care este o zonă de
memorie, cu următoarele informaţii:
1. Identificatorul procesului
2. Starea actuală a procesului;
3. Timpul estimativ de execuţie;
4. Informaţii de I/O;
5. Memoria ocupată
6. Prioritatea sa la nivelul SO;
7. Un pointer către un alt PCB.
B.Delimarschi 43
43
Planificarea proceselor se bazează pe:
• Disponibilitatea resurselor
• Prioritatea proceselor
• Durata procesului
• Garantarea serviciilor (SO trebuie să asigure
executarea oricărui proces)
• Garantarea termenilor (SO trebuie să ruleze orice
proces într-un anumit timp)

B.Delimarschi 44
44
 Algoritmii de planificare
• Fără evacuare.

• Cu evacuare

B.Delimarschi 45
45
Strategiile fără evacuare
• Algoritmul FCFS (First Came First Served)
sau FIFO (First Input First Output).

B.Delimarschi 46
46
Ordinea execuţiei proceselor folosind
strategia FCFS

p4

p3

p2

p1

p0

0 350 475 950 1200 1275

B.Delimarschi 47
47
Algoritmul SJN (Shortest Job Next)
De fiecare dată, jobul care se execută
primul este cel care consumă cel mai
puţin timp CPU.

B.Delimarschi 48
48
Ordinea temporală a execuţiei proceselor
folosind strategia SJN

p2

p0

p3

p1

p4

0 75 200 450 800 1275

B.Delimarschi 49
49
 Algoritme bazate pe priorităţi
Sunt cele mai des folosite

Se disting două tipuri de priorităţi:

interne şi externe.
Priorităţile interne.
Priorităţile externe

B.Delimarschi 50
50
Ordinea temporală a execuţiei proceselor folosind
strategia bazată pe priorităţi

P0

p4

p2

p1

p3

0 250 375 850 925 1275

B.Delimarschi 51
51
Strategii cu evacuare
Planificarea circulară(RR-Round Robin)

P4

P3

p2

p1

p0

0 100 200 300 400 450 475 550 650 750 850 950 1050 1150 1250 1275

Planificare RR cu cuanta (intervalul) de timp de 50 de unităţi

B.Delimarschi 52
52
Procese independente
Un proces este independent dacă execuţia lui nu
afectează sau nu poate fi afectată de execuţia altor
procese din sistem.
Caracteristicile acestor procese:
– poate fi oprit sau repornit fără a genera efecte
nedorite.
– este determinist(ieşirile depind numai de starea de
intrare),
– este reproductibil(rezultatele sunt totdeauna aceleaşi,
pentru aceleaşi condiţii de intrare),
– nu partajează date cu alte procese din sistem.
B.Delimarschi 53
53
Procese cooperante
Procesul este cooperant dacă execuţia lui
poate fi afectată de execuţia altor procese
din sistem sau poate influenţa stările unor
procese

B.Delimarschi 54
54
Sincronizarea proceselor
Interacţiunea proceselor necesită o sincronizare.
1.Privind folosirea resurselor
2.Referitor la gestiunea mesajelor

Sincronizarea proceselor reprezintă un mecanism

prin care un proces activ este capabil să:
a)blocheze execuţia altui proces,
b)să se autoblocheze,
c)să activeze un alt proces.

B.Delimarschi 55
55
Resursa critică
Resursă logică partajată de către două
procese se numeşte resursă critică

Partea de program (segmentul de cod) în

care un proces accesează o resursă critică se
numeşte secţiune critică

B.Delimarschi 56
56
 Conceptul de fir de execuţie
Pe calculatoarele moderne se execută
multe aplicaţii în care, din punct de
vedere logic, sunt structurate pe
activităţi multiple, care s-ar putea
desfăşura simultan.

B.Delimarschi 57
57
Interblocarea proceselor
Resursele logice ale SC (fişiere, baze de
date, semafoare etc.) sau fizice
(imprimante, spaţiul de memorie internă,
memorii externe etc.) pot fi formate din
unul sau mai multe elemente.

B.Delimarschi 58
58
Interblocarea proceselor
Un set de procese se află în stare de
interblocare atunci când orice proces din
setul respectiv se află în aşteptarea unui
eveniment de eliberare a unei resurse
cerute, ce poate fi produs numai de către
un proces aflat în mulţimea respectivă.

B.Delimarschi 59
Detectarea interblocării.
• Reevaluarea solicitării de resurse la
intervale prestabilite de timp,
• Detectarea gradul majorat de utilizare a
CPU

B.Delimarschi 60
 Tema 4. Gestiunea memoriei de SO

1. Ierarhia memoriei în calculator. Rolul memoriei RAM

2. Gestiunea memoriei RAM; Interschimbarea;
3. Memoria virtuală.

61 B.Delimarschi
Preambula
Orice programator ar dori ca memoria să
fie:
• – Infinit de mare
• – Infinit de rapidă
• – să fie Nevolatilă

B.Delimarschi 62
PreText

Memoria internă este zona de

memorie care poate fi
accesată în mod direct de
către microprocesor.

B.Delimarschi 63
Ierarhia memoriei (Ex.- comp. personal)
Preţul nB
Registre Extra-rapidă,
unui bit extra-scumpă
volatilă
L1-10n KB /L2– 10n MB
foarte rapidă,
Memoria cash scumpă Timpul
-
volatilă de acces
nGB
rapidă, -Volumul
Memoria operativă (RAM) preţ mediu,
dimensiuni
Este gestionat de managerul memoriei (eng.MMU) medii, volatilă

Memoria secundară (suporturi pentru memorare durabilă)

100nGB - nTB
Gestionat de SO Viteza relativ redusă,
preţ mic (per B),
nevolatilă
B.Delimarschi 64
Modulul de gestiune a memoriei în SO
Memory Management Unit
(MMU) - Gestionarul memoriei -
partea sistemului de operare care
gestionează această memorie
ierarhică

B.Delimarschi 65
RAM
Memoria RAM – definitia …

• Capacitatea de stocare şi rapiditatea

memoriei RAM influenţează în mod direct
performanţele calculatorului (Toate datele
procesate in calculator trec prin memoria RAM)

B.Delimarschi 66
Funcţiile modulului de gestiune a RAM
1. Evidenţa strictă a spaţiilor libere şi ocupate în
memorie
2. Formarea corespondenţei între adresele fizice şi
logice
3. Repartizarea memoriei între procese concurente
4. Descărcarea proceselor (în întregime sau parţial)
în memoria externă / secundară
?..

B.Delimarschi 67
Adresarea în memoria operativă (RAM)
Spaţiul de adrese este redat prin 2
abordări:
–Spaţiul de adrese fizice,
–Spaţiul de adrese logice.

B.Delimarschi 68
Metode de gestiune a memoriei RAM
Există două metode de gestiune a memoriei:

1.Cele care nu implică trecerea/mutarea

datelor din memorie pe disc şi invers (fără
swapping sau fără paginare).
2.Cele care transferă/mută datele din memorie
pe disc şi invers (ce utilizează tehnici de
swapping sau cu paginare);

B.Delimarschi 69
Interschimbarea (swapping)
• Această tehnică se numeste
compactarea memoriei;
• Atunci cand prin swapping sunt
create spaţii in memorie, este posibil
ca ele sa fie unite intr-un singur
spaţiu mare;

B.Delimarschi 70
 Gestiunea memoriei fără swapping sau paginare
Multiprogramare cu partiţii fixe
Durata timpului în care un proces aşteaptă terminarea unei operaţii I/O, se poate
executa un alt proces
A. cozi separate B. o singură coadă
a) se caută primul proces din coadă (pornind din dreapta) care încape în partiţia disponibilă.
b) se caută în întreaga coadă cel mai mare proces care încape în partiţia disponibilă

B.Delimarschi 71
Probleme cu partiţiile fixe
folosite în unele SO
• Cozi separate: …;

• O singură coada: …;

B.Delimarschi 72
 Tehnica de swapping

• Iniţial doar procesul A este în memorie

• Apoi procesele B şi C sunt create sau aduse de pe disc
• În fig (d) procesul A este trecut pe disc
• Apoi întră procesul D şi iese procesul B
• La sfârşit întră din nou procesul A

Avantaj: → flexibilitate : numărul, locaţiile şi dimensiunile partiţiilor variază dinamic

→ îmbunătăţirea utilizării memoriei
Probleme: ♦ crearea de găuri în memorie → compactarea memoriei
B.Delimarschi 73
 Algoritmi pentru alocarea memoriei
Dacă segmentele ocupate şi cele libere sunt păstrate
într-o listă ordonată după adrese, atunci sunt
posibile 5 algoritmi pentru a aloca memoria
necesară unui proces nou creat sau adus de pe disc:

• Algoritmul prima potrivire (first fit) (eng.fit – potrivire):

B.Delimarschi 74
Algoritmi pentru alocarea de memorie

Algoritmul urmatoarea potrivire

(next fit):
…

B.Delimarschi 75
Algoritmi pentru alocarea memoriei
Algoritmul cea mai buna potrivire (best fit):
• …

Algoritmul celei mai proaste potriviri ( worst fit):

• …

B.Delimarschi 76
Algoritmi pentru alocarea de memorie

Algoritmul de potrivire rapida (quick fit):

• …

B.Delimarschi 77
Memoria virtuala
• Adresele ce pot fi generate de un program formează
spaţiul de adrese virtuale.
• MMU (Memory Management Unit) mapează adresele
virtuale în spaţiul adreselor fizice.

B.Delimarschi 78
Memoria virtuala
Tehnica paginării (paging):
•MMU (Memory Management Unit) mapează o
porţiune a unui program într-o zonă de
memorie
•Spaţiul adreselor virtuale este împărţit în
pagini
•Unităţile corespunzătoare din memoria fizică
sunt denumite frame-uri (cadre de pagini)
•Dimensiunea unei pagini = dimensiunea unui frame

B.Delimarschi 79
Memoria virtuala
• Relatiile dintre adresele virtuale si
adresele fizice sunt trecute intr-o
tabela de pagini
• Exista o tabela de pagini pentru
fiecare proces
• Sistemul de operare mentine tabela
de pagini
• MMU utilizeaza acest tabel de pagini

Exemplu: Presupunem că sistemul de calcul poate

genera adrese pe 16 biţi (de la 0 la 64k), dar
dispune doar de 32k de memorie.
Pagină de 4k ⇒16 pagini şi 8 frame-uri.
8 frame-uri → 8 pagini pot fi mapate în mem.
fizică
Paginile notate cu X, nu sunt mapate în mem.
fizică.
B.Delimarschi 80
 Lecţia 5
Gestiunea intrărilor-ieşirilor în SO
1. Rolul intrărilor-ieşirilor în architectura
calculatorului.
2. Gestiunea intrărilor-ieşirilor în SO.
3. Modalități de transfer al datelor în timpul I/O

81 B.Delimarschi 08.10.2018 20:45:32

Conceptul principal al interactiunii în SC

Tot, ce este în afara cuplului

Procesor+Memorie interna – este
considerat extern și necesita interactiune
de comunicare In/Ie (En. Input-Output I/O
sau informal IO)

B.Delimarschi 82
Conceptul principal al interactiunii în SC
Intrare-Ieşire (In/Ie) — Componenta
arhitecturii tipice a calculatorului, care oferă
posibilitatea interacţiunii cu mediul extern:
•cu componente ataşabile,
•cu alte computere,
•cu utilizatorul (conversia formatului de informații
între ceia înțeleasă de creierul uman și semnalele
electrice din calculator)

B.Delimarschi 83
Dispozitive I/O
Mediul exterior de interacțiune I/O
pentru o platformă computerizată î-l
reprezinta dispozitivele (periferice) de
intrare/ieşire

B.Delimarschi 84
Categorii de echipamente periferice:
1. Pentru transferul datelor între
procesor și utilizator:
2. Pentru transferul datelor între mai
multe procesoare:
3. Pentru memorarea informaţiilor:

B.Delimarschi 85
Dispozitive de intrare (input devices):
• Keyboard (Normal, Ergonomic,
Minimized)
• Mouse,
• Light pen
• Trackball
• Joystick
• Optical scanner
• Bar code reader
• Touch screen (Interactive kiosks)
• Graphics tablet
• Video capture card
• Microphone/Sound card (Voice
recognition)
• Digital camera
• Card readers
etc. B.Delimarschi 86
 Dispozitive de ieşire (output devices):
Dispozitivele periferice de ieşire
permit extragerea informaţiilor
dintr-un sistem de calcul.

• Visual Display Unit – VDU

(Type of image generation, Resolution, Colour
depth, Dot pitch, Refresh rate)
• Video Projector
• Printer
• Card Printer
• Plotter
• Sound Speakers/Boxes
• Musical Instrument Digital
Interface
etc. B.Delimarschi 87
 Ex. Dispozitive In/Ie combinate
1. Modem – …
2. Touchscreen – …

3. Placa de sunet (sound card) …

B.Delimarschi 88
Dispozitive de stocare a datelor (Storage Devices)
Dispozitivele de stocare
reprezintă memoria externă
(Secondary storage):
• ??.

B.Delimarschi 89
Funcţiile principale ale modulului de In/Ie
IOMU – Input-Output Management Unit
1. Organizarea transferului de date
2. Comunicarea componentelor externe cu
Procesorul (CPU)
3. Sincronizarea transferului de date
4. Memorarea temporară / intermediară (a datelor
5. Detecţia erorilor în procesul In/Ie
etc.

* eng. CPU –rom. UCP (Unitatea

B.Delimarschi
Centrală de Procesare)90
 Problemele
• Diversitatea dispozitivelor (gama vastă de
caracteristici proprii) – adaptare
• Diferenţa parametrilor /caracteristicilor
fluxului de semnale /date (amplituda,
structura, frecvența, viteza efectiva a
fluxului etc.) - sincronizare
• Eliminarea conflictelor generate de I/E prin
apelul simultan la aceleaşi resurse - dirijare

B.Delimarschi 91
 Elementele de interconectare

Conectarea dispozitivelor periferice la

calculator - prin porturi
• Fizice
• Logice

B.Delimarschi 92
 Clasificarea porturilor
(În funcţie de modul de transmitere a informaţilor )

- seriale – …;

- paralele – …

B.Delimarschi 93
 Gestiunea I/O
Din punct de vedere funcţional, operaţia de I/O
este realizată prin cooperarea mai multor
componente hard şi soft, şi anume:
– Controller-ul (Administratorul/managerul)
dispozitivului conectat
– Driver-ul de unitate, care declanşează operaţia.
– Tabelul de stare a unităţii.
– Administratorul (handler-ul, managerul )
întreruperilor.
etc. B.Delimarschi 94
Memoria temporară
Locația pentru memorarea temporară a
datelor:
•Memorie–tampon
•Memorie Cache ≠ cash

B.Delimarschi 95
Tehnicile de Intrare/Iesire
1. prin program …;

2. prin întreruperi …;

3. prin acces direct la memorie (DMA -

"Direct Memory Acces") …

B.Delimarschi 96
 Lecţia 6
Sisteme de fişiere în SO
1. Concepte de bază
2. Sisteme de fişiere FAT, NTFS

97 B.Delimarschi 08.10.2018 20:45:32

Concepte de bază
Informația – stocată/păstrată in
memorie internă si externă
•La nivelul unui periferic, datele sunt
stocate ca secvenţe de blocuri de
informaţie.

B.Delimarschi 98
Conceptul de fișiere
• Pentru a fi utilizate de către aplicaţii, informaţiile
sunt structurate sub formă de fişiere.
• Un fişier este o colecţie de informaţii creată de
utilizator sau de alte programe, stocate sub un
nume unic.
• Componenta SO care se ocupă de gestionarea lor
se numeşte sistemul de fişiere.

B.Delimarschi 99
Caracteristicile distincte a fișierilor
– numele fişierului;
– tipul /formatul fişierului (derivat din tipul informaţiei
conţinute);
– data creării;
– marimea /spațiul ocupat pe suport;
– Atribute și parametri de administrare (ex. Hiden, Read-
Only etc.)
– adresa logică și fizică a fişierului;
– drepturile de acces la fişier;
+uneori - versiunea
?..
B.Delimarschi 100
Ex. Atribute la un fişier
• tipul fişierului – …;
• informaţii suplimentare legate de fişier …
• informaţie pentru controlul accesului la fişier
…
• contorul numărul de accesări;
• identificatorul utilizatorului care a creat
fişierului …
etc.

B.Delimarschi 101
Nivelele ierarhice ale Sistemului de fisiere
.fişiere,
.directoare,
discurile logice

B.Delimarschi 102
Sistemului de fisiere
Def. Sistemul de fişiere - …

B.Delimarschi 103
Nivele ierarhice în Sistemul de fisiere
• Unitati/discuri logice (partitii) – C:, D:, …,F:
• ? c:, d:
• ?a:, b: - ??

• Dosare/Mape/Folder-e -…
• Fișiere

B.Delimarschi 104
Nume de fisiere

• Numele propriu /atribuit al

fisierului
• Calea spre fișier
• Numele deplin al fisierului

B.Delimarschi 105
Structura sistemului ierarhic de fișiere

B.Delimarschi 106
Descriptori de fișiere pe un disc magnetic

B.Delimarschi 107
Formate de fişiere
• Numele fişierelor conţin de obicei şi un
indice (sufix) numit extensie, de exemplu:
"desen3.ppt".
• În funcţie de scopul şi semnificaţia datelor
unui fişier, dar şi de organizarea lor internă,
fişierele se creează în unul din numeroasele
formate predefinite, determinate de mediul
/programul aplicativ de procesare.

B.Delimarschi 108
Conceptul 256.8 (in SO contemporane)

• Nume de fisier - <=256 semne UNICOD,

• Identificatorul [extensia numelui - <=8
semne]

• Semne admisibile: Litere din diferite

alfabete, cifre, semne speciale - ([])!&%-.,

• Semne interzise: / ? * \
B.Delimarschi 109
Operaţiunile de bază asupra fişierelor
• create –;
• open –;
• delete –;
• read –;
• write –;
• append –
+ alte operații

B.Delimarschi 110
08.10.2018 20:45:33 110
Ex. Operaţiunile adiționale asupra fişierelor

close – …;

• seek – …;

• rename – …;

Accesarea fişierelor urmează secvenţa de

operaţii
open –> read or read/write –> close.
B.Delimarschi 111
Conceptul de director (Catalog/Folder/Mapă)
Directorul - …

Este tratat de SO ca un fișier special

Informaţiile distincte (pe ex. fișierelor):

– nume propriu;
– lista fișierelor conținute cu locația pentru fiecare;
– Atributele și drepturile de acces;
– data creării;

?..

B.Delimarschi 112
Conceptul de director
Oferă componentelor asociate (incluse):
• Gruparea logică
• Operații de manipulare:
Căutare,
Listare/navigare,
Creare/ștergere [salvarea/înregistrarea],
Schimbarea parametrilor (nume, atribute etc.)
• Securizarea/ restaurarea,
• Programarea acțunilor în timp

B.Delimarschi 113
Acțiunile de bază asupra directorului
• create –;
• open –;
• delete –;
• close –;
• rename –;
• link –;
• unlink –.

etc. B.Delimarschi 114

Conceptul înregistrării datelor pe piste/sectoare
• Pe discurile magnetice în timpul Formatării sunt
obținute Pistele și Sectoarele ca element de
adresare la fișiere

• Pe discurile magnetice densitatea înregistrării

datelor este mai redusă pe pista 0, și mai mare – pe
pista apropiată de centrul/axa de rotație

• Info p-u Sistemul de fisiere [MBR, FAT, etc.] se

inregistrează în pista 0

• SO trebuie inregistrat în discul magnetic pe piste

cît mai indepartate de centrul/axa de rotație
B.Delimarschi 115
Conceptul de Cluster
• Unitate minima de adresare/inregistrare a fisierelor,
• Spatiul disponibil - 512B – 64KB (poate fi setat)
• Fisierului i-se aloca un numar INTREG de cluster-e
(rotungirea cu surplus)
• In cazul numarului mare de fisiere mici – spatiul
alocat NU se consuma econom

• Ce marime de cluster o puteti recomanda de la bun

inceput ??

B.Delimarschi 116
Tipurile de fişiere
• fişiere informaționale ;
• fişiere sistem ;
• fişiere binare;
• fișiere cod,
?..
După menire:
1. Programe
2. Însoţitoare
3. Informaţionale
B.Delimarschi 117
Sistem de fisiere
Un sistem de fişiere reprezintă modul de
organizare şi stocare a informaţiilor pe un
suport de memorie externă (HD, DVD, CD,
Memory Stick etc.), în vederea accesării şi
prelucrării lor de către un sistem de operare.

B.Delimarschi 118
Sisteme de fisiere
Fiecare sistem de operare are un mod propriu
de organizare si exploatare a informatiei stocate pe
suporturile de memorie externă.
• FAT16, VFAT, FAT32;
• NTFS ;
• Ext2fs, ext3fs, xfs, reiserfs – pentru Linux;
• HPSF – pentru OS2
• HSF - pentru MacOS
? Alte

B.Delimarschi 119
Exemple de sisteme de fişiere pentru discuri
Linux/Unix Microsoft DOS
• AdvFS (HP Tru64 UNIX) Cluster cu Journaling  FAT şi FAT12 (File Allocation Table, pentru
• CFS Crypto File System dischete)
• CramFS Compressed ROM filesystem
• EAFS Extended Acer File System – pentru SCO Unix  FAT16 (pentru discuri dure)
• EFS (Extent File System, precursorul lui XFS)
• EncFS Encrypted Filesystem  FAT32 (pentru discuri
•
•
ext2 (second extended file system)
ext3 (ext2 cu Journaling)
capacitive, începând de la DOS
• ext4 (urmaşul lui ext3) Version 7.x)
• FFS Berkeley Fast File System Microsoft OS/2
• FhGFS Fraunhofer (Parallel) File System
 FAT
• GFS (Global File System)
• GNOME Storage (asociativ)  HPFS ("High performance file system")
• GPFS General Parallel File System Microsoft Windows 9x-Series (începând cu Windows 95b):
• HTFS High throughput file system – pentru SCO OpenServer  toate sistemele de fişiere de la MS-DOS
• JFFS2 (Journaling Flash File System, Version 2)
 VFAT (Virtual FAT)
• JFS (Journaled File System de la IBM)
•
•
LUFS Linux Userland Filesystem
minix  NTFS (cu Journaling)
• NFS Network File System (pentru Sun Solaris)  WinFS
• NILFS  exFAT (Extended File Allocation Table) - pentru Windows CE6 şi
• OCFS2 Oracle Cluster File System for Linux Version2 Vista SP1
• ReiserFS (Journaling File System al lui Hans Reiser) Apple/Macintosh
• Reiser4
 Apple DOS
• SquashFS
• s5fs  Apple SOS
• UFS (UNIX File System pentru Solaris şi BSD)  Apple ProDOS
• etc  Hierarchical File System (HFS)
 HFS+
 HFSX
 Macintosh File System (MFS)

Exemple de sisteme de fişiere pentru CD-ROM

 CD-FAT
 Mac-CD
B.Delimarschi 120
 În SO MS-Windows, pentru a afla ce sistem de fişiere este folosit de
o anumită unitatea de disc se consultă lista proprietăţilor.
Ex. Din fereastra My Computer, de pe unitatea vizată se activează meniul
rapid (buton dreapta mouse) şi se selectează opţiunea Properties.
În cadrul/fila de pagină General este afişat tipul sistemul de fişiere folosit

Unitatea A: Unitatea C: Unitatea D:

(unitate floppy disc) (unitate hard disc) (unitate virtuală hard disc)

B.Delimarschi 121
Sistemul de fişiere include:

1. Totalitatea fişierelor pe suport,

2. Colecţii de date speciale,

3. Suita programelor speciale din SO,

 - File manager

B.Delimarschi 122
 FAT foloseşte MBR (Master Boot Record) pentru a stoca informaţiile necesare
încărcării sistemului de operare (procesul de bootare). De obicei, MBR-ul este localizat
pe primul sector al hard discului.
În timp, acest sistem de fişiere a cunoscut mai multe variante: FAT12, FAT 16, VFAT
şi FAT32.

Caracteristici FAT16 FAT32 NTFS

Nr. maxim de fişiere Aproximativ Aproape Aproape nelimitat
65000 nelimitat

Mărimea maximă a unui fişier 2 GB 4 GB Limitată de mărimea

partiţiei

Numărul maxim de clustere 65535 268435456 Aproape nelimitat

Lungimea maximă a numelui de fişier 8 255 255

• FAT12 a fost folosit în cazul dischetelor, capacitatea suportată fiind de până la 32 MB.
• FAT16, cu o capacitate de până la 4 GB, este folosit de sistemele de operare MS-DOS şi
Windows 3.x.
• VFAT a fost introdus o dată cu versiunea Windows 3.11, principala îmbunătăţire adusă
fiind suportul pentru fişiere lungi (nume de până la 255 de caractere).
• FAT 32 a fost standardizat în 1996, prin lansarea sistemului Windows 95.
B.Delimarschi 123
NTFS (New Technology File System)
NTFS este un sistem de fişiere dezvoltat
pentru noile tehnologii informaţionale.
NTFS este specific sistemelor de operare
MS-Windows (NT, 2000, XP, 2003, 7, 8, 10)
şi este alcătuit din două părţi:
• prima zonă, denumită MFT (Master File
Table),
• a doua zonă stochează fişierele sistemului
de operare, ale utilizatorilor şi alte
aplicaţii.
B.Delimarschi 124
Sisteme de fișiere FAT vs. NTFS

B.Delimarschi 125
Sisteme de fișiere pentru SO Linux
ext2 şi ext3 sunt sisteme de fişiere pentru
Linux.
 ext2 ….
 ext3 …

•ReiserFS …
•JFS ...
•HPFS ...

B.Delimarschi 126
B.Delimarschi 127
cazul directoarelor,
drepturile de acces :
permisiunea de citire
permisiunea de execuţie.

access control list – ACL,

access control entries – ACE.

B.Delimarschi 128
 Lecţia 7
Interfata si particularitatile a diferitor SO
concurente
1. Drepturile de proprietate și licențierea
2. Principalele proprietați ale SO moderne
3. Interfața Calculator-Utilizator (Soft-ul Aplicativ)
4. Particularitățile diferitor SO (MS-Windows, UNIX, Linux, SO WEB-
orientate,, Alte SO)

129 B.Delimarschi
Clasificarea SO după accesibilitatea codului-sursă

• Proprietary – …)
• Proprietary –…)
• Non-proprietary–…)

Free ≠ Open Source

B.Delimarschi 130
Caracteristica generala a SO moderne
• Multitasking
• Stabilitatea/Fiabilitatea
• Securitatea
• Comoditatea p-u utilizator (Interfata !!)
• CL -> WIMP -> SILK
WIMP

B.Delimarschi 131
Ex. Mostly used OS

B.Delimarschi 132
Varietatea MS-Windows pentru PC și servere
Învechite
• Windows 3.0, 3.1, 3.11, 95, 2000, XP, NT
• Windows Server 2003
• Windows Vista (2006)

În utilizare
• Windows 7 (2009)
• Windows 8 / 8.1 (2012 / 2013)
• Windows 10 (2015)

• Windows Home Server (2007)

• Windows Server 2008
• Windows Small Business Server (2008)
• Windows Server 2008 R2
• Windows Server 2012B.Delimarschi 133
 MS-Windows
Microsoft Windows — familia SO proprietare a
companiei Microsoft, cu utilizatorul.

Screenshot of WindowsB.Delimarschi
10, în faza de Start 134
MS-Windows

Screenshot of WindowsB.Delimarschi
7, în faza de Start 135
 MS-Windows
Microsoft Windows — familia SO proprietare a
companiei Microsoft, cu utilizatorul.

Screenshot of WindowsB.Delimarschi
8.1, în faza de Start 136
 MS-Windows

Screenshot of Windows Server 2012, în faza de Start

B.Delimarschi 137
 MS-Windows

Screenshot of Windows Embedded

B.Delimarschi 8, în faza de Start 138
 MS-Windows

Specialized version of Windows for Xbox One game

console B.Delimarschi 139
Evolutia istorica a Microsoft Windows

B.Delimarschi 140
subFamilia Windows Mobile
Elaborate p-u sisteme mici portabile
• Pocket computers/smartphones
• MP3 player-e, navigatoare GPS, …
–Windows CE
–Windows Mobile

B.Delimarschi 141
 subFamilia Windows Embedded
• ATM
• Echipament medical
• Photo frames
• Terminale VoIP
• Terminale de casa si de plata
• Automate muzicale (in locuri distractive)
– Windows Embedded CE,
– Windows Embedded Standard,
– Windows Embedded POSReady,
– Windows Embedded Enterprise,
– Windows Embedded NavReady,
– Windows Embedded Server.

B.Delimarschi 142
 Server Operating Systems

Windows
UNIX Linux
Server 2012

Solaris NetWare

Pages 417 - 418 B.Delimarschi 143

Microsoft

B.Delimarschi 144
UNIX
• Uniplexed Information and
Computing System (UnICS => UNIX)
• Sau Universal Interactive Executive
(UnIx)

• Single UNIX Specification (SUS) -

IEEE and The Open Group.

B.Delimarschi 145
Designul (concepte de arhitectură) al SO UNIX
Sistemele Unix sunt bazate pe trei
concepte :
• fişierul - …
• procesul - …
• drepturi de acces - …

B.Delimarschi 146
B.Delimarschi 147
 Membrii familiei UNIX azi
• BSD-UNIX = Berkeley Software Distribution
UNIX
• Free BSD
• SCO-UNIX = Santa Cruz Operation UNIX
• HP/UX = Hulett-Paccard UNIX
• SOLARIS = SUN Microsystems UNIX

B.Delimarschi 148
POSIX
• Interoperabilitate UNIX a fost solicitată de către de
stabilire a standardului POSIX. Standardul POSIX
poate fi aplicat la orice sistem de operare, deşi a
fost iniţial creat pentru diverse variante de UNIX
• ISO/IEC 9945 Portable Operating System Interface
(POSIX);
• "Portable Operating System
Interface [for Unix"] – Suita de standarde
specificate de IEEE pentru definitivarea
interfeţelor de lucru ale utilizatorului cu aplicaţiile
calculatorului (API), împreuna cu un mediu
ambiant pentru aceste programe (eng. Shell) şi
utilite speciale pentru compatibilitatea interfeţei în
diferite versiuni ale SO Unix
B.Delimarschi 149
 Componentele UNIX
•Kernelul - …
•Mediul de dezvoltare -...
•Comenzi – …
•Documentaţie– …

B.Delimarschi 150
Un exemplu de utilizare a comenzilor canonice
Unix - aici, shell-ul Bourne Again

B.Delimarschi 151
Linux
• Exemplu de software liber (Open Source).

• Nucleul Linux a fost dezvoltat iniţial pentru

Architectura PC cu microprocesorul Intel 386

• În prezent rulează pe o mare gamă de

microprocesoare şi arhitecturi

• Este folosit atât pe calculatoare PC şi

supercomputere cât şi pe sisteme încapsulate cum
ar fi telefoane mobile sau video recordere
B.Delimarschi 152
 Linus Torvalds
• Născut: 28 decembrie 1969 Helsinki, Finlanda
• Rezidenţă: Statele Unite
• Naţionalitate: finlandez
• Domeniu: inginer software
• Instituţie: Fundaţia Linux
• Alma Mater: Universitatea Helsinki
• Cunoscut pentru: Linux
• Soţie: Tove Torvalds
• Fiica: Patricia Miranda Torvalds
• Pagină web: http://www.cs.helsinki.fi/u/torvalds/

 Contact Information
•Născut in Helsinki, Finlanda, fiul jurnaliştilor Anna şi Nils Torvalds,
vorbitori de limbă suedeză, şi nepotul poetului Ole Torvalds. Numele de  Snail-mail (work):
familie Torvalds a fost adoptat de bunicul lui Linus, poetul Ole Torvalds.  Linus Torvalds
Prenumele Linus a fost inspirat părinţilor de personalitatea savantului  Transmeta Corp
american Linus Pauling, laureat al premiului Nobel pentru chimie în 1954  3940 Freedom Circle
şi cunoscut militant pentru dezarmare nucleară.  Santa Clara, CA 95054
•Leo Toerngvist, bunicul dinspre mamă, profesor de statistică la  USA
Universitatea din Helsinki a fost cel care i-a cumpărat un calculator şi l-a
 Phone (work):
încurajat să înveţe să-l programeze. Astfel se face că la 12 ani Linus deja
 +1 (408) 327 9830 x328
programa jocuri iar mai târziu a ales să studieze informatica la
Universitatea Helsinki. A absolvit cursurile aceastei universităţi în 1996,  Email:
obţinând un masterat în informatică, cu teza intitulată Linux: un sistem de
 torvalds@transmeta.com
operare portabil.
B.Delimarschi 153
Distribuţii Linux

Sistemele de operare bazate pe Linux sunt

disponibile în general sub formă de distribuţii.
Unele dintre acestea sunt orientate spre
utilizatorul casnic, altele către servere sau
către utilizatorii cu calculatoare mai vechi.

B.Delimarschi 154
 Distribuţii Linux
– Ubuntu,. Distribuţii înrudite: Kubuntu (foloseşte KDE), Xubuntu (foloseşte Xfce), Edubuntu (orientat spre educaţie).
Ubuntu este în prezent este cea mai populară distribuţie Linux.
– SuSE Linux - o distribuţie orientată atât spre servere cât şi spre staţii de lucru şi desktopuri,. Produsă de compania
germană Suse, parte a grupului Novell.
– Fedora Core - născut din proiectul RedHat, dar conţinând exclusiv software liber şi disponibil gratuit de pe Internet.
– Debian GNU/Linux, una din distribuţiile cele mai vaste de pe Internet, conţinând un număr uriaş de pachete. Creatorii
proiectului au dezvoltat managerul de pachete APT şi al pachetele DEB.
– PCLinuxOS - o distribuţie derivată din Mandriva Linux, destinată mediului desktop şi care se remarcă prin usurinţa
instalării, fiind adecvată pentru utilizatorii începători.
– Mandriva Linux (denumită anterior Mandrake Linux) - o distribuţie uşor de utilizat, orientată spre utilizatorii desktop,
creată de compania franceză Mandriva.
– Slackware Linux, este una din cele mai vechi distribuţii, având ca moto "Păstrează (lucrurile) simplu". Distribuţiei îi
lipsesc unelte de configurare uşoară, dar beneficiază de viteză mare de rulare, posibilitate a de a fi instalată pe hardware
mai vechi şi o organizare simplă a sistemului.
– Gentoo Linux, o distribuţie orientată spre performanţe maxime şi destinată utilizatorilor avansaţi. Distribuţia se remarcă
prin timpul foarte lung necesar instalării, care necesită de regulă compilarea şi optimizarea pachetelor pe sistemul pe care
se face instalarea (spre deosebire de majoritatea distribuţiilor, care instalează software precompilat). Acest lucru are ca
rezultat un spor de performanţă, dar şi o configurare mai dificilă. Gentoo beneficiază de un manager de pachete şi de
sistem foarte avansat denumit portage.
– Knoppix, o distribuţie "live" care rulează direct de pe CD sau DVD, fără a instala nimic pe hard disk, ce poate fi
utilizată, printre altele, în călătorii, demonstraţii sau pentru diagnosticări de sistem, reparări, recuperări de date etc.
– RedHat Linux - una din cele mai cunoscute distribuţii, în prezent o distribuţie comercială orientată exclusiv spre piaţa
serverelor şi spre mediul de afaceri. Este distribuţia care a dat naştere proiectului Fedora Core.
– Slax, o distribuţie "live" bazată pe Slackware, care poate rula de pe suport optic sau de pe un flash drive de 256 MB.
– NimbleX, o distribuţie "live" versatilă, produsă in Romania şi bazată pe Slackware, care rulează direct de pe CD, mediu
USB sau chiar şi din reţea. Distribuţia, deşi nu ocupă mult spaţiu, are o interfaţă grafică puternică şi atractivă şi include un
număr mare de programe pentru navigarea pe Internet, editarea de documente, redare de conţinut multimedia etc.
– TFM/GNU Linux - distribuţie de Linux Server şi Workstation 100% românească, stabilă, uşor de instalat şi care nu
necesită cunoştinţe avansate de linux. Produsă de compania TFM Group

B.Delimarschi 155
Istoria distribuţiilor Linux, de la origini (1991)

B.Delimarschi 156
Un sistem compatibil UNIX - GNU/Linux rulând
cu intefaţa grafică KDE

B.Delimarschi 157
Debian

B.Delimarschi 158
KDE v.4

B.Delimarschi 159
Xfce

B.Delimarschi 160
GNU
• GNU acronym pentru “GNU's Not Unix!” (formula recursivă i=i+1)
• For Software Free of charge
• The GNU Project, started in 1983 by Richard Stallman, had the goal of
creating a "complete Unix-compatible software system" composed entirely of free
software. Work began in 1984.
• Later, in 1985, Stallman created the Free Software Foundation and
wrote the GNU General Public License (GNU GPL) in 1989.
– By the early 1990s, many of the programs required in an operating system
(such as libraries, compilers, text editors, a Unix shell, and a windowing
system) were completed, although low-level elements such as device drivers,
daemons, and the kernel were stalled and incomplete.
– Linus Torvalds has said that if the GNU kernel had been available at the time
(1991), he would not have decided to write his own

B.Delimarschi 161
Gnome

B.Delimarschi 162
 MS-Windows vs Linux
Ponderea pe piaţă
Parametrul MS-Windows Linux

Utilizarea pe 67% 18.9%

calculatoarele
utilizatorilor
Utilizarea pe Servere 31.2% 21.3%

Utilizarea pe 1% (N=18) 78.5% (N=1208)

Super-Computere

B.Delimarschi 163
Alte SO (concurente cu Win şi UNIX/Linux)
• Free DOS
• iPhone OS
• OS X (fosta Mac OS X)
• RISC OS
• BeOS
• EOS
• COS (Chippewa Operating System)
• OS/400
• IBM i
• Unisys OS 2200 operating system
• Open AT OS

Şi multe (> 5000 !!) altele

B.Delimarschi 164
 Mac OS X
• Mac OS X
• Mac OS X v10.0 (aka "Cheetah")
• Mac OS X v10.1 (aka "Puma")
• Mac OS X v10.2 (aka "Jaguar")
• Mac OS X v10.3 (aka "Panther")
• Mac OS X v10.4 (aka "Tiger")
• Mac OS X v10.5 (aka "Leopard")
• Mac OS X v10.6 (aka "Snow Leopard")
• Mac OS X v10.5 (aka „Lion")
• Mac OS X v10.8 Cougar (Mountain Lion)

• Mac OS X Server
B.Delimarschi 165
Mac OS X Snow Leopard

B.Delimarschi 166
Mac OS X Snow Leopard

B.Delimarschi 167
Mac OS X v.10.8 Cougar

B.Delimarschi 168
B.Delimarschi 169
Mac OS X Mavericks

B.Delimarschi 170
Real-time operating systems

• Real-time operating system

(RTOS) sunt SO tip multitasking
orientate spre aplicaţii cu timp
extralimitat pentru executarea
comenzilor (real-time computing)

B.Delimarschi 171
Ex. OS for Pocket PC

Sharp Zaurus SL-5500 (Poket

PC) with docking cradle and
stylus
• OS OpenZaurus
• OPIE application service

B.Delimarschi 172
Google OS
•Goobuntu,
•Android,
•Google Chrome OS

B.Delimarschi 173
WEB OS
• G.ho.st - Global Hosted Operating SysTem
• AmoebaOS
• Cloudo
• eyeOS
• Windows4all
• DesktopTwo
• YouOS
• Browser OS
• Jooce
• Glide OS
• AstraNOS
• Lucid Desktop
• ZimdeskOS
• iCloud
• Startforce
• etc. B.Delimarschi 174
Fundamentele securităţii
Securitatea sistemelor (4 componente:
• Securitatea Hardware
• Securitatea Software (SO + aplicaţii)
• Securitatea retelelor
• Securitatea utilizatorilor autorizaţi

Problema vulnerabilităţilor posibile si metode de

prevenire a coliziunilor
B.Delimarschi 175
Obiective de securitate
Condentialitate
= protejarea (ascunderea) informatiei sau resurselor
Integritate
= încrederea în date sau resurse
Disponibilitate (Availability)
= posibilitatea de a folosi o informatie sau resursa în modul
dorit

B.Delimarschi 176
Securitatea sistemului de operare
Securizarea SO este orientată pe trei aspecte:
• Protejarea de atacurile de pe Internet
• protecţia datelor
• protecţia în cadrul reţelelor

B.Delimarschi 177
Securitatea sistemului de operare MS-Windows
Un cont de administrator este un cont utilizator care permite
efectuarea de modificări care poate afecta toţi utilizatorii.
Administratorii au posibilitatea să modifice setări de securitate, să
instaleze software şi hardware şi să acceseze toate fişierele de pe
calculator.
• De asemenea, administratorii au posibilitatea să efectueze modificări asupra
altor conturi.
• Ca şi orice cont se identifică prin nume şi parolă.
Windows Security Center
User Acounts permite administratorului următoarele operaţii:
• să creeze conturi noi
• să schimbe numele unui cont
• să creeze, să şteargă şi să schimbe o parolă
• să schimbe icoana asociată contului
• să modifice tipul contului
• să şteargă conturi B.Delimarschi 178
Access Control List

O metodă de protecţie a fişierelor (utilizată de SO

MS-Window) asociază fiecărui fişier o listă de
control al accesului (Access Control List – ACL),
care conţine mai multe intrări de control al
accesului (Access Control Entries – ACE)

B.Delimarschi 179