Sunteți pe pagina 1din 2

Autobiografie Sonia

Numele meu este Sonia Alexandrovna (Sofia) si sunt fiica lui Serebreakov Alexandr
Vladimirovici din prima casatorie. Pe mama mea o chema Vera Petrovna si era o fiinta minunata,
niciodata nu am intalnit o persoana mai calda, mai nobila si mai generoasa. Mama m-a invatat sa
incerc mereu sa vad partile bune ale oamenilor, sa fiu respectoasa, sa ajut mereu asa cum pot si
sa fiu credincioasa. Mama pentru mine nu a fost un simplu parinte ci a fost o prietena si un
exemplu pe care incerc sa il urmez. Ea s-a ocupat de toata educatia mea, tata nu a fost foarte
implicat, dar cumva pe tata l-am privit mereu din umbra cu admiratie, probabil datorita mamei
pentru ca vedeam cum il admira ea si ce incredere are in el. Mama m-a crescut cum nici nu
puteam sa sper mai frumos…niciodata nu m-a pedepsit, niciodata nu a tipat la mine, era asa
calda si buna incat incercam sa nu o supar. Am iubit-o si o iubesc in continuuare si nu exista zi in
care sa nu ma gandesc la mama. Pana acum 9 ani cand a murit am avut o copilarie fericita si
linistita si am fost un copil cuminte. Mi-a placut de cand eram mica sa merg cu mama la biserica,
iar de cand nu mai e ea am continuat sa fac asta pentru ca simt ca ma tine mai aproape de ea.
Simt ca ea a fost singura persoana pentru care eram cu adevarat importanta si care ma asculta.

Stiu ca mama l-a iubit foarte mult pe tata si asta ma facea foarte fericita, dar de cand tata
s-a recasatorit cu Elena Andreevna care este mai tanara ca el, ceva ma supara, stiu ca nu mi-a
facut niciun rau, dar nimeni nu o sa o poata inlocui pe mama si mai mult de atat nu pot sa nu ma
intreb constant daca il iubeste cu adevarat pe tata… pentru ca el este mai mare ca ea si mai este si
bolnav. Chiar daca in ultima vreme tata este greu de inteles pentru ca are diverse toane si poate
sa devina obositor, imi doresc sa fie fericit si sa simta ca este iubit. De cand s-a recasatorit nu pot
spune ca suntem foarte apropiati, sunt putin suparata pe tata pentru ca este tot mai morocanos si
parca a uitat sa se bucure de ceea ce ii place si mai ales in ultima vreme nimeni nu poate sa ii
intre in gratie, orice as face este nemultumit.

De cand nu mai e mama, unchiul a fost pentru mine ca un tata, il iubesc foarte mult si ma
intristeaza cand il vad nefericit. Eu cu unchiul am muncit foarte mult ca sa ii trimitem bani tatei
atunci cand avea nevoie si niciodata nu am fugit de munca, am facut negot cu untdelemn, cu
mazare, cu branza si am ajutat cu tot ce am putut sa ajut. De cand Serebreakov a iesit la pensie,
unchiul nu se mai intelege deloc cu tata si asta ma supara foarte tare pentru ca indiferent cat de
suparata as fi pe tata, tot il iubesc si il iubesc si pe unchiul Vanea si mi-ar placea sa lase
neintelegerile de o parte si sa nu mai apara rautati.

De cand eram mica venea pe la noi Astrov Mihail Lvovici, mai exact de vreo 11 ani. El
este doctorul nostru si este un om extraordinar. Inca de cand eram o mica copila m-am simtit
apropiata de el pentru ca simteam ceva special fata de el, parca era desprins din alta lume…cum
vorbeste de fiecare data despre ce iubeste el si importanta naturii in viata noastra si cum pune
suflet in fiecare lucru pe care il face, m-a fascinate din primul moment. Si eu iubesc natura si
sunt complet de aceeasi parere cu tot ce spune el. De ceva timp mi-am dat seama ca de 6 ani de
zile il iubesc, il iubesc sincer pentru tot ce face si il inteleg…il inteleg cand spune ca parca
munca lui nu da roade si oamenii nu iau in considerare lucrurile importante ale vietii. Mihail
Lvovici nu vine foarte des la noi, dar de fiecare data cand sta la noi, indiferent cat de putin, eu
ma bucur foarte tare. Simpla lui prezenta ma bucura si imi dau seama cat de mult il iubesc.
Uneori ma gandesc ca poate sa para ca venim din doua lumi diferite, cu experiente diferite, dar
eu simt ca il inteleg si stiu ca as putea sa ii fiu alaturi daca ar vedea si el cat de mult il iubesc.
Nici macar nu stiu cum sa exprim tot ce simt pentru el…ma simt asa copila de fiecare data cand
pleaca pentru ca stau si numar zilele pan ail revad iar. Nu stiu de ce nu reusesc sa ii spun tot ceea
ce simt pentru el, dar cred ca imi este frica sa aflu ce o sa creada el despre asta…avand in vedere
ca ma stie de cand eram mica. Intr-un fel o invidiez pe Elena, nici macar nu trebuie sa faca nimic
si toata lumea o place…ea e frumoasa si asta farmeca pe toata lumea. Poate daca as fi fost si eu
frumoasa, Mihail Lvovici ar fi vazut cum incerc de fiecare data sa fiu in preajma lui si cat de
fericita si zambitoare sunt mereu cand sunt langa el. Ma chinuie ca au trecut atatia ani si el nu
observa nimic, mi-as dori din tot sufletul sa ma iubeasca si el si sa stiu ca pot sa impartasesc asta
cu el.

Ma simt foarte obosita si uneori simt ca nu pot sa mai fac fata, dar apoi ma gandesc ca
trebuie sa incerc si ca Dumnezeu imi este alaturi si candva o sa vina si vremea mea. Ma uit in jur
si vad cum toata lumea se invarte in jurul Elenei Andreevna si nu inteleg cum toata lumea este
asa usor fermecata. Poate ca sunt nedreapta cu ea uneori si nu o inteleg…de aceea am hotarat sa
ma impac cu ea, poate se intampla o minune si ea o sa ma sfatuiasca cum as putea sa il fac pe
doctor sa ma iubeasca.

Este un singur lucru pe care as vrea ca Mihail Lvovici sa nu il mai faca pentru ca am
impresia ca se schimba cand face asta…este vorba despre bautura. De fiecare data cand il vad ca
bea parca simt ca am un gol in stomac, pentru ca stiu ca o face de suparare si stiu ca este necajit
ca lucrurile nu ies asa cum vrea el, dar mi-as dori sa aiba incredere si credinta ca lucrurile o sa fie
bine si sa nu se cufunde in acest viciu. Intr-o zi cand a baut cu unchiul m-am speriat foarte tare
pentru ca nu il mai vazusem pe unchiul Vanea de foarte multa vreme asa de indurerat si distrus si
vorbea foarte ciudat. I-am spuns unchiului sa nu mai bea si ca m-a lasat in ultima vreme sa
muncesc singura si chiar este peste puterile mele, nu vreau sa ma plang, dar chiar imi este greu sa
muncesc singura in casa, iar el s-a uitat la mine cu o privire care mi-a topit sufletul, era asa trist
si mi-a spus ca seman cu mama. Am fost foarte speriata si mi-a parut foarte rau sa il vad asa si de
aceea m-am dus sa vorbesc cu Mihail Lvovici sa il rog sa nu ii mai dea unchiului sa bea pentru
ca ii face rau.