Prelucrarea Trenurilor Si A Vagoanelor

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII
Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01
MECI–CNDIPT / UIP
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a XI -a
MODULUL:
PRELUCRAREA TRENURILOR ŞI A VAGOANELOR
DOMENIU: electromecanic
NIVEL: 2
CALIFICARE: lucrător de trafic feroviar
Martie 2009
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 1

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
AUTOR: VIOREL BEJAN - inginer, profesor grad didactic I,
Grupul Şcolar Tehnic de Transporturi C.F. Iaşi

CUPRINS
1. Competenţe ............................................................................................................4
2. Informaţii despre specificul agenţilor economici................................................5
3. Modalitatea de organizare a practicii....................................................................6
4. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a
muncii.....................................................................................................................6
5. Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii.....................8
6. Organizarea evaluării............................................................................................41
7. Anexe .....................................................................................................................42
8. Bibliografie.............................................................................................................52

1. COMPETENŢE
Modulul de practica „ Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor ” este parcurs de elevii din

domeniul electromecanic , calificarea „Lucrator trafic feroviar”, nivel 2.
Conţinuturile incluse în structura modulului vor permite elevilor sã-şi formeze şi sã-şi
dezvolte o gamã largã de abilitãţi practice şi creative orientate cãtre executarea
tehnologiilor de lucru privind prelucrarea trenurilor şi a vagoanelor.
Parcurgand acest modul , elevii dobândesc o serie de competenţe descrise în
Standardele de pregătire profesională, documente care stau la baza Sistemului naţional
de calificări profesionale.
Se urmareşte de fapt tranziţia de la şcoala la locul de muncă, lucru care va uşura
integrarea tinerilor absolvenţi în procesul de producţie , conform calificării absolvite.
Competenţe specializate :
1. Prelucrează trenurile locale în staţii intermediare
1.1 Pregătirea vagoanelor pentru ataşare .
1.2 Ataşarea vagoanelor prin manevre executate cu locomotiva sau cu alte mijloace.
1.3 Punerea vagoanelor la fronturile de încărcare-descărcare prin manevre.
2. Prelucrează trenurile aflate în tranzit prin staţiile tehnice

2.1Tranzitarea trenurilor cu ataşare-detaşare de vagoane.
2.2Tranzitarea trenurilor cu schimbarea sensului de mers şi refacerea arătării vagoanelor.
3. Prelucrează total trenurile în staţiile tehnice
3.1 Manevrarea pentru descompunerea trenului în grupa de primire în funcţie de
construcţiile şi instalaţiile existente.
3.2 Manevrarea vagoanelor în grupa de triere pentru realizarea garniturilor în funcţie de
criteriile stabilite şi de procedeul de executare a probei frânelor.
3.3 Prelucrarea trenurilor în grupa de expediere în condiţii specifice grupei.
4.Prelucrează trenurile de călători
4.1 Prelucrarea trenurilor în staţia de călători .
4.2 Prelucrare a trenurilor în staţii sau grupe tehnice de călători .
4.3 Manevrarea trenurilor de călători.
4.4 Formarea garniturii trenurilor de călători.
4.5 Manevrarea trenurilor de călători pentru desfaşurarea proceselor tehnologice.

2.INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL
AGENŢILOR ECONOMICI
Având în vedere tipul calificării , elevii îsi vor desfăşura modulul de practică la
subunitaţi specifice aparţinânând Regionalelor C.F.R. din fiecare zonă ( revizii vagoane
călători , revizii vagoane marfă , triaje de vagoane , staţii de cale ferată ) .
Pentru buna desfăşurare a activitaţii practice atât elevii practicanţi cât şi partenerul de
practică au o serie de obligaţii scoase în evidenţă printr-o convenţie cadru .
Responsabilitaţile practicantului :
Practicantul are obligaţia , ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică , să
respecte programul de lucru stabilit şi să execute activitaţile solicitate de tutore
(organizatorul de practică) după o prealabilă instruire , în condiţiile respectării cadrului
legal cu privire la volumul şi dificultatea acestora .
Pe durata stagiului , practicantul respectă Regulamentul de ordine interioară al
partenerului de practică .
Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă pe
care şi le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea
stagiului de practică .
De asemenea practicantul se angajează să nu folosească , în niciun caz , informaţiile la
care are acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi , pentru a le
comunica unui terţ sau pentru a le publica , chiar după terminarea stagiului , decât cu
acordul respectivului partener de practică .
Responsabilitaţile partenerului de practică:
Partenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică , selectat dintre
salariaţii proprii cu o serie de obligaţii concrete menţionate în Convenţia de practică.
Înainte de începerea stagiului de practică , partenerul de practică va lua măsurile
necesare pentru securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor.
Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele
necesare pentru dobandirea competenţelor stabilite .
Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta
securitatea şi sănatatea practicanţilor .
Partenerul de practică trebuie să comunice şi practicanţilor ansamblul de reguli interne
adoptate de comun acord cu sindicatul sau cu reprezentanţii de personal , după caz .

Partenerul de practică trebuie să asigure practicanţilor accesul liber la serviciul de
medicina muncii , pe durata derulării pregătirii practice
3. MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII
Stagiul de pregătire practică se desfăşoară la agenţii economici specificaţi , elevii

fiind repartizaţi în echipe de maximum 5 elevi. Monitorizarea activităţii elevilor va fi
realizată de către un tutore ( mentor), desemnat de agentul economic.Acesta va ţine în
permanenţă legătura cu şcoala semnalând conducerii eventualele abateri de la regulile
stabilite .
4. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE

SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A MUNCII
Respectarea normelor SSM şi PSI contribuie la asigurarea condiţiilor de muncă normale şi

la înlăturarea cauzelor care pot provoca accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale.
În această direcţie responsabilitatea privind respectarea normelor de sănătate şi securitate
în muncă revine atât celor care organizează , controlează şi conduc procesul de muncă ,
cât şi celor care lucrează direct în producţie . În acest sens maistrul îndrumator împreună
cu persoana desemnată să coordoneze practica elevilor din partea agentului economic
( tutorele) trebuie să ia măsuri pentru îndeplinirea următoarelor obiective :
- să efectueze instructajele pe linie de SSM şi PSI şi să consemneze acest lucru prin
completarea fişei individuale ;
- să permită accesul pe linia de producţie numai după ce elevii au fost testaţi şi au
dovedit că şi-au însuşit normele predate ;
- în halele de lucru se va asigura încălzirea şi ventilaţia corespunzătoare ;
- maşinile şi instalaţiile să fie echipate cu instrucţiuni de folosire şi măsuri de siguranţă
necesare;
Norme de sănătate şi securitate în muncă cu caracter general
- traversarea liniilor de cale ferată se va face în grup şi numai prin treceri amenajate ;
- manevrarea instrumentelor , a mijloacelor de lucru se va face cu atenţie pentru a evita
riscul de lovire ;
- materialele utilizate se vor manevra cu grijă , pentru a nu se produce accidente
(rănirea mâinilor , răniri ale ochilor , insuficienţe respiratorii) ;

- în timpul pauzelor de masă se va evita joaca sau glumele de prost gust făcute colegilor
care ar duce la accidentări ;
- se va păstra o atmosferă de lucru în timpul programului de linişte şi seriozitate ;
- nu se vor atinge cu mâna părţile aflate sub tensiune ( la tablourile de distribuţie sau la
instalaţiile aflate sub tensiune ) ;
- nu se va lucra cu mâinile ude ;
- prezenţa la lucru în staţii să se facă corect îmbrăcaţi , cu încălţăminte în buna stare şi
cu talpă care nu alunecă ;
- circulaţia se va face numai pe căile de acces amenajate ;
- în incinta statiei se interzice staţionarea sau circlaţia pe linii cu excepţia celor care au
sarcina întreţinerii liniilor şi care primesc în acest sens o instruire specială ;
- daca pe linie sunt vehicule în staţionare trecerea se va face printr-un punct aflat la
minimum 5 m de aceste vehicule , fiind interzisă trecerea printre tampoanele a două
vagoane între care nu există un spaţiu liber de cel putin 10 m ;
- în orice caz este interzisă trecerea peste tampoane, cuplă, sau pe sub vagoane
( se recomanda trecerea prin ghereta de frână);

5. INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE
DESFĂŞURĂRII PRACTICII
Fişa de documentare 1
Proba frânelor – proba de continuitate

Scop – verificarea continuităţii conductei de aer prin strângerea şi slăbirea saboţilor pe şi
de pe ultimele 3 vagoane din tren , cât şi intrarea in acţiune si slăbirea frânei automate la
locomotiva din capul trenului .
De unde se execută - de la robinetul frontal al ultimului vehicul al trenului .
De cine se execută – revizorul tehnic sau agentul autorizat ;
Modalitate de execuţie :
- mecanicul manipulează robinetul KD2 în poziţia neutră ( presiunea în conducta
generală ( C. G) este de 5 at iar la trenurile de marfă şi similare lor dar şi semnalul
“strange frâna “ cu fluierul locomotivei) ;
- se deschide robinetul frontal de la ultimul vehicul al trenului ( 15 – 20 secunde )
verificându-se intrarea în acţiune a cilindrilor de frâna şi strângerea saboţilor pe
roata la ultimele 3 vagoane ( la locomotiva mecanicul observă scăderea bruscă a
presiunii în C. G. );
- revizorul tehnic sau agentul autorizat dă semnalul “desfă frâna “ ( după ce a
verificat strângerea frânei ) , mecanicul realimentează CG , urmărind scăderea
presiunii în cilindrii de frână ai locomotivei . ( la trenurile de marfă şi similare lor dar
şi semnalul “desfă frâna “ cu fluierul locomotivei );
- se verifică retragerea tijei pistoanelor cilindrilor de frâna şi îndepărtarea saboţilor de
pe roţi la ultimele trei vagoane ;
- dacă frânele automate au slabit , se dă semnalul “S-a terminat proba frânei . Frâna
automată este în regulă ” .
Când proba de continuitate este obligatorie :
- ori de câte ori s-a întrerupt sau s-a intervenit la CG a trenului ;
- când se schimbă locomotiva sau automotorul de remorcare al trenului ;
- când se trece conducerea trenului asupra altei locomotive;
- după ataşarea locomotivei de remorcare a trenului , când proba completă s-a
executat de la instalaţia fixa de aer sau de la o altă locomotivă ;
- după ataşarea sau introducerea în tren a unuia sau mai multor vehicule la care s-a
făcut în prealabil proba completă ;

- înainte de plecarea trenului din staţie sau linie curentă în cazul când durata
staţionării sau timpul de la terminarea ultimei probe de frâna a depăşit 30 minute ;
- la trenurile convoaie de manevră în complexe care circulă cu viteza maximă de
40km/h , pe secţii cu declivităţi până la 15 0/00 şi care au în compunere cel puţin
60% din vagoane cu frâna automată în acţiune . Dacă una din aceste condiţii nu
este îndeplinită se execută proba completă ;
- când se detaşează vagoane la urma trenului de călători sau marfa şi similare
acestora.
Când verificarea presiunii la urma trenului cu manometrul de control este
obligatorie :
- proba de continuitate se execută de către revizorii tehnici de vagoane ;
- proba de continuitate se executa de alţi agenţi autorizaţi , iar declivitatea secţiei pe
care se circulă este mai mare de 150/00 .
Când proba de continuitate se consideră în regulă :
- la deschiderea robinetului frontal de la ultimul vehicul presiunea aerului din CG a
scăzut brusc ;
- presiunea în cilindrii de frâna ai locomotivei creşte după care scade in limite
normale la evacuarea aerului ;
- realimentarea CG s-a făcut normal iar manometrul de control indică o presiune de
cel puţin 4,7 bari ;
- mecanicul a primit semnalul “S-a terminat proba frânei . Frana automata este în
regulă ” de la revizorul tehnic de vagoane sau agentul autorizat .
Observaţii :
1. În cazul vagoanelor dotate cu frâna cu disc, verificarea strângerii şi slabirii frânei
automate se face ca la proba completă .
2. În staţiile în care nu este asigurată vizibilitate între locomotivă şi ultimul vehicul din
tren , modul de transmitere a semnalelor privind efectuarea probei de continuitate
atât la strângerea cât şi la slăbirea frânei , se stabileşte în Planul tehnic de
exploatare al staţiei .

Fişa de lucru 1
Pornind de la fişa de documentare 1 şi având în vedere faptul că acţionarea frânei

automate se face prin manipularea robinetului mecanicului KD2, să se completeze tabelul
următor care are ca temă funcţionarea acestuia :
Robinet KD2 Denumire Presiunea Cum este acţionata frâna automată

în CG
Poziţia I
Poziţia II
Poziţia III
Poziţia IV
Poziţia V

Fişa de lucru 2
În staţiile de cale ferată activitatea este diversă, tehnologiile care se efectuează

depinzând de caracterul lucrului , dacă staţia este deschisă atât traficului de călători cât şi
celui de marfă sau dacă staţia este intermediară sau de triaj .
Având în vedere aceste observaţii, specificaţi tehnologiile care se efectuează :
a. În staţiile intermediare
- pentru servirea circulaţiei :
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
- pentru servirea trenului de călători şi de marfă :
..............................................................................................................................................
................................................................................................................................................
b. În staţiile de dispoziţie
- pentru servirea circulaţiei :
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
- pentru servirea trenului de călători şi de marfă:
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
c. În staţiile de triaj :
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
d. În staţiile de marfă :
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
e. În staţiile de călători
- operaţii tehnice :
...........................................................................................................................................
.........................................................................................................................................
- operaţii privind traficul de călători:
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................

Tehnologia prelucrării trenului local de marfă intr-o staţie intermediară(grafic Gantt)
Categorii specifice de operaţii :
- operaţii care se execută înainte de sosirea trenului local de marfă în staţia
analizată; ‰‰
- operaţii care se execută după sosirea trenului local de marfă ;
- operaţii care se execută după plecarea trenului local de marfă din staţie .
1. Operaţii care se execută înainte de sosirea trenului local de marfă în staţia
intermediară sau halta comercială .
Împiegatul de mişcare pregăteşte planul de manevră şi locurile unde vor fi introduse
vagoanele . Simultan se pregătesc şi vagoanele de ataşat astfel :
- închiderea , fixarea şi plumbuirea obloanelor , a ferestrelor şi a uşilor vagoanelor ;
- verificarea modului de aşezare şi fixare a mărfii pe vagon ;
- verificarea respectării gabaritului ;
- verificarea stării tehnice în sensul dacă sunt anumite piese uzate sau lipsesc , dacă
sunt rupturi , crăpături , deformări , locuri plane pe suprafaţa de rulare a
bandajelor ;
- verificarea stării frânelor , aşezarea manetelor frânelor automate în poziţia
corespunzătoare stării de circulaţie ;
- simultan cu operaţiile de mai sus , vagoanele care se vor ataşa se leagă între ele ,
se strâng cuplele şi se face cuplarea tuburilor de aer ;
2. Operaţii care se execută dupa sosirea trenului local de marfă :
Procesul tehnologic de prelucrare a trenului local de marfă se execută conform
graficului Gantt următor (Anexa 5) :
Observaţii :
a. După oprirea trenului in staţie , agentul de la urma trenului strânge frâna de mana a
vagonului de semnal .
b. Manevra începe la ordinul împiegatului de mişcare şi la ea participă atât lucrătorii
staţiei cât şi partida trenului , sub supravegherea şefului de staţie sau a împiegatului
de mişcare .
c. După terminarea manevrei , vagoanele sunt cuplate la tren , se cuplează tuburile
de aer şi se face proba frânei .
d. Simultan cu operaţia de manevra , împiegatul de mişcare , completează arătarea
vagoanelor şi recalculează procentul de frânare ( după care se înmânează şefului
de tren ) .
3. Operaţii care se execută după plecarea trenului local de marfă :
Pentru vagoanele rămase în staţie la începerea operaţiilor de încărcare – descărcare :
- desfacerea clapelor sau uşilor vagoanelor ori ale instalaţiilor de vrac;
- preancălzirea încărcăturii , daca este cazul , mai ales la produsele petroliere sau
materiale supuse îngheţului în timp de iarnă ;
- folosirea instalaţiilor de sfărmare a blocurilor de material îngheţat ;
- alimentarea cu aer a vagoanelor basculante .
Operaţii de încheiere şi pregătire pentru expediere ( după încheierea operaţiilor de
manipulare a mărfilor ) :
- fixarea încărcăturii prin diferite procedee ;
- curăţarea vagoanelor descărcate de resturi de încărcătură ;
- închiderea uşilor sau a clapelor şi a instalaţiilor de vrac ;
- punerea sigiliilor ;
- alte operaţii ( legarea vagoanelor între ele , cuplarea tuburilor de aer etc.)
CAZ PARTICULAR – locomotiva care a remorcat trenul este schimbata cu o altă
locomotivă :
- mecanicul locomotivei care a remorcat trenul va preda documentele trenului şi ale
vagoanelor magazinerului de tranzit ;
- simultan cu operaţia de mai sus , locomotiva pompează aer în C.G. de frâna , după
care , revizorul tehnic de vagoane închide robinetul de aer dintre locomotivă şi
primul vagon , apoi dezleagă locomotiva , care este îndrumată spre depou ;
- locomotiva care va remorca în continuare trenul este întrodusă şi legată la tren ,
după care se deschid robineţii de aer pentru a se continua alimentarea cu aer;
- simultan cu dezlegarea locomotivei , agentul de la urma trenului care preia
trenul , aşează semnalul de fine de tren , apoi verifică cel puţin cinci frâne de
mana , începând de la urma trenului , pentru a le putea folosi în cazul opririi
trenului în linie curentă .

Fişa de lucru 3
Tehnologia prelucrării trenului de marfă în tranzit fără manevra presupune executarea

urmatoarelor operaţii respectiv timpi de lucru :
Nr. Denumirea operaţiilor Cine execută Durata
crt. (min)
1 Aşteptarea trenului Echipa complexă 5
2 Dezlegarea locomotivei Manevrantul 1
3 Înmânarea documentelor Şeful trenului 2
trenului şi vagoanelor Magazinerul
4 Ieşirea locomotivei de la tren Mecanicul 3
5 Intrarea locomotivei la tren Mecanicul 3
6 Legarea locomotivei la tren Revizorul tehnic de 1
vagoane
Agentul trenului
7 Alimentarea cu aer Mecanicul 2
8 Aşezarea semnalelor de fine Agentul trenului
de tren
9 Proba frânei Mecanicul
10
Revizorul tehnic de
vagoane
10 Completarea foii de parcurs Impiegatul de

3
mişcare
Şeful trenului
11 Certificarea probei frânei Revizorul tehnic de
1
vagoane
12 Înmânarea documentelor de Împiegatul de

1
circulaţie şi comerciale mişcare
Şeful trenului
Studiind fişa de documentare 2 şi plecând de la modelul prezentat în anexa 5 să se

traseze în rubrica liberă din dreapta, graficul Gantt în cazul prelucrării trenului de marfă în
tranzit fără manevră .
Fişa de lucru 4

În timpul instruirii practice aţi participat la efectuarea operaţiilor de tranzitare cu
detaşare – ataşare de grupe de vagoane . Având în vedere acest lucru completaţi tabelul
următor :
Nr. Cerinţe Înformaţii de completat

crt
1 Cine participă la operaţii
2 Ce trebuie să observe echipa de lucru
pe durata defilării trenului
3 Când predă mecanicul documentele
însoţitoare ale trenului
4 Cine detasează grupul de vagoane
care urmează să fie scoase din tren
5 Care este regula de amplasare a
vagoanelor din corpul trenului pentru
scurtarea duratei de exploatare
6 Enumeraţi în ordine operaţiile care se
execută la tranzitarea cu detaşare –
ataşare de vagoane
7 Ce operaţii execută agentul de la urma
trenului
8 Când se întroduce la tren locomotiva
de drum
9 Cine confirmă pe foaia de parcurs
efectuarea probei frânelor
10 Când şi cine înmânează mecanicului
ordinul de circulaţie
Fişa de lucru 5
După cum este specificat în fişa de documentare 6 un caz particular în prelucrarea
trenurilor de călători este atunci când acesta se gaseşte la şfârsitul cursei . Făcând o
comparaţie cu fişa respectiva să se specifice :
1. Operaţiile care se execută după sosirea trenului

................................................................................................................................
................................................................................................................................
............................................................................................................................
2. Operaţiile tehnice şi de echipare
................................................................................................................................
................................................................................................................................
.............................................................................................................................
3.Operaţiile pentru expedierea trenului
................................................................................................................................
................................................................................................................................
................................................................................................................................
Proba completă în staţiile vârf de pantă
Noţiuni generale .
Proba frânelor are ca scop verificarea stării de funcţionare a frânelor şi se realizează prin :
1. Proba completă ;
2. Proba parţială ;
3. Proba de continuitate.
Acestea se execută :
- de revizorii tehnici de vagoane în staţiile cu revizie de vagoane sau post de revizie ;
- de către agentul de la urma trenului , şeful de tren , conductorul de bilete sau alt
agent instruit şi autorizat în acest scop ;
- de către mecanicul ajutor în cazul remorcării cu o singură locomotivă sau de către
mecanicul locomtivei a doua în ordinea aşezării în tren în staţiile unde nu sunt
revizori tehnici de vagoane şi nici alţi agenti autorizaţi ;
- de revizorul tehnic de vagoane ( dacă există ) , agentul de la urma trenului , şeful
de tren , conductorul de bilete , mecanicul ajutor , mecanicul locomotivei a doua în
ordinea aşezării în tren , sau a locomotivei împingătoare legate la tren şi frâna dacă
există , în linie curentă ( când este cazul ).
Un caz particular îl constitue staţiile vârf de pantă .
a. Operaţii specifice la trenurile în tranzit când nu intervin modificări în
compunerea lor :

- realimentarea CG de aer la presiunea de 5 bari , după oprirea trenului sau în cazul
când se schimbă locomotiva care remorchează trenul după cuplarea ei la tren şi la
frână ;
- montarea manometrului de control la ultimul vagon din tren şi verificarea presiunii
aerului care trebuie să fie de cel puţin 4,7 bari ;
- efectuarea unei frânări de serviciu cu o depresiune în C.G. de 0,6-0,7 bari ;
- verificarea întrării în acţiune a pistoanelor cilindrilor de frână şi strângerea saboţilor
pe roţi sau apariţia culorii „ Roşu la ferestrele indicatorului lateral „ Roşu - verde” de
pe boghiu după stabilirea presiunii , respectiv constatarea presiunii la manometrul
de pe partea laterala a boghiului ( acolo unde există din construcţie ) , care trebuie
să indice o presiune de cel puţin 0,6 bari ;
- realimentarea conductei generale de aer la presiunea de regim de 5 bari ;
- verificarea retragerii tijei pistoanelor cilindrilor de frână şi îndepărtarea saboţilor de
pe roţi sau apariţia culorii verde la fereastra îndicatorului lateral „ Rosu – verde ” ;
- constatarea presiunii din C. G . de aer a trenului cu manometrul de control la ultimul
vagon din tren , care trebuie să fie de cel puţin 4,7 bari ;
- efectuarea unei frânări de serviciu cu o depresiune în C. G. de 0,6-0,7 bari ;
- verificarea intrării în acţiune a pistoanelor cilindrilor de frână şi strângerea saboţilor
pe roţi sau apariţia culorii „ Roşu la ferestrele indicatorului lateral „ Roşu - verde” de
pe boghiu după stabilirea presiunii , respectiv constatarea presiunii la manometrul
de pe partea laterala a boghiului ( acolo unde există din construcţie ) , care trebuie
să indice o presiune de cel puţin 0,6 bari ;
- realimentarea conductei generale de aer la presiunea de regim de 5 bari ;
- verificarea retragerii tijei pistoanelor cilindrilor de frână şi indepărtarea saboţilor de
pe roţi sau apariţia culorii verde la fereastra indicatorului lateral „ Roşu – verde ” ;
- constatarea presiunii din C. G . de aer a trenului cu manometrul de control la ultimul
vagon din tren , care trebuie să fie de cel puţin 4,7 bari .
b. La trenurile compuse în aceste staţii , precum şi la trenurile în tranzit în a
căror compunere au intervenit modificări :
- proba se execută conform prevederilor din instrucţie ca la orice tren la compunere
cu deosebirea că la trenurile în tranzit la care au intervenit modificări , nu se verifică
funcţionarea semnalului de alarmă dacă nu s-a schimbat vagonul de semnal .
c . La trenurile de marfă în tranzit - cuplu mic – proba frânei se execută cu
urmatoarele completări :

- verificarea strângerii saboţilor pe roţi se face , după 10 minute de la efectuarea
depresiunii în conducta generală ;
- toate frânele automate din compunerea trenului de marfă – cuplu mic - indiferent de
ţara proprietară a vagonului trebuie să fie active .
Observaţii :
1. La toate trenurile de marfă – cuplu mic – în staţiile de compunere cât şi în staţiile
premergatoare staţiilor vârf de pantă cu revizie de vagoane prevăzute în livretul de
mers , probele de frână se vor executa ţinându-se seama de particularităţile arătate
mai sus .
2. În toate cazurile proba frânelor în staţiile vârf de pantă se execută cu locomotiva ,
respectiv automotorul care remorchează trenul .
3. La toate trenurile de călători ale căror vagoane sunt dotate cu frână automată de
mare putere , înainte de executarea probei complete , revizorii tehnici de vagoane
vor verifica funcţionarea regulatoarelor centrifugale împreună cu releele de
presiune şi dispozitivele de antipatinaj.
Fişa de observaţie 1

Proba completă constă în verificarea funcţionării frânelor automate şi de mână ale
vehiculelor din tren . Pe baza observaţiilor prin participarea la proba completă , proba de
continuitate şi la proba completă în staţiile vârf de pantă , respectiv prin studiul fişelor de
documentare 1 şi 3 răspundeţi la urmatoarele cerinţe avănd ca temă proba completă a
frânelor :
1. Care sunt semnalele acustice date cu sirena locomotivei care se
folosesc la proba frânelor
................................................................................................................................
................................................................................................................................
2. Care sunt cazurile cand proba completă este obligatorie
................................................................................................................................
................................................................................................................................
................................................................................................................................
3. De unde se execută proba completă
................................................................................................................................
................................................................................................................................
4. La ce presiune de aer trebuie alimentată conducta generală a trenului
.......................................................................................................................
5. Cum se verifică strângerea frânei automate
..........................................................................................................................
.............................................................................................................................
6. Cum se verifică slăbirea frânei automate
.............................................................................................................................
............................................................................................................................
7. Enumeraţi lucrările pregătitoare ale probei complete
................................................................................................................................
................................................................................................................................
................................................................................................................................
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:____________________

________________________________________________________________

Aţi participat la procesul tehnologic de prelucrare a unui tren direct de marfă în
tranzit cu detaşare – ataşare de vagoane .
În tabelul următor sunt menţionate operaţiile respectiv executanţii acestei activităţi.
Completaţi cu înformaţii corespunzătoare în rubricile libere din tabel :
Nr. crt Operaţii Executanţi
1 Aşteptarea trenului
2 Primirea documentelor trenului şi vagoanelor Magazinerul de tranzit
3 Manevrantul
4 Ieşirea locomotivei trenului cu vagoanele
detaşate
5 Scriitorul de vagoane
6 Revizia comercială Magazinerul
7 Revizia tehnică
8 Mecanicul, manevrantul
9 Legarea vagoanelor la tren şi dezlegarea Manevrantul
locomotivei
10 Ieşirea la tren a locomotivei de manevră
11 Mecanicul
12 Legarea locomotivei la tren Manevrantul
13 Mecanicul
14 Proba frânei
15 Revizorul tehnic de vagoane
16 Deplasarea la biroul de tranzit Magazinerul.
17 Confruntarea cu documentele vagoanelor
18 Refacerea arătării vagoanelor şi calculul Magazinerul
greutaţii de remorcat şi frânat
19 Împiegatul de mişcare
20 Deplasarea la tren a documentelor către Magazinerul de tranzit
mecanic
21 Înmânarea documentelor către mecanic
22 Acarul , împiegatul de mişcare

_______________________________________________________________
Temă - Tehnologia prelucrării trenului în grupa de primire

Observaţii :
- pe linia grupei de primire se desfăşoară atât operaţiile legate de sosirea trenurilor ,
cât şi de pregătire a garniturilor pentru descompunere ;
- operaţiile care se efectuează în această grupă încep imediat după sosirea trenului ;

- fiecare staţie înainte de sosirea unui tren primeşte înformaţii precise , prin telex , fax
, telefon , calculator , de la staţia tehnică vecină , cu privire la aşezarea şi felul
vagoanelor din tren ;
- pregătirea garniturii trenurilor pentru descompunere se face de către echipa
complexă.
Operaţii specifice :
Nr. crt Operaţii Executant

1 Aşteptarea trenului Echipa complexă
2 Primirea documentelor de circulaţie si transport Magazinerul de tranzit
3 Dezlegarea locomotivei Manevrantul
4 Scoaterea locomotivei de la tren Mecanicul
5 Revizia comercială Magazinerul , şeful de tren
6 Scrierea trenului Scriitorul de vagoane
7 Ducerea documentelor la biroul de tanzit Magazinerul de tranzit
8 Însemnarea documentelor cu numărul liniei şi Magazinerul de tranzit
grupei de destinaţie
9 Întocmirea desfacerii ternului Magazinerul de tranzit
10 Revizia tehnică Revizorul tehnic de vagoane
11 Ducerea la biroul de tranzit a rezultatelor Revizorul tehnic de vagoane
reviziei tehnice
12 Confruntarea reviziei tehnice cu desfacerea Magazinerul de tranzit
trenului
13 Ducerea desfacerii tenului la garnitură Cretantul
Manevrantul
14 Cretarea vagoanelor garniturii Cretantul
15 Slăbirea cuplelor şi desfacerea tuburilor de aer Manevrantul

16 Transmiterea desfacerii trenului către şeful de Cretantul
manevră
17 Anunţare la biroul de mişcare a terminării slăbirii Cretantul
cuplelor
18 Manevra de descompunere : dispozitiv de Partida de manevra
triere , linie de tragere
Observaţii :
- descompunerea garniturii trenului începe imediat după încheierea tuturor operaţiilor
de pregătire;

- operaţia de descompunere se execută pe baza foii de triere , după care şeful de
manevră îşi schitează un plan de manevră, care se realizează prin una din
metodele de manevră;
- manevra de descompunere se poate realiza pe linia de tragere sau pe dispozitivul
de triere.
Observaţi cu atenţie tehnologia tranzitării trenurilor care îşi schimbă sensul de mers .
După încheierea activităţii de observare , completaţi fişa de mai jos
Unde sunt Care sunt Care sunt Cine face Ce vagoane Când şi cu
introduse operaţiile pe operaţiile pe operaţia se cine se
vagoanele care le face care le face „refacerea amplasează efectează
fără condiţii revizorul manevrantul arătării lângă operaţia de
speciale de tehnic de vagoanelor , locomotiva recompunere
circulaţie vagoane calculul care a trenului
greutăţii de remorchează
frânare ” mai departe
trenul

________________________________________________________________
Aţi observat modul de prelucrarea unui tren de călători care începe cursa .
Cerinţe :
a) Să se completeze tabelul următor :
Nr.crt Operaţii Durata Graficul Gantt

1
2
3
4
5
6
7
8
9
TOTAL
b) Să se evidenţieze operaţiile comune faţă de cazul 1

................................................................................................................................
................................................................................................................................
...............................................................................................................................
c) Să se specifice operaţiile care se execută sub aspectul traficului
................................................................................................................................
................................................................................................................................
..............................................................................................................................

________________________________________________________________
Tema – Tehnologia lucrului în grupa de triere
1. Operaţii care pregătesc formarea trenurilor de marfă

- formarea unor grupe care vor intra în compunerea trenului ;
- reparaţia , revizia tehnică şi comercială a vagoanelor şi scrierea lor.
Mod de execuţie :
a. Pe măsură ce se acumulează vagoane pe una din liniile grupei de triere , ele sunt
scrise şi comunicate prin telefon sau radio biroului de tranzit;
b. Defectele vagoanelor care nu impun detaşarea , se remediază pe liniile de direcţie
de echipe speciale ;
c. Dacă se constată deplasări ale încărcăturii unor vagoane , sau aceste încărcături
nu sunt bine asigurate ori prezintă neajunsuri , un magaziner al biroului de tranzit ,
ajutat de 1-2 lucratori dotaţi cu sculele necesare , remediază cele constatate ;

d. În capătul grupei de triere , opus dispozitivului de triere , în marea majoritate a
triajelor se execută operaţia de manevră pentru compunerea trenurilor ce se
expediază din staţie .
Compunerea trenului începe odată cu acumularea . Pregătirea formării începe la fel
odată cu acumularea , prin faptul ca biroul de tranzit începe să întocmească nota
de comandă pentru manevra de triere ( linii unde se găsesc vagoanele ; numărul
vagoanelor ; greutatea garniturii trenului ) .
2. Condiţii tehnice şi de siguranţă
a. Condiţii cerute de siguranţa circulaţiei la compunerea trenului :
- fiecare tren trebuie să fie compus conform reglementărilor în vigoare ;
- tonajul şi lungimea trenului se trec în foaia de parcurs şi nu trebuie să depăşească
valorile maxime stabilite ;
- calculul lungimii trenului se face în metri după întocmirea arătării, pe baza datelor
înscrise pe vagoane , la care se adaugă şi lungimea locomotivelor ce remorchează
trenul (25 m de locomotivă );
- pentru vagoanele care nu au înscrisă lungimea reală , se socotesc câte 5m pentru
fiecare osie , iar vehiculele cu mai mult de patru osii se consideră drept vehicul cu
patru osii . La stabilirea vehiculelor , fracţiunile sub 0,50m se neglijează, iar
fracţiunile de 0,50 m şi mai mari se rotunjesc la 1m ;
- trenurile de călători , de coletărie , locale de marfă şi trenurile de manevră trebuie
să aibă , de regulă, în compunerea lor un vagon de serviciu , în care ia loc partida
trenului şi alte persoane de serviciu;
- după terminarea operaţiilor de compunere a unui tren , garnitura se acoperă de
personalul staţiei cu discuri roşii, în ambele capete , noaptea iluminate în vederea
efectuării unor lucrări la vagoane ;
- ridicarea discurilor de acoperire se face de câtre personalul reviziei tehnice de
vagoane , dupa terminarea lucrărilor .
b. Condiţii cerute vagoanelor la întroducerea lor în tren :
- verificarea condiţiilor tehnice la introducerea vagoanelor în trenuri se face de agenţii
reviziei tehnice de vagoane , iar în staţiile fără agenţi de revizie – de câtre personalul
staţiei care predă vagoanele ;
- se interzice introducerea în trenuri şi menţinerea în circulaţie a materialului rulant
care prezintă defecte vizibile ce pericliteaza siguranţa circulaţiei, precum şi a
vagoanelor de marfă încărcate necorespunzător, a căror stare nu asigură întegritatea
mărfurilor încredinţate la transport ;
- în trenurile care circulă pe secţii electrificate , se înterzice întroducerea şi circulaţia
vagoanelor cu capacele de la dome sau guri de încărcare de pe acoperisul vagoanelor
acoperite, deschis ;
- trenurile care circulă prin staţie şi în linie curentă se supraveghează prin defilare atât
de revizorii tehnici de vagoane , acolo unde există , cât şi de personalul de staţie şi de
linie ;
- vagoanele defecte , dar apte pentru circulaţie în stare încărcată sau goală , se vor
îndruma la centrele de reparaţii sau ateliere , numai pe baza notificărilor şi a avizării
scrise a revizorului tehnic de vagoane , fiind aranjate – de regulă – în partea din urmă
a trenului ,
înaintea ultimului vagon , daca s-a menţionat acest lucru în notificare .
- lipsurile sau vatămarile vagoanelor se notifică de revizorul tehnic de vagoane; în
staţiile fără revizori tehnici de vagoane se notifică de personalul staţiei .
3. Repartizarea frânelor active în trenurile de marfă şi deservirea lor de către
agenţi :
- vagoanele cu frână automată activă , şi cele cu frână de mână trebuie să fie aranjate
în corpul trenului cât mai uniform ;
- între două vagoane cu frâne automate active nu trebuie să se gasească grupuri de
vagoane numai cu conducta de trecere cu un număr total de osii mai mare de 12 osii
imediat după locomotivă şi între două vagoane cu frâne automate active respectiv 4
osii înaintea ultimelor trei vagoane din tren care trebuie să aibă frana automată activă ;
- la trenurile de marfă , locale de marfă, trenuri de manevră , de serviciu şi convoaie în
complexe dacă sunt deservite de agent la urma trenului, se admite că la urmă să fie
numai un singur vagon cu frână automată activă ( vagon de semnal) ;
- pe secţii cu declivităţi până la 21‰ inclusiv , trenurile de marfă pot circula fără agent
la urma trenului chiar dacă nu au locomotiva împingătoare , dacă la trenul oprit în linie
curentă , mecanicul ajutor se poate deplasa până la urma trenului în cel mult 12 minute
în scopul executării atribuţiilor ce revin agentului de la urma trenului ;
- pe secţii cu declivităţi mai mari de 21‰ trenurile de marfă care circulă fără locomotivă
împingătore vor fi deservite de agent la urma trenului ;
- toate trenurile de marfă deservite de agenţi la urmă vor avea vagon de semnal cu
ghereta corespunzătoare în care va lua loc agentul .
Procesul tehnologic de formare a unui tren de marfă

Nr. Operaţia Executant
crt
1 Întocmirea notei de comandă pentru formarea Magazinerul
trenului şi transmiterea ei câtre şeful de manevră
2 Înştiinţarea manevranţilor , acarilor şi mecanicului Şeful de manevra
despre operaţiunile de executat
3 Întroducerea locomotivei de manevră la linia de Mecanicul , manevranţii
acumulare a vagoanelor
4 Presarea vagoanelor şi legarea cuplelor Mecanicul , manevranţii
5 Scoatera convoiului de vagoane de pe linia de Mecanicul , manevranţii
tragere
6 Trierea vagoanelor pe grupe de destinaţii sau Mecanicul , manevranţii
caracteristici ale vagoanelor
7 Manevra de combinare a grupelor Mecanicul , manevranţii
8 Deplasarea garniturii trenului pe linia de expediere Mecanicul , manevranţii
Activitatea de circulaţie şi manevra a trenurilor se desfăsoară pe baza unor semnale
luminoase , acustice şi date de agenţi cu instrumente portative .Pe parcursul activităţii
practice aţi observat corelarea dintre aceste semnale şi modul de desfăşurare a
circulaţiei feroviare . Ţinând cont de acest lucru completaţi tabelul următor cu informaţii
corespunzătoare :
Care sunt culorile de baza folosite la

semnalizarea la Calea ferată şi ce
semnificaţie au acestea
Când un semnal se consideră că nu este
dat în exploatare
Unde se amplasează semnalele luminoase
repetitoare şi care este semnifiacţia
acestora
Ce semnale acustice se dau cu fluierul sau
trompeta locomotivei
Cum se face semnalizarea locomotivei de
manevră
Care este semnalul de fine de tren

Ce semnale pentru proba frânei se dau şi
între cine se face comunicarea
Cum se face semnalizarea de către agenţi
cu instrumente portative
Care sunt reperele aplicate la semnale

________________________________________________________________
Tema - Prelucrarea vagoanelor la activităţi locale

Noţiuni generale
Vagoane locale sunt acele vagoane care sosesc în staţie pentru a fi încărcate sau
descărcate.
Încărcarea sau descărcarea vagoanelor se poate realiza în incinta staţiei , la liniile de
manipulaţie publica sau direct de la locurile de producţie sau la destinatări , la fronturile
liniilor industriale .
Operaţiile la care sunt supuse vagoanele locale de marfă :
- comerciale ( cuprind formele ce privesc deconturile şi raporturile comerciale dintre
calea ferată şi expeditori sau destinatari, cum şi întocmirea documentelor pentru
transportul mărfurilor , cântărirea, plumbuirea ) ;
- manipularea mărfurilor ;
- manevră pentru întroducerea şi scoaterea la şi de la punctele de încărcare ,
descărcare , transbordare , spălare .
Mod de desfăşurare :
a. Înainte de sosirea vagoanelor :
- biroul de tranzit , pe baza înformaţiilor primite , avizează pe destinatarii mărfurilor
despre vagoanele ce sosesc;
- pe baza avizării, destinatarii pregătesc fronturile de manipulare , maşinile şi
dispozitivele de încărcare ;

b. Dupa sosirea vagoanelor :
- vagoanele se întroduc la fronturi pe baza unui program bine stabilit şi urmează să
fie supuse operaţiilor specifice ( simple sau duble – după caz ).
Observaţia I
Vagoanele care sosesc încărcate şi vor pleca goale , sau sosesc goale şi vor pleca
încărcate , se consideră ca fiind supuse unei singure operaţii , adică la operaţii simple.
Daca unul sau mai multe vagoane sosesc încărcate , iar după descărcare se încărca
din nou cu alte mărfuri , se spune că sunt supuse operaţiilor duble .
Procesul tehnologic de prelucrare a vagoanelor de marfă la activitaţile locale supuse
operaţiilor duble:
1. Prelucrarea garniturii la sosire , inclusiv descompunerea .
2. Aşteptarea vagoanelor până la întroducerea la descărcare .
3. Manevra de triere a vagoanelor pe fronturi .
4. Deplasarea vagoanelor la fronturi .
5. Manevra de întroducere a vagoanelor în fronturi .
6. Descărcarea vagoanelor.
7. Manevra de mutare a vagoanelor la fronturile de încărcare.
8. Încărcarea vagoanelor .
9. Aşteptarea vagoanelor până la scoaterea de la fronturi .
10. Manevra de scoatere a vagoanelor de la fronturi .
11. Cântărirea vagoanelor .
12. Manevra de descompunere a vagoanelor pe direcţii de mers.
13. Aşteptarea vagoanelor până la descompunere .
14. Manevra de compunere a trenului .
15. Prelucrarea trenului la expediere .
Observaţia II
In vederea reducerii duratei de prelucrare a vagoanelor locale trebuie să se prevadă :
- o planificare orară pe destinaţii şi un număr optim de întroduceri şi scoateri de
vagoane;
- o succesiune optimă a întroducerii şi scoaterii grupelor de vagoane .

Tema - Tehnologia prelucrarii trenurilor in statia de calatori
Generalităţi
În staţia de călători trenurile se pot găsi în una din situaţiile :
- în tranzit ;
- la şfârsitul cursei;
- la începutul cursei
1. Tehnologia prelucrării trenurilor de călători în tranzit
b. Tehnologia trenurilor fără prelucrare înclude operaţiile :
- revizia tehnică a garniturii de tren ;
- debarcarea şi îmbarcarea călătorilor ;
- descărcarea şi încărcarea postei, bagajelor, coletăriei .
Observaţie
Toate aceste operaţii trebuie să se execute simultan şi imediat după oprirea trenului în
staţie, pentru ca durata staţionării să fie minim posibilă .
c. Tehnologia tranzitării trenurilor cu schimbarea locomotivei şi partidei de tren :
- dezlegarea şi scoaterea locomotivei care a remorcat trenul ;
- întroducerea şi legarea locomotivei care va remorca trenul ;
- proba frânelor ;
- revizia tehnică şi executarea unor mici reparaţii ;
- alimentarea cu apă şi combustibil a unor vagoane ;
- luarea în primire a garniturii de către noua partidă ;
- debarcarea şi îmbarcarea călătorilor ;
- descarcarea şi încărcarea bagajelor şi postei .
d. Tehnologia tranzitării trenurilor , cu schimbarea sensului de circulaţie :
- dezlegare şi scoaterea locomotivei şi vagoanelor de bagaje şi poştă ;
- ataşarea la urma trenului a vagoanelor de bagaje şi poştă ;
- ataşarea locomotivei şi proba frânei ;
- revizia tehnică ;
- alimentarea cu apă a vagoanelor ;
- descărcarea şi încărcarea bagajelor şi postei ;
- luarea garniturii în primire de către partida de tren ;
- debarcarea şi îmbarcarea călătorilor .
d. Tehnologia prelucrării trenurilor în tranzit cu ataşare şi detaşare de vagoane :
- pregătirea din timp a vagoanelor care se ataşează şi gararea lor pe o linie vecină cu
linia la care se primeşte trenul ;
- scoaterea vagoanelor ce se detaşează cu locomotiva de manevră ;
- întroducerea grupului de vagoane ce se ataşează la urma trenului ;
- efectuare a operaţiilor ca în cazurile precedente .
Observaţii
 Dacă grupul de vagoane care se detaşează se găseşte în capul trenului , atunci
această operaţie, cât şi ataşarea se va executa cu locomotivele de drum ;
 Îmbarcarea călătorilor în vagoanele care se ataşează se face înaintea începerii
manevrei, iar manevra de detaşare se face după debarcarea călătorilor.
Studiu de caz 1
Se constată de către mecanicul de locomotivă că frâna automată a unui tren nu
poate asigura procentul de frânare necesar micşorării vitezei sau opririi trenului în
timpul avut la dispoziţie . Faci parte din echipa de serviciu în acel moment . Analizează
situaţia şi răspunde la următoarele întrebări :
1. Cum semnalizează mecanicul faptul ca este un pericol privind siguranţa
circulaţiei ..........................................................................................................
................
............................................................................................................................
2. Care pot fi cauzele care pot genera această situaţie
................................................................................................................................
................................................................................................................................
................................................................................................................................
................................................................................................................................
3. Ce tip de frânare se aplică în acest caz
................................................................................................................................
................................................................................................................................
4. Cum trebuie să acţionezi pentru a redresa situaţia
................................................................................................................................
................................................................................................................................
................................................................................................................................
Studiu de caz 2
A început pregătirea practică care se desfăşoară la agentul economic. Suntem un

grup de elevi, nerăbdători să vedem lucruri interesante la care vom participa efectiv. Am
fost întâmpinaţi de tutorele de practică care :
 ne-a prezentat specificul activităţilor din cadrul unităţii;
 ne-a repartizat la Compartimentul de Sănătate şi Securitate în muncă , unde am
semnat instructajul introductiv general;
Am fost echipaţi corespunzător cerinţelor unităţii pentru a intra la locurile de muncă.
Tot grupul am intrat să vizităm locurile de muncă unde se desfăşurau diferite activităţi. Un
coleg a văzut ceva şi a trecut în fugă linia de cale ferată. Concomitent vagoanele pe lângă
care a trecut s-au pus în mişcare . Am rămas toţi nemişcaţi privind scena . Colegul a reuşit
să treacă fără să se întâmple nimic .
1. Analizând situaţia creată specificaţi ce norme de protecţia muncii nu au fost
respectate
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
2. Enumeraţi şi alte norme care v-au fost prelucrate şi care vă asigura securitatea în
muncă
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
3. Recunoaşteţi semnificaţia semnelor de avertizare, de protecţia muncii din anexa 3.
...........................................................................................................................................
.............................................................................................................................................
...
Studiu de caz 3
Siguranţa circulaţiei este un indicator de calitate care necesită printre altele respectarea
semnalizării feroviare . Un tren nu reduce viteza corespunzător la semnalul galben
.Folosindu-vă de Anexa 4 arataţi
1. Ce s-ar putea întâmpla în cazul prezentat mai sus
..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
2. Unde a-ţi întâlnit la locurile de practică semnalele din Anexa 4
.........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
3. Ce semnale pe care le-aţi văzut lipsesc din Anexa 4
......................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
Studiu de caz 4
Împreună cu tutorele de practică urmează să participaţi la „ Revizia tehnică a

vagoanelor la compunere”. V-aţi documentat în ceea ce priveşte operaţiile ce trebuie
executate . Referitor la cazul menţionat completaţi tabelul cu informaţiile necesare:
Nr. Cerinţe Răspund elevii

crt.
1 Când se face revizia tehnică la
compunere
2 Când se constată defectele care se
pot observa numai în timpul
mersului
3 Cum se face acoperirea trenului
garat pentru revizie, ziua respectiv
noaptea
4 Cum se verifică strângerea
bandajelor pe obadă
5 Ce se verifică la cutiile de osie cu
capac rabatabil
6 Când se avizează în scris
personalul staţiei
7 Ce prevăd „notificările –avizări”
predate personalului staţiei
8 Revizorul tehnic de vagoane
semnează foaia de parcurs a

trenului fără alte menţiuni . Ce
confirmă acesta prin semnatura sa
9 Când nu este semnată foaia de
parcurs a trenului
MINIPROIECT
TEMA : Activitatea de manevră
Mod de lucru :
- Individual ;
- în echipă ;
Surse de informare :
 surse reale:manevra executată într-o staţie ;
 surse virtuale: soft educaţional, internet ;
 surse: mass-media ;
 literatura tehnică de specialitate ;
La ce vă ajută relizarea unui proiect?

Să rezolvaţi diferite probleme ;
Să comunicaţi cu cei din jur ;
Să negociaţi şi să să planificaţi ;
Să lucraţi mai bine în echipă ;
Să fiţi creativi şi reponsabili ;
Să accesaţi adrese web pentru informare ;
Să căpătaţi încredere în forţele proprii .
Informaţii teoretice
Pentru realizarea acestui proiect aveţi nevoie de cunoştinţe teoretice privind :
Rolul , clasificarea şi vitezele la manevră.
Construcţii şi instalaţii pentru manevră .
Elementele componente ale mişcărilor de manevră.

Tehnologii privind manevrele în diferite situaţii .
Planul de lucru :
După ce veţi fi dobândit cunoştinţele teoretice necesare, veţi observa şi studia modul de
execuţie a activităţii de manevră după următorul plan:
Rolul şi clasificarea manevrelor ;
Vitezele la manevră ;
Construcţii si instalaţii pentru manevră ;
Elementele componente ale mişcărilor de manevră ;
Tehnologia manevrelor în staţii ;
Tehnologia manevrei de descompunere şi compunere prin tragere şi împingere ;
Tehnologia manevrei de descompunere prin îmbrancirea simplă ;
Tehnologia manevrei prin îmbrânciri repetate ( serie) .
Analiza şi prezentarea conţinutului :

1.Rolul şi clasificarea manevrelor
Manevra – orice deplasare a materialului rulant în încinta staţiei în vederea prelucrării
trenurilor şi vagoanelor.
Clasificare :
1. În funcţie de scopul urmărit :
- manevre pentru descompunerea trenurilor ;
- manevre pentru formarea trenurilor ;
- manevre pentru prelucrarea parţială a trenurilor ;
- manevre pentru activitatea de întroducere , scoatere a vagoanelor la şi de la
punctele de manipulare a mărfurilor , de la punctele de reparare, de control sau de
verificare vamală ori sanitară , precum şi cântărire sau recântărire ;
- manevre pentru mutarea garniturilor dintr-o grupă în alta sau pentru presare .
2. În funcţie de volumul operaţiilor de manevră:
a. manevre simple sau izolate :
- manevre parţiale ( ataşări – detaşări de vagoane );
- manevre intermediare ( mutarea dintr-o grupă de linii în alta );
- manevre auxiliare ( cu vagoane în tranzit în vederea unor operaţii suplimentare ca :
formarea de grupe , cântărire );
- manevre tip regie ( pentru nevoile staţiei ).
b. manevre complexe sau de masă ( se caracterizează prin modificarea greutăţii
garniturii sau a numărului de vagoane):
- manevre de triere – descompunere ;
- manevre de formare – compunere , care pot fi pentru aranjarea vagoanelor în
garnitură în scopul realizării siguranţei de circulaţie ;
- manevre pentru întroducerea vagoanelor la fronturile de încărcare – descărcare şi
pentru scoaterea vagoanelor de la aceste fronturi .
3. După modul de executare :
- manevre prin tragere ;
- manevre prin împingere ;
- manevre prin îmbrâncire ;
- manevre prin tragere cu deslegarea vagoanelor din mers ;
- manevre pe plan înclinat .
2. Vitezele la manevră :
- 40Km/h când locomotiva se deplasează pe linii libere, având vagoanele ataşate
în spate ( dupa sensul de mers) sau când locomotiva execută mişcări izolate, indiferent
de sensul de mers;
- 25 km/h când locomotiva împinge vagoanele pe o linie liberă sau când trage,
respectiv împinge vagoane pe o linie ocupată ;
- 10 km/h când se manevrează vagoane care transportă oameni sau sunt încărcate
cu mărfuri periculoase ;
- 5km/h la împingerea vagoanelor pe dispozitivul de triere ;
- 1,5 m/s când când vagoanele manevrate se apropie de vagoane staţionate .
3. Construcţii şi instalaţii pentru manevră
Construcţii de manevră :
- linii de tragere ;
- dispozitive de triere ;
- caruciore de cale pentru presare .
Instalaţii şi dispozitive pentru manevră :
- frână de mână a vagonului ;
- sabotul de mână ;
- moderatorul ;
- frânele de cale .
4. Elementele componente ale mişcărilor de manevră :
- semicursa de manevră ( mişcarea vagoanelor cu locomotiva sa numai a
locomotivei
izolate , fără schmbarea sensului de mers );
- semicursa de tragere ( se execută totdeauna înaintea începerii trierii) ;
- semicursa de impingere ( mutarea garniturii de manevră de pe linia de tragere pe
linia respectivă, până la locul unde trebuie manevrată o grupă de vagoane);
- semicursa de de îmbrâncire ( una sau mai multe demarări succesive ale garniturii
de manevră şi din frânări bruşte ale acesteia , într-un singur sens );
- semicursa de retragere se execută după una sau mai multe semicurse de triere
prin îmbrâncire . Ele constau în retragerea garniturii pe linia de tragere după frânare
la îmbrâncire simplă sau după ultima frânare la îmbrâncire repetată ;
- semicursa de mutare ( deplasarea convoiului de manevră dintr-o grupă de linii a
staţiei în alta );
- semicursa de de intrare - deplasarea locomotivelor izolate spre garniturile de
manevră
- cursa de manevra ( mişcarea vagoanelor sau a locomotivei izolate de pe o linie pe
alta cu schimbarea sensului de mers );
5. Tehnologia manevrelor în staţii
Principii care stau la baza măsurilor şi procedeelor tehnico-organizatorice ale
manevrelor :
- executarea simultană , pe cât posibil , a diferitelor operaţii ;
- efectuarea tuturor operaţiilor în ordinea logică .
Procedeele tehnologice de triere a vagoanelor pe liniile de tragere :
- împingerea întregii garnituri sau divizarea acesteia în parţi ;
- îmbrânciri izolate cu una sau mai multe grupe ;
- îmbrânciri în serie ;
- trierea continuă a vagoanelor .
6. Tehnologia manevrei de descompunere şi compunere prin tragere şi
impingere
Fazele manevrei prin tragere –impingere
 Faza I – constă dintr-o semicursă de întroducere a locomotivei izolate la
garnitura de manevră ;
 Faza II – semicursa de scoatere a garniturii pe linia de tragere ( sau curentă );
 Faza III – semicursa de împingere a convoiului pe linia de destinaţie ;
 Faza IV – semicursa de scoatere a garniturii pe linia de tragere ( sau curentă ) ;
 Faza V – semicursa de împingere a garniturii la linia II ;
 Faza VI – semicursa de scoatere a garniturii pe linia de tragere ( sau curentă ) ;

 Faza VII – semicursa de împingere a garniturii pe linia I ;
 Faza VIII – semicursa locomotivei izolată de la linia I pe linia de tragere .
Se reia ciclul de manevră pentru partea a două a convoiului .
7. Tehnologia manevrei de descompunere prin îmbrâncirea simplă
Manevra prin îmbrâncirea simplă este caracterizată prin faptul că înainte de
împingerea unui grup de vagoane , acestea sunt dezlegate de convoi şi apoi se mişca sub
impulsul dat de locomotivă în virtutea energiei cinetice căpătată .
Operaţiile se deşfăsoară în următoarele faze :
 Faza I - întroducerea locomotivei izolate la garnitura de manevră ;
 Faza II - scoaterea garniturii pe linia de tragere . Dupa oprirea convoiului se
dezleagă de la urma vagonul sau grupul de vagoane ce urmează sa fie trimis pe
linia respectivă;
 Faza III – constă în imprimarea grupului de vagoane dezlegat a unei energii cinetice
suficiente ca grupul de vagoane, în virtutea acestei energii să ajungă la linia şi locul
destinat . Pentru acest motiv, garnitura este impinsa până se atinge viteza necesară
imprimării energiei cinetice dorite , după care se începe frânarea , în urma căreia
grupul de vagoane legat de locomotivă îşi micşorează viteza până la oprire, iar cel
dezlegat se mişcă sub impulsul energiei cinetice căpatate . Impulsul dat de
locomotiva grupului astfel dezlegat se numeşte îmbrâncire . La locul destinat
vagoanelor îmbrâncite , acestea se opresc fie prin anihilarea energiei cinetice de
lucrul mecanic al forţelor rezistente pe care grupul de vagoane le întâmpină în
cursul mişcării, sau, dacă este necesar se întroduc forţe rezistente suplimentare cu
ajutorul mijloacelor de frânare ;
 Faza IV – retragerea garniturii rămasă legată de locomotivă înapoi la linia de
tragere, după ce a fost oprită , în vederea începerii unei noi îmbrânciri ;
 Faza V - o nouă îmbrâncire ;
 Faza VI – o nouă retragere după a doua îmbrâncire .
7. Tehnologia manevrei prin îmbrânciri repetate ( serie)
Manevra prin îmbrânciri repetate constă în aceea că , pentru o nouă îmbrâncire,
locomotiva şi convoiul de vagoane legat de ea, nu se mai retrag pe linia de tragere .
Operaţiile se deşfasoară în următoarele faze :
 Faza I – întroducerea locomotivei izolată la linia unde se găsesc vagoanele pe linia
de triere ;
 Faza II – scoaterea garniturii sau a unei parţi de garnitura pe linia de tragere ;

 Faza III – după oprirea convoiului pe linia de tragere, lângă opritor fiind locomotiva,
se dezleagă ultimul grup de vagoane, după care începe îmbrâncirea pe o distanţă
suficientă imprimării vitezei respective . Locomotiva şi grupul legat de ea
micşorează viteza, iar grupul dezlegat îşi continua mersul cu viteza imprimata prin
îmbrâncire şi se depărtează de convoi . În timp ce convoiul îşi micşorează viteza
până la circa 3km/h, se dezleagă al doilea vagon sau grup de vagoane de către
manevrant, iar la un semnal al conducatorului manevrei, mecanicul sporeşte brusc
viteza şi continuă împingerea în vederea unei noi îmbrânciri fără ca locomotiva să
se retraga .
JURNAL DE PRACTICĂ
Întocmiţi jurnale de practică pe care le ve-ţi anexa la portofoliu dupa modelul prezentat
pentru următoarele teme
1. Instructajul SSM şi PSI .
2. Prelucrarea trenurile locale în staţii intermediare .
3. Prelucrarea trenurile aflate în tranzit prin staţiile tehnice.
4. Prelucrează total trenurile în staţiile tehnice.
5. Prelucrează trenurile de călători.
ELEV____________________________________________________________
PERIOADA_______________________________________________________
LOCAŢIA________________________________________________________
MODULUL DE PRACTICĂ__________________________________________
TEMA___________________________________________________________
1. CARE SUNT PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI RELEVANTE PENTRU MODULUL DE
PRACTICĂ PE CARE LE-AŢI OBSERVAT
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
2. CE LUCRURI NOI A-ŢI îNVĂŢAT________________________________-
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________
3. CARE AU FOST EVENIMENTELE SAU LUCRURILE CARE V-AU PLĂCUT;
MOTIVAŢI_______________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
________________________________
4. CE LUCRURI/EVENIMENTE NU V-AU PLACUT; MOTIVAŢI_____________
________________________________________________________________________
________________________________________________________
ORGANIZAREA EVALUĂRII
Pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de

aplicabilitate din SPP - uri, se va realiza evaluarea continuă a elevilor. Ca metode de
evaluare recomandăm:
• Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea
conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţa de o sarcină dată.
• Investigaţia.
• Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi
standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare.
• Metoda exerciţiilor practice
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
• Fişe de observaţie si fişe de lucru
• Chestionarul
• Fişe de autoevaluare
• Miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare
a bibliografiei, a materialelor şi a instrumentelor, acurateţea reprezentărilor tehnice,
modul de organizare a ideilor şi a materialelor într-un proiect.
• Portofoliul( care va conţine şi jurnalul de practică ), ca instrument de evaluare flexibil,
complex, integrator, ca o modalitate de
înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.
Evaluarea trebuie sa fie o evaluare de tip continuu, corelată cu criteriile de
performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire
Profesionala corespunzător calificării.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor
specificate. O competenţă se va evalua o singură dată.
ANEXE
Anexa 1
Cuvinte cheie / glosar
Cocoaşă - plan înclinat folosit la activitatea de triere a vagoanelor ;
Containerizare - gruparea mărfurilor într-o construcţie cu caracter permanent , suficient
de rezistentă pentru a permite o utilizare repetată numită container , având un volum
interior de 1 m3 ;
Cursă de manevră - mişcarea vagoanelor sau a locomotivei izolate de pe o linie pe alta
cu schimbarea sensului de mers ;
Drumul de frânare – drumul parcurs de tren din momentul trecerii mânerului robinetului
mecanicului în poziţia de frânare rapidă , de la viteză maximă prevazută în livret , până la
oprirea completa a trenului ;
Distanţa de circulaţie – porţiunea de linie dintre doua puncte de secţionare în care se pot
realiza încrucişări şi depăşiri de trenuri ;
Frânare automata - procentul de frânare se realizează cu frâna cu aer comprimat
Frânare mixta - pe lângă frânarea automată se folosesc şi frâne de mână , trenul având
conducta generală de aer pe toată lungimea sa ;
Frânare combinată - când pe lângă frâna automată se foloseşte suplimentar şi frâna
electrică a vehiculelor motoare ;
Franele de cale - înstalaţii fixe pentru reglarea vitezei vagoanelor ;
Grupa plan de formare - staţia în care se grupează vagoanele încărcate şi goale
destinate staţiilor din zona acesteia ;
Garnitura de manevră (convoi) - grupul de vagoane cu care se execută o semicursă
sau o cursă de manevră ;
Linie curentă – porţiunea de linie cuprinsă între semnalele de intrare a două staţii
consecutive ;
Magistrala de cale ferată - acele linii din cuprinsul unei reţele feroviare care au un
caracter pronunţat de linie principală ;
Manevra - orice deplasare a materialului rulant în încinta staţiei în vederea prelucrării
ternurilor şi a vagoanelor ;
Marfă - produs al muncii destinat schimbului prin intermediul vânzării-cumpărării;
Masa frânata - o mărime care caracterizeaează capacitatea de frânare a unui vehicul ;
Moderator - folosit pentru realizarea unei frânări parţiale , în scopul reglării vitezei pentru
a da posibilitatea crerăii unui interval între vagoanele ce coboara pe un plan înclinat sau a
vagoanelor desprinse prin manevra de îmbrâncire ;
Partida de marfă - încărcătura individualizată destinată a fi transportată ;
Paletizare - gruparea mai multor unităţi de marfă , ambalate sau nu , pe un singur suport ;
Procentul de frânare - tonajul frânat ce revine fiecarei sute tone din tonajul brut al
trenului , pentru asigurarea opririi trenului pe drumul de frânare stabilit
numit palet sau paletă ;
Prelucrarea unui tren – modificarea structurii fizice a unui tren într-o staţie de tranzit ;
Rangul trenului - clasificare după importanţa trenului ;
Robinet KD2 - dispozitiv pentru comanda frânării automate a trenului aflat în cabina
mecanicului şi acţionat de către acesta ;
Robinet FD1 - dispozitiv pentru comanda frânării directe a locomotivei aflat în cabina
mecanicului şi actionat de către acesta ;
Secţia de remorcare- porţiunea din linia magistrală sau acea linie secundară pe care se
asigură tracţiunea diferitelor categorii de trenuri cu aceeaşi locomotivă care aparţine unui
depou , numit depou de domociliu ;
Secţia de circulaţie – porţiunea de linie magistrală sau secundară , pe care se păstrează
acelaşi caracter de trafic ( acelaşi număr de trenuri de diferite categorii) ;
Staţiile tehnice – staţii în care sosesc vagoane izolate sau grupuri de vagoane din zona
proprie de influenţă sau de la alte staţii triaje de reţea , tehnice sau cu prelucrare
;intermediară .Staţii de prelucrare intermediară – staţii cu activitate şi zona de influenţă
proprie mult mai redusă decât a staţiilor triaje de reţea şi tehnice ;
Sabot manual - dispozitiv utilizat pentru frânarea vagoanelor datorită frecării dintre sabot
şi şină ;
Semicursa de manevră – mişcarea vagoanelor cu locomotiva sau numai a locomotivei
izolate , fără schimbarea sensului de mers ;
Semnale de fine de tren - semnalele care se aplică pe ultimul vehicul feroviar din tren ;
Semnal de cap de tren – semnale care se aplica la primul vehicul în sensul de mers al
trenului;
Trafic - totalitatea transporturilor efectuate într-o perioada de timp ( luna , trimestru , an )
în cadrul anumitor relaţii de transport ;
Tranzit - transport în traficul feroviar la care punctele de plecare şi de sosire se afla pe
teritoriul unor staţii diferite ;
Tren - un grup de vehicule de cale ferata legate regulamentar între ele , având una sau
mai multe locomotive în funcţie , precum şi locomotivele , automotoarele şi drezinele motor
îndrumate pe linie curentă , cu sau fără vagoane , înzestrate cu semnale regulamentare ;
Tren local de marfa - trenul de marfă care aduce şi ridică vagoane de marfă încărcate
sau goale în şi din staţiile intermediare sau haltele comerciale de pe o secţie de circulaţie ;
Trenuri naveta – trenuri directe de marfă formate din acelaşi grup de vagon, încărcate
cu acelaşi tip de marfă dintr-o singură staţie , de către un singur expeditor şi destinate unei
singure staţii de destinaţie respectiv unui singur destinatar , ciclul reluandu-se dupa
înapoiere în stare goală ;
Trenuri marşrute comerciale - trenul format din vagoane încărcate care se încarcă dintr-
o singură staţie de către unul sau mai muţi expeditori şi care circulă fără prelucrare până
la staţia de destinaţie , tranzitând cel puţin o staţie triaj de reţea sau tehnică ;
Transport feroviar - mod de transport terestru prin care se efectuează deplasarea în
spaţiu a bunurilor şi oamenilor cu ajutorul mijloacelor de tracţiune ( locomotive) şi
mijloacelor tractate ( vagoane) care circula pe trasee fixe (cai ferate);
Triajele de reţea – sunt staţii în care sosesc vagoane izolate şi grupuri de vagoane din
zona proprie de influenţă precum şi de la alte staţii triaje de reţea , tehnice sau cu
prelucrare intermediară ;
Tren local de marfa - trenul de marfa care aduce şi ridică vagoane de marfă încărcate
sau goale în şi din staţiile intermediare sau haltele comerciale de pe o secţie de circulaţie ;
Unitate de incarcatura - rezultatul grupării mărfurilor într-un tot unitar şi coerent în limita
unor dimensiuni şi mase , formată din mărfuri ambalate sau neambalate din unul sau mai
multe produse identice sau diferite , care pastrează un caracter de permanenţă pe
perioadă activitaţilor de manipulare , transport şi depozitare , de la locul de formare până
la utilizare ;
Vagon local – vagonul care soseşte în staţie pentru a fi încărcat sau descărcat.

Anexa 2
Semne de avertizare de protecţia muncii

Anexa 3
Tehnologia prelucrării trenurilor în staţiile sau grupele tehnice de călători
( Graficul Gantt )

Anexa 4
Tipuri de semnale CFR
- Semnal prevestitor.
- Este folosit pe linii neînzestrate cu BLA.Pentru
recunoaşterea semnalului prevestitor,acesta este
înzestrat cu un reper de semnal.
- Reperul este format dintr-o placă dreptungiulară pe
care sunt desenate 2 triunghiuri negre,vârf in vârf, pe
fond alb.Reperul se amplasează la bază semnalului.
- Semnal de trecere ale blocului de linie automat.

- Pentru recunoaşterea semnalelor de trecere ale
blocului de linie automat se monteză pe stâlpul acestor
semnale un reper, format dintr-o placă dreptunghiulară
de
culoare albă.
- În caz că semnalul are şi funcţie de prevestire se
montează la baza stâlpului, în afară de placa
dreptunghiulară de culoare albă, şi o placă
dreptunghiulară de culoare albă cu chenar negru pe
semnal de margine, având pe placă un cerc cu centrul de culoare
trecere al semnal neagră.
BLA de
trecere
al
BLA cu
prevesti
re
- Pentru recunoaşterea semnalelor de intrare,
parcurs, ieşire, ramificaţie, pe stâlpul acestor
semnale se
motează un reper format dintr-o placă
dreptunghiulară de
culoare albă având la mijloc o bandă roşie.

semnal de semnal
intrare, de
ieşire, ieşire,
parcurs, parcurs
ramificaţie
LIBER cu viteza stabilită.

Atenţie următorul semnal ordonă oprirea!
LIBER cu viteza stabilită,următorul semnal este

pe liber cu viteza
stabilită.
OPREŞTE fără a depăşi semnalul
LIBER cu viteza stabilită, următorul semnal este

pe liber cu viteză
redusă (frecvenţă de clipire cca 1 Hz) .

LIBER cu viteza redusă(în mod normal,
30km/h), semnalul următor
este pe liber cu viteza stabilită sau pe liber cu
viteză redusă
LIBER cu viteză redusă(în mod normal,

30Km/h).
Atenţie următorul semnal ordonă oprirea!
Indicatorul de direcţie arată direcţia de mers

în care se expediază trenul.Se
montează pe stâlpul semnalelor de ieşire, sub
unităţile luminoase, în staţiile în
care se ramifică mai multe direcţii de mers din
acelaşi capăt.
Indicatorul de direcţie este format dintr-un panou
de formă dreptunghiulară,
care indică prin litere iluminate cu alb simplu,
direcţia de mers a trenurilor.
Indicatorul “distanţa până la semnalul urmă mai

mică de 700m” arată că
distanţa de la semnalul luminos pe care este
montat, până la semnalul următor
este mai mică de 700m şi mecanicul trebuie să ia
mai din timp măsuri pentru a
opri trenul în faţa semnalului următor, care este
pe oprire.
Acest indicator este format dintr-un panou de
formă dreptunghiulară, pe
care apare o săgeată cu varful in jos, iluminată
alb.
Sageata iluminată alb apare în acelaşi timp cu
indicaţia de viteză
redusă(galben-galben) a semnalului pe care este
montată.

Indicarea vitezei sporite în abatere la semnalele de intrare si ramificaţie:
Liber cu viteza de Liber cu viteza

60km/h în stabilită,
abatere( pe lângă următorul semnal
indicaţia de indică
viteză redusă mai liber cu viteza de
apare în plus o 60km/h în
bandă orizontală abatere(frecvenţa de
galbenă) clipire
este dublă cca 2Hz)
Liber cu viteza de Liber cu viteza

90km/h în stabilită,
abatere( pe lângă următorul semnal
indicaţia de indică
viteză redusă mai liber cu viteza de
apare în plus o 90km/h în
bandă orizontală abatere(frecvenţa de
verde) clipire
normală cca 1Hz)

Anexa 5
Graficul Gantt al procesului tehnologic de prelucrare a unui tren local de marfa
intr-o statie intermediara

BIBLIOGRAFIE

1. Tănăsuica , Ioan (2001) ;Tehnologia activităţii staţiilor de cale ferată, vol. I , Editura
Feroviară , Bucureşti .
2. Tănăsuica ,Ioan (1987) ;Tehnologia transportului feroviar , I.P.B , Bucureşti .
3. Ministerul Transporturilor , S.N.C.F.R. , (1998) Instrucţia de remorcare şi frânare ,
4. Regulament de semnalizare , Editura Feroviară , 2006.
5. S.N.T.F.M. , ”CFR MARFĂ”-S.A. Serviciul de program analiza ( 2008-2009) ;Planul
de formare al trenurilor de marfă .
6. Isac , C., Popoviciu , G.(1973) ;Cartea tehnică a locomotivei diesel , vol. I-II ,
Centrul de documentare şi publicaţii tehnice .


Prelucrarea Trenurilor Si A Vagoanelor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prelucrarea Trenurilor Si A Vagoanelor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ȘI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 1

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 2

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 3

Modulul de practica „ Prelucrarea trenurilor si a vagoanelor ” este parcurs de elevii din

2. Prelucrează trenurile aflate în tranzit prin staţiile tehnice

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 4

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 5

3. MODALITATEA DE ORGANIZARE A PRACTICII

Stagiul de pregătire practică se desfăşoară la agenţii economici specificaţi , elevii

4. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE

Respectarea normelor SSM şi PSI contribuie la asigurarea condiţiilor de muncă normale şi

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 6

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 7

Proba frânelor – proba de continuitate

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 8

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 9

Pornind de la fişa de documentare 1 şi având în vedere faptul că acţionarea frânei

Robinet KD2 Denumire Presiunea Cum este acţionata frâna automată

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 10

În staţiile de cale ferată activitatea este diversă, tehnologiile care se efectuează

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 11

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 13

Tehnologia prelucrării trenului de marfă în tranzit fără manevra presupune executarea

10 Completarea foii de parcurs Impiegatul de

12 Înmânarea documentelor de Împiegatul de

Studiind fişa de documentare 2 şi plecând de la modelul prezentat în anexa 5 să se

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 14

Nr. Cerinţe Înformaţii de completat

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 15

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 16

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 17

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 18

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:____________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 19

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:____________________

Temă - Tehnologia prelucrării trenului în grupa de primire

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 20

Nr. crt Operaţii Executant

15 Slăbirea cuplelor şi desfacerea tuburilor de aer Manevrantul

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 21

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:____________________

Nr.crt Operaţii Durata Graficul Gantt

b) Să se evidenţieze operaţiile comune faţă de cazul 1

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:____________________

1. Operaţii care pregătesc formarea trenurilor de marfă

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 24

Procesul tehnologic de formare a unui tren de marfă

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 26

Care sunt culorile de baza folosite la

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 27

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:____________________

Tema - Prelucrarea vagoanelor la activităţi locale

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 28

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 29

A început pregătirea practică care se desfăşoară la agentul economic. Suntem un

Împreună cu tutorele de practică urmează să participaţi la „ Revizia tehnică a

Nr. Cerinţe Răspund elevii

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 33

TEMA : Activitatea de manevră

La ce vă ajută relizarea unui proiect?

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de 34