Comentariu reclama – Jazz de la YvesSaintLaurent

Yves Saint Laurent este o marca de prestigiu in lumea modei. Primul magazin Yves Saint
Laurent a fost inaugurat în 1966 şi era destinat femeilor. O linie vestimentara pentru barbati a fost
adaugata abia in 1974. Brandul Yves Saint Laurent a fost achizitionat de Gucci Group în 1999.
Creat in 1988, Jazz este destinat barbatului elegant si cunoscator, definit de dorinta de
libertate si bucuria de a trai. Acest clasic al parfumurilor barbatesti este un amestec de lemn de santal,
trandafir, coriandru, scortisoara, muscata, iasomie, salvie si tamiie. Lemnos/Aromatic.
Reclama pe care am ales-o promoveaza parumul Jazz de la YvesSaintLaurent si a aparut in
Franta in anul 1992 si este regizata de faimosul francez Jean Baptiste Mondino.Coloana sonora a acestui
clip publictar este un remake al coloanei sonore de la reclama din 1986 a parfumului Jazz Original
Reclama are ca public tinta un segment de potentiali consumatori foarte bine definit si
foarte usor de identificat. Din punct de vedere al criteriului demografic, publicul tinta este alcatuit din
barbati tineri cu venituri substantiale si cu o educatie elevata. Aceste trasaturi sunt bine evidentiate atat
de vestimentatia tinerilor prezenti in reclama cat si de tinuta lor impecabila. Daca studiem publicul tinta
bazandu-ne pe criteriul geografic, putem afirma ca reclama se adreseaza in principal barbatilor din
marile orase ale tarilor dezvoltate, tinerii din reclama apartinand unei astfel de lumi. Criteriul
comportamental ne dezvaluie ca publicul tinta este alcatuit din oameni care sunt deja consumatori sau
sunt potentiali consumatori ai parfumului Jazz, deoarece reclama pare a incerca mai degraba sa atraga
tineri care se identifica cu imaginea parfumului, cu imaginea barbatilor din reclama, sau sa intareasca
convingerea celor care folosesc parfumul ca „Este atat de bine sa fii Jazz”, decat sa ii recastige pe fostii
consumatori. In alta ordine de idei putem afirma ca publicul tinta cuprinde barbati incadrati, conform
criteriului psihografic, in categoria achievers (pentru ca reclama vizeaza mai ales barbati prosperi, sigur
pe ei insisi) si in categoria emulators (pentru ca reclama vizeaza tineri ambitiosi, practicanti ai stilului
macho).
Reclama raspunde motivatiilor de apartenenta si afectiune, creand impresia ca folosind
parfumul Jazz vei reusi sa te integrezi intr-un grup ca cel din imagine si motivatiilor de stima pentru ca
barbatii din reclama au un statut social inalt si sunt oameni de succes. Nu in ultimul rand, reclama
raspunde motivatiei de auto-implinire, sugerand ca parfumul de la YvesSaintLaurent nu numai ca te
ajuta sa te integrezi si sa castigi respectul celor din jur, dar iti confera si calitatile necesare pentru a te
implini din punct de vedere social-profesional.
Parfumul Jazz isi face loc pe „harta mentala a categoriilor de produse” a consumatorilor cu
ajutorul pozitionarii prin nisa (conform clasificarii facute de Trout si Ries) sau pozitionarii prin
utilizatorul produsului (conform tipologiei Belch&Belch). Acest tip de pozitionare este realizat in
cazul de fata mai ales cu ajutorul sloganului: „C’est si bon d’être JAZZ” , slogan care sugereaza ca
parfumul Jazz este simbolul unui stil aparte de viata, simbolul unui statut social preferential. Imaginea
grupului de barbati extrem de fericiti si siguri pe ei avand alaturi o femeie atractiva exprima faptul ca
parfumul este destinat barbatilor realizati atat profesional cat si social, care se bucura de succes,
babatilor care stiu sa traiasca fiecare moment.
Sloganul reclamei „Este atat de bine sa fii Jazz” impreuna cu imaginea barbatilor care
zambesc si danseze,incadreaza reclama in tipul publicitatii sugestive. Sloganul scoate in evidenta
faptul ca Jazz nu este doar un parfum ci mai degraba o stare de spirit, o senzatie, o personalitate. Cand
ascultam versurile melodiei putem inlocui cuvantul „Jazz” cu alte cuvinte precum: fericit, fermecator,
increzator, realizat. Deasemenea imaginea este extrem de expresiva. Desi este o imagine alb negru,
lipsita de orice culoare, ea sugereaza bucurie, veselie si voie buna. Tinarul in camasa alba rade cu pofta
si danseaza, isi tine haina pe umar ceea ce denota relaxare si buna dispozitie. Ceilalti tineri danseaza si ei
si par a fi buni prieteni care se simt foarte bine, iar privirile lor sunt indreptate spre femeie care se afla in
cateva cadre in prim plan. Este de remarcat si faptul ca imaginea este alb-negru pentru ca a imprumutat
proprietatile ambalajului Jazz, adica proprietatile sticlutei de parfum, ceea ce accentueaza faptul ca
tinerii care te fac sa exclami: „Ce bine e sa fii Jazz” sunt ei insisi Jazz. In plus reclama este realizata in
armonie cu numele parfumului. Astfel incat, atat personajele cat si posturile adoptate de acestea sunt in
concordanta cu ceea ce exprima cuvantul Jazz, care desi in cazul de fata este numele unui parfum, el ne
duce totusi cu gandul si la stilul de muzica adoptat mai ales de anumite elite. De exemplu, la fel ca si in
muzica jazz, in aceasta reclama se pune accent pe expresivitate, pe improvizatie si pe ritm.
O alta caracteristica a reclamei care ajuta la incadrarea acesteia in tipul de publicitate
sugestiva, este aceea ca numele produsului, asociat cu imaginea prezentata, sugereaza ca parfumul,
asemenea muzicii jazz, este apreciat mai ales de cunoscatori, de oameni rafinati, cu gusturi alese, oameni
distinsi.
Enuntul publicitar este alcatuit in cazul de fata din muzica (sloganul) imagine si logotip.
Sloganul „C’est si bon d’être JAZZ” („Este atat de bine sa fii JAZZ”) ajuta in primul rand la
identificarea produsului promovat prin prezentarea produsului la sfarsitul reclamei. Un alt rol important
al sloganului este sa atraga un numar cat mai mare de cumparatori prin mesajul pe care il transmite, si
anume ca JAZZ reprezinta o multitudine de senzatii si calitati extraordinare. Dupa cum am mentionat si
mai sus, cuvantul asupra caruia se atrage atentia, cuvantul JAZZ, poate fi inlocuit cu alte cuvinte care
induc stari sufletesti puternice si mai ales pozitive (puternice pentru ca enuntul este exclamativ si numele
predicativ este la gradul superlativ si pozitive pentru ca substantivul „jazz” este asociat adverbului
„bine”, iar imaginea „din spatele” sloganului reflecta veselie, muzica si incredere in sine).
Imaginea din reclama atrage atentia mai ales prin contrastul puternic dintre cele doua
nonculori folosite ca factor sugestiv, exprimand puterea parfumului care a transformat lumea reala a
culorilor intr-o lume Jazz. Barbatii care au folosit parfumul „au capatat” in primul rand culoarea
ambalajului acestuia (caracteristica obiectiva, vizibila) dar si dispozitia, personalitatea si statutul social
dorit de oricine (caracteristica pur subiectiva, menita sa atinga un strat mai profund al subconstientului
cititorului). Dinamicitatea reclamei este data tinerii aflati in miscare: barbatul in camasa alba se
indreapta vesel spre ceilalti tineri care par sa danseze pe ritmul muzicii Jazz. „Personajul principal” este
jucat in aceasta reclama de femeie care apare in prim-plan si care, desi nu este in centrul imaginii, atrage
atentia si pentru ca este in centrul grupului de barbati.
Logotipul, reprezentat de numele marcii YvesSaintLaurent, ocupa un sfert din spatiul acordat
reclamei din ultimul cadru, ceea ce denota importanta si renumele de care se bucura aceasta marca
demult consacrata. Iese in evidenta atat prin marimea corpului textului cat si prin contrastul dintre
culoarea negru cu care a fost scris si fundalul alb.