FURISEAZA-TE PE UNDE POTI!

In excursii, copiii se raspandesc prin padure, dar fara sa se

indeparteze prea mult de conducatorul de joc.
La un semnal dat de acesta, (fluier) copiii incep sa se apropie de el,
furisandu-se fara sa faca zgomot, folosind orice obstacol san u fie vazuti.
La al doilea semnal (strigat, bataie din palme) se opresc, ies din
ascunzisuri si se asaza in asa fel incat sa fie vazuti de conducatorul de joc.
Acesta se uita la toti copiii si apreciaza care este distanta dintre el
si ei. Cel care a reusit sa se apropie pe furis cel mai mult de conducatorul
de joc este declarat castigator.

DESCURCA-TE!

Toti copiii se afla raspanditi pe terenul de joc, executand in viteza

depalsari inainte, inapoi, la dreapata, la stanga; cu pas obisnuit, cu pas
adaugat, sau in alergare fara sa se atinga intre ei.
Cei care se ating sau sunt atinsi de colegii lor ies din joc.

CINE-I MAI VANJOS?

La acest joc participa doua echipe egale ca forta si numar. Inainte

de a incepe jocul, pe teren se asaza o linie de demarcare.
Aliniindu-se perpendicular pe linia de demarcare de o parte si de
alta a ei, membrii celor doua echipe se iau la brat si formeaza cate un lant.
In fruntea fiecarei echipe se situeaza, ca de obicei, cel mai puternic si mai
abil: capitanul. Fiecare dintre ei isi adduce echipa la linia de demarcare,
se apuca, isi inlantuiesc la randul lor bratele si jocul incepe. Echipele se
straduiesc reciproc sa-si traga rivalii dincolo de linia de demarcare, adica,
in terenul propriu, impunandu-le sa treaca de linia respective.
Invinge echipa care reuseste sa traga in terenul propriu cel putin
trei jucatori din echipa adversa.

(“Activitati transdisciplinare pentru gradinita si ciclul primar”- Alexandrina

Dumitru; Viorel-George Dumitru Ed. Paralela 45, 2004)