SOCIiL-KCONOMIcl (SBCOOtlg ZIV-XVTÌ

de 104» AUREL POP

In simp ce documentele româneşti u i t î r z i l £1 nuseac

pa ţ&ranil dependenţi "rumâni'*, faptul f i i n d , evident, in l e ­
gature ou numele etnic e l poporului nostru, într-o perioadă,
probabil, cînd anumiţi străini î l priveau ca supuşi pa t o ţ i
1
rotear.!! , documentele latine din Transilvania fac aeree d i s ­
tincţii etnice în probleme econoalco-sociale, în raporturile
de proprietate, în caracterizarea aşezărilor umane e t c . Sînt
pomenite frecvent p r o p r i e t ă ţ i funciare româneşti (poasaaalo-
Df.3 walacbflles). sate româneşti ( v l l l a e valacnalea) t datuxl
şl dări româneşti,BCU Cluj / şCentral
păduri Universityromâneşti,
l pertinente Library Cluj cnasi ş l
nobili români, Iobagi români, p r e o ţ i români, români de rind,
2
revolte ş l primejdii româneşti .
Xntr—o anumită perioadă, pa vremea cînd cnesll erau
primi inter pares, obştea sătească însăşi era un mijloc da
solidarizare românească, prin puternicele sale forme de orga­
nizare a muncii şl a v i e ţ i i pe base comunitare, prin legătu­
rile indisolubile pe care această organizare l e incumba^.
Prin veacurile X I I I - X I V , în ciuda r i d i c ă r i i din cadrul ob­
ştii a unei e l i t e feudale de t i p p r e s t a t a i ' - cnezloea - , uni­
tatea o b ş t i i s-a •:>? aţinut ş l s-a î n t ă r i t , aal ales în cazul
I r a n s l l m n l a i , unde an feudallsa de model apusean, străin,
fţu o luce strălnu, venea sa se suprapună peste procesul In­
cipient de feudalizare în forme l o c a l e , sud-est europene ş l
rosane ş t i . Impactul acesta u fost r e l a t i v lent pînă prin
veacul X I I I , dar venirea în fruntea Ungariei a dinastiei
îr.--/vinilor, de origine frenco-napolltană, a lapriaat an
ritm a l a r t procesului de occiâsntsllsars ş l unificarea riad*
l e l l l o r feudale, de repudiere a particularlamelor l o o a l « . u n

paa Important în acest aena a fost făcut de regele Ludovic I

de i n j o u , prin măsurile preconizate în 1366, unda se vorbeşte
in chip special dssprs un mod de organizare s românilor, « r « 0

obişnuiau s f i nssupuşl ş l dssprs exterminarea răufăcătorilor

M

ds orice nssm, dar mal ales români • Documentul din 26 Iunie

1366, prin d i f e r e n ţ i e r i l e repetate pe oars Î s face între no­
b i l i ş i oameni ds rînd, ps ds o psrts ş l cnsmi ş l români (ds
r i n d ) , pe de altă parte, recunoaşte sxlatsnţs ps t e r i t o r i u l
supus j u r l s d l c ţ l s l volsvodulul Trsnsllvanlsl a două organile»
ţ i i distincte: una i n s t i t u i t ă ds statul aaghiar (a nobililor
ş l oamenilor de r i n d ) , cealaltă a românilor (ca cneeil şi "y*
l a b i l " comuni). Sub pretextul a n i f l c ă r l i procedurii penale,
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Ludovic I , stabilind valoarea mărturiei la judecăţi e aalol­
la c pe c n e z l i recunoscuţi cu diplomă regală n o b i l i l o r , Iar
c e i l a l ţ i cnezl ş l pe acel Olacb.1 ponulanl oamenilor de rind.
Prin acest decret vechea rinduialâ românsascâ trebuia d i s ­
trusă^. Indiscutabil, documentul are ş l o Importantă composer
tâ soclal-economlcâ, deoarece stipulează, în f a p t , că stăp
res l e g a l ă asupra păsintulul ss exercită de acum exclusiv
6
prin intermediul dreptului s c r i s ş l a l cancelariei r e g a l e .
Car i m p l i c a ţ i i l e sint mai adinei, i n t r o c î t e l creează baza
juridică pentru manifestarea neîngrădită a tendinţei nobili­
mii mag ti Lare de a deposeda pe cnszii români de dreptul l o r
sopra pămîntului ş l oamenilor l o r ş l de p r i v i l e g i i l e aferen
acestui drept. Ce a l t f e _ , tonul general a l documentului este
g r ă i t o r pentru ceea ce e l visează» a fost emis la cererea tu
turor n o b i l i l o r din Transilvania, care primesc mină liberă
36-1 extermine pe răufăcătorii de orice neam, mai ales pe
români'. Cel d i n ţ i i l o v i ţ i de prevederile diplomei erau css-
 c a Z S r z a B e n t a B
t Ht *P ^orţa de coeziune a românilor» Docc >-
rfi
joi l&ao complet calitatea judecătorească a cnezclul, în
JC UIBÎ' î l recunoaşte acestuia, dacă dl ap ane da act *earls pen-
jjBposesiunea aa, calitatea de feudal (pe case o exercitase
goterlor n e o f i c i a l ) , icesata din urnă recunoaştere, departe
j , , f l o manifestare de generozitate faţă da a l i t a românea»-
e | , urcarea atenuarea ş l desfiinţarea r o s t u r i l o r cnezllor,
mprloaree rolului acestora în solidarizarea cu oamenii l o r ,
ţolAturarea mişcărilor de rezistenţă faţă da c o t r o p i r i l e no­
bililor. I s t o r i c u l maghiar S a l l a g y l Sândor afirmă c l a r : "De­
cretul era îndreptat de«« dreptul împotriva românilor ş l în
•uite părţi aste redactat cu o rigoare drastică, Mu erau însă
aunal t î l b a r i ş l hoţi acel romàni pa oara Ludovic £1 caraete­
ri rea zâ răufăcători, care z i l n i c conturbă l i n i ş t e a aupuşllor.
iceaste « - a r notivaBCU Clujdestul
încă / Centralprezenţa
Universityaal
Library Cluj
îndelungată a
regelui ( î n Transilvania), n i c i severitatea decretelor. Stia
|1 din a l t e surse că, uniţi cu popoarele Tacine ale celor
joua voievodate româneşti (Muntenia ş l Moldova), cneall r o ­
llai purtau război împotriva n o b i l i l o r S I apoi f e l u l ou oare
Ludovic î l trecea la catolicism pe c r e d i n c i o ş i i b i s e r i c i i or­
todoxe, de asemenea, a putut să sporească nemulţumirea roaft-
oilor" . Deci ş l I s t o r i c u l c i t a t veda ca motiva ale e s i t a r l i
iieorettfiui lupta cnezllor români împotriva n o b i l i l o r oase la
lEeainţau statutul şl avutul, existenţa unei s o l i d a r i t ă ţ i g e ­
nerale româneşti, peste graniţele p o l i t i c a , precum ş l atenta­
tul asupra confesiunii românilor» J s t ă s i , din perspective ul­
ti w l or c e r c e t ă r i , este evident că măsurile preconizata la
1366 nu a-au putut aplica dacît în mică măsură atunci. Impor­
tantă este însă, pentru ceea ce urmărim, atmoafera mentală a
«pocii care ie-a generat, f e l u l de gîndlxe a l conducătorilor
• o c i a l - p o l l t l c l de atunol, d i s t i n c ţ i i l e sociale « 1 etnice
pe caro l e f a c , starea de neaupunare i a care apar surprinşi
inai
românii ( d e s i decretal se referă la Transilvania voievodală,
a l exprimă o stare de lucruri prezentă şi in Banat, Crlşana,
Maramureş, Ung, Bereg, UgocjA). Starea de nesupunere, m«nl-
festată prin d i f e r i t e forme de solidarizare românească este
insă prezentă a t î t înainte, c i t ş l după 1366. Spre esempla,
mănăstirea clsterclană de la C î r ţ a , din Tara făgăraşului, •
tlnsă la începutul secolului X I I I (1222), pe un pămînt smuls
de la români (terra exempta de B l a c c l a ) , va suferi mult în
secolele SIV ş l XV (1343, 1332, 1418) de pe urma atacurilor
"oamenilor r ă i " , "schismatici ş i români"^. Xa 1326, cnezii
din F i l a s t i , de pe pămîntul capltlului albana, au ucla aao
• n l t l l a t pe membri a l f a m i l i e i unul n o b i l , fost castelan al
1 0
c e t ă ţ i i Stînca S f . M l h a l l . In 1337, c î ţ l v a cnezl din Caras
BCU Cluj / Central
se împotrivesc Introducerii University Library
în stăpînlrea Cluj
posesiunilor numit
Secaş ( 2 posesiuni) a nobilului loan Pecenegul ( B l s e n u l ) , pe
motiv că t a t ă l l o r , cnezul Socol ( Z o k u l ) , fusese recunoscut
1
de regele Carol Bobert ca stăpîn acolo "". Un exemplu de s o l i ­
darizare a cnezulul cu oamenii săi este consemnat în 1371,
cind t o t a l i t a t e a sau obştea românilor Cunlversltas Olachorum)
din Budac, în frunte cu cnezul Iulian (G^lianua), in urma

p r i n d e r i i ş l executării inul "boţ" român, pătrunde pe domeniul

12
caplttului din Alba I u l i a ş i comite acte de violenţă • 0 co­
eziune puternică surprindem în d i s t r i c t u l Sebeş din Banat, cam
prin I368-I369, cînd t o ţ i românii, cnezi şiz-oameni de rînd,
săteni şl orăşeni, bogaţi ş l săraci ( u n i v e r s i t à kenezyorua et
allornm Olachoruii de dlsbrlctn Sebeş, item cives et universi
d l v l t e s et naupereş de c l v l t a t e clusdeg), adresează o p e t i ţ i e ,
o pungere banului Benedict Hlniy pentru greutatea participă­
rii la oaste, a g ă z d u i r i i r e g e l u i ş i a l t o r demnitari, pentru
s t r i c ă c i u n i , rechiziţionarea f i n u l u i , moartea v i t e l o r , cerînd
 - 497 -
2
af, f i e cxaţaţl aâcax de piato c e l o r 5ao flca?iai p r e t i n ş i ^ .
I s t e u i îawteg d i s t r i c t xocdKSSc cj.t« se solidarizează ş l
w*ce peste deosebirii* sosia!** Ce» £n acelaşi s p i r i t , î a -
st—e TI6B8 deci oîwzfii nai era an factor äs solidarizare oc
oamenii s a l , pe Ia 1376« se p l i a g o nez i l din Hage tea soţia 1
a c e l u i a ş i Benedict Hisfy, păstra vexaţiunile pe care la sa­
f e r e , aal a l e s peatro Captai s i 11 se lan secsa^vclala boii**.
Ia coaaaciaţă» ca en protest, onesti saaaiaţa că se vor t « -
o b l i g a ţ i , iapreono ca oamenii l o r , au sc nat* lu altă
parte p*ntra e aa sori de foaste* Sofcuşl, anii dlatra casai,
sjuaşi sâ albă deasupra l o r na e c b i l , darla lastraaeate i a
aîna noilor stup I n i , paralel ca trasafoxsarsa pstulul c a s s i s i ,
Incesalat pe legătura dlatre caes ş l ramoali l a i , i a sat lo—
bâgssc, bazat p* legătura ca -lotsl Iobagesc. Laorurlla a l a t
iasă departs da aBCU Cluj / ualtar
evolua Central University
ş i l i n i a Library Cluji a cazai Ba­
r , calar
natului, aade c a s a l i , cfclcr an»»11 n o b i l i î ş i grapeasă oaaenli
Sa jarul 1er in continaare * a s t f e l , i a 1433, ax* Isc o Satra a-*
t l g s ţ i * a unor <&bitri ia legătură ca atacai rcsânllor dtn-
t r - o n ' d i s t r i c t băaăţseia, cassi, n o b i l i , ş i oaMal de riad Cno-
uim tţmaim dLä&t&Em mtiiM N WËÊËÊÊÊ&j lapotri»»
3
anul nobil dia Besetes "-*. -acelaşi nobil a* plinge peste patra
sal de o aar* atreniaţarei cassai dia Garulla ea iobagii s ă i ,
îsprssnă ca enea l i ş i osaeail da riad dia d i s t r i c t u l Caras
(Petrus, kg na/,1a de Gamlla BIbdICMB gola lobeglonlbas... lat-
.issila et rmnnlls at Crastïfwa),, amoazä să-1 prad* ş l BÄ-1 j c -
ţ :=sftx.h, psatra anelo daaaa sdass păsiatorllor c n e ' . l a l e ^ .
4scaer^a acte d* d»sordla« şi nssopaasx* xosânesscă, d*şi is«-
bxteM aasoxl baissa anarhici feudale ( a n i i cassi Î ş i s t r i a -
easeail i a c a l i t a t e da feadall ş l - i . îadreptaa îapotxlva
1
a l t o r f e u d a l i ' ^ ) , creau sari probi*»* panerà o f i c i a l i t a t e , aal
ales atunci ciad a* corelaa ea i n t î a p l ă x l din laxa Rosaneaacâ.
Feste« a ai ops enei*, din acSele de r ă z v r ă t i r e pentre e d i a l ,
s

aaa rezistenţa roaänilor, iasă la 13?o, palatinul Ungariei,

in cadrai anei adunări., a prosarla 71 de osmani din Banat,
s a t i r u l că erao "râufâcètorl n o t o r i i " ş l "hoţi Inveterati*
93Q g&sdtaltcri al acestora^*. Faptul că primii dintre pedep­
siţi aînt tocmai iobagi ai asesorilor furaţi, denunceţi. şl
condamnaţi toemaS. dia c-ftrs e c e ş t i e , arată pcbstra!ul social
a i aceetox BÖ3uri Şt analogìa eu situaţia din Trmisilvania*"
undo dreptul da a nimic) pa răufăcători fr5«se -lat de rege,
cărarea nobilimii* Cp*, nai malti dintre acer ti. cor^.samaţi, xt
aasi In natele l o ; sarti fiind p r i b e g i , hoinari ori esessnşi, 1
erată a f i români, cn<?*l * i oameni de rînd. 8-5 vâsat în a-
ceestfl a lesăturB ea r.vtanstsl în Banat al înfrîng*?*! l u i
Ludovic I în Tara Bom&asa'îcâ la 1368 ş i a l ocup&rii Vldinalî!
BCU Cluj / Central
da eit'W VlaîLFluv-VlaJcB Universityl uLibrary
1« începutul Cluj Bomânll Si
i 1369^,
năţeni erse de acelaşi neem a dUOTsnii regelui de la sud de
,
Carpati, imx e g i t a ţ l e l o r ? n*mo.'.ţruîirea l o r s-au produs tot
:
în acest fcisp ş l în legatară ca sarcinile m i l i t a r e , cu j a f a r i -
im oastal regale ( v e z i mal sus plângerea cnezilcr din d i s t r i c ­
tul Sebeş). Intre cauzele främintärilo? (care erau paşnice -
p i i a g e r i , c e r e r i - aau violente - r e v o l t a , atacuri) trebuie să
vadma ş i ofensiva catolică pornită printre români, mai alee
dapâ I3Ô6, aspect pe care £1 vcm defealia cc nit p r i l e j .

un ş i r întreg de r e v o l t e şl mişcări româneşti se pro­

duc în sudul Transilvaniei, în funcţie de apăsarea exercitată
d- saşi ş l în legătura cu românii de peste Carpati. Prim?
i proporţii a-a petrecut în 1382, documentul care o re3 -sa-
st datat l a 15 ianuarie 1303^°. Deşi substratul social
este c l a r , antiteza aaşl - români este mereu prezente în m o ­
ment prin »xvreali ( ca "români locuind între noi", între saşi
(yiLscb.1 noble .ü^a tigernden te s ) , "români stSnd sub cetate"
 1
'.ÌEl*^ Boranttaa sua caacroi, "bărbaţi ş i ?oaei din p a r t i l o
î ă r l i Somanest!" ( M t i â m J Û r U l 4,8 BfiKUI?afi Jzaùgfl-^^Udft),
«român din Ţara Botsâreaacâ" (Walschus grar.salp.fcg.uş), "sosrte
d» OB făcută de l o c u i t o r i i din Criai;iar printers rosasi" vA£££
HflfeiÜfl Pfg ĂnaH^aflBqfaaaMUàtottBa)« t e . De 16 o r i (într-au
dsclimant da o pagină t i p ă r i t ă ) apar t e r s e m i români, român,
tara Bomâneaacă, sab românesc, faţă i r faţă sa tareonî ca
, r
"noi", saşi (Taeutonici) , i n B ü l a n i " ( l o c u i t o r i din C2latian)
• t c . iceaett. mişcare e românilor din p ă r ţ i l e S l b i n l a i , e,on-
daaă da Vladimir (Pladwi.ru.-j) s i du cnezul Cîr>dea, a însGBnafc
o solidarizare o i renani din Ţara Bomâneasci? ş i 3-a prodas î n
orsa c o t r o p i r i i onor not pais î n t ă r i de către saşi (nai ales de
cai din C r i s t i a n ) ş l în ursa i n t e r z i c e r i i păşanatulul turme -
l o r din satela româneşti în botarsi ajanv acum a l aşezărilor
21
BCU Cluj / Central University Library Cluj
sasaşti . Ba « o l t după aceasta, în 1337, în Banat, este con-
semnată o "aara aulţime de români" (gena grande Olachalja), r e ­
v o l t a ţ i împotriva l a i Sigismund de luxemburg, noul rege al Un-
22
gariei . 0 asemenea acţiune, cu participarea unor invasorea
de Unlaw*, ente consemnata. îapotrlra a c e l o i a ş l r e g e , la î o o e -
2
pattìl s e c o l a l u i XV, î n Maramureş ^. " reasurils XV-XVî se
prodne o s e r i e de s o l i d a r i z ă r i e l e românilor din Ţara J?âgăra-
ţ'j'iol î n faţa aceloraşi vexaţiuni a l e s a ş i l o r » In 1413, con­
f l i c t u l este cu s a ş i i d i n scaunul Cine ( î n t r e a l t e l e , 6 r o ­
s/voce iâgărăşqro fuseseră o&oxîfce da s a ţ i l de merghindeal—
24
"sea personls femlnels ă? Walachorum g e n e r e " ) * A l t ă raroită
a romanilor .lin Făgăraş se produce î n 143o-1433i pentru î n f r î n -
gesaa e l , '-untas*« g a ş i l o r ş i secuilor se unesc, cerînd d l s -
. !-ger»>8 "românilor p e r f i z i " , uciderea bărbaţilor ş l prinderea
p i l o r ^ . Bercitele e restes făgărăşene, în c o n d i ţ i i l e prezen­
ţ i din vechime a acestei ţ ă r i sad-trans 11vane între graniţele
S ă r i i Boaâneşti, a s t r u c t u r i i etnice compact româneşti ş l a
s i i - î t a r i l sociale co» une, sine osi int: o tósa una in legătură
cu roaânll auntent. Lu 145&, infidèles Walachr neauiţaalţt,
:•. disaó cetatea Făgăraşului, Încurajaţi de domnul ''ladiala»
I I , a f l a t in conflict cu Iancu da Hunedoara" . A l t e revolte
se petrec în 15oj> ş l 15o8, în legătură co asupririle s u ; « .
r i t e din partea s a ş i l o r . Drept răsplată pentru pagubele su­
f e r i t e din partea românilor, regele Vladislav dăruieşte aasl­
i e r Tara Făgăraşului (15o3), Iar saşii cer să distrugă actul
românesc <~YllJLflai »olacbalaia) Hiercurea, aşezat pe păaîntul
ş i l o r , ş l sâ-1 îndepârtese de acolo pe români^. In 1508, re
Danii, In faţa acestor acte din partea s a ş i l o r , sa ridică

I traca iarăşi sab autoritate- munteană ş l trlisit s o l i ,

28
baiati 4I v e c i n i , la ßadu liihnea .
In stada BCU
s o l iCluj
d a r /i z ă r i i reale
Central şl p
University r i o r i tCluj
Library a r e pe baze
sociala, anunise coeziuni ş i d i f e r e n ţ i e r i etnice se produc şl
in vremea marilor răscoale ţărăneşti din 1437 ş 11514. Textul
î n ţ e l e g e r i i de la Booîlna, î n t ă r i t la Cluj - mânâştur, este
sals £n cuen.le acelei "universités regnicolarua Hangarcrom et
2
Tälacuorua" ^, iar Paul c e l Mare din Voiavodeni esse nualt
stegar a l a c e l e i a ş i obşti a l o c u i t o r i l o r maghiari ş i români.
După încheierea î n ţ e l e g e r i i de la Cep Uns între p r i v i l e g i a ţ i ,
ş l conducătorii ţărenllor acţionează nai féru în nunele aces­
t e i universi tas, în coitela s t ă r i i l o r pe care c vor recunos­
0
cută iîşl spun cu Bîndrie regnlcolae-* J. cu reprezentanţi care
să se intilneaacâ anual. Dar a semnificativ* d i s t i n c ţ i e sape­
ur
tata a izvoarelort r ă s c u l a ţ i i uint cu totuţrnatlci ş l sa do-
rase adevăraţi roftrlcoiae « insă ţin aere& să prscizeze că sînt
de neas maghiar ş l român.
Bäscoala din 1514 capătă pe alocări un caracter ri.Bă­
1
nesc, cam a fost casai Marasureşulci^ , und« n o b i l i i ( e drept
că este vorba despre o nobilime alca, de origine cnezfcalây au
 ţpgţ; su t o ţ i i partea ţârenilor» "It oala oanea fere nobiî*s,
lvalue Kas8J>axu3iaasis partea manicar uà t e d i o s e et cunetta
previa, pernicios laque aciibus participasse dlcuntur"-' .
P^ a din 1514, care ccnsocueazâ acest lucru, core ca adevărul
g6

lagât'-'r* cu aceste s o l l d a z i s ă l l să f i d scos la iveală şl în

s t a t e l e Ugocsa şi Bersg, locuite în nare parte cot de români.
p, a l t f e l , s o l i d a r i z ă r i cu o p u ş i i l o r e-au prcdua ş i în caa&l
Jci j O K T I O R romàni din Transilvania, din Bornant es dieta din
7

JJJII totfirftşte să înceteze autoritatea voievoallor peste oame-

0f} s a
jll d» d 9^ dispară v o i e v o z i i . Urmează şi ameninţarea pa-
<j pg«ii cei cere au-i d e s t i t u i e pe v o l a vox 11 eie pe moşiile l o r
g

pină 1« alrbătoarea S f i n ţ i l o r mărunţi (28 decembrie) cea mai

jpropiată, aă plătească de fiecare voievoò. 400 f l o r i n i , iar
daca î i după ce ac p l ă t i t i-sr mal ţ i n e , râ-şl piardă moşiile
pt care îceia 3-ar gBCU
ă a lCluj
". V / Central
o i e v o zUniversity
i i , ca şi Library
n o b i lCluj
i i români ma-
HLreeeni, au fost f a c t o r i de solidarizare românească în
tUpul răscoalei (cunoaştea puţina cazuri concrete, de exemplu,
plevodul din Ciuci - Y î r f u r i l e , în Zarand)^*, de aceea trebo-
UB înlăturaţi, faptul a fost iatpo3lbil de r e a l i z a t , dovadă
fiind uroarille şi a l t e documente din secolul XVI, caza r e -
{lactă existenţa a seci de volevoz"., cu M ulte cnezate în aabor-
zc

dine ş i ca oameni de rînd care ascultau de el- .

In veacul a l XVI-iea, consoling de neam se activează
şi usi auit la n i v e l l o c a l . Spicuim cîteva exemple semnifica­
ţii», ro la 1 5 2 3 , Paul Thomory, fost castelan de Făgăraş, r i d i ­
cat la deonltafce. arhiepiscopală, primeşte p l i n g e r i din partea
Mşilar că v e e l - ; l l o r români î l tulbură, la 16 noleBbrie 1523i
Imitp' prelat răspunde s i b i e n i l o r ( p a t r i c i a t u l săsesc), prln-
t*«o e iscare de prietenia in care recomanda tuturor - ş i sa­
rti. • -.aci - calea j u s t i ţ i e i In rezolvarea tuturor nein telege­
nici- şi pagubelor. Ce fineţe ş l pătrundere, ca unul care stă-
 Intre români, ThoBorj axată că părăsirea c ă l i dreptul^
pentru cea a s a t i s f a c ţ i i l o r samavolnice, fără judecată, ad _ 0

>se ş l In trecut răzbunări lin partea românilor, răzbunări,

6
cărora e l - un Înalt demnitar - le găseşte reale motive^ .
"Să ş t i ţ i domniile voastre - scrie e l saşilor - că n i c i m
lucru ş l n i c i o sarcină no apasă a t i t a pe supuşi, decît a-
tuncl cînd una din p ă r ţ i nu vrea să se supună judecăţii, cl
doreşte, prin vreo poprire neobişnuită, sâ-şl repare slngux
drepturile sale* Sin a s t f e l de p r i c i n i crescuseră odinioară
intre români f u r t u r i l e , I n c e n d i e r i l e , prădăciunlle in acea
ţară, pe care, CUB ş t i ţ i ş l dumneavoastră, cu cele mai mari
- ••"••-» 'Oi ş l cu osîndlrea la aoarte a unora, aa adus-o in
Jtare bunâ"^. S e c i , f o s t u l castelan recunoaşte Indirect că
românii au fost împinşi la violenţe de abuzurile s a ş i l o r ,
BCU Cluj
ocolirea din partea / Central
acestora a University
j u s t i ţ i e iLibrary
* Cu Cluj
toate ecestea,
plasarea românilor pa o treaptă da I n f e r i o r i t a t e se insinue a
ză in scrisoare ca an lucra da la sine Î n ţ e l e ş i "Lăsăm la o
parte p l î n g e x i l e castelanilor (de la Pâgăraş), care ne răs­
pund la a c r l s o r l l e noastre ş l an spus de faţă f i i n d ; atîta
este numai că sasul trebuia să albă i n t i i e t a t e , CUB era pe
rremes noastră, faţă de român; a l t f e l , ţara aceea, in curind,
n-ar sal face n i c i o deosebire, dacă s-ar cuapăni co aceeaşi
50
Băsură Interesul c a t o l i c u l u i ca a l românului"- . Paul Tnoaory
ştia că s a ş i i aînt părtaşi l a g a l l la conducerea ţ ă r i i , spre
deosebire de români. Praterna unlo. Întemeiată la 14J ş l În­
t ă r i t ă la 1438. este Înnoită In 1459 ş l 1506, sub cuvint că,
intre a l t e l e , multe r e l e se săvixşesc inpotrlva celor t r e i
naţiuni^.
4
Ş l aal Interesant este an docuaent din 1 5 5 7 ° , din
care reiese că românii Î ş i apără drepturile in raport cu
s a ş i i , de la egal la e g a l . Bate vorba despre l o c u i t o r i i din
V•
ioV o6, lingă Orăştle, ôo o parte roœânil, de cealaltă pesta
jaşii-T a f l a ţ i in proces. Procesul este adus la cunoştinţa r e -
^ z a n t a n ţ l l o r celor 7 plus 2 scaune s i a i "universităţii sa­
şilor" ş l are conţinut social econoslct "in venit £n presen­
ta noastră români 1, ca p î x î ş i , de o parte ş l v l l l c u l cu jura­
ţii săi, ca p i r i c i , de altă parte, din Bosos, in posesiunea
Orăştiel. P i x i ş i i s-au r i d i c a t contra p î s i ţ l l o r din causa
anel bucăţi de păaint, tot in Bonos aşezată, de unde, din
toate bunurile de d l j a è , rurale ş l din venituri se dau învăţă­
torului ( r e c t o r i a c h o l e ) , iar Impozitul pe ea se plăteşte in
•od egal de către p ă r ţ i , a s t f e l i n c i t nu există n i c i o plată
făcută, pe care românii să n-o poarte in acelaşi f e l cu s a r c i ­
nile saşilor ( c r e ş t i n i l o r ) " . In consecinţă, deoarece "toate
stirnâ in sod egal de rege, in ceea ce priveşte sarcinile ş l
BCU Cluj
b e n e f i c i i l e " , românii / Central Universityegală
pretlnd"porţiune LibrarycuCluj
s a ş i i din a-
•lntita bucată de pâaint, ea ş i . d i n c e l e l a l t e păainturl ara­
bile". V l l l c u l ş l j u r a ţ i i saşi din Orăştie arată că lucrul e
•al complicat, că disputa e sal veche şi că s-a tranşat odată
in defavoarea rosânllor, dar că aceştia au făcut apel la "se-
aat". i t u n e l au ales doi bărbaţi, an creştin ( s a s ) , Mathias
Serpel ş l un roaân, Sîrb Dusltru, să facă dreptate* Ia cere­
rea roBânllox de a avea parte egală din acel pâaint a r a b i l £n
l i t i g i u , s a ş i i răspund că e l au curăţat păaintul respectiv de
p i e t r e , cu «are şuncă ş l sudoare, ş l na rosanti. I « acestea,
xoKânil răspund armatoarele; "Chiar dacă s a ş i i (Chrlstianl)
ar -fi curăţat păsintul acela, t o t u ş i , in plata taxelor , £n
Leda tor I r î , in c o n t r i b u ţ i i l e atingätoere, in plata salariu­
lui învăţătorului, noi purtă* sarcină egală* Noi vola, la f e l
ca in păainturlle c e l e l s l C e , portion* egală" ( I t l a * s l Chrla-

tlSnl parierest tsrra*. U l a n - tema eţnale Onus l a aclBtlons

fcOlBsmi TA aa-cvicllsr In nendentls et solutions s a l a r l i r e c -
 -."\JmB

ţ o r l s schola« faclaufl. Mos coualam P o r t i o n * « , nfc l u tarrf,

cataria, ontasua).
Sate surprinzătoare argumentaţia r o B â a l l o r . Dacă n-ai
cunoaşte precta data documentului, am £1 t e n t a ţ i s â - l plaaăa
in veacul s o l l d a r l t ă ţ l l o r aoderne, a l x v i l l - l e a I In secolele
XIY-XV, ş i c n e j i i români uzau de aotlvaţia de care se prevalau
a a ş i i din BOBOS la jumătatea veacului XVI. i c e ş t l creai arătat
aerea că s t r ă a o ş l l l o r , prlntr-o a c t i v i t a t e creatoare de va­
l o r i , în cadrul unul proces intern f i r e s c de creştere a supra­
feţelor a r a b i l e , de r o l r e a p o p u l a ţ i e i , au curăţat ş l l ă z o l t
păaînturl, îspreună cu oasenll l o r , păsînturl care considerai
că 11 ae cuvin de fapt ş l de drept, iaesenea păsînturl la ei
de cele sal sulte ori uzurpate de către s t r ă i n i , icun, în
cui XVI, ronânil din Bosos aduc argusente de-a dreptul aoderr
pentru susţinerea BCU
c e rCluj
e r i i/ Central University
l o r : la sarciniLibrary
egale,Clujavantaje sat

b e n e f i c i i e g a l e . Bste ceea ce constată ş i c e i chemaţi să dea

sentinţa, după cîntărirea mărturiilor ambelor p ă r ţ i . Ce acea
ş l sentinţa apare surprinzătoare, fiindcă urmează aceeaşi moti­
vaţie ca ş l românii» "deci, dacă românii p î r î ş l din acel Boaoa
poartă sarcini egala cu s a ş i i , nefllnd cu nimic exceptaţi de
la ceea ce plătesc s a ş i i ş, î l priveşte ş i pe e l , chiar dacă
s a ş i i curăţa seră acele pământuri de p i e t r e , după cum au avut
în folosinţă comună c e l e l a l t e pămînturi, la f e l ci acest pă-
mînt să f i e în comun f o l o s i t cu r o m â n i i . . . " , lată deci în
veacul XVI, în urme unei s o l i d a r i z ă r i româneşti l o c a l a , admi­
terea o f i c i a l ă a j u s t e ţ e i unul principiu pe care, la n i v e l u l
global transilvănean românesc, f a c t o r i i de d e c i z i e din secolul
XVIII î l vor respinge. Totuşi, acest proces, f i e ş l pentru
veacul XVI, reprezintă o excepţie, deoarece nedreptăţile sufe­
r i t e de români constituie, cum a-a văzut, regula. In 154Ô, o
falsă convenţie ( a r f l trebuit încheiată între românii din
 - ?05 mm

i i s fars Făgăraşului ş l "universoa Saxones septet t,r duaru-

iitt >>, dar românii nu sînt i n v i t a ţ i la confirmarea actului
jjtre locotenentul r e g a l ) stipulează drastic: "In primul rînd,
-cianii făgârâşeni să nu-şl mîne o i l e l o r spre păaînturile
aşilor, dacă nu este făcută înţelegere în acest sens în faţa
1
„ g ţ l ţ l e i " ^ . De asemenea, acelaşi document permite sasului,
: anunţe împrejurări, s a - 1 ucidă pe păstorul roman. Clatine-
n

ţllle etnice între români ş l saşi nu sînt unicat aceeaşi esen-

•j încep să albă în veacul XVI ş l deosebirile făcute între l o -
j,gi. Desigur, r e f e r i r i l e o f i c i a l e se fac Îs t o ţ i l o b a g i l , dar
^gcriminările care-şi făcuseră loc la 1366, apar adînclte după
circa 2oo de a n i , mal ales cînd vin din partea d i s t a l . Sate
•orba despre dieta din 1354, care hotărăşte: "nici an ţăran ma­
ghiar nu poate f i acuzat nuca! oa t r e i martori, c l aste nece­
sara adevărata ş l BCU Cluj / Central
cunoscuta University
mărturie a şapteLibrary Cluj de încre-
oameni
dara si a s t f e l s ă f i e pedepsit de factoi românii însă, poate
fi pedepsit prin pronunţarea a t r e i osmani de încredere" cato­
4 2
l i c i , i l t â dată, din 1555, la a r t i c o l u l 2o, stipulează ş l
ui tranşant: "De asemenea, omul ţăran ş l creştin ( c a t o l i c )
poate f i r i d i c a t prin jurâaîntul a şapte c r e ş t i n i , românul
prin juramIntui a t r e i c r e ş t i n i , şapte români trebuind să fia
4
Nitori pentra un român" ^. CUB se vada, discriminările sînt
tot a i l multe ş l mai p r e c i s e , iar românii, pa măsură ce in-
ctarcâ aâ-şi apere vechile drepturi, sînt p r i v i ţ i cn tot mal
ailtă desconsiderare, sal ales ţăranii. Ba de s i t ă parte,
toate problemele sociale ecute din vremea domniei l a i Mlbal
Viteazul în Transilvania au semnificative antecedente» d i s ­
puta ale satelor româneşti ssu ale comunităţilor româneşti
ptntru folosirea echitabilă.a păaîntului sau pentru dreptul
târnelor la păşunat în hotarul satelor săseştii r i d i c ă r i ala
tiranilor roaânl în legătură cu domnitorii ş l eu românii din
Ţara Eomâneasca. ş l Moldova, Cronicarul Ssanoskozi, d e ş i ,
babil, exagerează v o l t , puna în lumină dimensiunile procesu­
l u i de solidarizară românească, la nival popolar, în vranaa
l u i Mibai Viteazul? "Mlbai, încă înainta da intrarea aa, «
a ţ î ţ a t pe ascuns întreagă sărăclaoa românească din Transil­
vania, prin tainica lucrare a p r e o ţ i l o r săi să maltra­
teze ş l să ucidă pe n o b i l i , î n c î t nu nuaal prin arsele ace­
l u i a , pe f a ţ ă , c i ş l prin ucideri t a i n i c e , s-a urmărit dla-
trugerea nobilimii din Transilvania . In mentalitatea defor­
mată de ură a cronicarului maghiar, opoziţia aăracl - bogaţi,
capătă certe accente etnlcet aarăcime românească - nobilime
maghiară. I s t e cert că Hlbal nu 1-a Instigat pe ţărani la
răscoală ş l , ca mare feudal, nu-1 putea îndemna pe aceştia
să-1 distrugă pe n o b i l i . Insă trecerea munţilor de către an
BCU Cluj / Central University Library Cluj
domn român, în fruntea unei armate formate &n bună parte din
ţărani români a aprins prin ea însăşi o mare nădejde în su­
f l e t e l e Iobagilor români din Transilvania. In mintea l o r ae
activează glodul unei s o l i d a r i t ă ţ i româneşti cu c e l veniţi
din Tara românească de la miazăzi de munţi, ţară care prin
chiar numele e l î ş i asumase misiunea de a reconstitui unita­
tea p o l i t i c ă a neamului. însuşi cronicarul SzaaoskSzi recu­
noaşte prevalenta etnicului în această solidarizare ţără­
nească: "Ia vestea luptei nenorocite (de la SellmbărJ, care
s-a răspîndl, cu ces mai mare iuţeală în întreaga ţara,
.imamul românilor care locuieşte în satele ş l cătunele Tran­
s i l v a n i e i , răaculîndu-sn peste t o t , s-a unjt cu ponorul ve-
uli Ci» paste muaţy, ş i , a t i c uniţi c i t ş i deosebit, au pră­
ă M
dat în lungbl ş i l a t u l ţ ă r i i . Cfici ^ p r a , - , « , ^ fa Miţf ^7'
cS. au an doian din nsacul Im.-... atu ocupat drue;urile şi au
4
ucis p r e t u t i n d e n i . , . " ^ . Cronicarul ăabrozis Si;.iglanua
(Somogyl) consemnează acelaşi lucru: a-eu răsculat mai alas
 - 5o7 -

transilvăneni care-1. prindeau ş l - t jefuita pa agurl,

JJ »res? ce românii din Tara Rcmonească păzeau dramurile şt
i6
poteci"'? 9* Jafuleu sau postleu casele n o b i l i l o r ' i Cronica­
r i saşi folosesc acelaşi tons " b o ţ i i romàni transilvăneni,
JL wftffl v i c t o r i e i do la Sellmbâr s-au strina laols.Uă ai
n a t s c c t moşiile ç i c u r ţ i l e n o b i l i l o r " (Cronica de la
P » j B e r ) ^ . Georg Kraasa vorjbeşte despre "românii murdari t

l^ţi. i r i g a ş i , răsculaţi în acest timp» ùooarece tiranul

48
fjiibai Viteazul) era din naţiunea l o r , adică un român" .
Ifldent, cronicarii sînt Impregnaţi de mentalitatea e l i t a r i
itaâ,8lé. invectivele ş i i n j u r i i l e l o r vlzînd, î n primul r î n d ,
i

llrficimee, iobăgimoe care a Îndrăznit să se r e v o l t e . Numai că

«ta nri mare perte a ţărănimii era românească, eeoarece r o -
1 erau majoritari £n toată Transilvania, iar majorite tea
FCLLIEII, BCUcăruia
împotriva Cluj / Central
s-au University
răc-ctilst Library
ţ ă r a nCluj
i i , era de neam
Mgtiisr. De aceea, c r o n i c a r i i au suprapus peste cel«* două
clasa in c o n f l i c t , etnicul aferent flăcăruia; aceasta ş i pen­
tirà că. in molts cer. uri, e 1« cent ol e t n i c , cum s-a văzut, a pra-
nlst, ^ste o entalltate ŞL o atitudine care premerg direct
B a l u l de s o l i d a r i t a t e modernă, naţională. Ia l e g i s l a ţ i a da

după. 16oo oe face merau d i s t i n c ţ i e intre î.obagii f u g i ţ i inala­

li»
te şi cei f u g i ţ i dupg intrarea l u i Mlbai Titaazul In Transilva­
nia (^..ppct r e f l e c t a t ş i £h Aor-r^batne C o n s t i t u t i o n ' s ) , e i l s -
tind ir?r;ţlur.5. speciale în lzvoa^re pentru c e l trecuţi Sa Tara
iosan'sscă ŞL ücldcve."^ Toate acesta acte de solidarizare
roEâce.-scă 1? r i v a l ţărănesc au fost p r e g ă t i t e , cum s-a văiut,
îflcâ Oin acculale şl deceniile anterioare.
Acelaşi gen de coeziuni, prin luări do atitudine semni­
ficat ' o , se sanifastă ş i in cadrul e l i t e l o r sociale rocâneşci,
"ifcre -,c6Ste& ş i supuşii l o r de acslaşi neam. Prin desprinderea
din riadul obştilor şi prin asimilarea unor elemente alogena
( s l a v e , pecenege, cuciane e t c . ) , c n s z l i , v o i e v o z i i , j u z l l , j j »
panii erau pe cale de a a l c ă t u i o feudalitate românească px«
s t a t a l ă . Aceasta va f i înlocuită treptat de feudalitatea ofi­
c i a l i z a t ă prin i n s t i t u ţ i a s t a t u l u i , boierimea din Tara Hoog
nească ş l Moldova ş l nobilimea, in Transilvania. Cnezimea,
ciuda metamorfozelor prin care a trecut ş l a c a t e g o r i i l o r în
0
care s-a împărţit ş l a e v o l u a t ^ , a păstrat nereu, chiar ş l
cea ajunsă în stare de Iobăgie, aîndrla unei s i t u a ţ i i de pr«
eminenţă în raport cu roœânii de rînd. In Tara Românească lu
c r u r l l e stau aproape identic: cnez, în secolele XIV-IVT î n ­
seamnă mic feudal, proprietar de pământ ş i de oameni, iar dl
secolul XVII cnez este sinonim cu om l i b e r , cnezirea f i i n d a-
3
nalogă cu libertatea-' *. In 'rândul cnez i l c r se naşte o solid
r i t a t e pe temei s o c i a l , în raport cu supuşii, dar şi în opozl
ţie, de multe o r BCU
i , cuCluj
e l i/tCentral
a o f i cUniversity Library
i a t l ă , de a l t ă Cluj
limba ş l cre­
dinţă, adusă de stăpînlrea străină. A ceasta din urmă opoziţi
diminuează adesea d i f e r e n ţ e l e , s o l i d a r i z î n d u - i , cum s - « ară
tat ma? sus, pe cnezl cu oamenii de rînd de acslaşl neas.
Bar ş l atunci, cnezll î ş i păstrează ş l î ş i subliniază o t a i c i -
tatea, ca, de p i l d ă , în adunările pe care l e conduc ş l care
sînt alcătuite din "totalitatea cnezilor şl a a l t o r oaseni de
orice stare şi condiţie" (universités *ei-«slcruB et alterius
cnlusvls status et condltlonls hominibus) în secolele X I V - I V I .
IndividuaJlitatea ş i - o afirmă cnezil ş i în raport cu aceia din­
tre e i care s»au înnobilat Cunlversitas noblliua ec ker.eziorta)
deşi se plasează cu t o ţ i i pe aceeaşi treapta, a e l i t e l o r so­
c i a l e . In a l t e împrejurări, d i s t i n c ţ i a se face f a ţ a de românii
d -înd (universi fcenesll et Plachi de quatuor a a d i b u a distric­
ts Castri Deva; universi n o b i l i et kenezll fiecnon a l i l *'a-
À'iSAi etc, deşi este vorba despre acţiuni generale, comuna
româneştli.în anurite regiuni, peste diferenţele s o c i a l - j u r i -
 ? , i e e e a s l s o l i d a r i t a t e tanlfeetâ. ens s i i - asolai, cara,
precizarea o rr?mo a c a l i t ă ţ i i l o r etnica CaoJJJ^jfe--
, do?sîa«sc tendinţa de e conafcitai o "stare" nobiliară
suaadcSj da a se dlaocle de r e s t u l nobilimii» Cancelaria
l ä , -olevedala, c a n c e l s c l i l e l o c u r i l o r ce adeverire e t c .
è sevolte sä conseœaese sa »od specific enea l a i ş i românesc,
a s t â p î n i posesiuni, ou «xaaiSt l i b e r t ă ţ i , drepturi, imuni-
taţi, ş i d a t i n i (A3attIaJüila**-gffll MMtfiUM ?l^Üe^Xl^rtat.ti?.Hg ;

«gjj»--- lasEcnltatlbna et conasatudlnlbuB, galbas s l J l l insr*-

ani RAEXUAL;. e t aandea cnnaeivarerupt)^. De a a l t e ori p r e -
eisares etnică este d i r e c t ă : s t S p î n l r l l e M exercită "dopa
f e i » ! r o e a r i l o r , în cara aceştia sa fost obişnuiţi", "după obi­
ceiul cnezatelor c e l o r l a l ţ i români", "depâ obiceiul ş i chipul
celorlalţi români de a deţine posesiuni its amintitei cosita*;
CC
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Merwsureş"-"'. J l â t a r l do aceste formule s p e c i a l e , care atostâ o
aauait fi datină cnezlslâ ş l roaâneascâ de a deţine posesiuni, în
epoca I u l X&ncu de Hunedoara, cancelaria regală alcătuieşte un
forai-Iar rpeclai pentru n o b i l i i români din T r a n s i l v a n i a ^ . P o -
•enirea docnaentitr? » unci aod de stâr în Ire roaânească a« face
inc S 19 jumătatea secolului XIV, dar apre Jumătatea veacalal
aroàtr.r apar unele p r e c i z ă r i re?svante. A s t f e l , l a l44o, regele
Vladislav I acria infer-on document destinat onor roaânl din
• î t s i c : "În quarum pacifica dominio lpsorsa nobllioa folachorua
aostroru» pregenltores ab o l l a ildemque Wolacbi [seque} persia—
tare assertrat ds p r e s e n t i " ^ . I n noiembrie 1453, an ş i r da do-
cBE«nte smise l e Praga ds către ragele ungariei, documente
« e r - - l avea a sa aferent pe lanca de Hunedoara, vina să c o n f i r ­
ai o t r a d i ţ i a s p r i T i l e p i i l o r da felp nobiliar pa feerlfeorlol
0
' t e l a r româneşti-* . Toraolc es*-« grăitoare» s o b i l l i ro­
si l i s t recunoscuţi i o s t a p l e i r i l e l o r "in acela c o n d i ţ i i ,
•ervlfeaţl f i obloeluri, prin cars prsoeesssrll noştri regi a l
 .st obişnuiau b è donez« posasiuni ş l sat» lu d i s t r i c t e l e
j â n l l o r ^ . Se desprinde clar ideaa ca, pe t e r i t o r i i l e rămase
er ?t;rucbură compacta românească ( v e c h i l e ţ ă r i , d i s t r i c t e l e
c « o . ) | cnezli î ş i stfipineau cnezatele ş l n o b i l i i î ş i deţineai
posesiunile, după o veche rlndulală a românilor, iceastă r5
dulală presupune, credem, două coBpo:>&£.te ş i include două a:
pacte: pe de o parte, anumite " c o n d i ţ i i " ş l " s e r v i t u t i " pe
care le-a impus din vechime stăpînlrea maghiară de t i p apu3ea

asupra f e u d a l i t ă ţ i i locale c n e z i a l e , ca preţ a l recunoaşteri

Vcestela din urmă; pe de altă parte, complexul de "obiceiuri"
de datini rorâneştl de exercitare a a u t o r i t ă ţ i i stăpînulul
desprins din obşte asupra pâmînfculul ş i oamenilor s ă i , r e a l i -
dare, în ciuda unor e f o r t u r i de uniformizare, statui
maghiar, 1 n s M t ' ] ţ i i l e sale nu le-au putut şterge niciodată şl
d e c i , n i c i ignora.BCU Cluj / Central
Calitatea University
de nobil eraLibrary Cluj de oficia
conferită
l i b a t e , dar calitatea cneziala ş l românească Eînt doar recunoaş­
t e r i a l e unei s t ă r i ds fapt în società bea noastră feudală. Prin
individualizarea categorici de "nobili români", pomeniţi docu-
mănfcar după cîbe ştim ptnâ a s t ă z i , între ultima pa[rte s seco-
l n l u l XIV ş l începutul secolului XVI, dar mal ales pe la juma­
te tea veacului XV, se exprimă tendinţa e l i t e i româneşti de a
se constitui într-o stare p r i v i l e g i a t ă , dar pe baze e t n i c e . 3»
Faptul nu este surprinzător, dacă ne gîndim la "unirea frăţeas­
că" i n t e l a i a t a la 143? ( ş i reînnoită cerez: 1438, 1459, lpo° etc
exclusivistă cu fruntaşii românilor şi constituită mai ples din
raţiuni politico—sociale, dar tot pe un fundal f l r e v etnxw
(chiar prin nume, secuii şi s a ş i i se disting e t n i c , iar n o b i l i i
au preponderenţă maghiară), ce se va accentua mereu în timp. Pe
de altă parte, o prosperitate fără precedent au cunoscut c r e s i ­
mo? ş l nobilimea românească în vremea l u i Iancu de Huiiedoars
care, deşi şef a l unul stat c a t o l i c , întemeietor da mănâsîlrl,
ldept»"il prozelitismului l u i loan de Capistrano, a Banìfes-
ţjt o oridentä s e n s i b i l i t a t e faţă de români. In t i n e r e ţ e , în
9C .,. : ' • '• ' :• -c ''ii -'a neu ora nun i t Românul; apoi, pe
(Saura accederii la putere, va s p r i j i n i r e a l i t ă ţ i l e româneşti,
prir recanoaoteri de s t ă p î n i r i cnezlaie ş i î n n o b i l ă r i , prin
formularul de individualizare â n o b i l i l o r români, pr^ln numi-
r e a do demnitari români în t e r i t o r i i cu autonomie românească,
prii* colaborarea cu ortodocşii ş i cbiar cu p r e o ţ i i de credinţa
ferâmoşllor s ă i . Rato, pe lingă multe a l t e l e , un sentiment a l
aolldariîuţli e t n i c e , conferit mal ales de originea l a i Iancu
(ou rortacporar, E„S.FlccoloKlnl, pape sub numele de Pius I I ,
iun cunoscător a l românilor, afirmă o& Iancu, prin fa^ptele
gale, "nu a sporit a t î t gloria ungurilor c i t ş i a românilor,
60
4in s i j l r c u l cărora să născuse") ş l grefat prîobabil pe un
BCU Cluj
6 1/ Central
- University Library Cluj
calcul p o l i t i c o - r e l i g i o s , în care trebuie aă Includem pvomo-
mxea ş l o f i c i a l i z a r e a e l i t a l româneşti, ca e n t i t a t e etnică
privilegiată, î r e d l ţ i a unor acţiuni comuna ale c n e z l s l i ş l no­
bil ini', româneşti are ecou documentar, cum s-a remarcat deja,
iscă din secolul XIV; asemenea acţiuni, forse de s o l i d a r i z a r e ,
continuă şl după moartee I u l Iancu de Hur.edoara. Spre p i l d ă ,
li 1182; t o t a l i t a t e a e r e z i l o r de pe domeniul c e t ă ţ i i Hunedoa­
ra ("in personis universorum kenesiorum nostrorus in pertlnen-
tilf, castri neutri Huniad coœmorantium") - unde, în 1512, nu-
eat in pertinenţele Interioare erau peste 125 de cnezi - rl-
ileă protest înaintea r e g e l u i Katla Corvlnul pentru păstrarea
itacailor l o r l i b e r t ă ţ i recunoscute, ameninţate de abuzurile
JteJîngătoTllor da taxe, censuri ş i contribuţii din ' ' d i s t r i c ­
6
tul" Hunaceara '. Pe aceleaşi l o c u r i , dupé aproape 5o da enl
•528}, cai peste 125 do cnezi din pertinenţele Interioare,
Pupaţi în strînsa l o r comunitate (unlverşitas keneziorum).
' « stăpînulul de atunci a l domeniului (Gh. de Brandenburg) să
sui îngăduia iiicP2c«rfe* dueptulBl la aoştenira a l văduvei şj,
f i i l o r mi a l c i ai eus?alci Ssaitse da Cerna <ìa ce.tr« f i u l cel
aere al ecastuiS; care ss prevala da psiaogenH ş i voia acapa-
rares îat*«egil avari părinteşti • In acelaşi tiap ş i din ace­
l a ş i aotlv a l recurseşi! sbusive la dreptul de primogenitura
in problese patsìaonlala in f a B i l l s de Cerna, " n u b i l i i aar?, şl
puternici", l a d l s l a s Cindea» locui Săx-asia, Iadlalsu ş i Dcaitru
de Săcel ş i Nicolas de Muştea, îspseună cu ad|unarea n o b i l i l o r
din d i s t r i c t u l Setos ("nlvesalcss n o b i l i a r i , psoteeteasă ş i « 1

pe lingă stamina! doceninlol Hunedoara, carina "ţinerea in pace

65
a drepturilor ş i i i c a r t E ţ l l o s * ' , după sînduials cnezilos n o b i l i .
I s t ă , d e c i , intesesele «nei f s s i l i l onestale l œ â n e s t l , secent
Înnobilată, AP Amte s t î t tU- comunităţi c n e s i s l e , c i t ş i nobi­
l i a r e rouansşti s oBCU
l i d aCluj
r i t a/ tCentral
e . In University
ciuda î nLibrary
nobilă r i i , strădaniile
Cluj
văduvei l u i Doal&sn de C e r a « , ca c » s * s-au s o l i d a r i z a t t o ţ i
cnesîl bunedoseai şi, n o b i l i i baţsgsai, vizează consertare* ve­
c h i l r î n d u i e l l onestele el rosaneşti de Moştenise a pâœîntusi-
I c r . Pentru Tara Haţegului îs. s e c c i a i XI, după CUB as deaonatrat
6 6
cu a l t p s i l e j , se poate constata o aseaenea coazione eresiala
ş l nebiliară r o B â n e e a c â , î n c î t toate î n c e r c ă r i l e semnificat!*»
da penetrare s unor feudali atsâinl (nesosani) aînfc contracarate
ce succes de ronânli l o c a l n i c i * i s t f e l , ca ş l in cazul Meraause*
şuiul, a l Carasului, a l îagSsaşului, ş i in laxa H a ţ e g u l » ! , ia
veacul XV, clasa fcadala era î s c v a e l t o t a l i t a t e rosâneascâ,
p a r ţ i a l adaptată aodelulcî fetiâal apusees prin înnobilase Cos
excepţia Făgăraşului, onde ca ş l în Ta m SoBanesacs, cnesl'»««
d~venise boierime), dar păstrătoare a cufcoaelos xoaur* şv; ş l in­
di*?:. Ü;-Glisată cbias şt psln nope (nobilas Vslacb.1). In afara
:
c.'-ft-:*. . lî.'-iduallzărl etnice venite dinspre i n t e r i o r u l « X i t e l
rosâneştl, ţ i sa o reacţie la ea, se constată dises ialats** pro­
movată de n o b t l l n a aagblasâ, dia c r i * ina se pa ease an nagnis*
jg tella l u i Antonio Posevine, la 1585. nu putea sä n-o remar-
în Transilvania: " e l ( n o b i l i i români} nu se bucură de s t î t a
•ijistc ca n o b i l i i unguri şi chiar dacă se disting cîtaodată
„ a i mult decît ungurii in război, sint totuşi ţ i n u ţ i mal înapoi,
6
c a să-nu f i e premiaţi de p r i n c i p e " ' ' . Pe de altă parte, un do­
cument răffias de la regele Sigismund de Luxemburg, din 1426,
onseœneeaâ scutirea n o b i l i l o r de război, dar conţine precizarea
c

6 8
cl cei rotaàni sînt exceptaţi de la s c u t i r e . Sînt motive în
plus de solidarizare românească, adesea peste graniţele p o l i t i c e
!le vremii, De a l t f e l , în Tara Havegolui sînt obişnuite, f i r e ş t i
'câsfitpj.iile cu "transalpini" (persoana din Tara Românească), cub
M înticplfi pe la jumătatea secolului XV, cînd nobilafNeacşa
(fiica Iui loan, f i u l lui Stolan) de Decsuş, dintr-o familie
cu ascendenţă cnezialâ, se căsătorea cu un anume ixca, venit
BCU Cluj / Central University Library Cluj
dir. Oltenia, sau cam se întîupla la 1556, cînd nobila rceancft
Veronica, urmaşa acelui i r c a ş l a -eacşei din Denauş, devenea
joţie t ă t a r u l u i Draghici din Tara Românească, unde şi-a şl ur­
0
lat s c ţ u l ' . Spre a se încheia asemenea alianţe matrimoniale
;
intre l ì l i l l e feudale roœànestl de a Încoace ş l de dincolo de
Carpati este de presupus existenţa unei onn» t i i n ţ e solidare r o -
:..-•( • . mai adinei decît ceea ce r e f l e c t ă cu parcimonie documen­
tale. De aceea, coroborînd aceste date, am remarcat ş i cu alt
prilej simbolica î n t î l n i r e din "cîmpul J i u l u i " , de la fcerişor,
distro b o i e r i i olteni şi "neacişil Haţegului" în 152o, pentru
stabilirea hotarelor pe culcilo munţilor, de la Olt pina la
Oft
Orşova. Hotare] erau s t a b i l i t e de feudalii români de la nord
>1 de la sud de t a r p a t i , dar nu spre a-i despărţi din moment ce
• na din cele nai trainice legaturi ale v i e ţ i i - căsătoria •
consfinţea unitatea lor etnică. In această unitate se încadra
|1Banatul, cum remarcS, la 1584, italianul G,P.Campani, care
torbind despre doi n o b i l i români din Lugoj şi Caransebeş, arată
ob Î s două l o c a l i t ă ţ i , co regiunile din j a r , formează o ^
1
.'.noia românea scă"^" ". SI cronicarul Ssamosko'zi, c î r d , iap<n t

fia oră, afirmă că întreaga populaţie românească e s t » "lanosa*

••murdară", inclinata spre " t l l h ă r l i " ş l "prâdăciunl", fac» f-
concesie în ce privea Caransebeşul, a l cărui l o c u i t o r i ar f t
nai c i v i l i z a ţ i decît r e s t u l românilor. Sl urmează explicaţia
absolut fantezistă, dar semnificativă: pentru că n o b i l i i r o ­
mâni dtn Caransebeş î ş i trag originea "din s t r l a o ş i i unguri*'
Bsto o clară scalabare de mentalitate spre f i n a l u l veacului
XVI, sostentata deciniv de actul l o i Mlhal Viteazul: n c b i m
români nu Bat pot acţiona, na se mat pot manifeste ^ nume
s t r i c , în nume prcpriu românesc, n i c i ca e n t i t a t e , n i c i ca

«ităţi.
Paiitro Tara Bomânească ş i Moldova, în lipsa unei stl
p î n l r l străine ş l BCU Cluj CLAUSE
a anei / Central feudala
Universitystrăine
Library Cluj
suprapuse pea
o l i t a rccânaască pînă în secolul I V I şi în c o n d i ţ i i l e păstră­
r i i unui nuirăr mal mfc ele mărturii, de lzvosre (mal al3s do-
cuneatsre) din veacurile IIV-ZVI aînt mai greu de surprins sc
l l d a r l z ă r l l e co tentă etnică ale boierimii sau ale ţ ă r â n i a i l , '
Pe de e l t ă parte, ci-s e^te f i r e s c pentru această perioadă, soli-
d a r i t ă ţ l l e româneşti au fost adesea copleşite de -.o et lux» a da
clasă şi stare 3octe'.£ ş i de opoziţia oreşttnătate - pägini-
tate (prin contactul mal dixsct cu lunea islamică) ajuagîndu-3e
la strìnse interferenţe, din care sînt greu C9 disociat manlfea
t a r i l e prevalent e t n i c e . Oa toate acestea, cum s-*;; i.9<;«?cat ca
r i g o a r e , f8ţă de tendinţa f a l s ă , "manlheică", de a ^.c.fc-ole-
rimea, f i e snidata de înalte sentimente p a t r i o t i c e , gsfca J ă
jertfească totul pentru binale ţ ă r i i , f i e dispusă să se pună co
totul în slujba agresorilor (otomani S ^ . de a l t neam), evlstS o
mare varietate de nuanţe care, odată descoperite şi interpre- «
t a t e , ne apropie i n f i n i t mal mult de a d e v ă r ^ . Ku se poace nega,
rt pt(al că boierl«ea română şl-a apărat taxa sa româneasca,
identificată semnificativ cu "moşia". Dax înainte de a ap», *
geeasCă "moşie" mare - ţara, din latinescul terra. adică pă-
(intui natal - boierul şl-a apărat propria moşie, stăpînlrea
personală asupra unei f r î n t u r l din ţară* Modificarea regimului
gtBpînlril funciare de către turci la sud de Sonare prin i n s t i
tu ire-" als tem ului otoman tlmarlot ş l înlocuirea s e n i o r i l o r bal
eanlci cu stăpini otomani a fost mereu on memento, on aveXtie-
Bint pentru b o i e r i i români, ipăxîndu-şl moşia prin rezistenţă
ilăturl da domn (cînd primejdia era d i r e c t ă ) sau prin conci­
liere cu doşcqnul (cînd lichidarea aproape c i c l i c ă a î n t r e g i i
gospodării domaniale ameninţa cu dezorganizarea ş l ruina e c o -
noBlel r u r a l e ) , b o i e r i i români se solidarizau intru conserva­
rea rânduielilor ţ ă r i i , co scopul e v i t ă r i i destinului stăpîni-
4
lor feudali bulgari, s î x b l , albanezi e t c . e i a l ţ ă r i l o r l o r ' ' .
BCU Cluj / Central University Library Cluj
Iee3te a c ţ i o n l , desfăşurate armat sau diplomatic, pentru con­
servarea c l a s e i feudale autohtone, a cutumelor locale din Taxa
p- 5_„ * *
fiomâneascâ ş l Moldova sint analoge ca valoare ( p a r ţ i a l ş i ca
rezultat) co s o l i d a r i z ă r i l e cnezlmli ş i nobilimii româneşti
transilvănene pentru menţinerea specificului său. Cert este că
o conştiinţă a s o l i d a r i t ă ţ i i etnice este net sesizabilă de o
.arta şi de alta a Carpaţilor, pe on fundal a l d i f e r e n ţ i e r i l o r
soclal-economlce sau independent de acestea, în interiorul f i e
căreia din cele erei ţ ă r i roiaâne sau peste graniţele arbitrar
fis&te. 'Jn esempi)- dinspre f i n a l u l secolului I Y I este elocvent
ir. scest sens, al prsvslsnţei pe care o dobîndaşte etnicul;
1
Bîefan Voievod (fcîsgă), prot-ssud*- t . f-roncl Molaovei şl p r i ­
beag Sx T i e n e i l v e n i a , f i i n d în s e r v i c i u l împăratului austriac,
«•r« pentru alge la 1>77 o soşie £n j o x o l c e t ă ţ i i irdod, "în
ear» sa f i e oameni n o ş t r i , Co lege şi limbă xomâoeaaoă^i
ir. ;..;,e p-laeşte p i n a le axuă an sat, p e caza tagt au-
t o r l t ă ţ i l e vox sg 1-1 le pe motiv că e l , dăruitul, este "de na­
ţiune românească" (eac nat lone Volachlca). că este venetic, că
7
ş t i e ungureşte ş l nemţeşte, că no cunoaşte cutumele ţ ă r i l ^ .
Deci un feudal român cere ca ş l supuşii săi să f i e români, p x i -
meste un sat depopulat, cu numai şase iobagi români, pe care î l
repopulează în scurt timp cu încă 50 de iobagi români (este un
exemplu de solidarizare în nume e t n i c : stăpînul român î ş i s t r î i
ge supuşi români), dar o f i c i a l i t a t e a î l respinge pentru calitatea
I u l de român ( d e ş i este un f e u d a l ) , pentru necunoaşterea limbilor
"recepte". Bate evidentă creşterea î n Importanţă a c r i t e r i u l u i
apartenenţei etnice în judecarea oamenilor, în a t i t u d i n i l e c o t i ­
diene. Bste ş i un prolog pentru faptele ş l sentimentele care se
vor manifesta în timpul I u l lllbaî Viteazul, cînd nu numai ioba­
g i i români au intrat în armata voievodului, dar s-au alăturat şl
BCU Cluj / Central University Library Cluj
unii n o b i l i , care aveau deplina conştiinţă a o b î r ş l e i ş l apart«
nenţel l o r româneşti. Cel mai semnificativ este exemplul l u i
Daniel din Z l a ş t l sau Zlăşteanul (sat înglobat a z i în oraşul Hc
nedoara), care a trecut de partea l u i Mlbal, la prima confrunt
armată între români ş l Oastea feudală maghiară, contribuind în
măsură decisivă, mal alas prin forţa factorului p s i h o l o g i c , la
76
victoria de lîngâ S e l l m b â r . SzamoskSzi se preface a nu înţelege
mobilul " t r ă d ă r i i " nobilului român, dar î l exprimă indirect:
"Jbla s-e dat semnalul de încep%e a luptei din ambele tabere,
cînd, dintre g ă r z i , unul (cu numele Daniel Z a l a s d i ) , de l o c ş l
după neam român [ . . . ] , fără n i c i o cauză certă, neflind provocat
de n i c i o nedreptate din partea cuiva, dintr-o dată, din postul
în care era pus, dînd pinteni calului, a trecut* la Bomân (lllhal
7 7
Viteazul} .
s-a apreciat, pe bună dreptate, că, în lipsa unei alte
cauze care să-1 f i îndemnat la solidarizare cu armata T ă r i i Bo-
j
mâneştl ş i î n comparaţie cu puternicele sentimente "naţionala"
 _ #uaaJ .o-aaghlare (care-1 animau pînă la ura şi dispreţ pem
,lţli pe cronicarul umanist, de p i l d ă ) , Daniel din Z l a ş t l u -
3 6 f o 3 t
5 BÌ« impulsionat de Ideea unităţii româneşti (valahul
! trecut la Valah, zice SzaaoskBzl), cu perspectivele concrete
â , biruinţă ş l emancipare, Idee pe care o vadea înfăptuita prin
8
6 oezlunea soclal-etnlcă românească^ . Da f a p t , i n aceat sans au
interpretat ş l n o b i l i i maghiar inapta românului hunedorean, n o b i l ,
si e l : prins după aproape doi ani de la victoria românească da la
Stliobâr, a fost legat cu mîlnlle la spate de coada unul oal
.spune cu s a t i s f a c ţ i e acelaşi cronicar - t î r î t cu trupul g o l in
fuga animalului, t ă i a t apoi în patru bucăţi ş i ezpua ostentativ
in văzul mulţimilor in patru l o c u r i , apre a râspîndl groaza prin­
ce români^. Deci românilor 11 se adresa cruda p i l d ă , pentru a
nn-tfl urma, CUB făcuse Daniel, Impulsurile etnice f i r e ş t i de so­

BCU nu
lidarizare. Cronicarii Clujse/ Central
simt aUniversity
t a ş a ţ i , Library Cluj
ca ş l majoritatea nobi­
limii maghiare, în n i c i un f a i de boierimea munteană, in ciuda
apartenenţei la aceeaşi clasă s o c i a l ă . Despre Teodosio Rudeanu,
logofătul ş l cărturarul (cronicar ş i e l ) , Szamoak&zi vorbeşte cu
dispreţ ş l resentiment: era "un OB bătrîn, răutăcios cu ungurii
80
gl care a îndemnat pa Ulbal Vodă, să tare pe unguri" . Un a l t
contemporan, de data aceasta sas, notează despre banul Mlhalcea
că "era c e l Bai t i c ă l o s dintre t o ţ i valahii c e - i ţine Tara Rosa­
si
Mască ş i vrednic de a nu f l pomenit niciodată fără blestem"
Cam în aceeaşi vreme, Szamoskßzl acrie cu reproş despre c i n s t i ­
rea de către împăratul Rudolf a onor trimişi români, desigur, de
ung bosresc: "împăratul a aşezat pe puturoşll s o l i valahi, în
Hapul c i t a stat în biserică, înaintea eplscopllor" . iceste
•anifestări de dispreţ, de desconsiderare pentru poporul român,
Inclusiv pentru e l i t a socială, s-au accentuat marcant in unta
instaurării s t ă p i n l r l l româneşti în Transilvanii», dar au fost
pregătite încă in secolele anterioare. Pe măaura s p o r i r i i l n t o l e -
ranţei şi exclusivismului ecnic a l e noöilimil maghiare, see Ja-
rea solidaritatea românească i a general. Nu numai mica n o b i l i »«,

:
de origine română din Transilvania, dar ş l boierimea munteană
moldoveana trece la a t i t u d i n i semnificative. In 1598, b o i e r i i
munteni din partida fllopolonâ, adversari a i l u i Mlbai Viteazul
ş l r e f u g i a ţ i în Moldova, cereau cancelarului P o l o n i e i să l e t r i .
ì-
altă domn în Tara Românească pe f r a t e l e domnitorului moldovean
(pe Slalom M o v i l ă ) . "Toţi b o i e r i i T ă r i i Româneşti ş l toată ţara
ra
î l doresc şl î l iubesc, căci e i vor să f i e împreună ş l în unire
re
cu Moldova; fiindcă noi avem cu t o ţ i i aceeaşi limbă ş l aceeaşit
credinţă ş l altădată domnul moldovean devenea prinţ muntean,
acesta moldovean"^. In anul următor (1599), o altă scrisoare a
unul grup de boieri munteni rămaşi în ţară ş l adresată boierilorr
pribegi în Moldova devine iarăşi o declaraţie de solidaritate
BCUt oCluj
romaneasco: "sîntem ţ i /(moldoveni
Central University Library Cluj
şi munteni) de o singură
credinţă ş l de o singură limbă" , de unde urma să decurgă uni­
tatea de acţiune.
Cronica internă a T ă r i i Romaneşti surprinde alăturarea
rn
neslncerâ a nobilimii maghiare la actul l u i Mlbal Viteazul: "
g u r i i . . . de o parte jura l u i Mlbal Vodă, dar de a l t ă parte, de
toate p ă r ţ i l e muneia în tot chipul, că doar s-ar mîntul, să nuu
8
l e f i e cralu un român, precum l e ara" ^. Nobilimea era deci ne-
mulţumită, cum remarcă ş l a l t e surse contemporane, de apartenenI-
ţa etnică românească a l u i Mlbal, de sentimentul de solidaritate
românească pe care 1-a generat ş i susţinut p a r ţ i a l acest domn
din neamul supuşilor. S t i m i n o această mare s o l i d a r i t a t e de jos
Mlbal Viteazul ş l al săi au ajuns pentru nobilime simbolul mare'
l u i pericol românesc. Nobilimea a fost lezată ş l de prezenţa afet
n i e l l a r români în preajma voievodului, de daniile de moşii fă­
cute pe seama muntenilor ş l în dauna unor partizani declaraţi
al Bathoreştllor, de numirea p î r c ă l a b l l o r români în fruntea ce­
taţilor e t c . acesta dezavantaj apar încă mărunte, pe lingă Ba­
tes teamă care tulbura ginâurile şi strîngea rindurila n o b i l i m i i ,
anUEe primejdia românească, venită a t i c dinspre supuşii iobagi,
cit Şi dinspre noii s tapini . S l l t a socială magbiarâ, cu o con­
ştiinţă a pretinsei sale s u p e r i o r i t ă ţ i , clădită pe o t r a d i ţ i e
gultiseculară de p r i v i l e g i i , la care se adăugaseră cu vremea
orgolii e t n i c e , se vede confruntată de această amplă s o l i d a r i ­
tate românească, a t î t de masivă ş i de neaşteptată din partea unul
popor dispreţuit şi desconsiderat. B e a c ţ l l l e acestea copleşite de
etnic nu ne mal par surprinzătoare la cumpăna veacurilor XVI ş i
I V I I , dacă le receptăm prin prisma a t î t o r antecedente care le-au
pregătit şl din care am încercat, din perspectiva substratului
social-economic, să relevăm c î t e v a .

BCU Cluj / Central University Library Cluj

 - 52c -

1 F.P.Panalteacu, MUKOIS ncsaulul s l a l Săxlr. ,-;ra_gtra. în V 0 1.

Bucureşti, 1947. p*81-Ioô.

2 E.Frodan, Iaafctrla în Transilvania in secolul s l XVI-lea. v o i .
I - I 1 I , Bucureşti, Bditura academiei, 13°7-1968, passile*
3 P.P.Panaltescu^ Ofrstea tärereascä In Tara Bosâneescfi iipj-
dova. Oi'indulrcf. feudală. Bucureşti, Bdltura academiei, paasia
4 Sfc.Pascu, Yo le v ode t u..". Ti-jns 11 van la 1 f v o l . I I I , Clu^-Nspoca,
Bdltura Dacia, I966, p.266-287.
5 ïjBaïfcarlii, Vachl.e i n s t i t u ţ i i j u r i d i c * din Transilvania.
£ . o ^ l b a i J J ^ - i ^ J i ^ ^ e p v « 3 t . u i i ECQàfl. Mud, 1934, p.08-69.
6 Ş.Pâpacostea, La fondation de la «alacbie e t de Ia l o i â ^ v l ^
e t les So urna ins d«: Tra aa? Iva nie: une noe v e l i e source. în
"Savue ro UBO InaBCU Cluj / Central1978,
d'ttlatolre", University
XVII,Library
nr.3, Cluj
p. 396-397.
7 M.Holbaa, pUi erpaUP şe^JAl^goPiP^Miran...j^aSU&^AÌÈ,
X.III-XIV Booaxeştl, Bdlture i u j d e c i e i , 1981, p.245.
f

8 Sailagy S . , grdelrorsaeg tccteaete t e k l n t e t t e l aivalSddsara»».

v o i . I , Pesta, I860, p . l o 4 .
9 St.Pascu, V o i e v o d a t u l . . . . I I I , p.264.
10 B.Luklnlcb, Dp.aUic.gr, ţa Valacborua In H->ngsrla Illustrala
usque aü «naup 14oo, 3,)daoesta, 1941, p.64-65, n r . 3 8 .
1 1 St.Pascu ; V o i e v o d a t u l . . . , I I I , p.264.
12 B.Luklnlcb, fBaülii«, p.23o-233, nr.188.
13 Docuaenta Romanlae Hlstoi-lcs. D„ R e l a ţ i i latre ţ^rf-Lş j o s j n e .
I , p . 9 6 - 9 9 . nr.55 ( î n continuare D.S.H.. D . ) .
..Hclban, Mărturii asupra rolului cnesllor pa c a r i l e c'-; anil
BflflaJ în a doua .jumătate a secolului a l XIV-lea, în "Scu-
dil şi irsterlale de I s t o r i e medie", 1957, I I . p.4oS-415.
15 Hnrmnaakl, X / 2 , p.587i nr.488.
16 Ib,i,4em,, p.628, nr.525.
 Constantinlu, Aspecte ala aentalnlni colectiv aâteac in » o *
jjpCatea medievală româneasca, în "Studii «1 materiale de
istorie medie", 1974, v o l . V I I , p.85-36.
Id St.Pascu, Voievodatul t I I I , p.280-281.
1 9 M.Bolban, P j j cronica,..., P.254-25&.
p.
2 P D.R.H.. D, p.114-116, nr.7o.
2i St.Pascu, Voievodatul II II I , p.289.
>
22 Ibidem. p.29o.
22 I . U l h a l y l , Diplome maramureşene din secolul XIV al I V , Sighet,
19oo, p.143, nr.81; p.147, nr.83.
ft Hurmuzaki. 1/2, p.495-496, nr.4o8.
25 St.Pasca, Voievodatul I I I , p.293.
26 a u r a u M i . 1 . W i , p.43, nr.75.
27 Ibidem. p.l6o-166, nr.294, 297» 3o5.
BCU Cluj / Central University Library Cluj
28 3t.Pascn, V o i e v o d a t u l . . . , I I I , p.313.
29 L.Demény, Testele celor două î n ţ e l e g e r i încbelate în .1437 în­
tre I n c u l a t i , si n o b i l i . , dună documentele o r i g i n a l e . în
"Studii. Hevl3t6 de i s t o r i e " , i960, X I I I , n r . l , p.9Ö.
Jo ùb..I.3râtianu, Les assemblées d'états et les Boumalns en Tran­
sylvanie T în "Revue des études roumaines", 1974, tom.XIII-OTV,
p.5o.
31 N.Iorga, Istoria rocànllor din Ardeal s i ungerla, v o l . I , Bucu­
r e ş t i , 1915, P . 1 1 5 . ;
32 Harmufajcl T ï l / j , p.2o2, nr.167. A .Pakete Nagy, V.Kanéa, L.So-
lymosl, G.Irssagi, Koim-.gnta, ryisticorua In Hangar la rebelllua
anno KDXI/, Budapests, Bài sura Acadamlal, 1979, p.267, nr.2o2;
p.223-r226, nr.187; p.227-228, nr.186 (ultimul, daapra n o b l l l -
Bea din comitatul Dgocsa).
33 D.Prodan, I o b ă g i a . . . , I , p.165*
34 Si..Pascu, V o i e v o d a t u l . . . . I I I , p.322.
35 S-Predau, I o b ă g i a . . . . I I , pausala.
36 N.Iorga, O P . c i t . , p.131«
37 Hur mutait, X V / l p.275-276, nr.5oo.
t

38 Ibjdjm,.
39 St.Pascu, Y o l e v o d m t a l . . . . I H , p.313.
4e Hmauzakl. 17/1, p.524-525, or.959» BflmMfcl. H / 5 , p.4©5-
4o6 t nr.167.
41 IfaltUkl* H / 4 , p.430-433, nr.263.
42 Ibidem. U / 5 « p.2oó-2o7, nr.90.
43 Ibidem, p.227, n r . I I 5 .
44 St.Pasca, Mişcări ţ j r « n « M n r i l a i n i t » d « Intrarea l u i Mlhy«
a

Y l t « a z u l în tra nail venia. î n "Studii ş l materiale de I s t o r i e

medie", 1956, I * p.129*
45 ikiàafi, P.132.
46 Ibidem, p.133*
BCU Cluj / Central University Library Cluj

47 Ibidem.
48 Ibidem.
49 IbJdSft, p.140-149.
50 St.Pasca, Voievodatul... • I I I , p.412. I o a n i . P o p , Statutul
ane»ling ADPUBI pa domeniile feudale din Transilvania în se­
colul a l X I 7 - l e a r în v o l . " C i v i l i s a ţ i e medievali ş l moderni
românească. S t a d i i i s t e r i c e " , sab red.NJtdrola, i.Hăduţlu,
P.Teodor, Cluj.Napoca, Idltura Dacia, 1985, p . l o 2 - l o 3 .
51 C.Glorescu, BfcttUJ, flf Ifitpgle socială.. Vggblffieş ruKâfllflî. io
Sara Românească s l legătura I u l Mlbal 7 ţ t e a z o l . Despre r o -
mânl. Deerore b o i e r i , e d i ţ i e e I I - a de C.C.Glnrescu, Bucureşti.
I943, p.293-313.
52 loan À .Pop, Mărturii documentara privind adunările cnazlale
ca I n s t i t u ţ i i romaneşti din « r m u i t l M i i l m In veacurll» ZIY-XT.
in "Beviate de I s t o r i e " , 1981, 34, nr.11, passim.
53 Ibldu, p.2i»7-21o8.
 Llfinalyi, ojasifc., P.64, nr.35.
gt.Paeoo, Voievodatul..., p.415*416.
it j).Buau, un formular al cancelaria! regala din epoca l o i
Kpej de Hunedoara, pentru n o b i l i i români din Transilvania,
£5 "Acta Musai Napocensis", I983, X I , p.155-170.
C.Feneşan, Dpcijpşnţe medievala, battitene (1440-16,53), Timi­
şoara, Sdltura Facla, 198I, p.39, nr.2.
.j.KRuau, £E £Ü. , p.136, 158.
JL

jjirb.Naţ.Magblara, D1.29494, D1.29495.

jffijfitorl s t r ă i n i despre t a r i l e române. v o l . I , î n g r i j i t da
K.Bolban, Bucureşti, Sdltura ş t i i n ţ i f i c ă , 1968, p.472.
ÌÌ.Ì.RUSU, fipjifiü., p.166-167.
.:I.Pat£ki, Pocenlol Hunedoara la începutul secolului a l XVI-
]fn. Studiu si documente, Bucureşti, Sdltura Academiei, 1973
p.166. BCU Cluj / Central University Library Cluj
iJIbJLàflfi, p.128-129.
»IbiaejB, p. I94-I95.
SUiiăfim, p. 192-193.
filoar. A .Pop, încercări de Imixtiune în Tara Haţegului în vea­
cul al XV-lea. în "Anuarul Institutului da i s t o r i e şl axbeo-
logie Cluj.Napoca", 1982, XXV, p.39-52.
FL.Veress, Fontes rerum Transylvaniearum, v o l . I I I , Budapesta,
191?, p . 6 4 . S t . t e t e ş , Bclgrărl rocànestl din Traasllvanla în
secolele XIII-XX. ad.a H - a , Bucureşti, Sdltura ştiinţifică
şl enciclopedică, 1977, P*19«
BBurtiusakl, 1 / 1 , p.45o, nr.538.
•Io...; A.Pop, Din r e l a ţ i i l e T ă r i i Haţegului cu Tara Românească
Ia. veacul al XV-lea sl la începutul veacului a l X Y I - l e a . în
Revista de I s t o r i e " , 1965, toc 38, n r . l , p.82-83$ A.i.Rusu,
Ics:. A.Pop, Fapllla nobiliară românească Arca din Tara Hata-
M l i l C s f î r s l t u l sec.XV-începutul s e c . X V I ) . în "Acta Kusel
Kapoceasis", I984, XXI, p.219.
 - 524 -
70 loan i . P o p , Din i s t i l l o p.8>r84.
71 M.Neagoe, Problema u n i t ă ţ i i T a r i l o r Bomâne In secolul
XVI-loa r în "Baviata a r h i v e l o r " , 1975, 52, vol.38, nr.4,
p.432. Călători s t r ă i n i . . . . v o l . I I I , p.?8.
72 I.Crăolun, Cronicarul Szamoslc5z< gj Tnni.nmărlle I u l prl y j .
toara ia naflal ÜL5fifelfiBfil, c i o j , 192s, .41^+2. P

73 Pl.Constantlnlu, De la Mlbal Viteazul la fanariot!» o h . H T

v a ţ l l asupra p o l i t i c i i externe româneşti. în "Studii şl na.

t a r l a l e da I s t o r i e medie", 1975, V I I I , p . l o 2 .
74 Ibidem. p.lo3.
75 D,Prodan, I o b ă g i a . . . . I I , p.321-322.
76 I.I.Boaau, Daniel din Z l a s t l (Un aderent hunedorean al l q l
jttLml VltflflZUl), £* "ipulum", 1976, XIV, p.161.
77 IkldflB, p.162-163. Textul ae a f l ă ş l în lucr. Mlhal Viteazul
BCU Cluj / Central University Library Cluj
în conştiinţa europeană, v o l . I I , Bucureşti, Bdltura Jcademlel
1983, P.175.
78 I.I.Busau, O P . c i t . . p.169.
79 ihlASM, P.172.
80 I.Crăciun, O P . c i t . , p.ljl.
81 K.Iorga, sslm&XH. , p.214.
82mI.Crăclon, o p . c i t . , p . 4 1 , 179«
83 Gb.I.Brătlanu, Orlelnas e t formation de l'unita roumaine, Bu
curasti, 1943, p.157.
84 P.P.Panaltescu, Unificarea p o l i t i c ă a Ţ ă r i l o r Româr.e în epoca
j
feudală. în v o l . " S t u d i i privind unirea Principatelor", Bucu­
r e ş t i , i960, p.72.
85 IMdfiJt, p.69.
86 D.Prodan, Snpplex Llbellna Valachorum. p.110-118 ( c a p i t o l u l
"Momentul Mlbal V i t e a z u l " ) .