Teste Biologie Grila Umf Cluj 2012

LA ELABORAREA PREZENTULUI MANUAL AU COLABORAT CATEDRELE DE:
FIZIOLOGIE ANATOMIE
Facultatea de Medicină şi Medicină Dentară

Coordonatori: Mihai BOB
Prof. Dr. Adriana MUREŞAN Prof.
Dr. Remus ORĂ SAN Prof. Dr.
Simona TACHE
Colaboratori: Florin BODEA

Cristina BIDIAN Alexandra
BERGHIAN Florinela CĂTOI-
GALEA Irina CHIŞ Simona
CLICHICI Adriana FILIP Dan BOITOR
Natalia GIURGEA Adela
JOANTĂ Cezar LOGIN Lavinia
SABĂU Soimiţa SUCIU Ligia
VLAICU Cristina VAIDA Emilia BUCUR
VOEVOD
Carmen CRIVII
Coordonatori:
Prof. Dr. Nadia SCHMIDT Conf. Dr.
Bianca SZABO
Dana IANCU
Colaboratori:
Letiţia BANIAS-PALAGHIŢĂ
Cecilia IONEL
Andreea SECELEANU
Adela MATEI
Dana Ana Maria BLIDARU

Carmen MICU Olimpia NETEA
Călin POP Sergiu NICOARĂ
Horaţiu NEAGOŞ Cristian TEODOROI

U
Specializările Asistenţi Medicali şi Moaşe şi Profilul Medical şi Dentar:

Coordonator: Coordonator:
Conf. Dr. Simona CLICHICI Prof. Dr. Nadia SCHMID
T
PREFAŢĂ
“Atunci când doreşti ceva cu tot dinadinsul, toate forţele
Universului concură la realizarea dorinţei tale!”
(Paulo Coelho, Alchimistul)
Culegerea de Teste de Biologie pentru Concursul de Admitere la Facultăţile de

Medicină, Medicină Dentară şi la Specialităţile reglementate general ale Universităţii de
Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, a fost elaborată de medici, cadre
didactice cu experienţă în învăţământul medical fundamental, aparţinând disciplinelor de
Anatomie şi Fiziologie ale Universităţii noastre.
Testele se doresc a fi unul dintre mijloacele de verificare a cunoştinţelor dobân dite de

candidaţii la admiterea în învăţământul medical superior. Prezenta culegere de teste şi-a
propus să verifice nu numai capacitatea de memorizare a materialului bibliografic, ci şi o
modalitate de a pune în valoarea capacitatea de sinteză şi, mai ales, de înţelegere corectă a
noţiunilor privind structura şi funcţia diferitelor aparate şi sisteme ale organismului uman.
Testele de Biologie s-au dorit a fi şi o pregătire pentru viitorul nostru student care, intrat
pe porţile Almei Mater Napocensis, să fie „înarmat” cu unele noţiuni medicale de bază
necesare, dar şi obligatorii, pentru urmărirea şi înţelegerea conţinutului primelor cursuri şi
lucrări practice. Testele au încercat să reunească mai ales noţiuni pe care viitorul nostru
student trebuie să le cunoască şi să le înţeleagă sensul şi utilitatea (organizarea structurală
şi funcţională a celulei, proprietăţile ei fundamentale, mediul intern, anatomia şi funcţia
principalelor aparate).
Autorii, prin prisma experienţei lor medicale şi, mai ales, didactice, câştigate în
formarea mai multor generaţii de medici, s-au străduit să atragă atenţia asupra problemelor
importante de cunoscut la începutul învăţământului medical, asupra necesităţii de a opera
cu noţiuni aflate în strânsă corelaţie, asupra necesităţii de a examina, reproduce şi, mai ales,
de a interpreta un desen sau o schemă întâlnită pe parcursul materialului bibliografic.
Autorii au dorit şi să stimuleze curiozitatea, dorinţa spre sinteză şi corelaţie, gândirea clară,
imaginaţia şi, mai ales, munca asiduă absolut necesare unui viitor medic.
A şti tot, a înţelege cât mai mult şi, mai ales, a munci consecvent sunt calităţi pe care
Universitatea noastră le doreşte şi le aşteaptă de viitorii ei studenţi.
Aflaţi încă departe de amfiteatrele Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu

Haţieganu” Cluj-Napoca, am dori să meditaţi la cuvintele maestrului nostru Iuliu
Haţieganu care spunea adesea că „un viitor medic trebuie să aibă nu numai ştiinţă şi un
ascuţit simţ de observaţie, trebuie să aibă şi o inimă caldă, precizie, intuiţie, capacitate de
sinteză, un cap clar, generozitate, tact, curaj, simţ critic şi, mai ales, o mare putere de
muncă”.
Autorii
OFERTA DE STUDII
I. Facultatea de Medicină
SPECIALIZĂRI REGLEMENTATE SECTORIAL
Specializări
Durata studiilor Număr credite

Limbă predare
română, franceză, engleză

română
română
română română română
II. Facultatea de Medicină Dentară
PECIALIZĂRI REGLEMENTATE
romana, franceză,
engleză
SECTORIAL Specializări
Durata studiilor Număr
credite Limbă predare
Medicină Dentară
6 ani 360
S
PECIALIZĂRI
REGLEMENTATE GENERAL
3 ani
180
Tehnică dentar
ă romana
III. Facultatea de Farmacie
SPECIA
LIZĂRI REGLEMENTATE
romana, franceză,
SECTORIAL Specializări engleză
Durata studiilor Număr
credite Limbă predare
Farmacie
5 ani 300
S
PECIALIZĂRI romana
REGLEMENTATE GENERAL
3 ani
180
Nutriţie şi Dietetic
ă
ÎN ATENŢIA CANDIDAŢILOR
Culegerea TESTE DE BIOLOGIE, se adresează candidaţilor la concursul de admitere
la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, care doresc să
îşi verifice cunoştinţele acumulate prin studiul manualului de Biologie, clasa a Xl-a
(autori: Cristescu D, Sălăvăstru C, Voiculescu B, Niculescu C, Cârmaciu R., Edit. Corint,
Bucureşti, 2008).
Testele cuprind noţiuni de bază de Anatomie şi Fiziologie. întrucât se doreşte ca

testele să contribuie la pregătirea candidaţilor, mai întâi s-a procedat la ordonarea
întrebărilor pe capitole, în vederea verificării noţiunilor pe etape de studiu, iar întrebările
asociative au fost formulate în scopul unei verificări finale.
Comisiile de specialitate îşi rezervă dreptul şi îşi asumă obligaţia de a modifica aceste
teste în concursul de admitere, urmând ca ele să conţină numai noţiuni care sunt prezente
în manualul de BIOLOGIE precizat în tematica pentru concursul de admitere.
Pentru informaţii suplimentare se poate consulta secţiunea admitere a paginii de
internet a Universităţii: www.umfcluj.ro.
SUGESTII UTILE
Comisia de specialitate care a elaborat Testele de Biologie pentru Concursul de
Admitere la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, având
în vedere experienţa acumulată de-a lungul anilor în activitatea medicală şi didactică cu
studenţii din anii I şi II, vă sfătuieşte ca, înainte de a proceda la verificarea cunoştinţelor
prin rezolvarea testelor cu răspunsuri la alegere din prezentul manual, să parcurgeţi
următorii „paşi”:
1. la început să studiaţi în totalitate manualul de biologie indicat ca sursă bi-

bliografică; nu vă limitaţi la capitole sau subcapitole izolate;
2. să nu treceţi la rezolvarea rapidă şi imediată a întrebărilor după fiecare capitol sau

subcapitol studiat din manual, pentru că există riscul să nu sesizaţi conexiunile şi
legăturile dintre noţiunile existente în diferite capitole;
3. acordaţi atenţie schemelor şi desenelor din manualul de biologie, deoarece există

noţiuni şi informaţii care se regăsesc în culegerea de teste;
4. utilizaţi informaţiile de pe desene şi scheme pentru înţelegerea noţiunilor teoretice

din manual;
5. încercaţi să sesizaţi şi semnificaţia culorilor din desene, care pot aduce uneori
informaţii suplimentare pentru înţelegerea diferitelor noţiuni.
Nu rezolvaţi testele de biologie înainte de parcurgerea şi însuşirea întregului
material bibliografic!
în caz contrar s-ar putea să aveţi dificultăţi, iar greşelile înregistrate la rezolvarea
testelor vă pot afecta activitatea de pregătire pentru Concursul de admitere.
Vă dorim mult succes şi vă aşteptăm în anul I!
TESTE PENTRU ADMITERE LA
Facultatea de Medicină
Facultatea de Medicină Dentară
FIZIOLOGIE
I. CELULA ŞI D.
ŢESUTURILE
prezintă
pe faţa
internă
glicopr
1. Membrana oteine
celulară: încărcat
e
negativ
A.
este
denumi
E. prezintă
tă
permeabilitate
axolem
selectivă.
ă pentru
prelung
irea
axonică
2. Transportul
prin
membrană se
realizeza-
B.
este
denumi
tă
sarcopl ză prin:
asmă
pentru
fibra
muscul A. proteine
ară cu rol de
cărăuş -
pasiv
C.
este
polariza B.
tă în canale
repaus voltaj
realizân depend
d po- ente
tenţialu pentru
l de ionii de
acţiune Na4 şi
4Transportul
activ:
A. se
K4 membrană:
A.
C. difuziune
se
prentru gazele
realizea
respiratorii
ză activ
cu
consum
energeti
D. o c
smoză furnizat
pentru din
apă hidroliz
a ATP
E. vezicule:
pinocitoză şi B.
fagocitoză. include
procese
pasive:
difuziu
3. Mecanismele nea şi
de transport osmoza
prin
realizeaz
ă C. n
împotriv ecesită
a proteine
gradiente transport
lor de oare
concentr
aţie
B. poate fi
primar D. asigură
(cotranspo transferul
rt) şi gazelor
secundar respiratorii:
C. utilizează
energia
furnizată
de ATP
02 şi C02
D. asigură
transferul
de uree şi
apă
asigură transferul de E.
glucoză şi asigură
aminoacizi pe transpo
proteine rtul de
transportoare. glucoză
pe E.
cărăuş realizea
cuplat ză
cu K+. hiperpo
larizare
a
membr
E. anei
reprezi celulare
ntă o .
modific
are
tempor
ară a 7. Mitocondriil
po- e:
tenţialu
lui de
membr
ană. A. sunt
localizate în
neuroplasm
ă
6. Pompa de
Na4 şi K4:
B.
sunt
A. realizeaz localiza
ă potenţialul te la
de repaus periferi
e în
sarcopl
asmă în
B. scoate 3 K4 vecinăt
din celulă şi atea
introduce 2 Na4 sarcole
mei
C. scoate 3
4
Na din celulă şi C.
introduce 2 K4 sunt
prezent
e în
zona
presina
D.
ptică a
realizea
joncţiu
ză
nii
depolar
neurom
izarea
uscular
membr
e
anei
celulare
D. calizat
sunt şi în
sediul menisc
ciclului urile
acizilor articula
tricarbo re
xilici
(ciclul
Krebs)
C.
mitoco
ndriile
E. sunt
prezintă localiza
un te la
înveliş polul
extern bazai al
care celulelo
formea r
ză tubului
crestele contort
mitoco proxim
ndriale. al
8. Alegeţi D.
afirmaţiile canalel
corecte: e de
Na4
voltaj
depend
A. ente se
epiteliu deschid
tubuloa când
cinos se potenţia
găseşte lul de
în acţiune
struc- revine
tura la
pancrea valoare
sului a de
exocrin repaus
B. E.
ţesutul aminoa
cartilag cizii pot
inos de difuza
tip prin
fibros porii
este lo- mem-
branei i celulare
celulare
.
E. conţin
ribonucleop
9. Aparatul roteine.
Golgi:
10. Ribozomii
A. este
sediul
fosforilării
oxidative A. reprezint
ă sediul
sintezei de
proteine
B. este
sediul
sintezei de
proteine B. pot fi
liberi sau
asociate
reticulului
C. asigură endoplasm
excreţia unor atic,
substanţe din formând
celulă reticulul
endo-
plasmatic
neted
D. este
format din
macro şi
microvezi C. sunt
cule prezenţi în
situate în corpul
periferia neuronal şi
celulei. în la
apropriere
a
membrane
Hpnrlritplrv
r
14 Biologie
B. cuprinde o pantă descendentă 21. Osmoza:

-repolarizarea - durată mai mare în
neuron
A. reprezintă procesul de deplasare a

apei şi a gazelor respiratorii (02 şi C02)
C. depolarizarea se realizează prin prin membrane •
deschiderea canalelor de K+ voltaj
dependente
B. reprezintă deplasarea apei printr-o

membrană permeabilă pentru substanţe
D. repolarizarea este de durată mai dizolvate
mare în fibra miocardică
C. reprezintă deplasarea apei printr-o

E. panta ascendentă corespunde membrană semipermeabilă
perioadei refractare relative.
D. asigură mişcarea solventului spre

20. Transportul activ prin membrane include: zona cu concentraţie mică
A. difuziunea E. asigură mişcarea apei spre zona cu

concentraţie mare.
B. osmoza
22. Aparatul Golgi are rol în:
C. transportul pe calea veziculelor

A. excreţia unor substanţe celulare
D. proteine transportoare - energie - ATP

B. digestia intracelulară
E. transferul împotriva unui gradient

de concentraţie. C. sinteza proteinelor specifice
D. producerea energiei celulare

Teste pentru admitere 2011 25
E. diviziunea celulară. A. intră şi în structura glandelor mixte
23. Care dintre următoarele afirmaţii refe- B. sunt formate din celule ce au
ritoare la mitoeondrii sunt adevărate: legătură cu un canal excretor
A. sunt organite mici, cu membrana externă

C. vin în contact direct cu capilarele
cutată (creste)
sanguine
B. conţin enzime cu rol în fosforilarea oxi- D. sunt avasculare

dativă
E. secretă enzime care se varsă

C. au rol în producerea energiei celulare direct în sânge.
D. au rol în sinteza ATP-ului 26. Miofibrilele:
E. lipsesc din neuron şi fibra musculară. A. reprezintă organite celulare

specifice fibrei musculare
24. Corpusculii Nissl:

A. sunt organite celulare comune B. sunt organizate în sarcomere în
B. au rol în sinteza proteinelor neuronale
fibra musculară netedă
D. au în componenţa lor reticul

C. conţin miofilamente groase de
endoplasmatic rugos
actină şi subţiri de miozină ■
E. sunt conţinuţi şi în axon.

D. sunt prezente în sarcolema fibrei
musculare
25. Epiteliile glandulare endocrine:

14 Biologie
E. conţin proteine contractile. jumătăţi de disc clar
27. Muşchiul neted visceral este prezent la D. este prezent în structura

miofibrilelor din fibra musculară striată
nivelul:
E. reprezintă unitatea morfofuncţională a
muşchiului striat.
A. limbii
29. Discul întunecat:
B. arteriolelor
A. conţine miofilamente groase de actină şi

subţiri de miozină
C. jejun-ileonului
B. este format numai din miofilamente de

D. inimii miozină
C. nu se modifică în timpul contracţiei

E.vezicii biliare.
D. au rol în excreţia şi degradarea

28. Sarcomerul:
unor substanţe
A. este situat între două membrane

Z succesive E. sub formă de reticul endoplasmatic
rugos sunt prezenţi şi în neuroplasmă.
B. conţine un disc clar şi două

jumătăţi de disc întunecat 11. Prelungirile citoplasmei acoperite de
piasmalemă pot fi:
C. conţine un disc întunecat şi două

A. permanente - pseudopode - în leucocite
B. temporare - dendrite şi axon în neuron 13. Transportul activ:
A. necesită proteine transportoare - cărăuşi

C. temporare - microvili- celule intestinale
B. prezintă saturaţie - transport

D. permanente - microvili în nefrocite
maxim / unitatea de timp
E. desmozomi - la polul apical al

C. prezintă competiţie între substanţe
celulelor din mucoasa traheală.
D. are o capacitate limitată în

12. Sub acţiunea unui stimul de valoare prag:
unitatea de timp
A. potenţialul de membrană ajunge

la un nivel critic - potenţialul prag E. asigură transportul prin
membrană a hormonilor steroizi.
B. se deschid canalele de Na+ voltaj

depen- de - Na+-ul iese din celulă - 14. Alegeţi afirmaţiile corecte:
depolarizare
A. presiunea coloid osmotică - este

forţa care previne osmoza
C. se deschid canalul de K+ voltaj
dependente - K+-ul intră în celulă -
repolarizare
B. presiunea osmotică - este determinată de

proteine
D. se activează pompa de Na4 şi K4
C. canalele de Na4 sunt închise la valoarea

potenţialului de repaus
E. creşte permeabilitatea celulei pentru Na4
D. potenţialul postsinaptic excitator este o

- influx de Na4 - depolarizarea membranei.
depolarizare locală a membranei postsi- naptice
14 Biologie
E. potenţialul local, terminal de placă C. potenţialul de membrană se

reprezintă o depolarizare propagată a transmite saltatoriu în fibrele mielinice
sarcolemei.
D. impulsul nervos se transmite

15. Alegeţi afirmaţiile corecte: unidirecţional injoncţiunea
neuromusculară de la neuronul motor spre
sarcolema fibrei musculare
A. mitocondriile sunt prezente la

polul bazai al nefrocitelor
E. depolarizarea se transmite de la o
fibră miocardică la cele adiacente - sinciţiu
funcţional.
B. microvilii sunt prezenţi la nivelul 17. Alegeţi afirmaţiile corecte:
polului apical al celulelor tubului contort
proximal
A. muşchiul neted visceral este

prezent la nivelul irisului
C. pancreasul şi gonadele sunt glande
mixte
B. ţesutul conjunctiv lax este prezent

în hipoderm
D. ţesutul adipos este prezent în
epiderm şi în jurul unor organe (ficatul)
C. ţesutul fibros este prezent în

tendon şi aponevroză
E. paratiroidele conţin cordoane
celulare în legătură cu capilare sanguine.
D. foliculii tiroidieni conţin coloidul

- depozit de hormoni
16. Alegeţi afirmaţiile corecte:
A. potenţialul de acţiune se transmite E. epiteliul unistartificat cubic -

în ambele sensuri în fibra nervoasă izolată mucoasa traheei.
18. Lizozomii:
B. impulsul nervos se transmite
unidirecţional în sinapse - de la neuronul
postsinaptic spre neuronul presinaptic
A. sunt organite celulare comune E. se termină în talamus.
B. conţin enzime hidrolitice 41. Nervul facial:
A. asigură sensibilitatea tactilă de la

C. au rol în sinteza de proteine şi
colagen nivelul limbii
B. conţine fibre visceromotorii cu

D. sunt prezenţi şi în celulele
originea în nucleul salivar superior din bulb
fagocitare (hematii şi macrofage)
C. reprezintă calea eferentă pentru

E. sunt prezenţi şi în neuron şi fibra
reflexul salivar al glandelor sublinguale şi
musculară striată.
submandibulare
19. Care dintre afirmaţiile referitoare la po-

D. inervează muşchii masticatori
tenţialul de acţiune le consideraţi corecte?
A. cuprinde o pantă ascendentă - E. conţine fibre somatomotorii pentru muş- .

depolarizarea - produsă de pompa de Na 4 chii mimicii.
şi K4
42. Inervaţia motorie a muşchilor striaţi poate

B. au originea la exteroreceptori fi realizată de:
C. au protoneuronul localizat în A. axoni ai neuronilor visceromotori

ganglionul spinal şi în ganglionul nervului din coamele laterale ale măduvei toraco-
trigemen. lombare, pentru vasele de sânge
D. deutoneuronul poate fi localizat B. axoni ai neuronilor din nucleul

în cornul posterior şi în unul dintre motor al trigemenului din punte
nucleii senzitivi din bulbul rahidian
14 Biologie
C. axoni ai neuronilor somatomotori A. se realizează între butonul terminal al

alfa şi gama din coamele anterioare ale axonului şi organul efector
măduvei spinării
R CP rpn1i7pfl7:fl nrin r.nntar.tnl direr.t între

D. axoni ai neuronilor din nucleul accesor al
oculomotorului
C. zona presinaptică conţine vezicule

cu mediatori chimici (acetilcolina. noradre-
E. axoni ai neuronilor din nucleul nervului nalina)
facial din bulbul rahidian.
D. acţionând asupra receptorilor din

43. Potenţialul de repaus al neuronului: membrana postsinaptică, mediatorul chimic
produce repolarizare
A. este menţinut prin funcţionarea pompei

de Na+şi K+ E. asigură conducerea unidirecţională a
impulsului nervos.
B. are o valoare apropiată de potenţialul de

echilibra pentru K+ 45. Axonii neuronilor din ganglionul spinal
realizează conexiuni directe cu:
C. este realizat prin repartiţia egală a ionilor

A. neuronii intercalari din coamele
de o parte şi de alta a neurilemei
posterioare
D. are valoare negativă

B. neuronii somatosenzitivi din
coamele posterioare
E. se transmite saltator prin fibrele mieli-

nice.
C. neuronii somatomotori alfa din
coamele anterioare
44. Sinapsa neuro-neuronală:
D. exteroceptorii şi proprioceptorii
E. nucleii cuneat şi gracilis din bulbul D. are originea în comul posterior al măduvei
olfactiv. spinării, de aceeaşi parte cu cordonul în care se
află
46. Care dintre următoarele potenţiale electrice

se pot propaga: E. se termină în aria somestezică primară.
A. potenţialul de membrană 48. Dendritele neuronilor din ganglionii de pe

traiectul nervilor cranieni realizează relaţii cu:
B. potenţialul local, terminal, de placă

A. baroreceptorii din zona de bifurcaţie a
arterei carotide comune
C. potenţialul de repaus
B. celulele receptoare din organul Corti
D. potenţialul de acţiune
C. celulele receptoare din crestele ampulare
E. potenţialul postsinaptic excitator.
D. receptorii gustativi de la nivelul limbii

E. celulele fotoreceptoare din retină.
47. Fascicolul spinotalamic lateral:
D. este străbătut la mijloc de

membrana Z
A. are originea în ganglionul spinal
E. este localizat în centrul
sarcomerului.
B. se termină în neuronii talamici de

partea opusă originii sale 30. Care dintre următorii constituenţi ai
glandelor mixte sunt responsabili de secreţia de
hormoni?
C. se plasează în cordonul lateral de

aceeaşi parte cu originea sa
A. celulele interstiţiale Leydig
14 Biologie
B. celulele insulelor lui Langerhans 32. Organitele celulare specifice sunt prezente
la nivelul:
C. celulele acinilor pancreatici

A. fibrei musculare striate
D. celulele seminale prezente în tubii

seminiferi contorţi B. fibrei musculare netede
E. celulele foliculilor ovarieni. C. neuronilor somatici
31. Alegeţi afirmaţiile corecte: D. neuronilor vegetativi
A. în faza de depolarizare se deschid E. celulelor receptoare auditive şi

canalele de sodiu voltaj-dependente - gustative.
sodiul difuzează în afara celulei
33. Neurofibrilele sunt specifice pentru:

B. în faza de repolarizare se deschid
canalele de potasiu voltaj-dependente -
potasiul difuzează în celulă
A. neuroplasma corpului neuronal
C. pompa de sodiu şi potasiu

expulzează 3Na+ şi introduce 2K+ în celulă B. neurilemă
D. repolarizarea are o durată mai C. neuroplasmă şi axoplasmă

mare în fibra miocardică ventriculară
comparativ cu neuronul
D. celulele gliale
E. canalele de Na+ se deschid atunci

când potenţialul de acţiune atinge valoarea
prag (+40mV).
E. baza dendritelor neuronului.
34. Epiteliul glandular endocrin este prezent A. hematiile
în:
B. leucocitele
A. lobul posterior hipofizar
C. plăcuţele sanguine
B. tiroida
D. spermatozoizii
C. corticosuprarenala
E. gameţii masculini.
D. medulosuprarenala
37. Următoarele tipuri de celule nu se divid:

E. lobul anterior hipofizar.
A. fibra musculară
35. Celulele cu microvili se găsesc în:
B. neuronii din scoarţa cerebrală

A. tubul contort distal
C. ovulul
B. ansaHenle
D. ovocitul
C. ficat
E. spermatozoidul.
D. vilozităţile intestinale
E. tubul contort proximal.
II. SISTEMUL NERVOS
36. Celulele care sunt înzestrate cu mobilitate

proprie sunt:
14 Biologie
38. Nervii cranieni: A. prezintă fibre vegetative cu originea în nu-

cleul dorsal, care inervează vezica urinară
A. majoritatea au originea aparentă pe faţa

posterioară a trunchiului cerebral
B. are un nucleu vegetativ din care pornesc
fibre care inervează muşchii faringelui
B. motori au originea reală în nucleii motori

ai trunchiului cerebral
C. asigură inervaţia simpatică a inimii şi
plămânilor
C. senzitivi au originea reală în ganglionii

senzitivi de pe traiectul nervilor cranieni
D. conţine fibre viscerosenzitive în relaţie cu
baroreceptorii şi chemoreceptorii din unele
vase din torace
D. senzitivi au originea în nucleii senzitivi ai

trunchiului cerebral
E. recepţionează sensibilitatea gustativă.
E. unii conţin şi fibre vegetative simpatice şi

parasimpatice.
40. Căile sensibilităţii exteroceptive:
au originea în ganglionul spina
39. Nervul vag:

D. ldendrite - influx aferent D. concentraţia K+ intracelular este
(centripet) spre corpul neuronal - fibre mai mică ca a celui extracelular
aferente anulospirale
E. concentraţia Na+ extracelular este

E.mitocondrii - corp celular al neuronului. mai mare ca a celui intracelular.
60. Aferenţele bulbului provin de la:
A. coamele posterioare ale măduvei

62. Depolarizarea:
B. ganglionul spinal
A. se produce după aplicarea unui
stimul cu intensitate prag sau superioară
pragului
C. neocortexul senzitiv
B. este consecinţa deschiderii

+
canalelor de K voltaj dependente
D. neocortexul motor
C. se realizează prin funcţionarea

E. ganglionii de pe traiectul nervilor
pompei de Na+şi K+
cranieni V, VII, IX, X.
D. corespunde cu perioada refractară

61. în timpul potenţialului de repaus:
absolută
A. neurilema este pozitivă pe faţa

externă şi negativă pe faţa internă E. se realizează prin deschiderea
canalelor de Na+.
B. neurilema este impermeabilă

pentru ionii de K+ 63. Nervii realizează transmiterea impulsurilor
de la:
C. neurilema este permeabilă pentru ionii •

A. receptori spre centrii nervoşi
deNa+
’ —■ 1-
B. centrul nervos spre organele efectoare A. neuronii somatomotori din
coamele anterioare ale măduvei
spinării
C. receptori la efectori
14 Biologie
B. neuronii somatosenzitivi din

coamele posterioare ale măduvei
spinării
D. măduva spinării spre organele efectoare
C. talamus
E. scoarţa cerebrală spre organele
efectoare.
D. nucleul roşu
64. Următoarele combinaţii sunt greşite:
E. nucleii vestibulari bulbari.

A. neurofibrile - sinteze neuronale
66. Placa motorie este o sinapsă:

B. corpi Nissl - susţinere şi transport
A. care implică un mediator

chimic - acetilcolina
C. corpi neuronali - substanţa cenuşie din
B. neuroefectoare
D. repolarizare - activarea canalelor de K+
E. mitocondrii - ATP - sinteză de proteine.
C. adrenergică
65. Scoarţa cerebeloasă primeşte aferenţe
de la:
D. colinergică 68. Axonii neuronilor somatosenzitivi din
coarnele posterioare ale măduvei spinării
realizează conexiuni directe cu:
E. între axonul neuronului motor

şi organul efector (muşchi neted,
Teste pentru admitere 2011 A. neuronii din ganglionul spinal 37
glandă).
B. neuronii talamici de aceeaşi parte

67. Sinapsele neuro-receptoare se formează
între dendritele protoneuronului situat în
ganglionii unor nervi cranieni:
C. nucleii senzitivi din bulbul rahidian
A. VII, IX şi X şi celulele
receptoare gustative
D. scoarţa cerebeloasă prin pedunculii
ce- rebeloşi superiori şi inferiori
B. VIII şi celulele de susţinere

din organul Corti
E. neuronii somatomotori din coarnele
anterioare.
C. VIII şi celulele ciliate din

crestele ampulare
69. Trunchiul nervului spinal este format
din fibre cu originea în:
D. VIII şi celulele receptoare ale

aparatului otolitic
A. ganglionul spinal
E. I şi celulele receptoare olfactive.

B. coamele posterioare ale măduvei spi-
nării
49. Nucleii motori ai nervilor cranieni din C. aparţine căilor extrapiramidale
mezencefal:
D. are originea în lobul frontal

A. trimit
14 eferenţe la muşchii oblic Biologie
(aria motorie)
superior şi inferior
' E. se termină pe nucleii vegetativi ai

B. trimit eferenţe la toţi muşchii
nervilor cranieni.
extrinseci ai globilor oculari
51. Din nucleul salivar inferior pleacă fibre:

C. primesc aferenţe de la nucleii
vestibulari bulbari
A. preganglionare, prin nervul IX
D. primesc aferenţe de la
neocortexul mo-, tor
B. prin nervul glosofaringian
E. primesc aferenţe de la
fasciculul corticonuclear.
C. postganglionare, pentru glanda parotidă
50. Fasciculul corticospinal:

D. destinate mugurilor gustativi
de la nivelul limbii
A. are originea în lobul parietal
E. fibre preganglionare pentru glanda parotidă.
B. se termină pe nucleii
somatomotori ai nervilor cranieni
52. Talamusul stabileşte conexiuni cu urmă-
toarele formaţiuni nervoase: A. cu viteză mai mare în fibrele amielinice
A. lobul temporal
B. unidirecţional în organism
datorită sinapselor
B. aria somestezică I
C. în ambele sensuri pe fibra izolată
C. nucleii cohleari pontini
D. saltator în fibrele mielinice
D. mezencefalul
E. de la centrul nervos spre

receptor.
E. neuronii somatosenzitivi din

coamele posterioare ale măduvei
spinării.
54. Următoarele perechi de nervi cranieni
asigură sensibilitatea gustative:
53. Potenţialul de acţiune se propagă în fi-

brele nervoase:
A. VII
B. V
C. IX
D. XII
E. X.
55. Dendritele:
A. intră în structura rădăcinii D. formează ramura comunicantă
posterioare a nervului spinal albă a nervului spinal
B. 14 în relaţie cu receptorii
sunt E. formează fibrele Biologie
preganglionare vegetative simpatice şi

parasimpatice.
C. conţin corpi Nissl la bază şi neurofibrile
57. Care dintre următoarele efecte se dato-

rează stimulării sistemului nervos vegetativ
D. conduc influxul nervos simpatic:
centripet (aferent)
A. creşterea frecvenţei cardiace
E. intră în structura rădăcinii

anterioare a nervului spinal.
B. midriază
56. Fibrele nervoase mielinice:
C. secreţie salivară apoasă abundentă
A. formează fibre postganglionare
D. bronhodilataţie
B. au o viteză de conducere a
impulsului nervos mai mare
E. adaptare pentru vederea la aproape.
C. conduc saltator impulsul nervos

58. Care dintre următoarele efecte se dato-
rează stimulării sistemului nervos vegetativ
parasimpatic:
A. scăderea frecvenţei cardiace C. teaca Schwann - neuroni- rol
nutritiv şi de protecţie
C. are centrul localizat în
coamele laterale ale măduvei
B. creşterea secreţiei pancreatice toracolombare
C. vasoconstricţie D. are centrii în coamele laterale

din măduva spinării T3-T5
D. contracţia musculaturii netede

şi relaxarea sfincterelor digestive E. este un reflex vegetativ parasimpatic.
E. stimularea secreţiei gastrice. 80. Fibra vegetativă simpatică preganglio-

nară se comportă astfel:
59. Precizaţi asocierile corecte: A. părăseşte măduva spinării prin

rădăcina anterioară a nervilor spinali
A. dendrite - prelungiri ramificate

- neurofibrile
B. formează ramura comunicantă albă
B. axon - prelungire unică -

neurofibrile C. poate fi lungă sau scurtă
- teci în jurul axolemei în următoarea D. intră în alcătuirea nervilor cranieni III,

ordine: Schwann - mielină - Henle
VII, IX, X
E. formează nervii pelvici. B. sunt conectaţi prin sistemul
port cu hipofiza anterioară
81. Acetilcolina:
14 C. secretă neurohormoni Biologie
A. se eliberează în sinapsa între

fibra pre- ganglionară şi
D. secretă vasopresină
postganglionară simpatică
E. secretă somatomedine
B. se eliberează în sinapsa între
fibra postganglionară parasimpatică şi
organul efector
83. Lobul temporal stabileşte conexiuni di-

recte cu:
C. se eliberează în sinapsele adrenergice
A. corpul geniculat medial
D. este mediatorul sinapsei neuromusculare
B.talamus
E. produce efecte cardioinhibitorii.
C.nucleii vestibulari bulbari
82. Nucleii mijlocii ai hipotalamusului:
D. corpul geniculat lateral
A. secretă oxitocină
E.unii nuclei din metatalamus.

84. Aria somestezică I: D. fibrele motorii ale nervului
trigemen
A. este localizată în neocortexul receptor

E. fibrele senzitive ale nervului
Teste pentru admitere 2011
trigemen. 43
B. reprezintă originea căilor cutanate

şi proprioceptive conştiente
86. Nervul vag:
C. realizează conexiuni directe cu talamusul

A. conţine fibre visceromotorii şi
viscerosenzitive simpatice
D. se conectează direct cu neuronii soma-

tosenzitivi din coamele posterioare ale
măduvei spinării B. reprezintă calea eferentă a
unui reflex cardioinhibitor
E. cuprinde în partea inferioară proiecţia

C. produce bronhoconstricţie
85. Sensibilitatea dureroasă din tegumentul

D. conduce sensibilitatea
gustativă de la nivelul corpului limbii
feţei este transmisă prin:

A. fasciculul spinotalamic lateral
E. stimulează secreţia exocrină a
pancreasului.
B. nervul vag
87. Irisul:
C. nervul glosofaringian
A. conţine fibre musculare striate faringelui şi laringelui
B. conţine fibre musculare netede D. reprezintă calea eferentă

14 radiară şi circulară
cu dispoziţie pentru reflexul care inhibă activitatea Biologie
cardiacă
C. contracţia fibrelor circulare se

realizează prin stimularea nucleului E. au originea în ganglionul de pe
accesor al oculomotorului traiectul nervului X.
D. este scăldat de umoarea apoasă 89. în lobul parietal se proiectează axonii
E. midriaza se realizează prin neuronilor talamici pentru:

stimularea neuronilor din nucleul
accesor al oculomotorului.
A. sensibilitatea proprioceptivă
conştientă
88. Fibrele senzitive ale nervului vag:
B. sensibilitatea proprioceptivă
A. au originea în nucleul dorsal al inconştientă
vagului
C. sensibilitatea exteroceptivă
B. sunt în relaţie cu receptorii din
viscerele toracelui şi abdomenului
D. analizatorul gustativ
C. sunt în relaţie cu muşchii

E. analizatorul olfactiv. A. nucleii bazali
90. Din componenta presinaptică fac parte: B. nervii spinali

A /-»i ■, wiQ/^mfr\r oVlimtP
D. coamele laterale ale măduvei spinării

Teste pentru paravertebral.
E. lanţul ganglionar admitere 2011 45
C. nucleii de origine şi terminaţie

ai nervilor cranieni
70. Axonii neuronilor din nucleii vestibulari
bulbari realizează conexiuni directe cu:
D. nervii cranieni
A. neuronii talamici
E. talamusul şi metatalamusul.
B. arhi cerebelul, prin pedunculul
cerebelos inferior
72. Care dintre afirmaţiile cu privire la co-

liculii cvadrigemeni superiori le consideraţi
C. muşchii extrinseci ai globului ocular adevărate:
A. sunt în relaţie cu tractul optic

D. neuronii somatomotori din
coarnele anterioare
B. realizează conexiuni cu corpii

geniculaţi mediali
E. ganglionul Scarpa.
C. realizează conexiuni cu
71. Următoarele formaţiuni nervoase sunt neuronii somatomotori din coamele
localizate intranevraxial: anterioare ale măduvei spinării
D. sunt în relaţie cu neuronii A. este menţinut prin funcţionarea
bipolari din retină pompei de Na+ şi K+
E. 14 în relaţie cu neuronii
sunt B. este menţinut prin deschiderea canalelor Biologie
multipolari din retină. de Na+
73. Reflexele proprioceptive se caracterizea- C. se menţine nemodificat sub

ză prin: acţiunea unui stimul prag
A. conţin doi neuroni senzitivi D. se transmite de-a lungul sarcolemei
B. timpul de latenţă este scurt E. se transmite saltatoriu în

fibrele mielinice.
C. sunt strict limitate

75. Care dintre afirmaţiile privind sinapsa
D. nu iradiază
neuro-neuronală sunt adevărate?
E. sunt produse de stimularea

exterorecep- torilor. A. prezintă o zona presinaptică
cu mitocondrii ce conţin mediatorii
chimici
74. Potenţialul de repaus:
B. este sensibilă la acţiunea anestezicelor

C. în zona postsinaptică sunt E. conţine fibre preganglionare
prezenţi receptori pentru mediatorii simpatice şi parasimpatice.
chimici 77. Neuronii somatomotori din coarnele an-
terioare realizează legături directe cu:
D. Teste pentru admitere 2011

realizează transmiterea 47
unidirecţională a impulsului nervos A. nucleul roşu din mezencefal
E. asigură transmiterea impulsului B. neuronii din fasciculul

nervos de la un neuron motor la fibra corticospinal şi corticonuclear
musculară
C. nucleii vestibulari bulbari

76. Rădăcina anterioară a nervului spinal:
A. intră în măduva spinării prin D. neuronii intercalari din

şanţul lateral anterior coamele posterioare
B. conţine dendritele şi axonii E. fibrele intra şi extrafusale

neuronilor somatomotori din coamele
anterioare
78. Neuronii visceromotori sunt localizaţi în:
C. conţine axonii neuronilor

somatomotori a şi y din coamele
anterioare A. jumătatea ventrală a coamelor laterale
ale măduvei spinării
D. conţine axonii neuronilor

intercalari din coamele posterioare ale B. nucleul accesor al nervului oculomotor
măduvei spinării
C. ganglionii Corti şi Scarpa este formată din:
A. axonii neuronilor somatomotori alfa şi

D. ganglionii intramurali
14 gama din coamele anterioare Biologie
E. lanţul ganglionar paravertebral.

B. fibre preganglionare simpatice
79. Reflexul cardioaccelerator:

C. fibre postganglionare simpatice
A. este un reflex somatic

B. este un reflex vegetativ, cu centrul în D. axonii neuronilor somatomotori medulari
coamele posterioare ale măduvei toraco-
lombare (T,-L2)
E. axonii neuronilor vegetativi din

coamele posterioare.
A.coamele anterioare
103. Cerebelul primeşte aferenţe prin pe-

B.coamele posterioare dunculii cerebeloşi inferiori de la următoa-
rele structuri:
C.jurul canalului ependimar

A. nucleii vestibulari
D.cordoanele posterioare.
B. nucleii din mezencefal
102. Rădăcina anterioară a nervului spinal

C.neuronii somatosenzitivi din coarnele A. fac sinapsă în nucleii senzitivi din
posterioare trunchiul cerebral
D. bulbul rahidian B. fac sinapsă şi în nucleii motori ai

nervilor cranieni
E.puntea lui Varolio.

C. au originea în etaje subcorticale
104. Care dintre următoarele structuri ner-

voase conţin fibre vegetative: D. conţin fascicule tecto- şi rubrospinale
A. nervul vag
E. fac sinapsă şi în cornul anterior medular.
106. Nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral pot
îndeplini următoarele funcţii:
B. nervul trigemen
A. reglarea secreţiei salivare
C.nervul glosofaringian
B. reglarea activităţii motorii automate
D. nervul facial
C. staţii pe căile extrapiramidale
E.nervul pelvic.
D. centrii unor reflexe de orientare
auditivă şi vizuală
105. Căile motricităţii voluntare:

E. staţii pe calea sensibilităţii epicritice B. ganglionii intramurali şi previscerali
din teritoriul trunchiului şi al membrelor
C. ganglionii spinali
14 afirmaţiile privind pere-
107. Care dintre Biologie
chea a IlI-a de nervi cranieni sunt adevă-

rate:
D. ganglionii Scarpa şi Corti
A. are nucleii de terminaţie în mezencefal
E. bulbul olfactiv şi bulbul rahidian.
B. conţine fibre simpatice pentru

muşchii circulari ai irisului producând
micşorarea pupilei 109. Reflexele cardioacceleratoare au
următoarele caracteristici:
C. are originea în mezencefal A. sunt reflexe somatice medulare
D. conţine fibre somatice şi vegetative B. au centrul localizat la nivelul

cornului medular posterior al măduvei
spinării
E. inervează muşchii ciliari

circulari ai irisului.
C. sunt reflexe nociceptive
108. Sinapsele interneuronale sunt

localizate în: D. sunt reflexe proprioceptive
A. ganglionii simpatici paravertebrali

E. sunt subordonate centrilor
nervoşi superiori. B. axonii neuronilor somatosenzitivi din
coamele posterioare
110. Sistemul limbic:

C. axonii din fasciculele tectospinal şi ru-
brospinal
A. aparţine paleocerebelului
D. axoni ai neuronilor intercalari din coar-

nele posterioare ale măduvei spinării
B. este localizat pe faţa externă a E. fibre nervoase cu originea în neocorte-
emisferelor cerebrale
B. receptorii specifici mediatorilor chimici

C. este format din două straturi celulare
C. corpii Nissl
D. cuprinde şi proiecţia corticală
a analizatorului olfactiv
D. fanta sinaptică
E. intervine în coordonarea
proceselor afectiv emoţionale
E. neurofibrilele.
111. Neuronii somatomotori din coarnele

anterioare fac sinapsă cu: 91. Controlul activităţii vegetative este
realizat prin următoarele structuri:
A. dendritele neuronilor din

ganglionul spinal A. bulbul olfactiv
B. măduva sacrată 93. Fasciculele gracilis şi cuneat:
A. fac sinapsă în cornul posterior

C. bulbul rahidian
14 Biologie
B. intră în măduvă direct în cordonul pos-

D. paleocerebelul
terior
E. nucleii vegetativi din trunchiul cerebral.

C. conduc sensibilitatea proprioceptivă
conştientă
92. Fasciculele spinobulbare au

D. se termină în unii nuclei din bulbul ol-
factiv
A. conduc sensibilitatea tactilă grosieră
E. ajung în talamus.
94. Care dintre următoarele afirmaţii sunt
B. conţin fibre încrucişate adevărate:
A. în lobul temporal se termină calea

auditivă şi vestibulară
C. intră în măduvă în cordonul posterior
B. aria olfactivă este localizata în

sistemul limbic
D. se termină în nucleii gracilis şi cuneat
din bulbul rahidian
C. aria motorie corticală are relaţie directă

cu nucleii motori ai nervilor cranieini
E. trec prin mezencefal.
D. în neocortexul motor se proiectează A. coamele posterioare ale măduvei spi-
căile piramidale nării
E. în lobul occipital se termină tractul optic. B. ganglionul spinal

95. Fibrele postganglionare simpatice: C. ganglionii omologi ai nervilor cranieni
A. formează ramura comunicantă cenuşie

D. coamele anterioare ale măduvei spinării
a nervului spinal
E. coamele laterale ale măduvei spinării.

B. au originea în lanţul ganglionar
paravertebral
97. Căile sensibilităţii proprioceptive con-

ştiente:
C. sunt întotdeauna lungi
A. au originea în ganglionul spinal

D. conduc impulsuri pentru musculatura
viscerală
B. au originea la proprioceptori
E. formează nervii pelvici.
C. se termină în talamus
96. Fasciculele ascendente ale măduvei spi-

nării îşi au originea în:
D. se termină în nucleii gracilis şi cuneal

din bulbul rahidian
E. se termină în aria somestezică I. B. fasciculele spinobulbare
98. Fibrele senzitive ale glosofaringianului: C. talamusul

14 Biologie
A. îşi au originea în nucleii senzitivi din

D. rădăcina posterioară a nervilor spinali
bulb
E. fibre cu originea în ganglionii nervilor

B. sunt în relaţie cu receptorii localizaţi la
glosofaringian şi vag.
bifurcaţia arterei carotide
100. Nucleul senzitiv al nervului trigemen:

C. conduc impulsuri la glandele submaxi-
lare şi sublinguale
A. este localizat şi în bulbul rahidian
D. conduc impulsuri gustative din 1/3

pos- terioară a limbii
B. este localizat şi în punte
E. se termină în nucleii senzitivi ai

nervului IX din bulb.
C. este localizat şi în mezencefal
99. Care dintre următoarele formaţiuni

D. conţine deutoneuronul căii
conduc sensibilitatea interoceptivă:
sensibilităţii exteroceptive a feţei
A. fibre cu originea în ganglionul spinal

E. conţine fibre ce inervează muşchii
masticatori.
101. Neuronii senzitivi ai măduvei spinării 123. Tractul optic este conectat direct cu:
sunt localizaţi în:
A. coliculii cvadrigemeni superiori

A. ganglionii spinali
B. lobul occipital - scizura calcarină

D. nucleii talamici de partea opusă
C. corpii geniculaţi laterali

E. dendritele neuronilor din
ganglionii nervilor VII, IX, X.
D. corpii geniculaţi mediali

122. Care din următorii receptori se găsesc
la nivelul pielii?
E. celule receptoare cu con şi bastonaş.
A. corpusculii Meissner şi Krause
124. Muşchii circulari ai irisului:
B. corpusculii Vater-Pacini
A. sunt inervaţi de către fibrele

somatomotorii ale nervului III care
produc mioza
C. corpusculii neurotendinoşi Golgi
B. sunt muşchi netezi viscerali

D. corpusculii Golgi-Mazzoni
C. produc dilatarea pupilei

E. terminaţiile nervoase libere.
D. sunt inervaţi de către fibre B. sunt grupaţi în papile gustative
visceromo- toare parasimpatice
C. sunt în relaţie cu fibrele

14
E. asigură mişcările globilor oculari. senzitive, din ganglionul de pe Biologie
traiectul nervului trigemen
125. Mucoasa olfactivă:

D. sunt chemoreceptori
A. tapetează fosele nazale
E. sunt prezenţi în papilele filiforme.
B. conţine neuroni unipolari
127. Hipodermul:
C. conţine protoneuronul căii olfactive

A. este stratul profund al pielii
B. conţine un epiteliu pluristratificat,
kera- tinizat
D. are conexiuni cu
protoneuronul căii olfactive
C. este alcătuit şi din ţesut adipos

D. conţine receptorii Vater-Pacini
E. conţine neuroni bipolari.
E. este format şi din ţesut conjunctiv lax.

126. Mugurii gustativi:
128. La conducerea informaţiilor termice

A. conţin celule senzoriale cu rol receptor participă:
A. fasciculul spinotalamic anterior E. neuronii somatomotori ai
măduvei spinării.
B. fibre cu originea în
ganglionul de pe traiectul nervului V 130. Nervul acustico-vestibular este format
din:
C. talamusul
ganglionul Scarpa
D. fasciculul spinotalamic lateral

E.fibre cu originea în ganglionii spinali.
B.axonii neuronilor din ganglionul Scarpa
129. Nucleii vestibulari bulbari sunt

conectaţi direct cu: C. dendritele neuronilor din
ganglionul Corti
A. maculele
D. axonii neuronilor din ganglionul Corti
B. ganglionul vestibular Scarpa

E. axonii neuronilor din nucleii
vestibulari bulbari.
C. protoneuronul căii vestibulare
131. Nervii olfactivi sunt formaţi din:
D. arhi cerebelul
A. cilii neuronilor din mucoasa olfactivă

B. axonii protoneuronului căii olfactive 133. Segmentul central al analizatorului
gustativ este situat în:
C. axonii neuronilor din epiteliul olfactiv

14 A. neocortexul receptor Biologie
D. axonii neuronilor din

mucoasa cornetului nazal superior B. lobul parietal
E. axonii neuronilor din bulbii olfactivi. C. aria somestezică I

D. lobul temporal
132. Primul neuron al căii gustative se gă-

V rrimonl hinonamnir
seşte localizat în:
A. ganglionul de pe traiectul nervului V 112. Reflexele vegetative medulare sunt:
A. reflexul de micţiune şi defecaţie

B. ganglionul de pe traiectul nervului IX
B. reflexul de flexie
C. ganglionul de pe traiectul nervului X
C. reflexul pupiloconstrictor
D. ganglionul spinal
E. ganglionii de pe traiectul
nervilor sensibilităţii gustative.
D. reflexul rotulian
E. reflexul cardioinhibitor. A. dendritele neuronilor din
ganglionul spinal
113. Căile ascendente specifice:

B. axoni din fasciculul vestibulospinal
A. au originea la nivelul receptorilor
C. axoni ai neuronilor intercalari

din coarnele posterioare ale măduvei
spinării
B. au protoneuronul localizat în
ganglionul spinal
D. axoni din fasciculul piramidal

direct şi încrucişat
C. deutoneuronul sensibilităţii
tactile fine este localizat în cornul
posterior
E. axoni ai neuronilor din coamele

laterale ale măduvei spinării.
D. fibrele sensibilităţii
proprioceptive conştiente fac sinapsa cu
deutoneuronul în bulbul rahidian
115. Următoarele reflexe vegetative au cen-
tri reflecşi în coarnele laterale ale măduvei
spinării:
E. protoneuronul este localizat şi în

ganglionul de pe traiectul nervului V.
A. cardioacceleratoare

anterioare ale măduvei spinării fac sinapsă B. pupilo-dilatator
cu:
C. vasoconstrictoare
D. midriază 117. Nucleii vestibulari bulbari realizează
conexiuni directe cu:
E. mioză.
14 A. axonii neuronilor din ganglionul Biologie
Scarpa
116. Motoneuronii spinali (somatomotori)

au rol de a:
B. arhicerebelul
A. transmite informaţii motorii

C. talamusul
B. comanda motilitatea
musculaturii netede viscerale D. scoarţa cerebrală
C. controla activitatea musculaturii ' E. nucleii de terminaţie ai nervilor III, IV,

striate VI.
D. controla contracţia miocardului 118. Nucleii cohleari pontini realizează co-

nexiuni directe cu:
E. informa cortexul asupra A. dendritele neuronilor din

mişcărilor diferitelor segmente de membre. ganglionul Corti
III. Analizatorii
B. ramura auditivă a nervului VIII
C. axonii neuronilor din E. dendritele neuronilor din
ganglionul spinal Corti ganglionul de pe traiectul nervului
trigemen.
D. axonii protoneuronilor căii

120. Tractul optic: 61
auditive
A. este format din axonii

E. coliculii cvadrigemeni superiori.
neuronilor bipolari
119. Inervaţia porţiunii centrale necontrac-

B. este format din axonii
tile a fusului neuromuscular este realizată
neuronilor multipolari din retină
de:
A. axonii neuronilor din ganglionul C. conduce informaţii din

spinal jumătatea nazală de aceeaşi parte şi
jumătatea temporală de partea opusă
B. dendritele neuronilor din

ganglionul spinal D. are relaţie cu coliculii
cvadrigemeni superiori
C. axonii motoneuronului alfa

E. se termină în lobul occipital, pe
marginile scizurii calcarine.
D. axonii motoneuronului gama
121. Nucleii solitari realizează conexiuni

directe cu:
A. receptorii gustativi D. fibrele anulospirale spiralate cu
originea în ganglionul de pe traiectul
nervului V
B. axonii neuronilor din

ganglionii14nervilor VII, IX, X Biologie
E. fibrele în buchet cu originea în

coamele laterale ale măduvei spinării.
C. girusul postcentral din lobul

parietal
145. Prin ce se caracterizează coliculii cva-
drigemeni inferiori:
D. trimite colaterale la coliculii

cvadrigemeni inferiori
A. sunt nuclei senzitivi din mezencefal
E. axonii protoneuronului se
termină în nucleii cohleari pontini. B. primesc fibre de la nucleii
cohleari pontini
144. Inervaţia porţiunii centrale, necontrac-

C. primesc colaterale de la
tile a fusului neuromuscular este asigurată
nucleii vestibulari pontini
de:
A. motoneuronul alfa D. primesc colaterale de la nervii optici
B. motoneuronul gama E. reprezintă centrii de reglare a

reflexelor de orientare a capului şi
corpului în direcţia sunetului.
C. dendritele neuronilor din

ganglionii spinali
146. Prin ce se caracterizează corpii genicu- C. prin stimularea fasciculelor piramidale
laţi laterali:
D. prin comenzi primite de la

A. aparţin metatalamusului
fasciculul corticonuclear
B. reprezintă originea celui

E. prin stimularea căilor proprioceptive.
de al treilea neuron al căii optice
148. Muşchii circulari ai irisului:

C. în ei se termină tractul optic
A. sunt muşchi netezi viscerali
D. sunt în relaţie cu cortexul occipital

B. influenţează puterea de
refracţie a cristalinului în raport cu
distanţa faţă de un obiect
E. conţin al treilea neuron al căii auditive.
C. se contractă sub acţiunea

fibrelor parasimpatice din nervul
147. Contracţia musculaturii striate poate fi oculomotor
determinată:
D. produc midriază
A. direct prin excitarea
motoneuronului alfa
E. micşorează pupila.
B. prin stimularea nucleilor motori ai ner-

vilor cranieni
149. Reflexul de întindere este declanşat

prin:
A. stimularea motoneuronilor C. girusul postcentral din lobul parietal
alfa din coarnele anterioare ale
măduvei
D. pe fata mediala a emisferelor cerebrale

14 Biologie
B. stimularea motoneuronilor din

coamele laterale ale măduvei
E. sistemul limbic.
C. stimularea motoneuronilor
gama şi scurtarea capetelor contractile 151. Corpusculii Golgi:
ale fibrelor intrafusale din fusurile
neuromusculare
A. sunt localizaţi printre fibrele

musculare striate
D. stimularea unui
proprioreceptor muscular
B. sunt receptori sensibili la întinderea

muşchiului
E. prin stimularea receptorilor
neurotendi- noşi Golgi.
C. sunt localizaţi la joncţiunea

dintre tendon şi muşchi
150. Segmentul central al analizatorului ol-
factiv este localizat în:
D. stimulează contracţia fibrei musculare

striate
A. neocortexul receptor - hipocamp
E. sunt în relaţie cu axonii neuronilor din

B. aria somestezică I ganglionul spinal.
152. Maculele: C. axonii neuronilor gama din
coarnele laterale ale măduvei spinării
A. sunt localizate la nivelul canalelor

semicirculare D. axonii motoneuronilor alfa din
coamele anterioare ale măduvei 65
spinării
B. sunt localizate în utriculă şi saculă
E. terminaţiile nervoase spiralate

şi în „buchet”, dendrite ale neuronilor
C. conţin celulele senzoriale prevăzute cu din ganglionul nervului trigemen.
cili
135. Muşchii striaţi pot fi contractaţi prin:

D. sunt acoperite de cupulă
gelatinoasă, care conţine otoliţi
A. stimularea motoneuronilor
alfa din coarnele anterioare ale
măduvei spinării
E. sunt în relaţie cu dendritele neuronilor
■»* 1* _______i n ________________ B. stimularea motoneuronilor

134. Inervaţia fusului neuromuscular este gama, prin contracţia reflexă
realizată de către:
A. axonii neuronilor din ganglionii

spinali
C. impulsuri venite de la
neocortexul senzitiv
B. dendritele neuronilor din

ganglionii spinali
D. .impulsuri venite prin căile
piramidale
E. impulsuri venite prin căile B. aparţine talamusului
extrapiramidale.
C. realizează conexiuni cu lobul

14
136. Nucleii cohleari pontini realizează co- occipital Biologie
nexiuni directe cu:
D. realizează legături cu neuronii

A. axonii neuronilor din ganglionul bipolari din retină
Corti
E. realizează conexiuni cu
B. substanţa reticulată a neuronii multipolari din retină.
trunchiului cerebral

C. unii ai mezencefalului
A. protoneuronul căii gustative se

D. coliculii cvadrigemeni inferiori află în mugurele gustativ
E. ramura vestibulară a nervului B. protoneuronul căii gustative se

VIII. află în ganglionul cranian al nervilor
VII, IX, X
137. Corpul geniculat lateral:

C. deutoneuronul căii gustative
se află situat în nucleul solitar
A. aparţine diencefalului
D. al 3-lea neuron al căii

gustative este situat în talamus A. pe fibra extrafusală
E. proiecţia corticală a B. pe extremitatea contractilă a

sensibilităţii gustative este localizată în fibrei intrafusale
lobul temporal. 67
C. pe porţiunea centrală
139. Nucleii cohleari pontini realizează ur- necontractilă a fibrei intrafusale
mătoarele conexiuni directe cu:
D. pe tendon şi aponevroză
A. girusul temporal superior
E. pe extremitatea contractilă a
B. organul Corti
fibrei musculare modificate.
C. dendritele neuronilor din

141. Corpul geniculat medial prezintă ur-
ganglionul Corti
mătoarele caracteristici:
D. coliculi cvadrigemeni inferiori A. aparţine mezencefalului
E. axoni ai neuronilor din B. este un nucleu ce aparţine

ganglionul spiral Corti. metatalamusului
140. Placa motorie realizată de fibrele moto- C. este un nucleu de substanţă cenuşie
rii eferenţe gama se localizează:
D. realizează conexiuni cu nucleii A. are deutoneuronul în corpul
vestibulari bulbari geniculat medial
E. 14 în relaţie cu lobul temporal.

este B. are protoneuronul localizat în Biologie
organul Corti
C. trimite colaterale la substanţa
reticulată
142. Receptorul auditiv se caracterizează

prin următoarele:
163. Care dintre următoarele

manifestări deosebesc diabetul zaharat
A. este localizat în canalul de diabetul insipid?
cohlear, pe membrana bazilară
A. hiperglicemia
B. este situat în columela
B. glicozuria
C. este acoperit la bază de către

membrana tectoria
C.polifagia
D. este înconjurat la bază de

axonii neuronilor din ganglionul Corti
D. polidipsia
E. conţine celule receptoare.

E. poliuria.
143. Care dintre afirmaţiile cu privire la

calea auditivă sunt corecte: 164. Organele la nivelul cărora acţionează
parathormonul sunt:
A. ficatul E. hipersecreţie de TSH.
B. intestinul 166. Hormonii tropi hipofizari reglează se-

creţia următoarelor glande:
C.rinichiul
A. tiroida
D. stomacul
B.paratiroide
E.inima.
C.medulosuprarenale
165. In timpul expunerii la frig se produce:

D. sexuale
A. hipersecreţie de tiroxină
E.neurohipofiza.
B. creşterea secreţiei de adrenalină

167. Următoarele afirmaţii referitoare la
prolactină sunt corecte:
C. hiposecreţie de TSH
A. este secretată de hipofiza anterioară
D. hipersecreţie de triiodotironină
B. stimulează secreţia lactată

C. stimulează excreţia lactată B. vasotocina
C. colecistokinina
D. inhibă activitatea gonadotropă

14 D. oxitocina Biologie
E. stimulează ovulaţia.
170. Indicaţi afirmaţiile corecte:
168. Hormonii pot fi secretaţi în:

A. ADH-ul şi adrenalina sunt
neurohormoni
A. celulele mucoasei duodenale
B. adenohipofiza este legată de

hipotalamusul anterior
B. pancreasul exocrin
C.rinichi
C. în hipoglicemie creşte secreţia de insulina
D. neurohipofiza
D. în hiperglicemie se secretă adrenalina
E.neuronii hipotalamusului anterior.
E. insulina stimulează glicoliza.
169. Care dintre următorii hormoni

influenţează musculatura netedă:
171. Hormonii:
A. adrenalina şi noradrenalina
A. influenţează activitatea unor celule ţintă
B. sunt eliberaţi în cantităţi mari în sânge B. parâthormon
C. sunt eliberaţi în sânge prin C. somatotrop

canale excretoare
D. mineralocorticoizi
D. acţionează la distanţă de locul sintezei
E. calcitonină.
E. sunt eliminaţi direct în sânge.
173. Sistemul port hipofizar transportă:

172. Eliminarea de fosfaţi pe cale renală este
stimulată de:
A. neurosecreţii
A. aldosteron
B.TSH
C. prolactină
D. ACTH
E.GRH.
174. Insulina stimulează următoarele procese ale metabolismului glucidic:
A. glicogenogeneza hepatică B. gluconeogeneza hepatică

C. lipogeneza C. somatomedinele
D. consumul celular de glucoză D. ACTH

14 Biologie
E. sinteza de proteine. E. GRH-ul.
175. Care dintre următorii hormoni sunt 176. Cum se realizează reglarea secreţiei
consideraţi neurosecreţii hipotalamice: tiroidiene:
A. ADH A. de către adenohipofiză prin TSH
B. oxitocina în funcţie de concentraţia sanguină

2
8
Biologie
153. aCrestele ampulare: 155. Urechea medie:
A. sunt receptori pentru mişcarea de
rotaţie a capului şi corpului
A. comunică cu urechea externă prin trompa

lui Eustachio
B. sunt receptori pentru accelerarea lineară
B. conţine un lanţ articulat de

C. sunt localizaţi în ampulele oscioare: scăriţă, ciocan, nicovală
canalelor semicirculare
C. este delimitată de urechea internă prin

D. sunt acoperite de membrana otolitică timpan
E. sunt în relaţie directă cu nucleii
vestibulari bulbari.
D. conţine scăriţa aplicată pe membrana

ferestrei ovale
154. Care afirmaţii le consideraţi adevărate:
E. conţine receptorii auditivi.

A. canalul cohlear este delimitat de
rampa timpanică prin membrana Reissner
B. protoneuronul căii auditive este

localizat în organul Corti
A. motoneuronul y se termină pe partea cen-
trală a fibrelor sacului şi lanţului nuclear
C. nervul optic este format din axonii

neuronilor bipolari
B. protoneuronul căii auditive este în relaţie
cu coliculii cvadrigemeni inferiori.
D. motoneruonul y realizează placa

motorie pe fibra extrafusală
C. deutoneuronul căii vizuale este în relaţie
cu unii nuclei senzitivi din mezencefal
E. labirintul membranos conţine endolimfa.

D. deutoneuronul căii olfactive este repre- 158. K+-uI în plasmă scade sub influenţa ur-
zentat de celulele mitrale mătorilor hormoni:
14 A. aldosteron Biologie
E. motoneuronul a se termină la nivelul
porţiunii periferice a fusului
neruomuscular.
B. mineralocorticoizi
IV. Glandele Endocrine
C. STH
157. Care dintre afirmaţiile cu privire la D. ADH
E. calcitonină.
volumul sanguin le consideraţi adevărate:

159. ADH-uI şi aldosteronul prezintă urmă-
toarele asemănări:
A. creşte sub influenţa ADH-ului

B. scade sub influenţa aldosteronului
A. sunt hormoni secretaţi de
glande endocrine
C. în condiţii fiziologice are o

valoare de 5 litri
B. controlează echilibrul hidric al
organismului
D. influenţează valoarea presiunii arteriale
C. acţionează asupra tubului contort distal '

şi tubului colector
E. depinde de volumul lichidelor
extracelulare.
D. stimulează reabsorbţia de apă

E. stimulează reabsorbţia de apă C. hipersecreţia de glucagon
în tubul contort proximal.
160. Insulina are următoarele acţiuni, cu
excepţia:
D. stimularea glicogenolizei hepatice
A. stimulează glicogenogeneza
E. gluconeogeneza hepatică.
B. hiperglicemie
162. Care dintre următoarele manifestări nu
sunt comune pentru diabetul zaharat şi
diabetul insipid?
C. intensifică glicoliza
A. hiperglicemia
B. poliuria
D. stimulează anabolismul proteic
C. creşterea diurezei
E. stimulează lipogeneza.
D. polifagia
161. în condiţii de inaniţie au loc următoa-
rele fenomene:
E. polidipsia.
A. hipersecreţia de insulina
B. hiposecreţia de insulina
F. 190. Hormonul foliculostimulant are urmă-
B. produce limfocite T cu rol în toarele acţiuni:
imunitatea nespecifică
14 A. stimulează activitatea celulelor Leydig Biologie
C. produce limfocite T care

sintetizează anticorpi
B. produce ovulaţia
D. conţine celule stem migrate

din ganglionii limfatici.
C. stimulează secreţia de
testosteron şi estrogeni
189. Somatotropul stimulează:
D. produce maturarea foliculilor ovarieni
A. direct condrogeneza în
cartilajele epifi- zo-diafizare
E. stimulează funcţia exocrină a

gonadei masculine.
B. eliminările de Na+, K+, Ca+, P
191. LH-ul:
C. creşterea prin intermediul

factorilor de creştere
A. stimulează secreţia lactată
D. creşterea muşchilor, viscerelor şi a creierului

B. produce dezvoltarea tubilor seminiferi
E. condrogeneza la nivelul periostului.

C. stimulează secreţia endocrină A. estrogeni - gonadă feminină
a gonadei masculine şi feminine
B. estrogeni - foliculi ovarieni

D. stimulează activitatea corpului galben preovulator
E. determină ovulaţia. C. progesteron - corp galben
192. Oxitocina: D. progesteron - corp galben

preovulator
A. este secretată în hipofiza posterioară
E. testosteron - tubi seminiferi

contorţi.
B. este o neurosecreţie ca şi adrenalina
194. Manifestările comune din diabetul za-

htirut ci insinid sunt:
C. se secretă în neuronii
hipotalamusului anterior
B. poliuria
D. stimulează secreţia lactată
C. polidipsia
E. stimulează contracţia
musculaturii striate a uterului.
D. polifagia
193. Precizaţi asociaţiile corecte:

E. creşterea diurezei. C.hipocalcemie
195. Diabetul insipid se caracterizează prin: D. rarefierea oaselor

14 Biologie
A. polifagie
E.calculi renali.
B. poliurie
197. Hiperfuncţiă tiroidiană se caracterizea-
ză prin:
C. creşterea diurezei
A. creşterea metabolismului bazai
D. lipsa reabsorbţiei facultative de apă

B. scăderea metabolismului bazai
E. scăderea reabsorbţiei obligatorii de apă.

C. mixedem
196. Hipersecreţia de parathormon se aso-

ciază cu:
D. piele uscată
A. fracturi spontane
E. in unele cazuri exoftalmie.
B.hiperfosfatemie
198. Indivizii cu nanism hipofizar se carac-
terizează prin:
A. hiposecreţie de STH E. cresc tonusul muscular.
B. hipersecreţie de STH 200. Hormonii eliberaţi in circulaţie de către

neurohipofiză sunt:
C. talie mica 1, 20-1, 30 metri

A. vasopresina
D. dezvoltare disproporţionată
B. ADH-ul
E. intelect normal.
C. oxitocina
199. Efectele specifice ale hormonilor tiroi-

D. MSH-ul
dieni sunt:
A. scad forţa si frecvenţa contracţiilor car- C. prin mecanism de feed-back

diace hipotalamo-hipofizo-tiroidian
B. cresc amplitudinea si frecvenţa mişcări- D. prin nivelul sanguin de T3 şi T,

lor respiratorii
E. prin intermediul hipofizei posterioare.

C. stimulează diferenţierea neuronală
177. Aldosteronul controlează:

D. inhibă dezvoltarea normală a sinapselor
A. secreţia tubulară de protoni E. inhibarea osteoclastelor.
B. reabsorbţia obligatorie de Na+ 179. Sunt considerate neurosecreţii:

14 Biologie
A. STH-ul
C. pH-ul mediului intern
B. vasopresina
D. volemia
C. adrenalina
E. presiunea coloidosmotică a mediului
intern.
D. oxitocina
178. Acţiunile asupra tubului digestiv ale
parathormonului sunt:
E.acetilcolina.
A. stimularea absorbţiei de Ca24

în corelaţie cu vitamina D3
180. Hormonii sunt produşi:
B. reabsorbţia de Ca2+ în nefronul distal

A. doar de glandele endocrine
C. stimularea eliminărilor de fosfaţi

B. de ţesutul glandular endocrin
D. reabsorbţia de fosfaţi
C. atât de glandele endocrine cât E. este un organ limfoid central.
şi de alte organe ca placenta, mucoasa
duodenală, rinichii

doar de glandele endocrine şi 81
de glandele mixte
A. cortizolul produce limfopenie
E. de celule secretoare care sunt

în relaţie cu capilare sanguine. B. aldosteronul reabsoarbe Na+ şi CI' prin
osmoză
181. Timusul:
C. vasopresina şi aldosteronul scad
volemia
A. este un organ endocrin care

involuează la pubertate
D. lipoliza este stimulată de

insulina şi adrenalină
B. secretă hormoni steroizi
E. timusul stimulează dezvoltarea

gonadelor.
C. conţine timocite (celule stem
hematoforma- toare provenite din măduva
hematogenă)
183. Efectele insulinei asupra metabolismu-
lui lipidic sunt:
D. secretă hormoni care reglează

maturarea limfocitelor B
A. lipogeneză
B. anabolism proteic 185. Tiroxina are următoarele acţiuni:
A. vasodilataţie
C. glicogenogeneză
14 Biologie
B. favorizează mielinizarea
D. sinteză de trigliceride şi glicogen
E. sinteză de enzime lipolitice. C. creşte forţa de contracţie a

miocardului
184. Care dintre următorii hormoni stimu-

lează lipoliza: D. produce hipercolesterolemie
A. cortizolul liber E. stimulează anabolismul proteic.
B. adrenalina 186. Denumiţi hormonii cu acţiune asupra

sistemului nervos:
C. glucagonul
A. cortizolul
D. insulina
B. ADH-ul
E. glucocorticoizii.
C. adrenalina
D. triiodotironina B. conţine timocite
E. STH-ul. C. fibrele de colagen reprezintă

80-85% din matricea organică a osului
187. Colecistokinina:
D. hidroxiapatita este cea mai
importantă substanţă cristalină din
compoziţia organică a osului
A. determină acumularea bilei în
vezica biliară
E. osul lung prezintă diafiză şi epifize.
B. stimulează eliminarea bilei

din vezica biliară
213. Sternul este:
C. produce contracţia vezicii

biliare şi relaxarea sfincterului Oddi A. un os lat, care aparţine de
scheletul trunchiului şi la care
predomină înălţimea
D. se eliberează în sânge la
contactul mucoasei duodenale cu
proteinele din chimul gastric B. un os lat, care este situate
anterior, pe linia mediană a toracelui şi
care se articulează lateral la nivelul
manubriului cu clavicula
E. se eliberează în sânge la
contactul mucoasei duodenale cu
compuşii lipidici din chim.
C. articulat cu cele 12 perechi de coaste
188. Timusul:
A. este un organ limfoid periferic D. articulat direct cu primele 7
perechi de coaste adevărate A. se formează prin suprapunerea orificii-
lor vertebrale
E. format din manubriu şi un corp

osos, 14 şi un apendice xifoid, B. este separat de dura mater prin Biologie
cartilaginos, până la vârsta de 40 de spaţiul epidural

ani.
C. adăposteşte măduva spinării

214. Humerusul:
D. prin găurile intervertebrale ies ramurile

A. formează scheletul braţului
nervului spinal
B. se articulează inferior cu scapula

E. conţine măduva spinării şi
meningele spinale.
C. este un os lung
216. Următoarele afirmaţii sunt corecte:
D. se formează prin osificare encondrală

A. nervii cranieni ies prin orificiile
intervertebrale
E. creşte în lungime pe seama

zonei interne osteogene a periostului.
B. somatomedinele acţionează asupra
cartilajelor diafizo-epifizare
215. Canalul vertebral rahidian:
C. PTH-ul stimulează activitatea

osteoclastelor
D. oasele tarsiene sunt în număr de 7 B. antitoxic
E. osul coxal provine din sudarea C. rezervă de substanţe organice

ilionului, ischionului, pubisului şi în organism
sacrului.
D. depozit de substanţe toxice (uree)

217. Bazinul osos:
E. hematopoieză.
B. conţine vezica urinară şi gonadele
219. Oasele lungi:

C. este format din oasele coxale
şi sacrul articulate între ele
A. sunt alcătuite din ţesut osos

compact la nivelul epifizelor
D. este format din articulaţia
oaselor coxale, posterior, între ele,
formând simfiza pubiană
B. sunt alcătuite din ţesut osos
spongios la nivelul epifizelor
E. este format din articularea a

două oase pereche - oasele coxale - şi
un os nepereche - sacrul.
C. sunt formate din ţesut conjunctiv dur
218. Rolul funcţional al oaselor:

D. cresc în lungime pe seama
cartilajelor articulare
A. pârghii pentru aparatul locomotor

E. conţin epifize acoperite cu un A. realizează creşterea în grosime a
strat subţire de cartilaj hialin. oaselor lungi
14intervine în osteogeneză
220. Vitamina D B. asigură creşterea în lungime a oaselor Biologie
prin: C. participă la formarea unui os din

viscerocraniu
A. intensificarea reabsorbţiei
tubulare de calciu
D. asigură formarea oaselor lungi
B. controlul eliminării urinare de calciu

E. participă la formarea unui os din
centura scapulară.
C. creşterea absorbţiei intestinale a

calciului 222. Următoarele asocieri sunt corecte:
D. stimularea secreţiei de PTH 201. Următoarele organe secretă hormoni:
E. mobilizarea sărurilor fosfocalcice din A. duodenul

oase.
B. pancreasul exocrin
221. Osteogeneză de membrană:
C. rinichiul
D. plămânii B. face parte din epitalamus
E. antrul piloric. C. secretă melatonina
202. Extractele de timus: D. are legături strânse cu retina
A. stimulează mineralizarea osoasă

E. secretă calcitonina.
V. SISTEMUL OSOS
B. inhibă dezvoltarea gonadelor
204. în cursul osificării encondrale apar centrii:
C. determină dezvoltarea imunităţii

nespecifice celulare A. primari de osificare în epifize
D. determină hipercalcemie B. primari de osificare iniţial în diafiză
E. au efecte de oprire a mitozelor. C. primari de osificare în epifize şi diafiză
203. Epifiza: D. primari de osificare numai în epifize
A. este situată intre tuberculii

cvadrigemeni superiori E. primari şi secundari de osificare.
205. Prin osificare encondrală iau naştere:
A. oasele membrelor E. la nivelul cartilajelor de creştere
metafizare.
B. oasele bolţii cutiei craniene

14 207. Creşterea în grosime a oaselor are loc: Biologie
C. parţial mandibula
A. pe seama zonei interne
osteogene a periostului
D. oasele scurte
B. prin osificare encondrală şi

desmală
E. oasele bazei craniului.
C. prin osificare desmală la nivelul

oaselor lungi
206. Creşterea în lungime a oaselor are loc:
D. în caz de acromegalie
A. la nivelul cartilajului diafizo- E. doar la nivelul oaselor scurte.
epifizar
208. Cartilajul hialin este prezent în:

A. scheletul embrionar
B. prin osificare desmală
B. cartilajele metafizare tot timpul

C. dinspre epifize spre diafiză
vieţii
D. pe seama periostului
C. cartilajele de creştere până
înjurai vârstei de 20 de ani
D. cartilajul articular organismului
E. în procesele ce însoţesc B. articulaţia dintre humerus şi

osteogeneză de membrană. oasele antebraţului este o pârghie de
ordinul III 89
209. Hematopoieza se realizează în:

C. curburile coloanei vertebrale
în plan frontal se numesc lordoze, dacă
au con- cavitatea posterioară
A. oasele late
D. apendicele xifoid aparţine de

B. toate oasele la copii stern şi rămâne cartilaginos până la
vârsta de 30 de ani
C. stern şi osul coxal la adult

E. scheletul gambei este format
din două oase: tibia, lateral şi fibula
mai voluminoasă, medial.
D. canalul central din diafiza

oaselor lungi la adult
E. măduva roşie hematogenă.

A. rotulă - os sesamoid
210. Afirmaţiile corecte de mai jos sunt:

B. haluce şi police - 2 falange
A. oasele reprezintă principalul

rezervor de substanţe minerale al
C. diafiză - ţesut osos compact şi
spongios A. reprezintă porţiunile periferice
ale oaselor scurte şi late
D. parietal - osteogeneză
14
encondrală B. conţin ţesut osos spongios Biologie
E. vomer, mandibulă - oase ale C. sunt sudate cu diafizele prin

neurocraniului. ţesut osos până la vârsta de 20 ani
212. Următoarele enunţuri sunt incorecte: D. osificarea lor se produce prin

centre de osificare, care apar înaintea
celor din diafiză
A. măduva cenuşie prezentă în

canalul medular din diafiza oaselor lungi
la adulţi este nefuncţională
E. conţin vase de sânge (capilare sanguine).
B, articulaţia craniului cu coloana

234. Diafiza:
vertebrală este o pârghie de ordinul II
A. este prezentă în oasele lungi

D. conţine: tarsiene, metatarsiene şi falange
B. conţine un canal medular

E. oasele scheletului piciorului
sunt: carpiene, metacarpiene şi
falange.
C. este formată din ţesut osos compact
233. Epifizele:
D. este acoperita la exterior de periost 236. Oasele lungi:
A. prezintă extremităţi - epifize

E. este prezentă si în structura
claviculei şi coastelor.
B. prezintă o diafiză
235. Care dintre afirmaţiile privind
osteoge- neza encondrală le consideraţi
adevărate:
C. conţin ţesut osos compact la
nivelul epifizelor
A. asigură formarea oaselor scurte
D. diafiza este acoperită de periost
B. centrul primar de osificare este în diafiză
E. prezintă ţesut osos spongios în epifize.
C. centrul secundar de osificare

este în epifiză
237. Osteogeneză encondrală prezintă ur-
mătoarele particularităţi:
D. asigură creşterea în grosime a

oaselor prin cartilajul diafizo-epifizar
A. asigură formarea oaselor bazei craniului
E. STH-ul stimulează
condrogeneza în cartilajele diafizo- B. asigură formarea oaselor membrelor
epifizare prin intermediul
somatomedinelor.
C. centrul de osificare apare iniţial în

epifize
D. se caracterizează prin centru de B. este favorizată de somatomedine
osificare primar în diafiză
C. se realizează prin osteogeneză

14
E. asigură creşterea în grosime şi lungime de membrană Biologie
238. Creşterea în grosime a oaselor se reali- D. se realizează prin cartilaje de

zează prin: creştere care proliferează spre epifize
A. osteogeneză desmală E. se opreşte prin înlocuirea zonei

interne a periostului cu ţesut osos.
B. osteogeneză encondrală
240. Parathormonul acţionează asupra oa-
selor prin următoarele efecte:
C. zona externă a periostului
A. absorbţia crescută de calciu la

nivel intestinal
D. zona internă osteogenă a periostului
B. eliminarea urinară crescută de calciu

E. cartilajele de creştere diafizo-epifizare.
C. activarea osteoclastelor
239. Creşterea în lungime a oaselor:
D. mobilizarea fosfaţilor din oase

A. este stimulată de factori de
creştere (STH-ul)
E. creşterea calcemiei. B. muşchi de formă patrulateră - marele
dorsal
241. Mobilizarea sărurilor fosfocalcice din

oase este favorizată de: C. inserţia muşchiului - tendonul fixat pe
osul mobil
A. STH
D. inervaţia somatică muscular - reacţie

vasomotorie
B. parathormon
E. muşchiul deltoid - abducţia.

C. calcitonină

A
-------- --««"U*-* nrvnrtin r\ O r*OCJr\CQ
B. creştere în lungime - cartilaj
D. aldosteron
diafizo- epifizar
E. glucagon.
C. sternul - os lat
VI. SISTEMUL MUSCULAR
D. osificare encondrală - oasele

bolţii craniene
242. Următoarele asociaţii sunt corecte:
E. 7 perechi coaste adevărate - 3

A. fibră musculară netedă - perimisium perechi coaste flotante - 2 perechi
coaste false.
223. Vertebrele: C. se articulează lateral cu sternul
şi medial cu scapula
A. sunt oase scurte, formate prin

osificare14
de cartilaj Biologie
D. se articulează cu porţiunea
superioară a sternului (manubriul)
B. formează coloana vertebrală

E. aparţine de scheletul trunchiului.
C. sunt în număr de 32-33 şi se

articulează prin procesele transverse
225. Sternul este:
D. formează coloana vertebrală, A. un os lat, care participă la

cu rol de protecţie a măduvei spinării formarea cutiei toracice, împreună cu
coastele şi regiunea toracală a coloanei
vertebrale
E. au aceeaşi structură în toate

regiunile, conform rolului îndeplinit.
B. situat anterior pe linia mediana
a toracelui
224. Clavicula:
C. se articulează în partea superioară şi

pe părţile laterale cu coastele
A. împreuna cu omoplatul
participă la formarea centurii scapulare
D. format în partea superioară de către

manubriul stemal
B. se formează parţial prin
osificare desmală
E. participă la formarea centurii scapulare.

226. Bazinul: C.calcitonina
A. conţine viscere inervate parasimpatic D.parathormonul

prin nervul vag E. testosteronul.
B. este format din cele 2 oase coxale, ar- 228. Creşterea excesivă a oaselor se produce
ticulate anterior prin simfiza pubiana şi în:
posterior cu osul sacru
A. nanism tiroidian
C. este denumit şi pelvisul osos
B. gigantism
D. conţine viscere vascularizate şi de

artera iliacă internă şi de ramuri din aorta
abdominală
C. hipersecreţie de STH
E. conţine vezica urinara şi rectul.

D. acromegalie
227. Care hormoni favorizează creşterea

scheletului (oaselor): E. hipersecreţie de parathormon.
A.somatotropul
229. Scheletul piciorului cuprinde:
B. hormonii tiroidieni A. tibia

B. fibula 231. Care dintre afirmaţiile cu privire la
scheletul membrului superior liber sunt
C. femurul
14 adevărate? Biologie
D. rotula
A. se articulează direct cu scheletul trun-
chiului
E. oasele tarsiene, metatarsiene şi falangele.
B. este format din 3 regiuni
230. Osul temporal:
C. scheletul braţului este format din radius şi

cubitus
A. aparţine viscerocraniului
D. scheletul mâinii conţine: metatarsiene,

tarsiene şi falange
B. aparţine neurocraniului
E. conţine şi oase lungi şi scurte.

C. este un os pereche

D. participă la formarea scheletului capului
scheletul membrului inferior sunt adevăra-
te:
E. este un os pereche ca şi etmoidul şi sfe-

noidul. A. se leagă de scheletul trunchiului prin
centura pelviană
B. conţine la nivelul gambei: tibia şi fibula A. sinapsă electrică - placă motorie
C. scheletul coapsei este format din femur
B. sumare completă de secuse la

E. se găsesc dispuse şi în banda H.
stimulare cu frecvenţă joasă - tetanos
complet
254. Potenţialul de acţiune este:
C. secusă - contracţia în urma

reflexului miotatic
A. modificarea temporară a
potenţialului de membrană sub
acţiunea unui stimul
D. reacţii fizico-chimice în lanţ -
cuplaj excitaţie-contracţie
B. propagat de-a lungul

membranei fibrei musculare
E. potenţial de acţiune - precede
contracţia musculară.
C. o depolarizare locală a sarcolemei
256. Următoarele formulări nu sunt corecte:
D. produs şi artificial cu ajutorul

curentului electric
A. componentele unei secuse
sunt faza de latenţă, faza de contracţie
şi faza de relaxare
E. propagat pe membrana fibrei

musculare, fiind precedat de
contracţie.
B. potenţialul de acţiune
generează un potenţial local terminal
de placă

C. fascia acoperă corpul muşchiului, ten- valoare subprag.
doanele şi fibra musculară
258. Placa motorie:

14 A. are o componentă presinaptică, butonul Biologie
D. în contracţie nu se modifică
dimensiunile sarcomerului
B. conţine în zona presinaptică

mediatori chimici: noradrenalina şi
E. cuplajul excitaţie - contracţie
acetilcolina
musculară se fac printr-un lant de reacţii
fizico- chimice
C. transmiterea impulsului nervos

se realizează unidirecţional
257. Care dintre afirmaţiile privind secusa
musculară sunt adevărate:
D. zona postsinaptică este cutată

A. începe cu o perioadă de latenţă şi conţine receptori pentru mediatorul
chimic
B. are trei faze, ultima fiind cea mai lungă

E. sub acţiunea mediatorului
chimic, creşte permeabilitatea
membranei postsinapti- ce pentru Na\
C. contracţia este precedată de

depolarizarea propagată a sarcolemei
259. Inervaţia muşchiului striat:
D. în perioada de latenţă se produce

potenţialul de acţiune A. este senzitivă şi motorie
E. este produsă de un stimul unic cu B. motoneuronii gama inervează

porţiunea centrală a fibrei intrafusale D. unitatea morfofuncţională a muşchiului
C. motoneuronii alfa realizează E. unitatea morfofuncţională a miofibrilelor.

plăci motorii la nivelul fibrelor
extrafusale
261. Discul clar:
D. cea senzitivă este realizată de

dendrite ale neuronilor din ganglionul
spinal şi din ganglionul nervului A. este format din miofilamente de actină
trigemen
B. este format din miofilamente de actină

E. axonii neuronilor somatici din şi miozină
coarnele anterioare ale măduvei
spinării se termină la nivelul
miofibrilelor.
C. este delimitat între doua membrane Z
succesive
260. Sarcomerul este:
D. este format din miofilamente subţiri
A. unitatea morfofuncţională a
miofilamentelor
E. se scurtează in timpul contracţiei.
B. delimitat de 2 membrane Z succesive
262. Banda H:
C. delimitat de 2 membrane H succesive

A. este o porţiune mai luminoasă din cen-
trul discului întunecat
B. este o porţiune din centrul discului întu- 244. Corpul muşchiului este:
necat formată numai din miofilamente de
miozină
A. porţiunea centrală
14 voluminoasă a muşchiului scheletic Biologie
C. se micşorează în timpul contracţiei

musculare
B. alcătuit din fibre musculare

striate grupate în fascicule
D. delimitează 2 sarcomere învecinate

E. este porţiunea din discul întunecat,
unde nu ajung capetele miofilamentelor
de C. acoperit la exterior de sarcolemă
B. muşchiul drept medial şi D. acoperit la exterior de perimisium

croitor sunt adductori
E. acoperit la exterior de fascia musculară.

C. mâna posedă un aparat
muscular complex numai pe faţa
palmară
245. Muşchiul cvadriceps femural:
D. diafragma intervine în
A. este situat pe faţa posterioară a coapsei
inspiraţia normală, prin contracţie şi în
expiraţia normală prin relaxare
B. este situat sub muşchiul croitor

E. muşchiul croitor este cel mai
lung muşchi din corp.
C. aparţine de musculatura coapsei

D. este situat în loja anterolaterală a coapsei B. sarcolema la periferie
E. în grosimea tendonului conţine rotula. C. numeroase sarcomere care

reprezintă unitatea morfo-funcţională a
filamentelor
246. Muşchii fiexori ai degetelor de la mem-

brul inferior:
D. miofibrile cu sarcomere
delimitate de două membrane Z
succesive
A. fac extensia labei piciorului
E. joncţiune neuromusculară.
B. se află la nivelul gambei, în loja laterală
248. Precizaţi formulările corecte:
A. în contracţiile izometrice nu se
produce lucru mecanic extern
C. se află în planul profund din loja
posterioară
B. menţinerea posturii se face

prin contracţii izotonice
D. fac atât flexia cât şi extensia
labei piciorului
C. tonusul muscular nu dispare prin dener-

vare
E. fac numai flexia degetelor.
D. fibrele elastice din structura perimisiu-

247. Fibra musculară striată prezintă:
mului imprimă elasticitatea şi excitabili-
tatea musculară
A. numeroşi nuclei dispuşi periferic

E. în contracţiile auxotonice variază atât B. tonus muscular - inervaţie intactă
lungimea, cât şi tensiunea muşchiului.
C. contracţii izotonice - lungime şi

14
249. Contractilitatea: tensiune constantă Biologie
A. este o proprietate specifică tuturor

D. potenţial de acţiune propagat -
tipurilor de muşchi striaţi scheletici
perioadă de contracţie
B. are ca bază anatomică fibre musculare

E. metabolism anaerob - efort intens sau
striate
moderat în primele 45-90 sec.
251. Sarcomerul:
C. are ca bază funcţională joncţiunea neu-

romusculară
A. este baza anatomică a excitabilităţii
D. are ca bază moleculară proteinele con-

tractile B. este unitatea morfo-funcţională a mio-
fibrilei
E. are ca bază anatomică sarcomerul.

C. este format din două discuri clare şi un
disc întunecat
D. este format dintr-o bandă H, o bandă A

şi o bandă I
A. extensibilitate - fibre elastice şi
conjunctive
E. este delimitat de două membrane Z

care impart discul clar la jumătate. C.axoni ai neuronilor somatomotori gama
252. Filamentele de actină: D. fibre simpatice postganglionare pentru

vasele sânge
A. sunt subţiri
E. fibre cu originea în neocortexul motor.
B. sunt groase
272. Placa motorie este formată din:
C. se găsesc dispuse şi printre filamentele

de miozină A. membrana motoneuronului şi
sarcoplas- ma fibrei musculare
D. se găsesc dispuse şi în discurile clare

E. lipsesc în banda H. B. membrana butonului terminal şi
dendri- ta sau axonul neuronului
postsinaptic
253. Filamentele de miozină:
C. membrana mai multor butoni terminali

şi sarcolema unei singure fibre musculare
A. sunt subţiri
D. membrana mai multor butoni terminali

B. sunt groase
şi sarcolema mai multor fibre musculare
C. se găsesc în discurile clare

D. se găsesc în discurile întunecate E. un singur buton terminal, fanta
sinaptică şi o porţiune din sarcolema unei
singure fibre musculare. spinării
273. Care dintre următorii receptori culeg D. prin stimularea ramurii motorii a nervu-
informaţii de la14
nivelul muşchiului striat: lui trigemen Biologie
E. prin stimularea neocortexului motor.
A. exteroreceptorii
275. Discul clar din structura miofibrilei are
B. placa neuro-musculară
A. apare în structura miofibrilei

muşchiului scheletic
C. fusurile neuro-musculare
B. conţine actină şi miozină

D. proprioreceptorii
C. este format numai din filamente de

E. corpusculii Vater-Pacini. actină
274. Muşchii masticatori se contractă:
A. sub acţiunea impulsurilor venite

prin fasciculul piramidal direct D. este străbătut la mijloc de membrana Z
B. prin stimularea nucleului motor al ner- E. îşi micşorează dimensiunile în

vului V din punte timpul contracţiei.
C. prin stimularea motoneuronilor alfa 276. Care dintre afirmaţiile privitoare

din coamele anterioare ale măduvei la discul întunecat din structura
miofibrilei sunt adevărate: E. este fixată cu un capăt pe membrana Z.
A. apare în structura miofibrilei muşchiului

278. Miozină prezintă următoarele caracte-
ristici:
B. este format din filamente de

actină şi miozină A. intră în structura filamentelor groase
C. este străbătut la mijloc de banda H B. este prezentă exclusiv în discul

D. se modifică în timpul contracţiei
întunecat
E. este format numai din filamente

C. este localizată în sarcoplasmă
de actină.
D. se fixează pe membrana Z
277. Ce caracteristici prezintă actina:
A. este o proteină contractilă E. este localizată în centrul sarcomerului.

aparţinând miofibrilei
279. Sinapsa neuromusculară are următoa-

B. se localizează exclusiv în discul clar rele caracteristici:
A. este asemănătoare
C. este prezentă în discul clar şi întunecat
morfofuncţional sinapsei neuro-
neuronale
D. se găseşte la nivelul benzii H

B. se realizează între axonul D. dubla, somatica şi vegetativă
neuronului motor din coarnele
posterioare şi o porţiune din sarcolema
fibrei musculare
E. dublă, asigurată de placa motorie.
14 Biologie
C. are ca mediator chimic acetilcolina

281. Alegeţi afirmaţiile corecte în legătură
cu inervaţia somatosenzitivă a muşchiului
striat:
D. transmite impulsul unidirecţional
A. este asigurată de motoneuronii a medu-

E. prezintă în zona postsinaptică receptori lari
pentru mediatorul chimic (adrenalina).
T
'* ' --------------------------------------------- ■*-" J*» -CI-*.—~ Trr.n.n+nfiiro
280. Inervaţia muşchiului striat este:
263. Precizaţi formulările corecte:
A. somatomotorie asigurată de axonii mo-

toneuronilor motori a
A. fascia musculară este o membrană
conjunctivă care înveleşte muşchiul
B. somatosenzitivă realizată de
dendritele neuronilor din ganglionii
spinali B. sub fascia musculară se găseşte epimi-
sium
C. somatomotorie asigurată de axonii mo-

toneuronilor y C. muşchiul este format din următoarele
structuri conjunctive dispuse de la ex-
terior la interior, care învelesc corpul,
fasciculele de fibre musculare şi fibra
musculară: fascia musculară, perimi- A. numai somatică
sium, epimisium şi endomisium
B. atât somatică, cât şi vegetativă

D. tendonul se fixează pe os
C. somatosenzitivă, prin dendrite ale

E. endomisiumul este format din ţesut neuronilor din ganglionii spinali, care
conjunctiv. ajung la proprioceptorii musculari
264. Muşchiul cvadriceps femural: D. somatomotorie, prin axoni ai

motoneuronilor alfa şi gama
A. se găseşte la nivelul gambei

E. vegetativă, prin axoni ai neuronilor
vegetativi postganglionari, care
determină reacţii vasomotorii.
B. aparţine de muşchii membrelor inferi-
oare
266. Motoneuronii alfa:
C. aparţine muşchilor striaţi
A. asigură inervaţia somatomotorie a

muşchilor striaţi
.D. este localizat în partea anterioară
a coapsei
B. se distribuie extremităţilor fusului

neuromuscular
E. se găseşte la nivelul coapsei, fiind
învecinat cu muşchiul croitor.
265. Inervaţia muşchiului somatic poate fi:
C. asigură inervaţia somatosenzitivă a
muşchilor striaţi 268. Precizaţi asocierile corecte:
A. adrenalină -.mediator - placa motorie

D. se distribuie porţiunii centrale şi
14
capetelor fusului neuromuscular Biologie
B. contracţii izometrice - tensiune

musculară scăzută - lucru mecanic -
E. participă la realizarea plăcii neuromo-
mişcări
torii.
C. contracţii izotonice - tensiune

267. Potenţialul de acţiune din fibra muscu- musculară constantă - muşchi posturali
lară striată: .
A. se produce în perioada de contracţie D. butoni sinaptici - acetilcolină - eliberare
B. apare dacă potenţialul local terminal - depolarizarea sarcolemei

de placă atinge nivelul critic
E. glicoliză anaerobă - necesar energetic

C. se propagă în toate direcţiile, la după 2 minute de la declanşarea con-
nivelul sarcolemei tracţiei.
269. Placa motorie:
A. este o joncţiune neuroneuronală

D. se transmite cu o viteză de 30 m/s
B. este o sinapsă neuromusculară

E. se propagă de la nivelul plăcii
motorii, prin sarcoplasmă.
C. se formează între butonul terminal al E. difuzează prin fanta sinaptică şi
motoneuronului alfa şi o porţiune din depola- rizează direct sarcolema.
sarcolema fibrei musculare
271. Nervul care asigură inervaţia

D. este formată dintr-un buton axonic, o 109
muşchiului striat conţine:
fantă sinaptică şi sarcolema fibrei mus-
culare
A. fibre senzitive cu originea în

ganglionul spinal şi ganglionul nervului
E. permite trecerea influxului nervos de V
la butonul ramificaţiei axonice, prin
intermediul neuromediatorului,
acetilcolina, la fibra musculară striată.
270. Neurotransmiţătorul: B. axoni ai neuronilor somatomotori alfa
A. se găseşte în veziculele sinaptice din

butonii terminali
C. căilor biliare extrahepatice
B. este acetilcolina, la nivelul plăcii mo-

torii D. muşchilor extrinseci ai globului ocular
C. se eliberează în fanta sinaptica şi se E. tubului digestiv.

fixează pe receptorii specifici ai sarco-
lemei
291. Modificările sarcomerului în timpul

contracţiei implică:
D. determină în mod direct generarea de
potenţiale de acţiune
A. alunecarea filamentelor de
actină printre cele de miozină
B. apropierea membranelor Z E. se menţine prin mecanism reflex.
VIL Sistemul Digestiv

C. micşorarea benzii H
14 Biologie
293. Masticaţia:
D. rămâne nemodificat discul clar
A. contribuie la formarea bolului alimentar
E. păstrarea nemodificată a
discului întunecat şi micşorarea
benzii H.
B. stimulează receptorii gustativi
292. Tonusul muscular:

C. creşte suprafaţa de contact a
alimentelor cu enzimele digestive
A. apare după stimuli repetitivi
D. asigură digestia lipidelor
B. se păstrează după denervarea

muşchiului striat
E. iniţiază secreţia gastrică.
C. se înregistrează pe miogramă
prin platou dinţat 294. Secreţia salivară:
A. conţine numai substanţe anorganice

D. reprezintă starea de tensiune
permanentă a muşchiului striat cu
inervaţie’vegetativă intactă
B. concentraţia Na+ este mai mică decât

în plasma sanguină B. timpul bucal este involuntar
C. nu conţine K+ C. timpul faringian determină

deplasarea alimentelor spre esofag
D. este compusă din apă, săruri minerale,

substanţe organice D. declanşează la nivelul esofagului
peristaltismul primar
E. conţine amilază salivară.

E. peristaltismul secundar este
specific timpului faringian.
295. Identificaţi funcţiile salivei:
297. Care dintre afirmaţiile referitoare la

centrul nervos al deglutiţiei sunt adevărate:
A. în digestie prin a-amilaza salivară
B. elaborarea senzaţiei gustative
A. este situat în trunchiul cerebral
C. nu are rol bactericid
B. iniţiază contracţii musculare care

stimulează pătrunderea alimentelor în
D. favorizează vorbirea trahee
296. Care dintre afirmaţiile referitoare la C. coordonează şi deplasarea

deglutiţie sunt adevărate: alimentelor spre esofag
A. bolul alimentar este transportat D. inhibă centrul respirator bulbar

din cavitatea bucală în stomac
pe durata deglutiţiei 299. Motilitatea gastrică realizează:
A. stocarea alimentelor
E. nu controlează etapele succesive
14
ale deglutiţiei. Biologie
B. absorbţia amidonului
timpul esofagian al deglutiţiei sunt adevărate:
C. amestecul alimentelor cu secreţiile gastrice
A. transportă alimentele din faringe

în stomac
D. formarea bolului alimentar
B. peristaltismul primar este

declanşat de masticaţie
E. evacuarea conţinutului gastric în duoden.
C. peristaltismul secundar se
300. Selectaţi afirmaţiile false referitoare la
datorează prezenţei alimentelor în esofag
secreţia gastrică:
D. peristaltismul primar este A. este un lichid galben

coordonat de nervul glosofaringian
B. are un pH alcalin (7-8)

E. peristaltismul secundar este
coordonat de sistemul nervos enteric al
esofagului.
C. conţine apă şi reziduu uscat

D. conţine numai substanţe anorganice E. determină reacţii vasomotorii.
(HC1)
283. Următoarele afirmaţii sunt adevărate

C. se distribuie extremităţilor pentru placa motorie:
fusului neuromuscular
A. transmite influxul nervos

la nivelul muşchiului striat
D. se distribuie porţiunii centrale
a fusurilor neuromusculare
B. influxul nervos determină

descărcarea de acetilcolină din
E. este realizată de dendritele
terminaţia presinaptică
neuronilor din ganglionii spinali.
C. la acest nivel se generează un

282. Următoarele caracteristici sunt adevă-
potenţial local terminal de placă
rate (proprii) pentru axonii motoneuronilor
a medulari:
D. potenţialul de repaus la nivelul

A. asigură inervaţia somatosenzitivă axonului motoneuronului care ia parte
la formarea plăcii motorii este de
-90mV
B. intră în structura plăcii motorii
E. potenţialul local terminal

de placa se propagă pe sarcolemă.
C. se distribuie extremităţilor
fusurilor neuromusculare
284. Care dintre următoare afirmaţii referi-

toare la placa motorie sunt adevărate:
D. asigură inervaţia somatomotorie

A. influxul nervos se transmite D. sunt prezenţi în structura
unidirecţional muşchilor mimicii
14 chimic este acetilcolina

B. mediatorul E. intră şi în alcătuirea tubului digestiv şi Biologie
a vaselor de sânge.
C. mediatorul chimic este adrenalina

286. Motoneuronii y (gama):
A. sunt reprezentaţi de dendritele
neuronilor din ganglionii spinali
D. realizează transmiterea
influxului nervos la muşchiul striat
B. asigură inervaţia porţiunii

periferice a fusului neuromuscular
E. membrana postsinaptică
conţine mediatori chimici.
C. participă la realizarea inervaţiei

somatomotorii a muşchiului striat
285. Muşchii striaţi prezintă următoarele

caracteristici:
D. formează receptorii Golgi şi

corpusculii Vater-P.acini
A. au rol în mişcarea organismului
E. asigură inervaţia vegetativă a

B. participă la menţinerea poziţiei corpului muşchiului striat.
C. sunt formaţi din ţesut muscular striat 287. Care dintre afirmaţiile privind secusa
musculară sunt adevărate?
A. reprezintă răspunsul contractil D. este caracteristică musculaturii posturale
la un stimul unic
E. este caracteristică musculaturii

B. reprezintă răspunsul contractil membrelor.
la stimuli repetaţi, succesivi
289. Contracţia izotonică prezintă următoa-

C. prezintă trei faze: latenţă, rele particularităţi:
contracţie şi relaxare
A. se asociază cu contracţia
izometrică în timpul contracţiei
D. contracţia precede perioada de
fiziologice
latenţă şi de relaxare
B. în timpul acestei contracţii

E. contracţia începe înainte de
tensiunea intramusculară creşte
terminarea potenţialului de acţiune.
288. Contracţia izometrică se caracterizează
prin:
C. în timpul acestei contracţii

lungimea muşchiului este constantă
A. menţinerea constantă a lungimii muşchilor
D. produce forme de mişcare şi

lucru mecanic
B. creşterea tensiunii intramusculare
E. muşchiul se scurtează -
C. se asociază cu mişcarea şi
tensiunea intramusculară este constantă.
producerea de lucru mecanic
290. Muşchiul neted visceral este localizat la C. a amilaza pancreatică hidrolizează
nivelul: celuloza
A. vaselor de sânge
14 D. chimotripsinogenul este activat de Biologie
B. căilor urinare tripsină
B. facilitează acţiunea lipazei pancreatice E. conţine insulină şi glucagon.
C. favorizează digestia proteinelor 314. Tripsina:
A. se formează din tripsinogen în prezenţa

D. formează micelii cu glicerina
enterokinazei
E. stimulează motilitatea intestinală.

B. activează chimotripsinogenul

C. este o fosfolipază
secreţia pancreasului exocrin sunt false:
A. nu conţine enzime care digeră acizii D. este o enzimă proteolitică

nucleici
E. aparţine secreţiei endocrine a

B. conţine o cantitate mare de bicarbonat pancreasului.
315. Care dintre afirmaţiile referitoare la B. chilomicronii reprezintă un amestec
absorbţia intestinală a glucidelor sunt ade- între acizii graşi cu catenă scurtă si
vărate: lungă
A. glucozaTeste
şi galactoza sunt2011
pentru admitere transportate 117
C. acizii graşi formează cu sărurile
activ în interiorul enterocitelor
biliare micelii hidrosolubile
B. fructoza este absorbită exclusiv prin me-

D. lipidele ajung prin vena portă la ficat
canism activ la nivelul enterocitelor
E. chilomicronii ajung în vasul
chilifer central al vilozităţilor
intestinale.
C. chilomicronii se formează în limfă
317. Care dintre următorii constituenţi se

absorb în intestinul subţire prin mecanism
D. absorbţia glucozei este dependentă activ:
de ionul de potasiu
A. apa
E. absorbţia glucozei se realizează prin
cotransport cu Na+.
T»__1__

absorbţia intestinală a lipidelor sunt C. aminoacizii
adevărate:
D. glicerina
A. se realizează prin difuziune
E. fructoza.
318. Care dintre următorii produşi se ab- C. este declanşată de contracţia
sorb pasiv la nivelul intestinului subţire: musculaturii striate a colonului distal
A. fructoza 14 Biologie
D. nervii pelvici contractă rectul şi
relaxează sfincterul anal intern
B. apa
E. sfincterul anal extern se află sub
control voluntar.
C. aminoacizii

absorbţia intestinală le consideraţi
D. acizii graşi adevărate:
E. tripeptidele. A. proteinele se absorb activ
319. Următoarele afirmaţii privind defeca- B. aminoacizii se absorb prin endocitoză

ţia sunt corecte:
C. glucoza se absoarbe prin mecanism ac-

A. constă în eliminarea materiilor fecale tiv ca şi acizii graşi
din intestinul subţire în intestinul gros
D. acizii graşi formează cu sărurile biliare

B. mişcările în masă propulseză materiile micelii hidrosolubile în celulele intestinale
fecale în rect
E. apa se absoarbe prin mecanism pasiv,

prin osmoză. C. acetilcolinei
321. Ce constituenţi alimentari pot fi dige- D. impulsurilor simpatice

raţi în cavitatea bucală: E. unui hormon secretat de mucoasa duo-
Teste pentru admitere 2011 rlpnală. 119
A. proteinele
301. Glandele oxintice ale mucoasei
gastrice secretă:
B. glucidele
A. glicoproteina necesară
absorbţiei vitaminei B12
C.amidonul
B. HC1
D. glicerolul
C. gastrină
E.polizaharidele.
D. pepsinogen
322. Evacuarea bilei din vezica biliară se

realizează prin intermediul:
E. mucus.
A. impulsurilor nervoase vagale
302. Selectaţi afirmaţiile adevărate referi-

toare la glandele gastrice:
B. colecistokininei
A. glandele oxintice sunt D. mucina
localizate la nivelul corpului gastric
E. gastrina.
B. 14
glandele pilorice secretă Biologie
factorul intrinsec
304. Pepsina:
C. glandele pilorice sun localizate

în regiunea antrală
A. este activă în mediu alcalin
(pH optim 6-8)
D. glandele oxintice secretă gastrina
B. iniţiază digestia proteinelor
E. glandele pilorice secretă mucus.
C. este o enzimă lipolitică
303. Factorii care stimulează secreţia de

HCI sunt:
D. reprezintă forma activă a pepsinogenului
A. acetilcolina
E. digeră mucusul.
B. somatostatina
305. La nivel gastric are loc absorbţia ur-
mătoarelor substanţe:
C. impulsurile parasimpatice vagale
A. solubile în lipide, etanol şi apă

B. sodiu şi potasiu E. mişcările de retropulsie
asigură amestecul alimetelor cu sucul
gastric.
C. glucide

307. Care dintre afirmaţiile referitoare la 121
D. proteine
pepsina gastrică sunt false:
E. fier.
A. este o substanţă anorganică
306. Selectaţi afirmaţiile adevărate referi-

toare la activitatea motorie a stomacului:
B. se secretă sub formă inactivă
de pepsinogen
A. stocarea alimentelor ca urmare

a relaxării receptive
C. acţionează optim la un pH acid
B. contracţiile peristaltice
deplasează alimentele spre esofag D. scindează proteinele până la acizi graşi
C. peristaltismul gastric este E. acţionează şi asupra lipidelor.

controlat de acetilcolină şi gastrină
D. contracţiile peristaltice sunt
iniţiate la nivelul antrului piloric
308. Principala enzimă proteolitică din su-
cul pancreatic:
A. este secretată de pancreasul

exocrin, în formă inactivă metaboliţi ai hemoglobinei
B. se secretă sub formă activă E. sărurile biliare au rol bacteriostatic.

14 Biologie
C. este activată de enterokinază 310. Sărurile biliare:
A. rezultă prin combinarea

D. activează chimotripsinogenul
acizilor biliari cu aminoacizi şi sodiu
E. acţionează asupra proteinelor

B. participă la circuitul enterohepatic
nedigerate în stomac.
C. inhibă acţiunea lipazei pancreatice

309. Caracteristicile secreţiei biliare sunt:
A. este necesară digestiei şi D. reduc tensiunea superficială a

absorbţiei lipidelor lipidelor din alimente
B. conţine enzime lipolitice E. au rol în absorbţia intestinală a

colesterolului.
C. conţine pigmenţi biliari, acizi

şi săruri biliare, colesterol, lecitină 311. Evacuarea bilei este stimulată de:
A. parasimpatic prin nervul vag

D. pigmenţii biliari sunt
B. colecistochinină 335. Care dintre afirmaţiile legate de refle-
xul salivar sunt adevărate:
C. adrenalină
A. este declanşat de stimularea
Teste pentru admitere 2011 receptorilor gustativi, de tact, 123
temperatură şi durere din cavitatea
bucală
D. simpatic
B. impulsurile de la receptorii
E. produşii de digestie ai lipidelor.
gustativi de la nivelul corpului limbii
ajung la nucleul salivar inferior din
bulb
312. Rolurile sărurilor biliare sunt:

A. emulsionează grăsimile
C. glandele salivare submaxilare
şi sublinguale sunt inervate de nervul
VII (facial)
B. transportul prin veziculele de
endocitoză asigură absorbţia
aminoacizilor
E). glandele parotide primesc impulsuri
prin nervul X (vag)
C. absorbţia lipidelor se face sub

formă de aminoacizi şi glicerină
E. impulsuri de la receptorii
tactili şi de durere de la nivelul
cavităţii bucale sunt transmise prin
D. absorbţia acizilor graşi nervul trigemen.
depinde de prezenţa sărurilor biliare în
intestin
336. Lobului hepatic conţine:
E. absorbţia Ca2+-ului este

controlată de vitamina Dr
A. hepatocite D. contracţiile peristaltice sunt
caracteristice timpului esofagian
B. capilare sinusoide
14 E. contracţiile peristaltice sunt Biologie
specifice timpului faringian.
C. capilare provenite din artera hepatică

glandele oxintice ale mucoasei gastrice sunt
D. canaliculi biliari interlobulari adevărate:
A. sunt localizate în regiunea fundică

E. vena centrolobulară.
a stomacului

B. conţin doar celule G care secretă
deglutiţie sunt adevărate:
gastrină
A. bolul alimentar este transportat în sto-

mac D. celulele secretă şi factor intrinsec
B. timpul bucal este involuntar E. secretă o glicoproteină cu rol

în absorbţia vitaminei BI2
C. timpul faringian determină împingerea

bolului alimentar în esofag 339. Sistemul digestiv are următoarele
funcţii:
A. digestia alimentelor D. sărurile biliare provin din
degradarea colesterolului '
B. absorbţia alimentelor
E. sărurile biliare favorizează
acţiunea li- pazelor.
C. transportul alimentelor la nivel tisular
341. Care dintre urmatoarele afirmaţii des-

pre artera hepatică sunt false:
D. absorbţia substanţelor
rezultate în urma digestiei
A. transportă sânge oxigenat

necesar hepatocitelor
E. eliminarea reziduurilor
neabsorbite ale alimentelor ingerate.
B. transporta sânge cu substante

nutritive absorbite din intestin
340. Caracteristicile secreţiei biliare sunt:
C. este ramura a trunchiului celiac

A. este necesară digestiei şi
absorbţiei lipidelor
D. ultimele ramificaţii formează

capilarele sinusoide
B. conţine enzime lipolitice
E. este o arteră de tip elastic.

C. conţine apă, pigmenţi biliari,
acizi şi săruri, biliare, colesterol,
lecitină
342. Selectaţi afirmaţiile false referitoare la
motilitatea intestinului subţire:
A. asigură amestecul chimului cu C. contracţia rectului şi relaxarea
secreţiile pancreasului, ficatului şi sfincterului anal intern
glandelor intestinale
14 D. stimularea secreţiei glandelor duodenale Biologie
B. transportă resturile
nefolositoare spre orificiul piloric
C. este stimulată de simpatic
E. relaxarea sfincterului piloric şi ileocecal.
D. este inhibată de parasimpatic

324. Absorbţia aminoacizilor la nivelul in-
testinului subţire se realizează:
E. contracţiile segmentare asigură

amestecul alimentelor cu secreţiile
A. pasiv, la intrarea în celulă
intestinale.
B. activ, la trecerea din celulele

343. Care dintre afirmaţiile referitoare la intestinale în sânge
absorbţia intestinală a glucidelor sunt
adevărate:
A. glucoza şi galactoza sunt transportate
□ /-•ţii/ în intprinml pntprnr'itRlnr
C. cu consum de energie din ATP
323. Stimularea nucleului dorsal al vagului

determină următoarele efecte digestive: D. prin vezicule de endocitoză
A. creşterea secreţiei salivare E. cu consum de energie la intrarea în celulă.
B. contracţia vezicii biliare şi 325. Secreţia gastrică este stimulată de:

relaxarea sfincterului Oddi
A. gastrină D. nervul V
B. nervul vag E. ramuri din nervul XII.
C. acetilcolina 327. Alegeţi substanţele transportate la ficat

pe calea venei porte:
D. stimularea fibrelor simpatice

A. glicerina
E. un hormon secretat în celulele

B. trigliceridele
G din antrul piloric.
C. sărurile biliare
326. Care este inervaţia senzitivo-senzorială
D. vitaminele liposolubile
a limbii?
A. nervul VII pentru receptorii E. aminoacizii.

gustativi de la nivelul corpului limbii

B. nervul IX pentru 1/3 posterioară a limbii pepsina gastrică sunt false:
A. este o substanţă anorganică

C. nervul V pentru mugurii
gustativi
B. se secretă sub formă inactivă de B. favorizează acţiunea lipazei
pepsinogen pancreatice şi intestinale
C. acţionează optim la un pH acid
D. scindează proteinele până la
aminoacizi şi glicerina
E. este
14 secretată în celulele din C. favorizează digestia proteinelor Biologie
glandele gastrice.
329. Tripsina:
A. este o enzimă proteolitică D. formează micelii hidrosolubile

cu glicerina
B. se secretă sub formă activă: tripsinogen

E. stimulează motilitatea intestinală.
C. este prezentă în forma activă

în secreţia acinilor pancreatici 331. Care dintre următorii constituenţi se
absorb în intestinul subţire cu consum de
energie:
D. activează chimotripsinogenul
A. retinolul
E. degradează proteinele până la

stadiul de peptide.
B. calciferolul
330. Sărurile biliare:

C. tiamina şi riboflavina
A. emulsionează lipidele
D. glicerina
E. acidul asorbic. B. acizii graşi se combină cu
sărurile biliare formând micelii
hidrosolubile
332. Care dintre produşi se absorb pasiv la

nivelul intestinului subţire:
C. lipidele trec direct în sângele 129
portal
D. acizii graşi resintetizează
A. unii anioni trigliceridele în limfa
B. apa E. trigliceridele ajung direct în

circulaţia sanguină.
C. aminoacizii
absorbţia intestinală sunt adevărate:
D. acizii graşi
A. transferul activ se realizează fără consum
de ATP
B. sunt prezente la nivelul
E. Na+, Ca2+ şi Fe2+ esofagului în timpul deglutiţiei
333. Care dintre afirmaţiile referitoare la C. sunt prezente şi la nivelul

absorbţia intestinală a lipidelor sunt stomacului
adevărate:
D. favorizează evacuarea
A. este un proces pasiv conţinutului gastric în duoden
E. asigură trecerea bolului

alimentar din esofag în duoden. B. asigură formarea bolului alimentar
353. Sărurile biliare: C. stimulează receptorii gustativi

14 Biologie
A. reprezintă produsul de secreţie al

D. fonaţie
hepatocitelor
E. distrugerea unor bacterii prin amilază.

B. se sintetizează din colesterol
355. Sucul pancreatic:

C. trec prin vena portă în intestin
şi prin căile biliare sunt absorbite şi
ajung la hepatocite (circuitul hepato-
entero-hepatic) A. este produsul de secreţie al
pancreasului exocrin
D. formează cu acizii graşi

micelii liposolubile B. este produsul de secreţie al
insulelor Langerhans
E. emulsionează lipidele.
C. conţine substanţe anorganice
(NaHCO J
354. Precizaţi rolurile salivei:
D. ajunge în duoden prin canalul

Wirsung şi coledoc
A. digestiv, prin amilază
E. conţine enzime proteolitice: C. impulsuri parasimpatice vagale
tripsina, amilaza şi lipaza.
D. glucagon
356. Care dintre afirmaţiile privind absorbţia
intestinală sunt adevărate:
E. acetilcolina.
A. aminoacizii şi glucoza se absorb

activ VIII. Sistemul Respirator
B. debitul sanguin la nivelul intestinului 358. în timpul respiraţiei aerul parcurge în

creşte în perioadele digestive
ordine următoarele trasee:

C. apa se absoarbe pasiv - prin difuziune
şi filtrare
A. cavitatea bucală, laringe,

faringe, trahee, bronhii
D. pompa de Na+ şi K+ expulzează Na+

la polul bazai al enterocitelor
B. cavitatea bucală, faringe,

laringe, trahee, bronhii
E. vitamina D3 favorizează absorbţia

activă a Ca2+.
C. cavitatea bucală, faringe,

trahee, laringe, bronhii
357. Secreţia gastrică este stimulată de:
D. cavitatea nazală, faringe,

B. secretină şi colecistokinină laringe, trahee, arborele bronşic
E. căile respiratorii şi arborele bronşic. C. prin corzile vocale are funcţie respira-
torie
359. Faringele:
14 D. are funcţie respiratorie şi fonatorie Biologie
A. face parte din căile respiratorii

şi din tubul digestiv
E. se găseşte în continuarea traheii.
B. comunică cu laringele şi cu esofagul

361. Traheea:
C. prezintă muşchi striaţi inervaţi A. face parte din căile respiratorii

de fibre somatomotorii din nervul
glosofaringian şi vag
B. are dublă funcţie: respiratorie şi

fonatorie
D. este o răspântie între calea
respiratorie şi cea digestivă
C. la nivelul vertebrei C, se împarte

în două bronhii
E. se continuă cu traheea.
D. este o continuare a laringelui

360. Laringele: E. prezintă un epiteliu pseudostratificat,
A. are funcţie digestivă şi respiratorie

362. Cavitatea nazală:
A. face parte din căile respiratorii
B. este situată între baza craniului şi baza
B. se continuă cu faringele
B. fructoza este absorbita C. aminoacizii ajung, prin
exclusiv prin mecanism activ la difuziune, din enterocite în sânge
nivelul enterocitelor
D. aminoacizii sunt absorbiţi în

C. Teste pentru admitere 2011
glucoza şi galactoza sunt mod obişnuit prin endocitoză 133
transportate de acelaşi tip de
transportor cuplat cu Na+
E. vitaminele C şi B se absorb
activ în ileo- nul terminal.
D. proteina transportoare se
cuplează cu monozaharidul şi cu un
ion de potasiu
absorbţia intestinală sunt adevărate:
E. glucoza din enterocite

difuzează în porţiunea bazală a
celulei. A. chilomicronii reprezintă un
amestec de acizi graşi

absorbţia intestinală sunt adevărate: B. glicerina se asociază cu
sărurile biliare formând micelii
hidrosolubile
A. aminoacizii se absorb prin

mecanism activ
C. din enterocite, acizii graşi trec

direct în limfa
B. tripeptidele se absorb prin

mecanism pasiv la polul apical al
enterocitelor
D. din enterocite, Na4 este
expulzat prin funcţionarea pompei de
Na+ şi K+
E. chilomicronii ajung în vasul B. centrul vegetativ al reflexului este
chilifer central al vilozităţilor situat în măduva sacrată (S2-S4)
intestinale.
14 C. nervii pelvici inervează musculatura Biologie
346. Care dintre următorii ioni se absorb netedă a rectului

în intestinul subţire prin mecanism activ: D. nervul vag produce contracţia
musculaturii rectului şi relaxarea
sfincterului anal intern
A. apa
E. axonii neuronilor
somatomotori din coarnele anterioare
B. cationii: Na+, Ca2+, Fe2+ inervează sfincterul anal extern.
C. aminoacizii 348. Colecistokinina:
A. este o enzimă secretată de

D. glicerina mucoasa duodenală
E. fructoza. B. este un hormon
347. Care dintre afirmaţiile privind defeca- C. stimulează secreţia biliară

ţia sunt corecte:
A. este declanşată de pătrunderea D. stimulează evacuarea bilei din

materiilor fecale în colonul sigmoid vezica biliară
E. contractă vezica biliară şi A. este un act reflex medular controlat
relaxează sfin- terul Oddi. cortical
349. Absorbţia intestinală: B. este procesul de eliminare a

materiilor fecale din intestinul subţire 135
A. reprezintă procesul de trecere a

alimentelor în circulaţia sanguină şi
C. contracţia sfincterului anal
limfatică
extern se realizează prin nervii pelvici
B. reprezintă trecerea substanţelor

D. nervii pelvici produc
specifice din alimente în circulaţie
contracţia rectului şi relaxarea
sfinterului anal intern
C. este un proces activ pentru unii

anioni: Na+, Ca2+
E. fibrele vegetative simpatice
relaxează sfincterul anal intern.
D. pentru celuloză se realizează

prin exoci- toză la polul luminai al
351. Glandele gastrice din regiunea fundică
enterocitelor
conţin celule:
E. pentru glucoză şi aminoacizi
se realizează prin mecanism activ.
A. care secretă pepsina
350. Care dintre afirmaţiile privind defeca-
B. care secretă HC1
ţia sunt adevărate:

C. secretoare de pepsinogen 375. Difuziunea gazelor prin membrana al-
veolo-capilară:
D. care secretă mucus

14 A. creşte când creşte suprafaţa Biologie
membranei alveolo-capilare
B. scade când scade suprafaţa
E. cu mitocondrii şi reticul endoplasmatic. C. scade când creşte
grosimea'membranei alveolo-capilare
D. creşte când creşte grosimea
352. Undele peristaltice: E. este influenţată de
A. reprezintă o undă de contracţie dimensiunile membranei respiratorii
precedată de o undă de relaxare
376. Presiunea parţială a 02 este:

C. aerul din căile respiratorii până
la nivelul bronhiolelor
D. aerul din bronhii
A. 40 mmHg în alveolă
E. aerul din duetele alveolare.
B. 100 mmHg în vena pulmonară
C. 100 mmHg în alveolă
D. 40 mmHg în artera pulmonară
E. 40 mmHg în vena pulmonară
374. Difuziunea gazelor prin membrana al-
veolo-capilară este influenţată de:
377. Presiunea parţială a C02 este:

A. coeficientul de difuziune a gazelor
B. ventilaţia pulmonară
C. presiunea parţială a gazelor în
capilarele pulmonare A. 100 mmHg în alveolă
D. presiunea parţială a gazelor în alveole B. 46 mmHg în alveolă
E. presiunea gazelor respiratorii C. 40 mmHg în vena pulmonară
în capilarele bronşice. D. 40 mmHg în artera pulmonară
E. 46 mm Hg în artera pulmonară
378. Formele de transport ale 02 în plasmă C. scade când creşte temperatura
sunt: D. creşte când creşte temperatura
E. nu este influenţată de temperatură şi de
pH-ul plasmei.
A. oxihemoglobină
B. sub pentru
Teste formăadmitere
de bicarbonat
2011 de Na+ 137
C. dizolvată în plasmă 382. Disocierea oxihemoglobinei are loc:
D. fixat pe hematii
E. fixat pe eritrocite.
A. la nivel tisular
B. când scade presiunea parţială a 02
379. Formele de transport ale 02 în sânge C. la nivelul alveolelor pulmonare
sunt:
D. în artera pulmonară
A. combinat cu ionii de fier din
hemoglobină E. la nivelul membranei respiratorii.
C. dizolvat în plasmă 15%
D. sub formă de bicarbonat
E. dizolvat în plasmă 1,5 %.
383. Formele de transport ale CO, în plas-
mă sunt:
380. Combinarea 02 cu hemoglobina depin-

de de:
A. dizolvat fizic în plasmă
B. sub formă de carbaminohemoglobină
C. sub formă de carboxihemoglobină
A. presiunea parţială a 02 din alveole D. sub formă de bicarbonat plasmatic
B. presiunea parţială a 02 din plasmă E. combinat cu grupările aminice ale he-
C. pH-ul plasmei moglobinei.
D. temperatură
E. presiunea parţială a 02 din venele pul-
monare.
384. Formele de transport ale C02 în sânge
sunt:
A. dizolvat fizic în plasmă- 5%
381. Fixarea O, pe hemoglobină: B. sub formă de carbaminohemoglobină
C. combinat cu hemoglobina
D. sub formă de bicarbonat plasmatic - 90%
E. dizolvat fizic în plasmă - 50%.
A. creşte când creşte pH-ul plasmatic
B. scade când scade pH-ul plasmatic
385. C02 din plasmă rezultă din: B. procesele oxidative tisulare
C. descompunerea carbaminohemoglobinei
D. descompunerea oxihemoglobinei
desprinderea C02 de pe grupările NH2
A. descompunerea carboxihemoglobinei terminale din lanţurile peptidice ale he
14 Biologie
139 Biologie
C. -conţine în zona cornetului nazal viscerală, care căptuşeşte pereţii toracelui

superior mucoasă olfactivă şi o foiţă parietală care căptuşeşte plămânii
D. conţine receptorii analizatorului C. este delimitată de către două foiţe:
olfactiv una parietală şi una viscerală
E. conţine primul neuron al D. conţine lichid pleural
analizatorului olfactiv. E. la nivelul ei este o presiune negativă.
363. Aerul expirat parcurge arborele bronşic în 366. Membrana alveolo-capilară este formată
următoarea ordine: din:
A. (alveole pulmonare) săculeţi A. capilare ale arterei pulmonare

alveolari, duete alveolare, bronhiole B. capilare ale venelor pulmonare
respiratorii, bronhii C. pereţii alveolelor pulmonare
B. bronşii, bronhiole, bronhiole D. surfactant
respiratorii, duete alveolare, săculeţi
alveolari, (alveole pulmonare)
C. bronhiole respiratorii, săculeţi
alveolari, duete alveolare E. epiteliu capilar.
D. trahee, bronhii, bronhiole
367. La vascularizaţia plămânilor participă:
respiratorii, acini pulmonari
E. cavitate nazală, faringe, laringe,
trahee, bronhii.
A. arterele bronşice
364. Unitatea morfo-funcţională a plămânului

este reprezentată de către: B. vena cavă superioară
A. alveolele pulmonare C. artera pulmonară

B. bronhiolele respiratorii împreună D. venele pulmonare
cu duetele alveolare, săculeţii alveolari şi E. artera aortă prin unele ramuri
alveolele pulmonare desprinse din aorta toracică.
C. acinii pulmonari
D. arborele bronşic
E. bronhia principală.
368. Etapele ventilaţiei pulmonare sunt:
365. Cavitatea pleurală:

A. deplasarea aerului între alveolele
pulmonare şi atmosferă şi în sens invers
B. difuziunea 02 şiC02 între alveolele
A. este formată dintr-o mucoasă numită pulmonare şi sânge
pleură C. transportul 02 şiC02prin sânge
B. este formată dintr-o foiţă D. inspiraţia şi expiraţia
140 Biologie
E. schimbul alveolar de gaze respiratorii. 371. In timpul inspiraţiei:
A. volumul cavităţii toracice scade

369. în timpul inspiraţiei:
B. presiunea pleurală negativă se
A. cavitatea toracică îşi micşorează volumul accentuează
B. diafragmul urcă spre torace C. presiunea alveolară scade
C. diafragmul coboară D. în plămân pătrund 500 ml aer
D. coastele se ridică (inspiraţie forţată)
E. diametrul antreo-posterior al E. presiunea alveolară creşte.
cavităţii toracice scade.
372. în timpul expiraţiei:

370. în timpul expiraţiei:
A. volumul cavităţii toracice creşte
B. presiunea pleurală negativă se
accentuează
C. presiunea alveolară creşte
A. cavitatea toracică îşi micşorează
D. din plămâni se evacuează 500 ml
volumul
(expiraţie normală)
B. diafragmul urcă
E. presiunea alveolară scade.
C. diafragmul coboară
D. coastele coboară 373. Spaţiul mort este format din:
E. diametrul antero-posterior al A. aerul care participă la schimburile
cavităţii toracice creşte. gazoase
A
aerul din trahe

B. ebronhii, bronhiole, bronhiole A. se măresc diametrele antero-
respiratorii, duete alveolare, saci alveolari, posterior, transversal şi longitudinal ale
alveole pulmonare toracelui
C. bronhii principale, duete alveolare, alveole B. coastele se ridică
D. canale alveolare, bronhiole, C. creşte presiunea intrapulmonară
alveole pulmonare. D. scade presiunea intratoracică
E. creşte presiunea intratoracică.
398. Din structura membranei alveolo-capilare

(membrana respiratori) fac parte: 402. în expiraţie au loc următoarele fenomene:
A. epiteliu capilar A. cutia toracică îşi micşorează dimensiunile

B. surfactantul
C. ţesut interstiţial
D. endoteliu capilar
E. epiteliu alveolar. B. diafragma se relaxează
C. coastele se ridică
D. creşte presiunea intrapulmonară
E. o parte din aerul alveolar este expulzat.
399. Schimburile gazoase au loc la nivelul:
403. Capacitatea vitală este formată din:

A. bronhiolelor
B. canalelor alveolare A. volumul inspirator de rezervă + volumul
C. sacilor alveolari exDirator de rezervă
D. alveolelor B. volumul inspirator de rezervă +
E. membranei alveolocapilare volumul expirator de rezervă + volumul
curent
C. volumul curent + volumul inspirator
de rezervă + volumul expirator de rezervă +
volumul rezidual
400. Circulaţia pulmonară este formată din:
D. volumul total pe minut + volumul
curent
E. volumul total pe minut + volumul
rezidual.
A. artere pulmonare, care transportă
sânge oxigenat la plămân
B. artere pulmonare, care transporta
sânge neoxigenat de la plămân
C. o reţea de capilare 404. Frecvenţa respiratorie creşte atunci când:
D. 4 vene pulmonare, care transportă
sânge oxigenat la inimă
E. 4 vene pulmonare, care transportă
sânge neoxigenat la inimă. A. creşte concentraţia de oxigen din sânge
B. scade concentraţia de oxigen din sânge
C. creşte concentraţia de bioxid de
carbon din sânge
D. scade concentraţia de bioxid de
401. în inspiraţie au loc următoarele fenomene:
carbon din sânge A. CO., se transportă în plasmă sub
E. când creşte concentraţia de oxigen şi formă de carbaminohemoglobină
bioxid de carbon din sânge. B. în plasmă se fixează pe molecula de
hemoglobină
C. CO, se dizolvă în plasmă în
proporţie de 10%
405. Respiraţia este controlată voluntar de D. în plasmă, sub formă de NaHC03
către: E. C02 se transportă legat de Fe2+ din
molecula de hemoglobină.
A. centrii nervoşi din bulb şi punte

B. hipotalamus 407. Care dintre următoarele afirmaţii privind
C. scoarţa emisferelor cerebrale alveola pulmonară sunt false:
D. sistemul limbic
E. scoarţa emisferelor cerebeloase.
A. are în structura sa un epiteliu

B. se continuă cu canalele alveolare
406. Care dintre afirmaţiile privind trans- C. reprezintă suprafaţa de schimb a plămânului
portul sanguin al C02 sunt adevărate: D. conţine în structura sa fibre musculare
netede
are în structura sa un endoteliu
143 Biologie
386. .Centrii nervoşi de reglare ai ventilaţiei C. volumul inspirator de rezervă

pulmonare se găsesc în: D. volumul expirator de rezervă
E. volumul rezidual
A. sistemul nervos central

B. trunchiul cerebral
390. Ce volume de aer se găsesc în plămân la
C. bulb şi puntea lui Varolio
sfârşitul unei inspiraţii normale?
D. unele vase din sânge
E. măduva lombo-sacrată.
A. VC + VER + VR
B. VER + VR
387. Receptorii implicaţi în reglarea ventilaţiei C. CV = VIR + VER + VR
pulmonare se găsesc în: D. VR
E. CPT = capacitatea pulmonară totală.
A. trunchiul cerebral
B. cenfrii nervoşi din bulb
391. Ce volume de aer se găsesc în plămân la
C. unele vase din sânge
sfârşitul unei inspiraţii forţate?
D. măduva spinării
E. unele zone din sistemul nervos central şi în
vasele de sânge.
A. CPT
B. CV + VR
C. VC + VIR + VER + VR
388. Ce volume de aer se găsesc în plămâni la D. VC + VER + VR
sfârşitul unei expiraţii normale: E. VC + VIR.
A. capaciatatea reziduală funcţională - 3000 ml

392. Gazele respiratorii sunt transportate în
B. volumul rezidual
C. volumul inspirator de rezervă plasma sanguina sub formă de:
A. 02 dizolvat în plasmă (1, 5%)
D. volumul expirator de rezervă
B. oxihemoglobină
E. volumul curent
C. bicarbonat de sodiu
D. C02 dizolvat în plasmă
E. carbaminohemoglobină.
389. Capacitatea vitală este formată din ur-

mătoarele volume:
inspiraţie sunt adevărate?
A. volumul maxim de aer care poate fi expirat

după o inpiraţie maximă
B. volumul curent
144 Biologie
A. este un proces activ A. cavitate nazală, faringe, laringe, trahee,

B. diafragma coboară şi măreşte diametrul bronhii segmentare, bronhii lobare
longitudinal ăl cutiei toracice B. cavitate nazală, faringe, laringe, trahee,
C. creşte presiunea intrapulmonară bronhii, bronhiole
D. creşte diametrul anteroposterior al cutiei C. cavitate nazală, laringe, faringe, trahee,
toracice bronhii
E. favorizează circulaţia venoasă. D. cavitate nazală, laringe, bronhiole, bronhii
E. cavitate nazală, faringe, trahee, bronhii.

transportul C02 în sânge le consideraţi ade- 396. Bronhiile principale:
vărate?
A. servesc la tranzitul aerului
B. fac parte din căile respiratorii
C. sunt căi respiratorii intrapulmonare
D. fac legătura dintre trahee şi bronhiile
A. 10% în plasmă legat de hemoglobină
lobare
B. în eritrocite reacţionează cu Fe++ din E. se continuă cu bronhiolele respiratorii
molecula de hemoglobină
C. în eritrocite este sub formă de carbamin-
hemoglobină
D. combinat cu grupările aminice din lanţurile
petidice ale hemoglobinei 397. La nivelul plămânilor aerul parcurge în
E. în plasmă - dizolvat. ordine următorul traseu:
A. trahee, bronhii principale, bronhiole
395. Aerul inspirat parcurge în ordine următorul cavitate nazală, faringe, laringe, trahee, bronhii
traseu: principal
B. esurfactantul, epiteliul alveolar,
A. creşterea pH-ului 145
membrana bazală a alveolei, spaţiul B. scăderea pH-ului
interstiţial, membrana bazală a capilarului, C. temperatura scăzută
endoteliul capilarelor pulmonare D. concentraţie mare de C02
C. endoteliul capilar, membrana E. concentraţia mare a unor produşi
bazală, epiteliul alveolar, surfactantul de metabolism.
D. surfactantul, endoteliul alveolar,
membrana bazală, epiteliul capilar
E. surfactantul, peretele alveolar, IX. SÂNGELE
capilarele arterelor pulmonare.
422. Denumiţi celulele cu rol în imunitatea

419. La nivelul capilarelor circulaţiei pulmo- organismului:
nare, presiunile parţiale ale 02 şi C02 sunt:
A. limfocitele T
A. în capilarele arteriale pulmonare - B. eozinofilele
O, = 40 mmHg D. monocitele
B. în capilarele arteriale pulmonare - E. anticorpii.
C02 = 46 mmHg
C. în capilarele venoase pulmonare -
C02 = 40 mmHg
D. în capilarele venoase pulmonare - 423. Hemoglobina:
02 = . 40 mmHg
E. în capilarele arteriale pulmonare - 02
=
100 mmHg. A. este o proteină prezentă în plasma
A
sanguină
B. este o proteină prezentă în urina primară
C. realizează cu oxigenul o
combinaţie stabilă 02Hb
420. In inspiraţie: D. conţine fier care reacţionează cu C02
E. realizează compuşi labili -
carbaminohemoglobina
A. scade presiunea intraabdominală

B. diafragma coboară şi măreşte
diametrul longitudinal al cutiei toracice
C. scade presiunea intraalveolară
anticorpi sunt adevărate?
D. creşte diametrul anteroposterior ale
cutiei toracice
E. scade presiunea în venele mari din
cavitatea toracică. A. sunt celule sintetizate în măduva roşie
B. sunt proteine sintetizate de limfocitele T
C. au rol în imunitatea celulară a
organismului
421. Disocierea oxihemoglobinei este favorizată D. sunt proteine sintetizate în limfocitele B
de următorii factori: E. sunt imunoglobuline.
425. Denumiţi proteine cu rol în imunitatea A, B şi Rh
organismului: E. sunt prezente în limfa.
A. anticorpii 427. Limfocitele:

B. imunoglobulinele
C. limfocitele T
D. neutrofilele
E. macrofagele. A. sunt agranulocite
B. proporţia în formula leucocitară: 25-33%
C. au rol în hemostază şi coagulare
D. au rol în imunitate
426. Eritrocitele: E. au rol în sinteza de anticorpi prin
fago- citoză.
A. sunt elemente figurate anucleate,

ca şi plăcuţele sanguine 428. Plăcuţele sanguine prezintă următoarele
B. se formează în măduva roşie şi în proprietăţi funcţionale:
ganglionii limfatici
C. conţin oxihemoglobină şi
carbaminhe- moglobină
D. conţin la suprafaţa membranei antigene produc constricţia vasului leza
147 Biologie
408. tîntre ce medii se realizează schimbul de 411. Capacitatea vitală:

gaze la nivelul membranei alveolo-capilare
(membrana respiratorie)?
A. reprezintă volumul de aer introdus în

plămâni printr-o inspiraţie normală
A. între aerul alveolar şi surfactant B. reprezintă volumul de aer introdus în
B. între aerul atmosferic şi aerul alveolar plămâni printr-o inspiraţie maximă
C. între aerul alveolar şi sângele din C. reprezintă volumul maxim de aer expirat
arterele bronşice forţat după o inspiraţie forţată
D. între aerul atmosferic şi ţesuturi D. depinde de frecvenţa respiratorie
E. între aerul alveolar şi sângele E. este suma dintre volumul curent, volumul
venos din capilarele pulmonare. inspirator de rezervă şi volumul expirator de
rezervă.
409. Vascularizaţia plămânului este asigurată

de: 412. Alegeţi afirmaţiile corecte:
A. arterele şi venele pulmonare ce A. oxigenarea sângelui se realizează în ca-

aparţin micii circulaţii pilarele pulmonare
B. arterele şi venele bronşice ce B. oxihemoglobina este o combinaţie labilă a
aparţin micii circulaţii 02 cu Hb
C. arterele şi venele bronşice ce C. centrii respiratori sunt
aparţin marii circulaţii localizaţi în scoarţa cerebrală
D. arterele şi venele pulmonare ce D. oxigenarea sângelui se realizează
aparţin marii circulaţii în capilarele bronşice
E. vase de sânge aparţinând E. chemoreceptorii vasculari trimit
circulaţiei sistemice şi pulmonare. stimuli spre centrii respiratori din bulb şi
punte.

413. Ventilaţia reprezintă procesele de:
adevărate:
A. volumul curent este volumul de A. expiraţie
aer introdus în plămâni prin inspiraţie B. schimb de gaze la nivel pulmonar
forţată şi are 500 ml C. inspiraţie
B. volumul inspirator de rezervă D. schimb de gaze la nivel tisular
(VIR) = 1500 ml E. oxigenare a celulelor.
C. capacitatea vitală = VC + VIR + VER
D. CPT = VC + VIR + VER + VR
E. volumul rezidual este de 500 ml.
148 Biologie
414. Din structura membranei respiratorii fac D. are rol în mecanica respiraţiei
parte: E. are rol în schimburile de gaze la
nivel tisular.
A. endoteliu capilar
B. epiteliu capilar
417. Asupra arborelui bronşic acţionează:
C. surfactantul
D. epiteliu alveolar
E. interstiţiu pulmonar
A. scoarţa cerebrală
B. concentraţia de C02 din sânge
C. sistemul nervos vegetativ simpatic, pro-
415. Pleurele: ducând dilatarea bronhiolelor
D. sistemul nervos vegetativ parasimpatic,
producând constricţia bronhiolelor
E. impulsuri de la receptorii din vase.
A. fac parte din sistemul respirator
B. fac parte din căile respiratorii
C. sunt membrane seroase
D. pleura parietală este aderentă de
418. La trecerea din alveolă în sânge, O,
suprafaţa plămânilor
parcurge în ordine următoarele formaţiuni:
E. pleura viscerală este aderentă de coaste.
416. Lichidul pleural:
A. se găseşte între pleura parietală şi
cea viscerală membrana respiratorie, surfactantul, endoteliul
B. se găseşte între pleură şi plămâni capila
C. are rol în ventilaţia pulmonară
C. rse formează în splină, ficat, E. în timpul vasculo-plachetar se formează
măduva roşie şi ganglionii limfatici fibrina.
D. au rol în hemostază
E. se formează în măduva roşie sub
acţiunea eritropoetinei secretate în rinichi.
442. Alegeţi asociaţiile corecte:
439. Hemoglobina:
A. anticorpii anti-Rh sunt prezenţi în mod
normal în plasmă
B. fibrinogen - coagularea sângelui
A. este o proteină prezentă în plasma C. trombocite - rol în hemostază
sanguină D. anticorpi - celule cu rol în imunitate
B. transportă gaze respiratorii: 02 şi CO, E. aglutinine a şi P - antigene prezente în
C. formează cu C02 o combinaţie plasma sanguină.
labilă - carbaminohemoglobina
D. se combină stabil cu CO, - C02Hb
- car- baminhemoglobina
E. formează cu 02 o combinaţie 443. Selectaţi afirmaţiile corecte:
labilă: oxihemoglobina.
A. anticorpii a şi P - sunt anticorpi prezenţi

440. Care dintre afirmaţiile cu privire la pe suprafaţa hematiilor
limfocite sunt valabile: B. antigenele A şi B - sunt prezente
în plasma sanguină
C. persoană de grup sanguin 0 -
prezintă în plasmă anticorpi a şi P
A. au rol în imunitatea organismului D. persoană de grup sanguin AB -
prin fagocitoză prezintă în plasmă antigene A şi B
B. reprezintă 25-33% din totalul E. factorul Rh este un antigen
leucocitelor prezent pe membrana eritrocitelor.
C. au rol în sinteza de anticorpi
D. se formează în ganglionii limfatici
E. se formează în organele limfoide
periferice. 444. Factorul Rh:
441. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. este un antigen prezent în plasma

persoanelor Rh+
B. este un anticorp prezent în plasma
persoanelor Rh+
A. trombina are rol în coagularea sângelui C. este un antigen prezent pe
B. Ca2+-ul este o substanţă organică membrana eritrocitelor la persoanele Rh'
din plasmă D. este un antigen prezent pe
C. anticorpii au rol în imunitate - prin fa- suprafaţa eritrocitelor la persoanele Rh+
gocitoză E. are importanţă în timpul transfuziilor.
D. hemoglobina este o proteină prezentă în
eritrocite
445. Persoană de grup sanguin 0 prezintă A. limfocitele T au rol în sinteza de
următoarele caracteristici: anticorpi
B. formarea filamentelor de fibrină - prima
etapă a hemostazei
C. trombocitele au rol în hemostază
A. prezintă în plasmă anticopi a şi P D. anticorpii a şi (3 au rol în imunitate
B. nu prezintă pe eritrocite antigene A şi B E. proteinele plasmatice au rol în transportul
C. poate primi sânge de la toate 02 şi C02.
grupele sanguine
D. poate dona sânge la toate grupele
sanguine
E. poate dona sânge numai
447. Anticorpii a şi (3:
persoanelor de grup 0.
A. sunt anticorpi plasmatici
B. sunt prezenţi în plasma persoanelor de
grup sanguin AB
C. sunt prezenţi pe membrana eritrocitelor la
persoanele de grup sanguin 0
D. lipsesc din plasma persoanelor de grup
sanguin AB
sunt anticorpi prezenţi în plasma persoanelor
de grup sanguin 0
151 Biologie
A. .au rol în hemostază 432. Ce trăsături caracteristice au anticorpii

B. aderă la suprafaţa vasului lezat alfa şi beta:
C. conţin factorii coagulării
D. valoarea normala 150.000-
3
300.000/ mm .
B. sunt prezenţi în plasma persoanelor de
grup AB
429. Grupa sanguină AB: C. nu trebuie să vină în contact cu antige-
nele de acelaşi tip
D. sunt prezenţi pe membrana hematiilor
E. sunt prezenţi în plasma persoanelor de
A. conţine anticorpi alfa şi beta pe grupO.
suprafaţa hematiilor
•B. conţine anticorpi A şi B în plasmă
B. nu conţine anticorpi în plasmă
C. poate dona sânge tuturor grupelor 433. Persoanele cu grup sanguin B şi Rh-:
sanguine
D. poate primi sânge de la toate
grupele sanguine.
A. pot dona sânge la toate grupele sanguine
B. pot dona sânge la persoane de grup B şi
Rh+
430. Precizaţi care dintre afirmaţiile referi- C. pot dona sânge la persoane de grup
toare la anticorpi sunt corecte: B şi Rh'
D. pot dona sânge la persoane de grup
AB indiferent de Rh
E. pot primi sânge de la persoane de
A. sunt proteine plasmatice grup 0 şi Rh+.
B. sunt sintetizaţi de către monocite
C. neutralizează antigenul pătruns în
organism
D. au rol în imunitatea nespecifică
434. Ce caracteristici prezintă plasma sanguină:
E. aglutininele alfa şi beta sunt
anticorpi plasmatici.
A. transportă hormoni şi imunoglobuline

B. conţine substanţe anorganice,
431. Ce trăsături caracteristice au antigene- reprezentate de proteine şi lipide
C. conţine factorii trombocitari ai
coagulării
D. îndeplineşte rol şi în transportul
le A şi B: gazelor respiratorii
A. sunt prezente pe membrana eritrocitelor E. conţine fibrinogen şi protrombină.
B. sunt prezente şi la persoane de grup 0
C. sunt anticorpi plasmatici
D. sunt prezente la persoanele de
grup AB la suprafaţa hematiilor
E. sunt anticorpi prezenţi pe
valabile pentru persoanele de grup AB şi Rh
membrana eritrocitelor la persoanele de
pozitiv:
grup sanguin AB.
152 Biologie
A. prezintă pe suprafaţa hematiilor 437. Plasma sanguină conţine:

anticorpii Aşi B
B. prezintă în plasmă antigenul Rh
C. conţin în plasmă antigenele A şi B
D. pot primi sânge de la persoane AB A. substanţe anorganice: proteine,
şi Rh negativ glucide, lipide
E. pot primi sânge de la persoane O şi B. proteine cu rol în coagularea sângelui
Rh negativ. C. anticorpi cu rol în apărarea antiinfecţioasă
D. anioni: Na+, K+, Ca2+, Mg2+
E. Na+ (natremia) în valoare de
135- 146mmol/l.
436. Sângele:
438. Eritrocitele:
A. este un tip de ţesut conjunctiv
B. conţine o parte lichidă: plasma
C. conţine celule - numite elemente
figurate A. sunt elemente figurate cu rol în menţinerea
D. conţine numai eritrocite şi leucocite echilibrului acido-bazic
E. are un volum de 4,5-51. conţin hemoglobină cu rol în transportul 02 şi
C0
7 este pentru admitere 2011
459. 2Alegeţi afirmaţiile corecte: A. transfuzie cu sânge Rh+ la persoane Rh'

B. transfuzie cu sânge Rh‘ la persoane Rh+
C. sarcină cu făt Rh+ la mamă cu Rh'
D. sarcină cu făt Rh- la mamă cu Rh+
A. plasma transportă: chilomicroni, E. sarcină cu fat Rh+ la mamă cu Rh+.
aminoacizi, acizi graşi liberi
B. lipoproteinlipaza este o enzimă
prezentă în plasma sanguină
C. eritrocitele se distrug prin hemostază
463. Datorită caracterului dominant al genei
D. aldosteronul menţine presiunea
care condiţionează apariţia aglutinoge- nului
osmotică a plasmei
Rh, copilul va fi Rh+ când:
E. cortizolul este transportat pe o
proteină plasmatică.
A. mama şi tata sunt Rh+

B. mama şi tata sunt Rh-
460. Ganglionii limfatici: C. mama este Rh+ şi tata este Rh'
D. mama este Rh' şi tata este Rh+
E. în toate cazurile menţionate mai sus.
A. produc limfocite, hematii şi

imunoglobuline
B. sunt prezenţi pe traseul vaselor sanguine
C. au rol în imunitate 464. In cazul unei mame Rh‘şi a unui tată Rh+:
D. sunt prezenţi şi în regiunea
inghinală şi laterocervicală
E. prezintă o zonă centrala medulara
A. copilul va fi Rh'
şi o zonă periferică corticala.
B. copilul va fi Rh+
C. în cursul primei sarcini nu apar
anticorpi
—Ti v,
461. Splina: D. în cursul primei sarcini apar
anticorpi anti-Rh
E. după naştere apar anticorpi anti-
Rh în sângele mamei.
A. este un organ limfoid periferic
B. primeşte limfocitele T
C. are rol în hemoliză
D. intervine în metabolismul fierului
E. este irigata de artera splenică, 465. Anticorpii anti-Rh:
ramură din aorta abdominală.
A. apar după naştere în organismul

(sângele) mamei Rh', cu tata Rh+
462. Apariţia aglutininelor anti-Rh se face în B. apar după naştere în organismul
următoarele moduri: copilului Rh+ cu mama Rh'
C. apar în timpul primei sarcini a
unei mame Rh' cu tata Rh+ B. creşterea secreţiei de noradrenalină
D. produc hemoliză în organismul C. sub acţiunea ADH-ului
mamei Rh' şi tata Rh+ D. prin vasoconstricţie arteriolară
E. produc hemoliză în organismul fătului Rh+ E. prin creşterea volumului sanguin.
X. SISTEMUL CIRCULATOR
468. Centrii de automatism cardiac:
466. Alegeţi asociaţiile corecte: .

A. includ nodului sinoatrial în septul
interventricular
B. includ reţeaua lui Purkinje în
A. ADH-ul - vasoconstricţie septul interventricular
B. tiroxina - vasodilataţie C. iniţiază şi conduc potenţiale de acţiune
C. vasopresina - creşterea volumului sanguin D. imprimă ritmul idioventricular
D. adrenalina - vasodilataţie prin nodului atrio-ventricular
E. noradrenalina - vasoconstricţie - E. au proprietatea de contractilitate.
scăderea presiunii arteriale.
469. Selectaţi afirmaţiile corecte:

467. Presiunea arterială poate creşte în ur-
A. în timpul sistolei ventriculului stâng
mătoarele condiţii:
presiunea în artera aortă şi pulmonară are o
valoare de 120 mmHg
în diastola ventriculară presiunea din aortă
crest
A. stimularea nervului vag
155 Biologie
448. eAlegeţi asociaţiile corecte: 452. Care dintre următoarele celule au rol în
imunitate:
A. eritropoetina - hormon secretat în

rinichi A. eritrocitele
B. anticorpi - proteine plasmatice cu B. trombocitele
rol în imunitatea organismului C. limfocitele
C. trombocite - rol în faza vasculo- D. anticorpii
plache- tară şi plasmatică a hemostazei E. imunoglobulinele.
D. limfocitele T - imunitate specifică
umorală
E. trombina - enzimă cu rol în coagulare.
453. Care dintre următoarele relaţii celulă

sanguină - funcţie este falsă:
A. eritrocite - echilibru acido-bazic
449. Imunitatea:
B. trombocite - hemostază
C. limfocite - imunitate
D. hematii - transport de C02
E. trombocite - apărare antiinfecţioasă.
A. este un proces la care participă
toate elementele figurate ale sângelui
B. este un proces la care participă leucocitele
C. asigură degradarea
microorganismelor prin fagocitoză 454. Anticorpii anti Rh:
D. implică sinteza de anticorpi în limfocite A. sunt prezenţi în mod normal în plasma
E. se realizează prin proteine persoanelor Rh+
plasmatice - anticorpi. B. sunt prezenţi în mod normal în plasma
450. Care dintre următoarele afirmaţii sunt persoanelor Rh'
corecte: C. se sintetizează în timpul primei sarcini la
A. sângele are rol în termoreglare mama Rh' cu fătul Rh+
B. formarea globulelor roşii se D. se sintetizează după transfuzie de sânge
realizează in ganglionii limfatici Rh' la persoana Rh+
C. eritropoetina stimulează formarea E. se sintetizează după naştere la mama Rh'
de eritrocite cu fătul Rh+.
D. factorii coagulării produc
vasoconstricţie
E. fibrinogenul se transformă în
fibrină în prima etapă a coagulării. 455. în condiţiile efectuării unei transfuzii
451. Pe suprafaţa hematiilor se pot găsi:
A. antigene A şi B
B. anticorpi a şi P
C. antigen Rh
de urgenţă când nu cunoaşteţi grupa sanguină
D. anticorpi anti-Rh
şi Rh-ul, ce fel de sânge utuiizaţi?
E. anticorpi A şi B.
A. grup sanguin O şi Rh'

156 Biologie
B. grup sanguin O şi Rh+ A. imunitate dobândită artificial - activ -

C. grup sanguin AB şi Rh+ administrare de gammaglobuline
D. grup sanguin A şi Rh' B. imunitate specifică - fagocitoză
E. grup sanguin AB şi Rh'. C. imunitate nespecifică - sinteză de anticorpi
D. timocite - celule stem măduva hemato-
formatoare - limfocite T
E. anticorpi - celule cu rol în imunitate spe-
cifică umorală.
A. imunitate dobândită artificial - pasiv - 458. Mediul intern este format din:
vaccinare
A. lichid interstiţial
B. imunoglobuline - imunitate specifică
umorală
C. splina este un organ limfoid periferic
D. prima etapă a hemostazei - vasoconstricţie
E. ultima etapă a coagulării - formarea B. sânge
cheagului de fibrină.
C. lichide extracelulare
D. limfa
urină
B. .este sincronă cu sistola atriului stâng A. se desfăşoară simultan cu sistola ventriculară
C. este sincronă cu sistola ventriculară B. este singura fază a ciclului cardiac când
D. asigură transferul sângelui oxigenat în sângele trece din atrii în ventricule
ventriculul drept C. în timpul desfăşurării ei valvele atrio-
E. asigură refluarea sângelui în venele mari. ventriculare sunt deschise
481. Activitatea cardiovasculară se află sub controlul: D. pompează în ventriculul drept sânge
oxigenat
A. hormonilor medulosuprarenalei E. pompează în ventriculul drept sânge venos.
B. hipotalamusului
C. căilor piramidale, extrapiramidale
D. centrilor cardioinhibitori bulbari
E. nucleului dorsal al vagului. 485. în intervalul de timp dintre zgomotul
diastolic şi următorul zgomot sistolic se produc
următoarele evenimente:
482. Care dintre următoarele afirmaţii privind

cisterna chili sunt adevărate:
A. sistola atrială
B. deschiderea valvelor atrioventriculare
C. deschiderea valvulelor semilunare
A. reprezintă originea canalului limfatic drept D. umplerea pasivă a ventriculelor
B. la nivelul ei se varsă duetul toracic E. diastola ventriculară.
C. străbate diafragmul
D. colectează limfa de la membrul superior
stâng, jumătatea stângă a capului şi gâtului
E. colectează limfa şi de la gonade. 486. în cursul diastolei ventriculare, poziţia
valvelor atrioventriculare şi a valvulelor
semilunare este următoarea:
483. Care dintre următoarele afirmaţii despre

artera aortă sunt corecte:
A. valvele atrioventriculare sunt închise
B. valvulele semilunare sunt deschise
C. valvele atrioventriculare se deschid
A. este o arteră de tip elastic D. valvulele semilunare sunt închise
B. pleacă din ventriculul stâng şi conţine sânge E. atât valvele atrioventriculare cât şi cele
arterial semilunare sunt deschise.
C. la baza inimii se află în stânga arterei
pulmonare
D. la locul de emergenţă prezintă valva
tricuspidă
487. Circulaţia mare sau sistemică:
E. de la nivelul cârjei se desprinde artera
subclaviculară stângă.
A. pleacă din ventriculul stâng

B. începe cu artera aortă
484. Sistola atriului drept se caracterizează C. se termină cu venele cave
prin: D. se închei? în atriul drept
E. asigură eliminarea C02 din organism.
488. Circulaţia mică sau pulmonară: B. străbate diafragma
C. colectează limfa de la ganglionii axilari
stângi
D. nu prezintă pe traiectul său valvule se-
A. pleacă din ventriculul drept milunare
B. începe cu artera pulmonară E. se varsă în vena subclaviculară dreaptă.
C. se termină cu cele două vene pulmonare
D. se încheie în atriul stâng
E. asigură oxigenarea sângelui din capilarele
pulmonare.
490. Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la
vena cavă inferioară:
489. Precizaţi care dintre afirmaţiile referi-

toare la duetul toracic sunt corecte: A. se formează prin ramificarea venelor
iliace comune
B. are ca afluent vena portă
C. colectează şi sângele organelor din ba-
A. începe în abdomen printr-o porţiune vi
dilatată: cisterna chili
159 Biologie
B. nsângele trece din atrii în arterei aorte şi pulmonare se deschid în

ventricule „pasiv” înainte de sistola atrială timpul sistolei ventriculare.
C. sistola ventriculara se desfăşoară
simultan cu sistola atrială
D. ciclul cardiac are o durată de 0, 8 s
pentru o frecvenţă cardiacă de 75
473. Sistemul limfatic are următoarele funcţii:
contracţii/ minut.
A. transportul aminoacizilor şi glucozei

470. Care dintre următoarele artere se des- absorbite în intestin
prind direct din cârja aortei? B. producerea de limfocite
C. producerea de imunglobuline
D. transportul de chilomicroni
E. transportul de lipide absorbite la nivelul
A. trunchiul brahiocefalic intestinului subţire.
B. artera subclaviculară stângă
474. Prin ce se aseamănă venele pulmonare şi venele
C. artera carotidă comună stângă
cave:
D. artera subclaviculară dreaptă
E. trunchiul brahiocefalic stâng.
A. aduc la inimă sânge venos
B. se deschid în atrii
C. aduc la inimă sânge arterial
D. îşi au originea în atrii
471. Afluenţii direcţi ai venei cave inferioare E. aduc sânge de la ţesuturi la inimă.
sunt:
475. Zgomotul I (sistolic):

A. venele hepatice
B. vena portă
C. vena iliacă internă
D. venele renale A. marchează sfârşitul sistolei atriale
E. vena femurală. B. marchează începutul sistolei
ventriculare
C. este produs de închiderea valvelor
bi- cuspidă şi tricuspidă
472. Alegeţi afirmaţiile corecte: D. este prelungit şi cu tonalitate joasă
E. este produs prin închiderea
valvelor semilunare ale aortei şi arterei
pulmonare.
A. valvele atrioventriculare se
închid la începutul diastolei
ventriculare
B. valvulele semilunare se închid la 476. Zgomotul II (diastolic) este:
sfârşitul sistolei ventriculare
C. valvele atrioventriculare sunt
închise în timpul sistolei ventriculare
D. valvulele semilunare de la baza A. scurt şi ascuţit
arterei aorte şi pulmonare sunt închise în B. produs la sfârşitul sistolei ventriculare
timpul sistolei atriale C. consecinţa închiderii valvulelor
E. valvulele semilunare de la baza semilunare ale aortei şi arterei pulmonare
160 Biologie
D. produs la începutul diastolei C. sunt situaţi pe traiectul vaselor limfatice

ventriculare D. în anumite regiuni formează
E. se înregistrează pe electrocardiogramă. grupuri: previsceral, inghinal, abdominal,
paravertebral
E. au rol în formarea de agranulocite.
477. în atriul drept se deschid:
479. Precizaţi poziţia valvelor inimii în timpul

sistolei atriale:
A. venele pulmonare
B. vena cavă inferioară
C. vena cavă superioară
D. venele subclaviculare A. valvele atrioventriculare sunt deschise
E. cele două vene brahiocefalice. B. valvulele semilunare ale arterei
aorte sunt închise
C. valvulele semilunare ale arterei pulmonare
sunt închise
478. Ganglionii limfatici: D. valvele atrioventriculare sunt închise
E. toate valvele inimii sunt închise.
A. sunt formaţiuni prezente pe

traiectul vaselor sanguine 480. Sistola atriului drept:
B. intervin în imunitate prin împinge în ventriculul drept sânge venos (neoxigenat
producerea de limfocite
500. )Aparatul valvular al inimii are următoarele
valve semilunare
161
roluri: D. are ca afluenţi direcţi arterele coronare
E. transportă sânge oxigenat adus la inimă de
A. imprimă un sens unic circulaţiei venele pulmonare
intra- cardiace (din atrii spre ventricule)
B. asigură contracţia ritmică a atriilor
şi ventriculelor
C. participă la realizarea zgomotelor inimii
D. influenţează presiunea arterială
adevărate:
E. creează condiţii de creştere a
presiunii în cavităţile inimii.
A. viteza de conducere este mai mare în

reţeaua Purkinje decât în miocardul
501. Canalul toracic: contractil
B. forţa de contracţie este invers proporţio-
nală cu grosimea pereţilor cardiaci
C. între atrii şi ventriculi există o singură
A. are originea în abdomen în cisterna chili
conexiune funcţională
B. se varsă în vena subclaviculară dreaptă
D. în ritm sinusal, activitatea cardiacă este
C. se varsă în cisterna chili
condusă de nodului sinoatrial
D. se varsă în vena jugulară dreaptă
E. în fasciculul His, frecvenţa de
E. colectează limfa de la membrele
descărcare este de 40/minut
inferioare, organe din abdomen şi din
torace
505. Care din următoarele afirmaţii privind

sistola ventriculară sunt adevărate?
502. Centrii de automatism cardiac:
A. expulzează în artera aortă şi

A. sunt formaţi din celule care
pulmonară 70 ml sânge: volumul sistolic
iniţiază şi • conduc impulsuri
(volum- bătaie)
B. conţin reţeaua Purkinje dispusă în
B. durează 0, 3 secunde (75 contracţii/
pereţii atriali
’ minut)
C. conţin fasciculul His dispus în
C. reprezintă contracţia ventriculilor
septul interventricular
D. corespunde începutului diastolei atriale
D. asigură automatismul cardiac
E. se desfăşoară în două faze: faza de
E. au un ritm funcţional care poate fi
ejec- ţie şi faza izovolumetrică.
modificat şi de hormonii tiroidieni.
506. Următoarele afirmaţii privind ciclul

503. Aorta se caracterizează prin următoarele:
cardiac sunt adevărate:
A. are originea în ventriculul stâng

A. este format dintr-o sistolă şi o diastolă
B. transportă sânge oxigenat, arterial
B. sistola atrială contribuie la
C. prezintă la originea din ventricul
umplerea activă a ventriculilor
C. începe cu diastola generală
D. are o durată de 0, 8 secunde pentru
o frecvenţă de 75 contracţii/minut
E. zgomotul II marchează începutul
diastolei ventriculare.
507. Tensiunea arterială este determinată de

următorii factori:
A. prezenţa oxigenului în sângele arterial

B. volumul sanguin
C. debitul cardiac
D. rezistenţa periferică
E. elasticitatea vaselor.
508. Alegeţi afirmaţiile corecte în legătură cu

pulsul arterial:
A. este datorat închiderii valvelor

atrioventriculare
B. este o expansiune a peretelui arterial
C. este transmis de-a lungul arterelor
D. se înregistrează grafic - fonocardiogra- ma
E. oferă informaţii asupra ritmului cardiac.
509. Care din următoarele afirmaţii sunt

adevărate pentru capilare?
A. se găsesc în continuarea arteriolelor

B. aparţin microcirculaţiei
C. la acest nivel se realizează schimburile
nutritive între sânge şi ţesuturi
D. se continuă cu venulele
continuă metaarteriolelele
163 Biologie
D. .se varsă în atriul stâng D. la începutul sistolei atriale

E. gravitaţia favorizează circulaţia E. la sfârşitul diastolei ventriculare.
sângelui în această venă.
495. Care dintre afirmaţiile privind diastola

491. Inervaţia parasimpatică a inimii se re- ventriculară sunt adevărate:
alizează prin:
A. durează 0, 5 s / 75 contracţii pe minut

A. fibre preganglionare vagale cu B. este cuprinsă între sfârşitul sistolei ven-
originea în nucleul dorsal triculare şi sfârşitul sistolei atriale
B. fibre postganglionare cu originea
C. în timpul ei se deschid valvele atrioven-
în ganglionii intramurali (musculatura
triculare
atriilor)
D. în timpul ei ventriculele sunt cavităţi
C. fibrele postganglionare care
închise
formează nervii cardiaci
D. fibrele preganglionare cu originea E. este cuprinsă între zgomotul diastolic şi
în coarnele laterale ale măduvei spinării T zgomotul sistolic.
-T
35
E. fibrele postganglionare care

eliberează acetilcolina.
496. Care afirmaţii privind reglarea umorală a
492. Efecte vasoconstrictoare au:
aparatului cardiovascular sunt ade-
A. acetilcolina
B. noradrenalina
C. hormonul antidiuretic
D. renina
E. vasopresina. • vărate:
493. Care este sensul în care deschiderea valvelor
permite curgerea intracardiacă a sângelui:
A. valva tricuspidă: din atriul drept
A. adrenalina şi noradrenalina se descarcă din
spre ventriculul drept
B. valva bicuspidă: din atriul drept medulosuprarenală în condiţii de
spre ventriculul drept hipotensiune
C. valva tricuspidă: din atriul stâng B. adrenalina produce creşterea frecvenţei
spre ventriculul stâng cardiace
D. valva bicuspidă: din atriul stâng C. tiroxina produce vasoconstricţie
spre ventriculul stâng D. noradrenalina produce vasoconstricţie
E. dinspre atrii spre ventricule. E. hormonul antidiuretic determină vaso-
constricţie arteriolară.
494. Când se deschid valvele atrioventriculare

în cursul revoluţiei cardiace? 497. Care afirmaţii privind circulaţia limfatică
sunt adevărate:
A. la sfârşitul sistolei atriale

B. în cursul sistolei ventriculare A. prin circulaţia limfatică reintră în vene o
C. după terminarea sistolei ventriculare parte din lichidul interstiţial
164 Biologie
B. circulaţia limfatică începe în ţesuturi prin C. deschiderea valvulelor semilunare

capilare închise D. creşterea presiunii intraventriculare
C. capilarele limfatice sunt alcătuite dintr- un E. scăderea presiunii arteriale.
endoteliu impermeabil
D. capilarele limfatice se găsesc în spaţiul
interstiţial
E. capilarele limfatice au structura asemă-
499. Prin ce se aseamănă circulaţia sanguină şi
nătoare cu capilarele sanguine.
circulaţia limfatică:
498. Sistola ventriculară determină urmă- A. sunt sisteme vasculare deschise

toarele fenomene: B. transportă limfocite
C. capilarele limfatice, la fel cu cele sanguine,
sunt închise la un capăt
D. prin ambele circulaţii reintră în vene o
A. circulaţia sângelui în artere parte din lichidele interstiţiale
B. închiderea valvelor atrioventriculare transportă imunoglobuline
520. .Alegeţi afirmaţiile corecte: portă, vena cavă inferioară

E. chiliferul limfatic central, canalul lim-
fatic drept, vena subclaviculară dreaptă,
trunchiul brahiocefalic drept, vena cavă
A. centrul cardiovasomotor este
inferioară.
localizat în bulb şi punte
B. reţeaua lui Purkinje se distribuie
miocardului atrial XI. Sistemul urinar - Excreţia
C. baroreceptorii sunt localizaţi în
sinusul carotidian
D. stimularea fibrelor simpatice
produce creşterea presiunii arteriale
E. stimularea fibrelor simpatice 523. Care dintre hormonii enumeraţi stimulează
produce creşterea frecvenţei cardiace. reabsorbţia de sodiu la nivel renal:
A. mineralocorticoizii
521. O hematie din splină ajunge în atriul drept B. cortizolul
străbătând: C. aldosteronul
D. vasopresina
A. vena splenică, vena portă, venele

hepatice, vena cavă inferioară 524. Care dintre factorii de mai jos scade
B. vena splenică, vena cavă inferioară secreţia renala a ionului de potasiu:
C. vena splenică, trunchiul celiac,
vena portă, vena cavă inferioară
D: vena splenică, vena portă, vena cavă
inferioară A. STH-ul
E. vena cavă inferioară, vena portă, B. glucocorticoizii
venele hepatice, vena splenică. C. ADH-ul
D. calcitonina
E. aldosteronul
522. Chilomicronii absorbiţi de la nivelul en-

terocitului ajung în atriul drept străbătând:
525. Care dintre factorii de mai jos determină
secreţia ionului de potasiu prin rinichi:
A. chiliferul limfatic central,

cisterna chili, duetul toracic, vena
subclaviculară stângă, trunchiul A. renină
brahiocefalic stâng, vena cavă superioară B. cortizolul
B. chiliferul limfatic central, vena cavă C. ADH-ul
inferioară D. calcitonina
C. chiliferul limfatic central, E. aldosteronul.
cisterna chili, vena cavă superioară
D. chiliferul limfatic central, vena
526. Ansa Henle: 528. Nefronul:
A. face legătura între tubul contort distal şi A. reprezintă unitatea anatomică şi funcţională
tubul colector a rinichiului
B. asigură reabsorbţia H20 în porţiunea B. este alcătuit din tubi renali şi reţea capilara
descendentă peritubulară
C. are două braţe descendent şi ascendent C. este format din corpuscul renal şi capsula
D. este scurtă pentru toţi nefronii Bowman
E. este lungă pentru nefronii cu glomerulii D. are în structura sa şi tubi proximali, dis-
situaţi juxtamedular. tali şi colectori
E. este format din corpusculul renal şi tubul
urinifer.
527. Secreţia de NH3:
529. Secreţia de potasiu:
A. împiedică acidifierea urinii

B. intervine în reglarea echilibrului acido-
bazic A. este stimulată de mineralocorticoizi
C. se realizează doar în tubii colectori B. depinde depH-ul mediului intern
D. are efect detoxifiant C. se face prin schimb ionic cu Na+
E. asigură eliminarea de H4. D. se face prin schimb ionic cu H+
contribuie la detoxifiere
167 Biologie
510. .Care dintre următorii factori favorizează A. reprezintă presiunea sub care
circulaţia venoasă ? sângele circulă în artere
B. valoarea ei este mai mare în
sistolă decât în diastolă
C. este influenţată de rezistenţa
A. pulsaţiile arterelor vasculară periferică
B. aspiraţia toracică D. este influenţată de debitul sanguin
C. contracţiile ventriculare E. scade atunci când creşte rezistenţa
D. contracţiile musculaturii membrelor periferică.
E. atracţia gravitaţională pentru
venele situate sub nivelul inimii.
514. Sistola atrială:
511. Ganglionii limfatici:
A. se suprapune cu sistola ventriculară

B. precede sistola ventriculară
A. sunt situaţi pe traiectul vaselor limfatice C. are o durată de 0, 1 sec la o
B. au structură asemănătoare vaselor frecvenţă cardiacă de 75 contracţii/minut
limfatice D. în timpul desfăşurării ei valvele
C. îmbogăţesc limfa cu atrioventriculare sunt deschise
imunglobuline şi limfocite E. se suprapune cu sfârşitul diastolei
D. primesc vase limfatice aferente şi ventriculare.
din ei pornesc vase limfatice eferenţe
E. conţin o zonă corticală şi o zonă
medulară.
515. Diastola ventriculară:
512. Capilarele sanguine:

A. corespunde contracţiei ventriculare
B. corespunde relaxării ventriculare
C. este cuprinsă între zgomotul
A. sunt vase de sânge care fac
diastolic şi cel sistolic
legătura între sistemul arterial şi cel venos
D. în timpul ei se deschid valvele
B. se desprind din venule şi fac
atrioventriculare
legătura cu arteriolele
E. la începutul ei se produce
C. presiunea sângelui în capătul
venos al capilarului este 10 mmHg zgomotul II (diastolic).
D. au o structură adaptată
schimburilor de substanţe dintre sânge şi
ţesuturi
E. sunt închise la capete. 516. Circulaţia sângelui în vene este favorizată
de:
513. Presiunea arterială:

168 Biologie
A. mişcările respiratorii - expiraţia 518. Circulaţia pulmonară (mica circulaţie):

B. gravitaţia - pentru venele situate
sub nivelul inimii
C. mişcările respiratorii - inspiraţia
D. contracţia muşchilor scheletici A. asigură eliminarea C02 din organism
E. presiunea ridicată intravenoasă. B. începe în ventriculul stâng prin
artera pulmonară
C. include trunchiul arterei
pulmonare, arterele pulmonare, capilarele
pulmonare şi cele două vene cave
D. se încheie în atriul stâng prin cele
aparatul valvular al inimii le consideraţi
patru vene pulmonare
adevărate:
E. include artera aortă şi ramurile ei.
A. valva bicuspidă este plasată la

nivelul orificiului atrioventricular drept 519. Care dintre următoarele formaţiuni au în
B. valva tricuspidă este plasată la structura lor valvule:
nivelul orificiului atrioventricular stâng
C. valvele atrioventriculare se
deschid într-un singur sens: dinspre atrii
spre ventricule A. arteriolele
D. valvele bicuspidă şi tricuspidă sunt B. vena cavă superioară
deschise în timpul sistolei atriale C. vena jugulară internă
E. închiderea valvelor D. vena axilară
atrioventriculare produce zgomotul I vasele limfatice
(sistolic).
B. .imunglobuline D. secreţia crescută de potasiu în tubul
C. elemente figurate contort distal
D. acid uric E. activitatea scăzută a pompelor metabolice
din celulele tubului proximal
541. Care dintre afirmaţii privind micţiunea

sunt adevărate: 544. Care dintre următoarele afirmaţii sunt
adevărate:
A. reflexul de micţiune are centrii în seg-

mentele S,-S4 ale măduvei spinării A. diabetul insipid apare în leziuni ale hi-
B. centrii reflexului de micţiune sunt loca- potalamusului anterior
lizaţi în trunchiul cerebral B. insulina produce poliurie
C. contracţia sfincterului vezical extern C. boala Cohn se manifetă prin retenţie
permite micţiunea masivă de apă
D. contracţia sfincterului vezical intern îm-
D. parathormonul inhibă reabsorbţia tubu-
piedică golirea vezicii 1 Ao
E. cortexul cerebral poate inhiba reflexul de

micţiune
545. La ce nivel are loc reabsorbţia apei:
542. Care dintre afirmaţiile de mai jos privind

secreţia tubulară sunt adevarate:
A. tub contort distal
B. glomerul renal
C. tub contort proximal
A. se realizează doar activ D. ansa Henle
B. contribuie la reglarea concentraţiei plas- E. tub colector
matice de potasiu
C. se realizează dinspre interstitiul peritu-
bular spre lumenul tubular
D. realizează eliminarea urinară de Na+, K+ 546. Prin ce mecanisme se reabsoarbe ionul de
şi H+ sodiu:
E. adaptează volumul diurezei la starea de
hidratare a organismului
A. gradient electric, ’
B. difuziune
543. Care dintre următorii factori diminua C. osmoză
eliminările urinare de Na+: D. transport activ
E. gradient electrochimic
A. aldosteronul în segmentul distal al ne-

fronului 547. Alegeţi procesele suferite de ionul de
B. ADH-ul în segmentul distal al nefronului potasiu în timpul procesului de formare a
C. secreţia crescută de clor în tubul contort urinii:
distal
A. reabsorbţie pasivă
B. excreţie urinară
C. secreţie, tubulară
D. reabsorbţie tubulară activă
E. ultrafiltrare glomerulară
548. Care sunt efectele parathormonului asupra

rinichiului?:
A. scade eliminările urinare de calciu

B. stimulează eliminările de fosfaţi prin
scăderea reabsorbţiei lor tubulare
C. stimulează reabsorbţia calciului în ne-
fronul proximal
D. creşte calcemia şi scade fosfatemia
E. reţine calciul
549. Alegeţi substanţele care se reabsorb activ la

nivel tubular:
A. glucoza
B. aminoacizii
C. protonii
D. proteinele
E. anionul bicarbonic

secreţia ionilor de hidrogen sunt adevărate:
A. creşte atunci când pH-ul mediului intern este

acid
B. este reglată prin aldosteron
C. se cuplează cu secreţia de amoniac
D. se realizează prin schimb cu Na+-ul
prin cuplarea cu secreţia de NH3 împiedică
creşterea pH-ului urina
171 Biologie
530. rFiltrarea glomerulară: A. sediul reabsorbţiei active a

apei prin mecanism osmotic
B. format din celule care conţin
puţine mitocondrii
A. se desfăşoară prin mecanism activ C. situat în corticala renală
B. se desfăşoară doar in medulara D. sediul reabsorbţiei facultative de
renală natriu
C. are ca rezultat urina primară cu o E. sediul secreţiei de potasiu
compoziţie identică cu ce a plasmei
sanguine
D. este un proces pasiv
E. scade în condiţiile creşterii
534. Care afirmaţii sunt corecte:
presiunii în capsula Bowman
A. ionul de hidrogen se secretă activ

531. Următoarele substanţe se reabsorb din la nivelul tubului contort proximal şi distal
B. ionul de sodiu se reabsoarbe doar
prin transport activ
C. ionul de sodiu se reabsoarbe la
urina primară cu consum de energie: nivelul tubului contort distal prin schimb
cu potasiu
D. reabsorbţia de sodiu în tubul
contort proximal este stimulată de
A. glucoza aldosteron
B. acidul uric E. apa se reabsoarbe la nivelul
C. H+-ul tubului contort distal sub acţiunea
D. natriul aldosteronului şi a vasopresinei
E. potasiul
535. Debitul sanguin renal:

532. Rinichiul are următoarele funcţii: A. depinde de filtrarea glomerulară
B. este in relaţie directă cu debitul
sanguin din capilarele peritubulare
C. reprezintă 20% din debitul
A. intervine în formarea şi eliberarea
cardiac de repaus
eritropoetinei D. condiţionează filtrarea glomerulară
B. realizează gluconeogeneză E. influenţează cantitatea de urina
C. controlează secreţia hormonilor primară
supra- renalieni
D. sinteza de renină
E. activarea vitaminei D3
536. Prin transport activ se reabsorb:
533. Tubul contort proxima! este:

A. ionul de potasiu
172 Biologie
B. fosfaţii A. nefronii juxtamedulari au rol în

C. protonii mecan- simul în contracurent
D. amoniacul . B. muşchiul colului vezical se
E. anionul bicarbonic numeşte şi sfincter extern
C. stimularea simpatică creşte
frecvenţa undelor peristaltice ureterale
D. vezica urinară evacuează urina
discontinuu
E. reţeaua capilară peritubulară
primeşte sânge din arteriola aferentă
corecte:
539. în urma filtrării glomerulare rezultă:
A. prin secreţia tubulară nefronii

intervin în eliminarea unor medicamente
A. urina finală
B. secreţia de potasiu se realizează
B. urina primară
prin mecansime pasive
C. un lichid asemănător cu cel care
C. datorită reabsorbţiei facultative se
se filtrează în interstiţiu în capătul venos
elimină 20-25 litri urină/24 ore
al capilarului
D. dinamica filtrării glomerulare
scade când scade presiunea coloid- D. o urină acidifiată
osmotică din capilare E. plasmă deproteinizată, dar cu elemente
E. pompele metabolice din celulele figurate.
tubulare au o capacitate nelimitată de
transport în unitatea de timp
540. în urina primară sunt prezente:

A. glucoza
538. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: aminoaciz
A. ise realizează la nivelul capilarelor C. stimulează secreţia de ADH
glomerulare şi a capsulei Bowman D. este un factor umoral secretat de rinichi
B. realizează filtrarea în 24 ore a 180 E. are efecte vasoconstrictoare
ml plasmă sanguină
C. forţele care se opun filtrării
glomerulare sunt presiunea din capsula
Bowman şi presiunea din capilarele 564. Hormonul antidiuretic:
glomerulare
D. presiunea coloid-osmotica a
proteinelor din capsula Bowman este zero
în condiţii fiziologice. A. este secretat de neurohipofiză
B. scade diureza
C. scade concentraţia urinară
D. creşte tensiunea arterială, în doze mari
562. La scăderea debitului filtrării glome- E. acţionează asupra tubilor contorţi pro-
rulare: ximali.
A. scade numărul ionilor de Na+ 565. Ureea:

şi CI' ajunşi în tubii contorţi proximali
B. scade cantitatea de urină finală
C. creşte reabsorbţia de apă
D. creşte secreţia de eritropoetină A. se filtrează prin glomeruli
E. creşte eliberarea de ADH B. se reabsoarbe prin osmoză
C. se reabsoarbe activ, prin difuziune
D. trece în interstiţiul peritubular din lume-
nul tubular
563. Care dintre următoarele afirmaţii despre E. se secretă activ în tubii renali
renina sunt adevărate:
566. Urina finală conţine:

A. este o enzimă care controlează
formarea de eritrocite
B. formarea reninei depinde de
nivelul de aldosteron A. glucoza
B. uree
C. sodiu
D. apa
567. Care dintre următoarele afirmaţii despre micţiune sunt adevărate:
A. se realizează prin relaxarea B. este procesul de golire a vezicii

sfincterului extern vezical şi prin contracţia urinare
muşchiului colului vezical C. este un reflex medular controlat de
scoarţa cerebrală A. creşte volemia
D. dacă nu reuşeşte să golească B. creşte diureza
vezica, reflexul este inhibat o oră C. menţine apa în organism
E. este un reflex cu centrii în D. în doze mari produce vasoconstricţie
segmentele S2-S4 ale măduvei spinării E. stimulează reabsorbţia apei la
controlat cortical nivelul tubului contort distal şi colector.
568. Urina primară formată în cei doi rinichi 571. Care dintre următoarele afirmaţii despre
intr-un minut reprezintă: tubii contorţi proximali sunt adevărate:
A. 100 ml/minut A. la acest nivel au loc procese de

B. 180 ml/minut secreţie activă
C. 125 ml/minut B. celulele din structura lor au
D. 99% din plasma care trece prin mitocondrii
rinichi C. la acest nivel are loc concentrarea
E. 420 ml/l 00 g ţesut/minut urinii
D. la acest nivel au loc doar
fenomene de transport activ
E. reabsorbţia de sodiu la acest nivel
569. Urina finală conţine: este reglată de aldosteron
A. 95% apă 572. Care dintre afirmaţiile privind tubii

B. 99% din apa filtrată contorţi distali sunt adevărate:
C. 1-1,5 litri apă
D. 1% din apa filtrată
E. 80% din apa filtrată
A. asigură reabsorbţia facultativă de
apă
onK Qpfinnpa vaennrpcinp
570. Următoarele efecte aparţin ADH-ului:
175 Biologie
551. iHormonii care favorizează reabsorbţia apei filtratul glomerular sunt recuperate sub-
la nivel renal sunt: stanţele utile organismului
B. are un debit de 125 l/minut
C. are ca rezultat urina primară (sânge de-
proteinizat)
A. mineralocorticoizii D. se realizează în funcţie de presiunea hi-
B. insulina drostatică din capilarul glomerular si din
C. ADH-ul capsula Bowman
D. aldosteronul E. asigura reabsorbţia a 99% din filtratul
E. vasopresina glomerular
552. Zona corticală a rinichiului conţine: 555. Următoarele afirmaţii sunt adevărate:
A. papile renale A. rinichii sunt situaţi în regiunea lombo-

B. glomeruli renali sacrată
C. corpusculi renali B. vezica urinară are un sfincter intern şi unul
D. tubi distali extern, ambele controlate voluntar
E. reţea capilară peritubulară C. stimularea parasimpatică creşte peristal-
tismul ureteral
D. colul vezical impiedică trecerea urinii din
vezica urinară în uretere
553. Care dintre urmatoarele afirmaţii sunt E. sfincterul vezical extern este
adevărate: inervat prin nervii pelvici
A. nefronii juxtamedulari au ansa Henle scurtă 556. Apa se reabsoarbe la nivel renal prin:
B. presiunea coloidosmotică în capsula
Bowman depinde de concentraţia proteinelor în
urina finală
C. în ramura descendentă a ansei Henle se A. canale formate din proteine
reabsoarbe apa B. filtrare
D. secreţia tubulară de ioni de hidrogen se face C. transport activ
cu consum de oxigen şi ATP D. gradient chimic
E. vezica urinară are în structura sa muşchi E. osmoză.
striat
557. Ureterele:
554. Filtrarea glomerulară:
A. au in structura lor muşchi neted

A. reprezintă procesul prin care din ultra- B. încep în calice şi se termină în
176 Biologie
vezica urinară 561. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii

C. conţin celule cu microvili despre filtrarea glomerulară sunt adevărate:
D. în porţiunea terminala sunt
acoperite de epiteliu vezical
E. în porţiunea terminala au un sfincter neted
permite trecerea proteinelor plasmatice prin
filtru] rena
558. Care dintre următoarele afirmaţii despre

micţiune sunt adevărate:
A. este un reflex declanşat de

contracţia colului vezical
B. se produce când în vezică se
acumulează 30-50 ml urină
C. presiunea intravezicală nu creşte
proporţional cu volumul de urină acumulat
D. este un reflex cortical controlat medular
E. este un act reflex cu centrii în
scoarţa cerebrală
559. Urina finală:
A. are compoziţie asemănătoare cu

lichidul care filtrează la nivelul capsulei
Bowman
B. este rezultatul proceselor de
reabsorbţie şi secreţie tubulară
C. conţine clorură de amoniu
D. conţine proteine în cantitate mare
E. nu conţine elemente figurate ale sângelui.
560. Reabsorbţia tubulară a ionilor de calciu

este stimulată de:
A. parathormon
B. vasopresină
C. hormoni tiroidieni
D. aldosteron
E. calcitonina.
B. leste reglată şi prin intervenţia A. stimulează sinteza de proteine
tiroxinei şi glucagonului B. creşte captarea aminoacizilor în celule
C. se secretă activ la nivelul nefronului C. inhibă proteoliza
D. se absoarbe din intestin pasiv, D. stimulează lipogeneza
cuplat cu Na+. E. stimulează glicogenogeneza.
583. Creşterea glicemiei se realizează prin 587. Ce rol au hormonii sexuali în metabo-
următoarele procese: lismul intermediar?
A. glicoliza A. testosteronul are efect anabolizant proteic

B. glicogenoliza hepatică B. estrogenii favorizează activitatea osteo-
C. glicogenogeneza blastelor
D. gluconeogeneza C. progesteronul favorizează păstrarea
E. aport alimentar de glucide. sarcinii
D. hormonii androgeni stimulează dezvol-
tarea caracterelor sexuale secundare
E. hormonii androgeni influenţează repartiţia
lipidelor de rezervă.
584. Creşterea glicemiei declanşează modifi-
cări caracterizate prin:
588. Enumeraţi care sunt cuplurile de hormoni

A. creşterea secreţiei de insulină cu acţiune antagonică pe metabolismul proteic:
B. scăderea secreţiei de insulină
C. intensificarea glicogenolizei
D. scăderea secreţiei de glucagon
E. creşterea secreţiei de glucagon. A. STH - cortizol
585. Creşterea secreţiei de insulină determină: B. tiroxină - insulină

C. glucagon - testosteron
D. hormoni androgeni - hormoni
glucocorticoizi
A. intensificarea glicogenogenezei hepatice E. oxitocină - parathormon.
B. intensificarea sintezei de proteine
C. intensificarea glicolizei
D. inhibarea gluconeogenezei
E. stimularea glicogenolizei. 589. Aminoacizii rezultaţi din scindarea hi-
drolitică a proteinelor alimentare:
586. Cum intervine insulina în metabolismul

proteinelor? A. sunt absorbiţi la nivelul intestinului
B. ajung pe calea venei porte la ficat
C. sunt metabolizaţi în ficat
D. sunt utilizaţi pentru sinteza
hormonilor steroizi B. insulina
E. sunt utilizaţi pentru sinteza de proteine. C. hormonii androgeni
D. tiroxina
E. toţi hormonii cu structură proteică.
590. Gluconeogeneza reprezintă:
592. Principalii hormoni cu rol de intensificare

a degradării proteinelor în aminoacizi sunt:
A. sinteza moleculei de glucoză din
glicogen
B. o cale de legătură între
metabolismul proteic şi cel glucidic A. cortizolul
C. un proces stimulat de cortizol şi insulină B. tiroxina
D. sursa de glucoză în condiţii de inaniţie C. glucagonul
E. un proces stimulat de glucagon şi D. testosteronul
cortizol. E. triiodotironina.
591. Hormonii mai importanţi care stimulează 593. Una dintre căile (posibile) de metabo-
sinteza de proteine din aminoacizi sunt: lizare a glucozei în celule este lipogeneza care:
A. somatotropul se produce în condiţiile unui aport glumirii c

exagera
179 Biologie
A. tsunt inconjurati de reţea capilara C. scade concentraţia urinei

peritu- bulară D. creşte tensiunea arterială
B. celulele tubulare conţin pompe E. produce vasodilataţie.
metabolice
C. sunt sediul reabsorbţiei obligatorii
de apă
D. la acest nivel aldosteronul
576. Care dintre următoarele afirmaţii cu
activează reabsorbţia de sodiu
privire la aldosteron le consideraţi adevărate:
573. Alegeţi afirmaţiile corecte: A. este un hormon care intervine în echilibrul

hidroelectrolitic al organismului
B. este un hormon care acţionează asupra
glandelor salivare şi sudoripare
A. secreţia de H+ in tubul contort C. inhibă reabsorbţia Na+
distal depinde de pH-ul mediului intern D. stimulează secreţia de K+ la nivelul tubului
B. secreţia de potasiu în tubul contort contort distal
distal se poate realiza şi pasiv E. menţine presiunea osmotică a
C. glucoza nu se elimină în urina finală mediului intern
D. presiunea hidrostatică din capsula XII. Metabolismul
lui Bowman este determinată de cantitatea
de proteine din urina primară
E. urina finală nu conţine elemente
figurate
577. Care dintre următoarele procese utilizează
energia eliberată prin hidroliza ATP- ului?
574. Enumeraţi hormonii care intervin în

reabsorbţia tubulară a glucozei: A. contracţia musculară
B. secreţia glandulară
C. transportul pasiv prin membrane
D. diferite sinteze
A. insulina E. transmiterea nervoasă.
B. glucagonul
C. tiroxina
D. cortizolul
E. nici unul dintre hormoni nu
578. Cum este utilizat colesterolul în organism?
influenţează reabsorbţia tubulară a
glucozei
A. sinteza de hormoni proteici

B. procese de gluconeogeneză
575. Care dintre următoarele acţiuni nu aparţin C. sinteza hormonilor: androgeni, insulină,
hormonului antidiuretic: aldosteron
D. sinteza de acizi biliari
E. sinteza de lipoproteine.
A. creşterea permeabilităţii tubilor

colectori pentru apă
B. stimulează reabsorbţia Na+ şi K+ 579. Colesterolul:
180 Biologie
A. intră în alcătuirea lipoproteinelor 581. Glicogenoliza:

B. este precursorul aldosteronului
C. este sursa de sinteză a pigmenţilor biliari
D. scade în plasmă sub influenţa tiroxinei şi
triiodotironinei A. are loc în ficat
E. intră în alcătuirea chilomicronilor. B. este un proces stimulat de glucagon şi
tiroxină
C. reprezintă o sursă de glucoză pentru
celule
D. creşte în inaniţie
580. Acizii graşi:
E. este un proces stimulat de insulină.
A. sunt metabolizaţi în ficat şi ţesutul adipos

B. sunt sursa de sinteză pentru trigliceride 582. Glucoza sanguină:
C. se absorb din intestin prin mecanism
pasiv
D. metabolismul lor este influenţat de cortizol
şi tiroxină A. influenţează secreţia de adrenalină şi
E. sunt utilizaţi în glicogenogeneză. insulină
creşte postprandia
Tesle pentru admitere 2011
B. lapare proliferarea mucoasei uterine
C. reprezintă incetarea ciclurilor menstruale
D. nu se mai produce ovulaţie. masculine
C. menţine tonusul epiteliului spermatogenic
D. este un hormon catabolizant proteic
E. este secretat în celulele tubului seminifer
605. Următoarele efecte nu aparţin FSH-

ului:
609. Estrogenii:
A. sunt secretaţi în perioada preovulatorie
B. stimulează dezvoltarea mucoasei uterine
A. stimulează maturarea foliculului ovarian C. favorizează activitatea osteoclastică
B. stimulează ovulaţia
D. determină comportamentul sexual feminin
C. stimulează secreţia de estrogeni ovarieni E. secreţia lor este stimulată de TSH.
D. stimulează secreţia corpului galben
E. stimul eaza spermatogeneza.
610. Alegeţi afirmaţiile corecte privitoare la
606. Următoarele efecte nu aparţin LH- ului:
FSH:
A. stimulează spermatogeneza
A. stimulează spermatogeneza B. stimulează secreţia de estrogeni
B. stimulează ovulaţia C. stimulează maturarea foliculului ovarian
C. stimulează secreţia de progesteron D. . stimulează ovulaţia
D. stimulează maturarea foliculului ovarian_ E. stimulează secreţia de testosteron.
E. stimulează secreţia corpului galben.
611. Testosteronul are următoarele caracte-

607. Sistemul reproducător are următoarele ristici:
roluri:
A. are structură sterolică

A. secretă prolactina B. se secretă la bărbaţi în tubii seminiferi
B. secretă hormonii sexuali C. are efect anabolic asupra
C. asigură formarea gârneţilor metabolismului proteic
D. asigură apărarea organismului D. asigură apariţia caracterelor
E. secretă hormonii gonadotropi. sexuale secundare
E. asigură dezvoltarea scheletului.
608. Testosteronul:
celulele Leydig:
A. este un hormon protidic

B. stimulează creşterea organelor genitale
A. produc spermatozoizi E. nucleii hipotalamusului anterior.
B. secretă hormoni androgeni
C. secretă testosteron
D. sunt situate la nivelul tubilor seminiferi
E. sunt situate la nivelul ţesutului 615. Testosteronul:
interstiţial ce separă tubii seminiferi.
A. este un hormon anabolizant proteic

613. Spermatogeneza este asigurată de: B. este un hormon lipidic
C. se secretă sub influenţa FSH-ului
D. asigură apariţia caracterelor
sexuale secundare
A. tubii seminiferi E. asigură repartiţia topografică a
B. celulele Leydig grăsimii de rezervă.
C. epididim
D. canalul deferent
E. veziculele seminale.
616. Ovarele prezintă următoarele caractere
anatomice:
614. Secreţia de testosteron este reglata de:
A. sunt situate în cavitatea pelviană

B. secretă estrogeni, progesteron
A. cantitatea de testosteron plasmatic C. sunt vascularizate prin artera ovariana
B. FSH D. asigură formarea gârneţilor feminini
C. LH o parte din sângele venos al ovarului ajunge în
D. hipofiza anterioară vena uterină
183 Biologie
A. .este posibilă datorită legăturilor 597. Proteinele realizează funcţia de:

existente între reacţiile de degradare ale
glucozei cu cele ale sintezei de trigliceride
B. este una dintre cauzele frecvente
ale obezităţii A. hormoni cu rol în reglarea
C. este stimulată de insulină proceselor de creştere a organismului -
D. este stimulată de glucagon. testosteronul
B. enzime cu rol în reglarea
eritropoezei - eritropoetina
C. imunoglobuline
594. Colesterolul, o componentă importantă a D. filamente contractile: actina şi
(clasei) lipidelor are mare importanţă în miozină
organism deoarece pe baza acestuia se sin- E. factori ai coagulării - fibrinogenul.
tetizează:
598. Glicogenogeneza:
A. testosteronul
B. hormonii proteici
C. acizii biliari
D. estrogenii şi progesteronul A. este un proces de sinteză de glicogen din
E. cortizolul. glucoză
B. reprezintă sinteza de glucoză din
glicogen
C. reprezintă sinteza de glicogen din
595. La reglarea metabolismului lipidic iau trigliceride
parte: D. are loc în hepatocite
E. este un proces stimulat de un
hormon secretat în celulele p ale
pancreasului exocrin.
A. pancreasul endocrin
B. acinii pancreatici
C. adenohipofiza
D. tiroida 599. Rolurile lipidelor în organism sunt:
E. medulosuprarenale.
A. energetic
596. Glicogenogeneza: B. plastic
C. de precursori ai unor enzime
D. de precursori ai hormonilor
corticosu- prarenalieni ■ •
A. este un proces de sinteză de E. de constituenţi ai plasmalemei.
glicogen din aminoacizi
B. reprezintă sinteza de glucoză din
glicogen
C. reprezintă sinteza de glicogen din 600. Lipogeneza:
glucoză
D. este un proces stimulat de insulină
E. este un proces ce se realizează în
ficat. A. defineşte sinteza de trigliceride
184 Biologie
B. este un proces de depunere a C. creşterea concentraţiei de glucoză în

lipidelor de rezervă în ţesutul adipos plasmă
C. defineşte descompunerea lipidelor D. hipoglicemie
în acizi graşi şi glicerol E. eliminarea glucozei prin urină.
D. este o cauză a obezităţii
E. este stimulată de insulină.
603. Glucagonul determină:
601. Acţiunile metabolice ale adrenalinei sunt

reprezentate de:
A. gluconeogeneză din aminoacizi
B. glicogenoliză
C. hiperglicemie
A. glicogenoliză şi hiperglicemie D. glicogenogeneză hepatică
B. contracţia sfincterelor digestive E. lipoliză.
C. anxietate şi frică
D. lipoliză
E. relaxarea musculaturii tractului XIII.Funcţia de Reproducere
digestiv.
604. Menopauza are următoarele caracte-

602. Hiposecreţia de insulină determină: ristici:
A. cauza ei o reprezintă „epuizarea

A. diabetul insipid ovarelor”
B. dezechilibre acido-bazice şi reprezintă perioada fertilă a fiecărui ciclu sexua
electrolitice
629. lFSH-ul: A. sunt situate în abdomen

B. sunt glande endocrine
C. sunt controlate de hormonii
gonadotropi ai hipofizei anterioare
A. este un hormon secretat de nucleii D. formeaza gârneţii
hipotalamusului anterior E. secretă hormoni sexuali.
B. este un hormon secretat de gonade
C. este un hormon secretat de
adenohipo- fiză
D. controlează funcţia endocrină a
gonadei masculine 633. Care dintre următoarele glande sunt
E. stimulează spermatogeneza. exocrine:
A. glandele mamare
630. Ovarul:
B. parotidele
C. glandele paratiroide
D. prostata
E. veziculele seminale.
A. este gametul feminin
B. realizează în totalitate ovogeneza
C. are funcţie exocrină şi endocrină
D. secretă estrogeni, progesteron
E. activitatea lui este controlată prin 634. Prostata:
toţi hormonii glandulari tropi
adenohipofizari.
A. este un organ glandular exocrin

B. este o glandă cu secreţie exocrină şi
631. Glandele mamare: endocrină
C. este situată în pelvis, sub vezica urinară
D. este vascularizată de ramuri din artera
ilini-S PYtemă
E. secretă un lichid care intră în
A. sunt glande cu secreţie exocrină şi
constituţia spermei.
endocrină
B. sunt glande mixte
C. sunt glande anexe a aparatului
genital feminin
D. fac parte din structura aparatului 635. Ovarul:
genital feminin
E. asigură secreţia de lapte.
A. este gonada feminină

B. secretă hormoni pe bază de cortizol
C. formează şi eliberează în fiecare lună oul
632. Gonadele au următoarele caracteristici D. are funcţia de a forma gârneţii feminini
funcţionale: E. este un organ pereche.
636. Tubii seminiferi contorţi au următoarele E. conducerea impulsurilor nervoase
caracteristici: de la centrii nervoşi la receptori
A. au rol în producerea gârneţilor masculini

638. Ramura comunicantă cenuşie a nervilor
B. sunt continuaţi de tubii drepţi
spinali conţine:
C. tubii drepţi se deschid în prostată
D. sunt în număr de 10-12 în fiecare lobul
E. au rol în spermatogeneză.
A. fibre efectorli postganglionare
XIV. Întrebări Asociative
simpatice destinate muşchilor fibrelor de
păr
B. fibre efectorii preganglionare
simpatice destinate muşchilor firelor de păr
C. fibre parasimpatice postganglionare
637. Prelungirile neuronale grupate în nervi D. fibre efectorii preganglionare simpatice
asigură: pentru viscerele toracelui
E. fibre postganglionare parasimpatice care
formează nervii pelvici
A. conducerea impulsurilor nervoase

de la organele receptoare la centrii nervoşi
B. conducerea impulsurilor nervoase
639. Fibrele nervoase mielinice:
de la centrii nervoşi la organele efectoare
A. formează fibre postganglionare
C. conducerea impulsurilor nervoase B. au o viteză de conducere a impulsului nervos
de la măduva spinării la scoarţa cerebrală mai mare decât cele amielinice
D. transmiterea impulsurilor de la conduc saltatoriu impulsul nervo
receptori la efectori
187 Biologie
617. sUterul prezintă următoarele caracte- C. progesteronul nu este secretat de

ristici: hipofiza anterioară
D. ovulaţia poate avea loc în absenţa
LH- ului
E. testosteronul se secretă în celulele
A. este un organ musculos, cavitar si impar Leydig.
B. are o extremitate superioară
numită col uterin
C. este situat in cavitatea pelviană
D. este aşezat median în abdomen
621. Alegeţi afirmaţiile incorecte privitoare la
E. vascularizaţia este asigurată de
FSH:
ramuri din artera iliacă externă.
A. nu este secretat de neurohipofiză

618. Alegeţi afirmaţiile corecte privitoare la B. este secretat de adenohipofiză
uter: C. stimulează secreţia de prolactină
D. stimulează secreţia de testosteron
E. stimulează secreţia de estrogeni.
A. este un organ musculos, cavitar

B. pe colul uterin se inseră vaginul
C. se află situat în pelvis
D. este interpus între trompele
corpul galben:
uterine şi vagin
E. secretă estrogeni şi progesteron A. involuează dacă ovulul nu a fost fecundat
B. secretă progesteron
C. formarea lui este stimulată de LH
D. secretă estrogeni
E. dacă ovulul a fost fecundat se
619. LH-ul:
transformă în corp alb.
A. este un hormon gonadotrop hipofizar

B. este un hormon secretat în nucleii 623. Localizarea prostatei este:
mijlocii ai hipotalamusului
C. stimulează secreţia de progesteron
D. stimulează secreţia corpului galben
E. stimulează spermatogeneza. A. în scrot
B. în pelvis
C. în abdomen
D. în jurul uretrei
E. sub vezica urinară.
624. Ovarul are rolul de a:

A. LH-ul provoacă ovulaţia
B. corpul galben secretă numai estrogeni
188 Biologie
A. secreta doar hormoni estrogeni 627. Funcţia endocrină a gonadei feminine este
B. secreta FSH reprezentată de:
C. secretă estrogeni şi progesteron
D. forma şi elibera lunar un ovul
E. secreta hormonii androgeni.
A. secreţia de estrogeni
B. secreţia de progesteron
C. secreţia de prolactina
D. secreţia de gonadotropină
625. Dintre hormonii enumeraţi mai jos unii
E. formarea ovulului.
intervin în determinarea caracterelor sexuale
secundare. Precizaţi care!

A. hormonii estrogeni hormonii gonadotropi sunt adevărate:
B. aldosteronul
C. cortizolul
D. testosteronul
E. prolactina. A. FSH-ul stimulează
spermatogeneza şi ovulaţia
B. LH-ul stimulează secreţia corpului galben
şi secreţia de testosteron
C. GRH-ul controlează secreţia hormonilor
626. Celulele interstiţiale Leydig:
gonadotropi
D. FSH-ul reglează secreţia de estrogeni şi
testosteron
LH-ul stimulează secreţia de progesteron şi
A. secretă testosteron
testosteron
B. produc spermatozoizi
C. sunt localizate în testicul
D. sunt controlate prin LH
E. au şi funcţie exocrină.
Trate pentru admitere 2011 189
B. .se micşorează discul clar 654. Transportul activ al unei substanţe se
C. se micşorează banda H realizează:
D. nu se modifică discul clar.
A. în sensul gradientului de concentraţie

651. între muşchiul diafragm şi muşchii B. cu consum de energie
drepţi abdominali există următoarele ase- C. limitat în unitatea de timp
mănări: D. împotriva gradientului de concentraţie
E. cu energie obţinută din hidroliza ATP-
ului
A. sunt muşchi striaţi

B. prin contracţie cresc presiunea în cavitatea
abdominală 655. Enzimele proteolitice din tubul digestiv
C. sunt formaţi din fibre musculare legate în acţionează în următoarea ordine:
fascicule prin ţesut conjunctiv
D. participă la procesul de expiraţie
E. sunt inervaţi de nervii spinali
A. peptidaze intestinale, tripisină, pepsină
B. pepsină, peptidaze intestinale, tripsină
C. pepsină, tripsină, peptidaze intestinale
652. înregistrând grafic contracţia musculară, D. tripsină, pepsină, peptidaze intestinale
putem obţine următoarele aspecte: E. linaze intestinale, pepsină, tripsină
A. secusa musculară - dacă se aplică un stimul 656. în procesul masticaţiei impulsurile efe-
electric unic rente ajung la muşchii masticatori prin:
B. tetanos incomplet - la stimuli succesivi cu
frecvenţă redusă
C. secusa musculară - dacă se aplică impulsuri
rapide, succesive, de durată A. nervul trigemen
D. tetanos complet - la stimuli succesivi cu B. nervul facial
frecvenţă mare C. nervul hipoglos
E. o miogramă cu platou dinţat sau neted în D. nervul accesor
funcţie de frecvenţa stimulilor E. nervul vag
653. Glandele mucoasei gastrice secretă: 657. Absorbţia deficitară a vitaminelor de-
termină:
A. mucus
B. acid clorhidric A. scăderea capacităţii de adaptare la întu-
C. pepsinogen neric
D. lipază B. diminuarea absorbţiei intestinale a cal-
E. amilază ciului
C. scăderea absorbţiei de sodiu
D. tulburări ale contracţiei musculare
E. tulburări în procesul de creştere a oaselor 659. Schimburile gazoase pulmonare se
realizează prin membrana alveolo-capilară
datorită:
658. Care dintre afirmaţiile privind schimbul

de gaze la nivelul ţesuturilor sunt adevărate:
A. diferenţei de presiune parţială a oxigenului
între alveole şi sângele din capilarele
pulmonare
A. sângele arterial cedează C02 necesar B. diferenţei de presiune parţială a dioxidu-
activităţii tisulare lui de carbon între sângele din capilarele
B. sângele capilar se încarcă cu C0 2 rezultat pulmonare şi alveole
din metabolismul celular C. creşterii presiunii atmosferice în alveole în
C. disocierea oxihemoglobinei se realizează inspiraţie
în condiţii de acidoză (scăderea pH- ului D. diferenţei de presiune parţială a oxigenului
tisular) între sângele din capilarele bronşice şi alveole
D. scăderea temperaturii la nivelul ţesuturilor intervenţiei celulelor membranei alveo-
intensifică disocierea oxihemoglobinei in.r'nnilar
E. presiunea parţială a oxigenului în sângele
capilar este 40 mmHg şi în lichidul interstiţial
100 mmHg
1 Biologie
9
1 C. eformează ramura comunicantă 643. Segmentul intermediar al analizatorilor
albă a nervului spinal este alcătuit din:
D. formează fibrele preganglionare
vegetative simpatice şi parasimpatice
A. căi ascendente directe, nespecifice

B. calea directă, cu sinapse puţine
C. sistemul activator ascendent
640. Neuronii bipolari din retină realizează
D. căi ascendente indirecte
conexiuni cu:
E. numai căi cu proiecţie corticală specifică
A. celulele cu bastonaş
B. celulele cu conuri 644. Fibrele intrafusale din structura fusurilor
C. neuronii multipolari .. neuromusculare au următoarele caracteristici:
D. coliculii cvadrigemeni superiori
E. nucleii nervilor III, IV şi VI
A. au o porţiune centrală necontractilă

B. au extremităţi alungite, contractile
C. se termină pe tendoane sau pe
641. Coagularea sângelui:
fibrele extrafusale
D. prezintă elemente contractile la
extremităţi
A. este prima etapă a hemostazei E.. prezintă mulţi nuclei în porţiunile con-
B. determină aderarea şi agregarea .....tractile.......- —.............
plachetelor sangvine
C. se realizează cu participarea
factorilor plasmatici, plachetari şi tisulari
D. se realizează prin transformarea 645. LH-ul:
fibrinogenului solubil în fibrină
insolubilă
E. asigură oprirea hemoragiilor la
lezarea unei artere mari A. este o neurosecreţie hipotalamică
B. este un hormon gonadotrop
C. este secretat de adenohipofiză
D. este secretat de celulele foliculare în
timpul maturării foliculului
642. Celulele cu conuri diferă de celulele cu
E. controlează secreţia hormonilor androgeni
bastonaş prin:
şi a progesteronului.
A. numărul lor mai mare

B. numărul lor mai mic 646. Alegeţi enunţurile corecte privind reglarea
C. posibilitatea de a percepe obiectele secreţiei de parathormon:
în semiobscuritate
D. posibilitatea de a percepe culorile
E. prezenţa lor în foveea centralis
A. se face independent de controlul umoral
B. este dependentă de adenohipofiză
C. este dependentă de hipotalamusul mijlociu
D. se realizează în funcţie de concentraţia
1 Biologie
9 2+
2 plasmatică a Ca -lui liculi
E. se realizează independent de controlul D. formaţiuni secretoare sub formă de cor-
nervos şi adenohipofizar. doane
E. duete excretoare.
647. Ce hormoni influenţează homeostazia

fosfocalcică? 649. Care sunt efectele stimulării sistemului
nervos simpatic asupra muşchiului neted
multiunitar:
A. STH-ul
B. calcitonina
C. ACTH-ul A. contracţie urmată de micşorarea pupilei
D. aldosteronul B. contracţie urmată de dilatarea pupilei
E. parathormonul. C. relaxarea fibrelor cu dispoziţie radiară
D. contracţia fibrelor cu dispoziţie radiară
E. contracţia fibrelor cu dispoziţie circulară.
648. O glandă endocrină poate fi formată din

următoarele elemente structurale:
650. în timpul contracţiei musculare sarco-
merul suferă următoarele modificări:
A. ţesut conjunctiv, vase şi nervi

B. formaţiuni secretoare insulare
C. formaţiuni secretoare sub formă de fo- A. se apropie membranele Z
se micşorează discul întuneca
B. tproduce expulzia laptelui din spinal
glanda mamară C. arhicerebelul
C. stimulează contracţiile uterine în D. neuronii talamici, de aceeaşi parte
timpul travaliului E. scoarţa cerebrală.
D. stimulează secreţia lactată
E. este o neurosecreţie, ca şi
adrenalina.
672. în cursul digestiei, aminoacizii se formează

sub acţiunea:

aldosteron sunt adevărate:
A. pepsinogenului
B. tripsinei
C. chimotripsinei
A. este un hormon sterolic D. peptidazelor
B. stimulează reabsorbţia de Na+ în E. gelatinazei.
tubul contort proximal
C. stimulează secreţia de Na+ şi
reabsorbţia de K+ la nivelul tubului contort
distal
D. stimulează reabsorbţia de Na+ şi
fasciculul rubrospinal sunt false?
apă în tubul contort distal
E. controlează presiunea osmotică a
sângelui şi volemia.
A. aparţine căilor extrapiramidale

B. aparţine căilor piramidale
C. are originea în neocortexul motor
670. Osul etmoid: D. se termină pe neuronii
somatomotori din coamele anterioare
E. este situat în cordonul lateral al
măduvei spinării.
A. aparţine neurocraniului
B. este os pereche
C. este străbătut la nivelul lamei
ciuruite de tractusurile olfactive
674. Vascularizaţia plămânilor este asigurată
D. prezintă la nivelul lamei ciuruite
prin:
orificii prin care trec fibre nervoase - axoni
ai neuronilor receptori din mucoasa olfactivă
E. aparţine viscerocraniului.
A. ramuri din circulaţia sistemică,

care participa la nutriţia plămânilor
B. ramuri ale arterei aorte, care
671. Neuronii somatosenzitivi din coarnele participa la nutriţia plămânilor
posterioare realizează conexiuni directe cu: C. mica circulaţie, care reprezintă
circulaţia funcţionala a plămânilor
D. arterele pulmonare, care transporta
sânge oxigenat la plămân
A. neuronii somatomotori din E. venele pulmonare, care transporta
coamele anterioare sânge neoxigenat la inima.
B. axonii neuronilor din ganglionul
675. Nucleii cohleari pontini realizează co- C. concentraţia glucozei sanguine -
nexiuni directe cu: feedback insulină şi glucagon
D. exces de glucocorticoizi - hiperglicemie
E. efort fizic, stres, somn - stimularea
secreţiei de prolactină.
ganglionul Corti
B. axonii neuronilor din ganglionul
spinal Corti
677. Micţiunea:
C. coliculii cvadrigemeni inferiori
D. corpul geniculat lateral din metatalamus
E. aria auditivă primară din lobul temporal.
A. este un act reflex cortical, controlat me-
dular
B. nervul vag produce contracţia vezicii
676. Alegeţi asocierile corecte: urinare şi relaxarea sfincterului vezical intern
C. calea aferentă şi eferentă a reflexului este
reprezentată de nervii pelvici
D. sfincterul vezical extern este controlat prin
A. testosteron - STH - acţiune impulsuri transmise prin fasciculele
catabolizan- tă corticospinale
B. hormoni estrogeni - ovar endocrin fibrele simpatice nu au rol în reflexul d
şi testicul exocrin
195 Biologie
660. eCapilarele sunt vase care se interpun 663. Alegeţi afirmaţiile corecte:
între sistemul arteriolar şi venos, cu excepţia
următoarelor situaţii:
A. pompa de Na+ şi K+ scoate din celulă 3

Na+ şi introduce 2 K+
A. capilarelor din muşchiul striat B. deschiderea canalelor de Na4 produce
B. capilarelor din plămâni depolarizarea membranei
C. capilarelor din glomerulul renal C. trecerea apei printr-o membrană perme-
D. capilarelor sinusoide din ficat abilă se numeşte osmoză
E. capilarelor din miocard D. ieşirea unei proteine din celulă se face
prin endocitoză
E. repolarizarea se realizează prin deschi-
derea canalelor de K+.
661. Transportul pasiv al unei substanţe se
realizează:
664. O moleculă de 02 din aerul alveolar spre

sângele din capilarele pulmonare străbate în
A. cu consum de energie rezultate din hi- ordine, fără omisiuni:
droliza ATP-ului
B. conform legilor difuziunii şi osmozei
C. fară consum de energie
D. în sensul gradientului de concentraţie A. surfactantul, epiteliul alveolar, membrana
E. de la concentraţie mai mare la concen- bazală alveolară, ţesutul interstiţial,
traţie mai mică membrana bazală şi endoteliul capilar
B. epiteliul alveolar, membrana bazală,
surfactantul, epiteliul capilar, membrana
bazală a capilarului
662. Care dintre afirmaţiile privind potenţi- C. surfactantul, endoteliul şi membrana
alul de acţiune al neuronului sunt adevărate: bazală a alveolei, membrana bazală şi
epiteliul capilar
D. epiteliul alveolar, membrana bazală a
alveolei, membrana bazală şi endoteliul
A. depolarizarea membranei se datorează capilar
pompei de Na+ şi K+ E. surfactantul, epiteliul alveolar, membrana
B. repolarizarea se realizează prin deschi- bazală alveolară, muşchiul neted, membrana
derea canalelor de Na+ bazală şi endoteliul capilar.
C. depolarizarea se realizează prin deschi-
derea canalelor de Na+ voltaj dependente
D. hiperpolarizarea este reprezentată de
creşterea potenţialului peste valoarea 665. Alegeţi afirmaţiile corecte:
potenţialului de repaus
E. repolarizarea se datorează creşterii per-
meabilităţii membranei pentru Na+ şi
scăderea permeabilităţii pentru K+. A. fasciculul spinocerebelos se termină în
nucleii cerebeloşi
B. adrenalina şi glucagonul produc
196 Biologie
glicogenoliză 667. Selectaţi afirmaţiile corecte:

C. colecistokinina stimulează
secreţia biliară
' D..valva tricuspidă este închisă în timpul
sistolei ventriculare A. bolul alimentar se deplasează în
E. repolarizarea fibrei miocardice esofag prin contracţii peristaltice
este mai scurtă comparativ cu cea a fibrei B. impulsurile parasimpatice vagale
nervoase. stimulează evacuarea bilei din vezica
biliară
C. aminoacizii şi glucoza se absorb
activ
D. apa se absoarbe pasiv, prin osmoză
666. Alegeţi afirmaţiile incorecte:
E. sfincterul anal extern este inervat
prin fibre vegetative.
A. neuronii somatosenzitivi din

coamele posterioare sunt în relaţie cu
neuronii talamusului de partea opusă 668. Oxitocina:
B. GRH-ul este secretat în neuronii
hipotalamusului anterior
C. motoneuronul a se termină pe
fibrele intrafusale este o neurosecreţie produsă de hipofiza
D. sarcomerul îşi micşorează posterioar
dimensiunile în timpul contracţiei
E. surfactantul tapetează endoteliul
alveolar.
A. ăse păstrează nemodificate
dimensiunile sarcomerului
B. între potenţialul de acţiune şi 692. Neuronii din ganglionul spinal realizează
fenomenele mecanice se interpun reacţii conexiuni directe prin:
fizico- chimice
C. este precedată de fenomene
electrice - potenţialul de acţiune
D. se realizează prin apropierea A. axoni cu nucleii cuneat şi gracilis din
membranelor Z şi micşorarea benzii H. bulbul rahidian
B. axoni cu neuronii visceromotori din
coamele laterale
C. axoni cu neuronii somatomotori alfa din
coamele anterioare
689. Bila:
D. dendrite cu neuronii somatosenzitivi din
coamele posterioare
E. axoni cu exteroceptorii şi proprioceptorii.
A. este produsul de secreţie al enterocitelor
B. se depozitează între mese în vezica biliară
C. conţine lipaze cu rol în
emulsionarea lipidelor 693. PTH-ul are următoarele acţiuni:
D. secreţia este stimulată prin
impulsuri parasimpatice vagale
E. are rol în absorbţia intestinală a glicerinei.
A. stimulează reabsorbţia tubulară a calciului
în corelaţie cu vitamina D3
B. mobilizează sărurile fosfocalcice
din oase, stimulând activitatea
690. Testiculul:
osteoblastelor
C. favorizează absorbţia intestinală a
calciului
D. creşte fosfatemia
A. reprezintă gametul masculin E. stimulează secreţia tubulară de
B. secretă testosteron fosfaţi.
C. conţine celule Leydig care
intervin în spermatogeneză
D. este învelit de o membrană fibroasă
- al- buginee
694. Inervaţia glandelor salivare se realizează
E. conţine veziculele seminale.
prin:
691. Care dintre următoarele substanţe produc A. fibre parasimpatice ale nervului vag
vasoconstricţie: B. fibre simpatice din nervul facial
pentru glandele submandibulare şi
sublinguale
C. fibre simpatice din nervul
A. noradrenalina glosofaringian pentru glanda parotidă
B. acetilcolina D. fibre parasimpatice cu originea în
C. ADH-ul nucleul salivar superior din punte
D. vasopresina E. fibre parasimpatice anexate
E. tiroxina. nervilor facial şi trigemen.
695. Talamusul stabileşte conexiuni cu: 697. Din vena cavă inferioară pleacă urmă-
toarele vase:
A. ganglionul spinal
B. neuronii somatosenzitivi din A. vena iliacă comună
coamele posterioare ale măduvei spinării B. venele renale
de partea opusă C. vena portă
C. neuronii cohleari pontini D. vena hepatică
D. lobul temporal E. nici un răspuns corect.
E. nucleul gracilis şi cuneat de partea
opusă.
698. Stimularea fibrelor parasimpatice pro-

duce:
696. Ionul de calciu este implicat în:
A. creşterea metabolismului
A. coagularea sângelui B. contracţia musculaturii bronhiolelor
B. depolarizarea sarcolemei C. stimularea secreţiei glandelor
C. osteogeneză lacrimale, gastrice şi intestinale
D. repolarizearea membranei neuronale D. scăderea frecvenţei cardiace
E. coagularea laptelui. stimularea secreţiei exocrine a panere
199 Biologie
678. -Precizaţi asociaţiile corecte: A. este un organ abdominal, localizat

de o parte şi de alta a uterului
B. secretă estrogeni şi progesteron
C. secretă hormoni gonadotropi
A. anticorpii sunt celule cu rol în D. secretă hormoni ce provin din
imunitatea umorală a organismului colesterol
B. creşterea volumului sanguin se E. este inervat de fibre parasimpatice
realizează sub influenţa aldosteronului şi a ale nervilor pelvici.
vasopresinei
C. aminoacizii se absorb pasiv în
intestinul subţire
D. fasciculul spinotalamic lateral se
682. Potenţialul de acţiune al fibrei musculare
termină în aria somestezică
striate:
E. valvele atrioventriculare se
deschid în timpul diastolei ventriculare.
A. se transmite pe sarcolemă
B. produce cuplarea excitaţiei cu
679. Sistola atriului drept: contracţia
C. se transmite prin sarcoplasmă
D. apare în perioada de latenţă
E. se produce în perioada de contracţie.
A. este sincronă cu sistola
ventriculului drept
B. pompează în ventriculul drept
sânge venos (neoxigenat)
C. se suprapune cu sfârşitul diastolei 683. Referitor la ADH, nu este adevărat că:
generale
D. începe după terminarea sistolei
ventriculare
E. se produce la sfârşitul sistolei A. este secretat de către neurohipofiză
ventriculului drept. B. în caz de hipersecreţie, scade diureza
C. în caz de hiposecreţie, apare poliurie
680. Neuronii somatomotori din coarnele D. creşte presiunea arteriala
anterioare primesc aferenţe de la: E. este secretat de către nucleii
A. dendritele neuronilor din anteriori ai hipofizei.
ganglionul spinal
B. neuronii intercalari din coamele
posterioare ale măduvei spinării
C. nucleul roşu şi substanţa neagră
D. neuronii somatosenzitivi din 684. Aorta şi artera pulmonară prezintă în
coamele posterioare ale măduvei spinării
E. neocortexul motor.
• comun următoarele elemente:
681. Ovarul:
A. au originea în ventriculi
200 Biologie
B. transportă sângele de la inimă B. carbohemoglobina

C. aduc sânge în ventriculi C. bicarbonat de sodiu
D. prezintă la terminaţia lor în D. eritropoetină
ventriculi valvulele semilunare E. ioni de hidrogen.
E. transportă sânge arterial.
687. Insulina şi glucagonul prezintă următoarele

685. Care dintre afirmaţiile privind absorbţia asemănări:
intestinală sunt adevărate:
A. se reglează prin nivelul glicemiei

A. acizii graşi se combină cu glicerina B. stimulează glicogenoliză hepatică
în limfa C. intensifică lipoliza
B. glicerina şi aminoacizii se absorb D. reglează metabolismul glucidic,
prin mecanism activ lipidic şi protidic
C. C1‘ se absoarbe pasiv prin gradient E. sunt secretaţi la nivelul acinilor
electric pancreatici din insulele lui Langerhans.
D. acizii graşi se combină cu pigmenţii
biliari formând micelii hidrosolubile
E. absorbţia de glucoză se realizează
prin cotransport cu Na+.
contracţia fibrei musculare striate sunt ade-
vărate:
686. Plasma sanguină transportă:
se realizează prin glisarea filamentelor de

miozină printre cele de actin
A. oxihemoglobina
D. ădepolarizarea membranelor neuronale 713. în condiţii de hipoglicemie, se stimulează
E. transmiterea impulsului nervos în următoarele procese metabolice:
fanta sinaptică.
709. Stimularea nucleului dorsal al vagului produce:
A. scăderea frecvenţei cardiace A. glicogenogeneza

B. stimularea secreţiei salivare şi pancreatice B. glicogenoliză
C. micşorarea pupilei C. gluconeogeneza
D. reflexul de micţiune D. glicoliza anaerobă şi aerobă
E. stimularea secreţiei de insulină.
E. evacuarea bilei din vezica biliară. • — <•
710. Reabsorbţia tubulară a sodiului: A. este situat în scrot
B. în structura sa se găsesc 1-4 tubi
A. este un proces activ seminiferi contorţi
B. determină reabsorbţia pasivă a CI' C. tubii seminiferi secretă hormonii
prin gradient electric androgeni
C. este stimulată de hormonii D. secretă hormoni care derivă din cortizol.
mineralocorticoizi
D. se realizează în tubul contort
proximal sub controlul aldosteronului
E. determină reabsorbţia apei prin 715. Funcţia motorie a stomacului este sti-
gradient osmotic. mulată de:
A. impulsuri parasimpatice vagale

711. Absorbţia intestinală a lipidelor se rea- B. secretină
lizează: C. stimularea fibrelor cu origine în
nucleul dorsal al vagului
D. acetilcolină
E. gastrină.
A. prin mecanism active
B. cu consum de energie din
hidroliza ATP-ului
C. sub formă de aminoacizi şi glicerol
D. în chiliferul limfatic central pentru 716. Osul temporal:
chilomicroni
E. în capilare sanguine pentru
trigliceride şi colesterol.
B. este os pereche
C. adăposteşte labirintul osos al
urechii interne
712. LH-ul:
D. aparţine neurocraniului
E. adăposteşte segmentele centrale
ale analizatorului acustic şi vestibular în
structurile labirintului.
A. este secretat în nucleii hipotalamusului
mijlociu
B. stimulează spermatogeneza
C. stimulează ovogeneza
D. produce ovulaţia 717. Care dintre afirmaţiile privind bron-
E. stimulează secreţia de testosteron şi pro- hiolele sunt adevărate?
gesteron.
A. conţin muşchi netezi
B. fibrele visceromotorii din nucleul
dorsal al nervului vag produc
bronhoconstricţie
C. stimularea fibrelor vegetative
simpatice produce bronhodilataţie
D. sunt situate în continuarea traheei
E. hormonii medulosuprarenalieni
produc bronhodilataţie.
718. Efectele stimulării sistemului nervos

vegetativ la nivelul căilor respiratorii sunt:
A. contracţia musculaturii prin fibre para-

simpatice
B. contracţia musculaturii, realizată prin
fibre vegetative simpatice
C. bronhodilataţie, prin fibrele simpatice
D. relaxarea musculaturii, prin nervii vagi
E. relaxarea musculaturii, prin nervii sim-
patici.
719. Potenţialul de acţiune al fibrei musculare

striate:
se transmite de-a lungul sarcolemei şi a

miofibrilelo
203 Biologie
699. rAlegeţi afirmaţiile corecte: vegetativi din ganglionii simpatici.
A. pentru a se putea realiza o

transfuzie de sânge trebuie ca în sângele
schimbul alveolar de gaze respiratorii sunt
primitorului să nu existe antigene care să
adevărate?
reacţioneze* cu anticorpii de pe hematiile
transfuzate
B. pe suprafaţa hematiilor există
antigene (A şi B), care au primit
A. se realizează conform legilor
denumirea de aglutinogene
difuziunii şi osmozei
C. pe suprafaţa hematiilor există
B. este influenţat de diferenţa de presiune
anticorpi (alfa, beta), denumiţi agiutinine
parţială a 02 şi C02 între aerul alveolar şi
D. purtătorii grupei sanguine 0 (I)
sângele venos din capilarele pulmonare
pot primi sânge de la toate grupele
C. se realizează între aerul alveolar şi sângele
E. purtătorii grupei AB (IV) pot
arterial din capilarele pulmonare
primi sânge doar de la purtătorii grupei A
D. presiunea parţială a 02 în aeml alveolar
(II) şi B (III).
este de 40 mmHg
E. se realizează între aerul alveolar şi sângele
din capilarele bronşice.
700. Membrana alveolocapilară este formată

din următoarele elemente:
703. Sunt greşite următoarele asociaţii:
A. endoteliul alveolar
B. surfactant
A. expiraţie - diafragmul coboară -
C. epiteliul alveolar
creşte presiunea intraabdominală
D. fibre musculare netede
B. surfactantul - tapetează endoteliul
E. endoteliul capilar.
alveolar
C. stimularea simpaticului -
vasoconstricţie arteriolară - scăderea
rezistenţei periferice
701. Trunchiul nervului spinal conţine: D. frecvenţa cardiacă de 75 bătăi/min
- ciclu cardiac 0, 8 s
E. zgomotul I sistolic - sfârşitul
sistolei ventriculare.
A. dendritele neuronilor
pseudounipolari din ganglionii spinali
B. axonii neuronilor
somatomotori din coamele anterioare
704. în urina finală (secundară) se găsesc:
C. axonii neuronilor vegetativi din
coamele laterale
D. axoni ai motoneuronilor din
coarnele anterioare ale măduvei spinării
A. glucoza
E. dendrite ale neuronilor
B. acid uric
204 Biologie
C. creatinina E. concentraţia crescută de glucoză

D. amoniac sanguină asupra creşterii secreţiei de
E. K+ şi H+. insulină.
705. Creşterea presiunii sanguine este deter- 707. în vena portă se absorb:
minată de:
A. aminoacizi
A. stimularea simpaticului B. chilomicroni
B. scăderea debitului sanguin C. glucoză
C. creşterea rezistenţei periferice D. trigliceride
D. creşterea elasticităţii vaselor E. săruri biliare.
E. contracţia arteriolelor.
706. Mecanismul umoral de feedback negativ este
declanşat de următoarele situaţii:
A. concentraţia crescută de hormoni 708. Ionul de sodiu intervine în următoarele
tiroidieni asupra adenohipofizei şi procese:
hipotalamusului
B. concentraţia crescută de estrogeni
asupra gonadelor
C. concentraţia crescută de cortizol A. depolarizarea sarcolemei
asupra hipofizei anterioare B. polarizarea membranelor neuronale
D. concentraţia crescută sanguină de repolarizarea membranelor neuronal
Ca2+ asupra scăderii secreţiei de PTPI
A. eîncepe în ficat prin capilarele sinusoide anticorpi antiRh
TesteB.
pentru
esteadmitere
afluent2011
al veneicave inferioare 205
D. poate primi sânge numai de la
C. transportă apa, ionii şi colesterolul
grupa O şi Rh negativ
absorbiţi din intestin
E. poate dona sânge numai grupei O şi Rh
D. transportă monozaharidele
pozitiv.
absorbite în intestinul subţire.
734. La nivelul rinichiului ionii de potasiu:

731. Inervaţia muşchiului striat are urmă-
toarele caracteristici:
A. se filtrează la nivelul glomerulului renal

B. se reabsorb activ în tubul contort pro-
A. este senzitivă şi motorie
ximal
B. fibrele senzitive se termină sub
C. se secretă la nivelul tubului contort
formă de plăci motorii la nivelul fibrei
musculare distal
C. inervaţia motorie se realizează D. nu se elimină în urina finală
E. se găsesc în urina primară.
prin motoneuronii a şi y
D. axonii neuronilor somatomotori se
termină la nivelul miofibrilelor
E. inervaţia senzitivă se realizează
735. Glandele salivare sunt inervate de:
prin dendritele neuronilor din ganglionii
spinali şi din ganglionul nervului V.
A. nervul glosofaringian
B. nervul vag
C. fibre vegetative cu origine în nucleii
732. Fasciculele ascendente ale măduvei spi-
salivari superior din bulb şi inferior din
nării se pot termina în:
punte
D. fibre vegetative parasimpatice
anexate nervilor cranieni VII şi IX.
A. nucleii gracilis şi cuneat din
bulbul rahidian
B. nucleii senzitivi din trunchiul cerebral
C. nucleii bazali 736. Care dintre afirmaţiile privind calea
D. nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral vestibulară le consideraţi adevărate?
E. talamus.
A. începe la nivelul receptorilor situaţi

733. Ce caracteristici prezintă o persoană de în urechea medie
grup sanguin O şi Rh negativ? B. are protoneuronul localizat în
ganglionul Scarpa
C. deutoneuronul trimite colaterale
spre arhicerebelul de aceeaşi parte
A. prezintă în plasmă antigene A şi B D. al III-lea neuron este localizat în
B. prezintă pe membrana hematiilor talamusul de partea opusă
antigenul Rh E. ganglionul Scarpa este în relaţie cu nu-
C. prezintă în plasmă anticopi a, p şi ' cleii nervilor III, IV, VI (fascicului vestibulo-
nuclear). .
737. Inervaţia aparatului digestiv este realizată B. forma inactivă a unei enzime gastrice-
de: tripsina
C. responsabil de activarea chimotripsinei
D. responsabil de activarea altor enzime
proteolitice
A. nervii VII, IX, X, E. activat sub acţiunea enterokinazei.
B. fibre din nervii splanhnici ce fac
sinapsă într-un ganglion previsceral
C. fibre parasimpatice ale nervului X
şi din centrii sacraţi S2-S4
D. nervul V
E. nervii XI.
A. gastrină - stimularea secreţiei de suc gastric

B. canale de K+ voltaj dependente - depo-
738. Tripsinogenul este: larizare
C. secreţia de K+ - transport activ - tub contort
proximal
reflexe de întindere - 2 neuroni - latenţă foarte
A. responsabil alături de chimotripsină scurt
de degradarea proteinelor
207 Biologie
B. ăeste precedat de un potenţial controlat cortical.

local, terminal de placă
C. determină cuplarea excitaţiei cu
contracţia
D. precede contracţia fibrei musculare
723. Care sunt efectele parathormonului
E. se produce în perioada de latenţă.
asupra rinichiului?
720. în intervalul de timp dintre zgomotul A. stimulează reabsorbţia tubulară de

diastolic şi următorul zgomot sistolic se produc calciu
următoarele evenimente: B. stimulează eliminările de fosfaţi
prin creşterea reabsorbţiei tubulare
C. mobilizează sărurile fosfocalcice
prin creşterea numărului şi stimularea
A. sistola atrială activităţii osteoclastelor
B. deschiderea valvelor D. creşte calcemia şi scade fosfatemia
atrioventriculare E. intensifică secreţia de fosfaţi.
C. deschiderea valvulelor semilunare
D. umplerea pasivă a ventriculelor
E. sistola ventriculară.
724. Axonii localizaţi la nivelul cordoanelor

medulare anterioare pot avea originea la
nivelul:
721. Nervii faciali:
A. nucleului roşu
A. sunt nervi micşti B. coliculilor cvadrigemeni
B. transmit sensibilitatea gustativă C. girusului postcentral
de la nivelul corpului limbii D. cornului medular posterior
C. asigură secreţia glandelor parotide E. neocortexului motor.
D. inervează musculatura mimicii
E. nucleii senzitivi de terminaţie se
află în punte, iar cei motori, de origine, în
bulbul rahidian.
725. Scheletul piciorului este format din:
722. Masticaţia: A. 7 tarsiene, 5 metatarsiene şi falange

B. 7 tarsiene, 7 metatarsiene şi falange
C. 7 carpiene, 5 metacarpiene şi falange
D. 8 tarsiene, 5 metacarpiene şi falange
A. contribuie la formarea chimului E. femur, rotula, scheletul gambei, 7
gastric tarsiene, 5 metatarsiene şi falange.
B. este reglată prin fibrele vegetative
ale nervilor cranieni V, VII, IX şi X
C. declanşează secreţia salivară
D. este reglată prin mecanisme
726. Substanţa albă a cerebelului este formată
nervoase şi umorale
din fibre cu originea la nivelul:
E. este un act reflex medular
208 Biologie
A. nucleilor vestibulari din bulbul rahidian accesor al oculomotorului

B. ganglionului spinal C. contracţia muşchilor radiari ai irisului
C. coamelor posterioare medulare D. adrenalina
D. unuia dintre nucleii senzitivi din E. contracţia muşchilor ciliari.
bulbul rahidian
E. nucleului roşu.
729. Nervii vagi:

valva bicuspidă la consideraţi valabile?
A. sunt nervi micşti: senzitivi şi motori
B. controlează activitatea muşchilor
netezi ai faringelui, laringelui
A. este plasată la nivelul orificiului C. nucleul motor de origine se află în
atrioventricular stâng punte
B. este plastă la nivelul orificiului D. nucleul senzitiv de terminaţie se află
atrioventricular drept în bulbul rahidian
C. este deschisă în timpul sistolei atriale E. fibrele cu origine în nucleul dorsal
D. este închisă în timpul sistolei ventriculare inervează inima şi rinichiul.
E. se deschide în timpul diastolei ventriculare.
730. Care dintre afirmaţiile privind vena

728. Micşorarea pupilei se realizează prin: portă le consideraţi adevărate?
A. fibre somatice din nervul oculomotor A. se formează din unirea venelor: splenică,
B. fibre parasimpatice din nucleul mezenterică superioară şi inferioar
ă750. Care dintre afirmaţiile legate de reflexul 753. Hormonii tiroidieni stimulează urmă-
salivar sunt adevărate? toarele procese metabolice:
A. este declanşat de stimularea A. creşterea organismului

receptorilor olfactivi şi vizuali din B. lipoliza
cavitatea bucală C. glicogenoliză
B. impulsurile de la receptorii D. catabolismul proteic
gustativi din partea anterioară a limbii E. forţa şi frecvenţa contracţiilor cardiace.
ajung la nucleul salivar inferior din bulb
C. glandele salivare submaxilare şi
sublinguale sunt inervate de nervul VII
(facial) 754. Alegeţi afirmaţiile corecte:
D. glandele parotide primesc
impulsuri prin nervul X (vag)
E. impulsurile de la receptorii de
tact, temperatură şi de durere din cavitatea A. 02Hb este un compus labil, prezent în
bucală sunt transmise prin nervul plasma sanguină
trigemen. B. surfactantul tapetează endoteliul alveolar
C. centrii respiratori primesc stimuli de la
chemoreceptorii din vasele de sânge
D. diafragmul şi muşchii intercostali sunt
751. Aria motorie din scoarţa cerebrală: muşchi striaţi
E. muşchii netezi ai bronhiolelor se rela-
vpnră nrin stimularea fibrelor simpatice.
A. aparţine de neocortexul motor

B. este în relaţie directă cu nucleii
motori ai nervilor cranieni
C. reprezintă aria de proiecţie a
revoluţia cardiacă sunt adevărate?
fasciculelor piramidale
D. este aria de origine a fasciculului
piramidal direct şi încrucişat
E. trimite eferenţe spre motoneuronii
A. valva bicuspidă şi tricuspidă se
medulari din coamele anterioare. deschid în timpul diastolei ventriculare
B. ventriculele sunt complet închise în
timpul sistolei ventriculare
C. în timpul sistolei atriale sângele
752. Aldosteronul: trece pasiv în ventricul
D. diastola ventriculară este cuprinsă
între zgomotul sistolic şi diastolic
E. valvele atrioventriculare sunt
A. reglează volumul sanguin închise şi valvulele semilunare sunt
B. stimulează reabsorbţia salivară de Na+ deschise în timpul sistolei ventriculare.
C. creşte reabsorbţia de Na+ din urină
D. creşte eliminarea de apă pe cale renală
E. creşte secreţia de K+ în urină.
756. Sinapsele interneuronale sunt localizate în: 758. Evacuarea bilei din vezicula biliară este
rezultatul:
A. ganglionii de pe traiectul nervilor

cranieni V, IX, X A. contracţiei fibrelor musculare
B. ganglionii intramurali şi previscerali striate din pereţii veziculei biliare
C. corpii geniculaţi B. relaxării sfincterului Oddi
D. ganglionii Scarpa şi Corti C. descărcărilor de colecistokinină din mu-
E. coarnele posterioare şi anterioare coasa gastrică
ale măduvei spinării. D. impulsurilor parasimpatice vagale
E. deschiderii canalului pancreatic principal.
757. Căile aferente ale durerii cutanate a feţei se

caracterizează prin următoarele: 759. Reglarea activităţii motorii a tubului
digestiv se realizează prin structuri nervoase
situate în:
A. au protoneuronul în ganglionul
nervului trigemen
B. au protoneuronul în ganglionul spinal A. bulb
C. au deutoneuronul în nucleii segmentele S2-S4ale măduvei spinării
senzitivi ai nervului trigemen din bulb, "Jo+orvmi nprvns enteri
punte şi mezencefal
D. au al treilea neuron în talamus
E. proiecţia corticală se realizează în
aria somestezică.
211 Biologie
740. cSinapsa neuroefectoare vegetativă se A. neuronii somatosenzitivi din

realizează de către fibre: coamele posterioare ale măduvei
B. ganglionul spinal
C. ariile motorii corticale
D. ganglionul Scarpa
A. ale nervilor vagi E. ganglionii de pe traiectul nervilor
B. ale nervilor splanhnici cranieni V şi VIL
C. ale nervilor pelvici
D. cu origine în lanţul ganglionar
paravertebral
E. cu originea în ganglioni
744. Sarcomerul este:
juxtaviscerali şi intramurali.
A. localizat în sarcoplasmă
741. Neuronii senzitivi ai arcului reflex ve- B. structura cuprinsă între două membrane Z
getativ pot fi localizaţi în: succesive
C. prezent în miofibrilele fibrei musculare
striate
D. o formaţiune alcătuită dintr-un disc clar şi
A. ganglionii previscerali două jumătăţi de disc întunecat
B. ganglionii cranieni ai nervilor III, E. format din miofilamente de actină şi
VII şi IX miozină.
C. ganglionii cranieni ai nervilor IX şi X
D. ganglionii spinali
E. ganglionii laterovertebrali.
745. Care din afirmaţiile cu privire la anticorpi

sunt corecte?
742. Protoneuronul căii sensibilităţii tactile

poate fi localizat în:
A. sunt celule cu rol în imunitatea
organismului
B. sunt imunoglobuline
A. ganglionul cerebral de pe traseul C. sunt sintetizaţi în limfocite
nervului V D. sunt proteine prezente în plasmă
B. ganglionii vegetativi simpatici E. au rol în imunitatea specifică umorală.
laterovertebrali
C. ganglionul spinal
D. coarnele posterioare ale măduvei
spinării
746. Fibra nervoasă preganglionară simpatică
E. nucleii cuneat şi gracilis din
se comportă astfel:
bulbul rahidian.
A. părăseşte măduva spinării prin

743. Aferenţele bulbului provin de la: rădăcina anterioară a nervilor spinali
B. face sinapsa cu organul efector
212 Biologie
C. poate face sinapsa şi în ganglionii A. ai neuronilor somatosenzitivi din

previscerali coarnele posterioare
D. eliberează ca mediator chimic B. din fasciculul vestibulospinal
noradrenalina şi adrenalina C. ai neuronilor intercalari din
E. intră în alcătuirea nervilor cranieni coarnele posterioare ale măduvei spinării
vegetativi. D. din fasciculul piramidal direct şi
încrucişat
E. ai neuronilor din aria motorie principală.
747. Stimulează reabsorbţia tubulară a unor

cationi:
749. Deutoneuronul căii vestibulare realizează
conexiuni cu:
A. parathormonul
B. vitamina D
C. aldosteronul A. arhicerebelul, prin pedunculul
D. mineralocorticoizii cerebel os inferior
E. calcitonina. B. neuronii talamici
C. neuronii somatomotori din coamele
anterioare
D. nucleii de origine ai nervilor III, IV, VI
dendritele neuronilor din ganglionul Scarpa
anterioare ale măduvei spinării fac sinapsă cu
axoni:
Tesle pentru admitere 2011 89
791. .Melatonina este un hormon: 795. Produsul de secreţie al glandelor endocrine

(hormonii) se eliberează:
A. produs de glanda pineală

B. produs de glanda pituitară A. în lumenul tubului digestiv
C. care prezintă variaţii în funcţie de lumină B. în sânge
D. secretat de epifiză, împreună cu vasotocina C. în lichidul interstiţial
E. cu efecte antigonadotrope. D. în circulaţia sistemica
E. în interiorul nefronului
792. Volumul sistolic (volumul-bătaie) se

defineşte ca: 796. Creşterea concentraţiei plasmatice,
apăruta secundar pierderii de apa din lichidul
extracelular determina:
A. volumul de sânge expulzat de ventriculi în

aortă
B. volumul de sânge expulzat de inima în A. stimularea secreţiei de ADH din
circulaţia mare nucleii hipotalamusului anterior
C. volumul de sânge expulzat de ventriculi B. inhibarea secreţiei de ADH;
într-un minut în aorta şi artera pulmonara C. eliberarea de ADH din adenohipofiza;
D. volumul de sânge expulzat de ventriculi în D. eliberare de ADH în circulaţie, din
aorta şi artera pulmonara în timpul sistolei neu- rohipofiză
E. volumul de sânge existent în inima la E. stimularea secreţiei de ADH din
începutul sistolei nucleii hipotalamusului posterior
793. Muşchii irisului prezintă următoarele 797. Nervii olfactivi:

caracteristici morfologice:
A. sunt formaţi din axonii celulelor mitrale

A. conţin fibre musculare netede de tip B. sunt formaţi din axonii
multiunitar protoneuronilor olfactivi
B. conţin fibre musculare cu dispoziţie C. realizează sinapse cu neuronii din
circulară girusul hipocampic
C. conţin fibre musculare cu dispoziţie radiară D. sunt formaţi din dendrite ale
D. activitatea lor este controlata de sistemul neuronilor olfactivi
nervos vegetativ E. realizează sinapse cu neuroni din talamus
E. sunt influenţaţi de: noradrenalina şi ace-
tilcolina
798. Delimitaţi pereţii melcului membranos:
794. Care dintre următoarele procese consi-

deraţi ca încheie hemostaza fiziologică:
A. inferior: membrana bazilară
B. superior: membrana tectoria
C. lateral: peretele melcului osos
A. vasoconstricţia D. superior: membrana vestibulara
B. aderarea şi agregarea plăcuţelor sanguine E. inferior: rampa timpanică
C. coagularea sângelui
D. transformarea fibrinogenului solubil în
fibrină insolubila
E. formarea monomerilor de fibrină 799. Pentru a ajunge în atriul drept chi-
lomicronii parcurg de la nivelul intestinului vasopresină şi oxitocină.
următoarele vase, cu excepţia:
214 781. Glandele paratiroide: Biologie

A. chiliferului central
B. venei porte
C. canalului toracic
D. trunchiului venos brahiocefalic A. sunt în număr de patru
E. venei cave superioare B. sunt localizate pe faţa
anterioară a lobilor tiroidieni
C. conţin celule parafoliculare ce
secretă parathormon
800. La nivelul hepatocitelor sosesc amino- D. . conţin celule
acizi prin: principale ce secretă cal- citonină
E. au rol în menţinerea
echilibrului fosfocalcic.
A. vena portă
B. venele hepatice
C. vena cavă inferioară 782. Următoarele mecanisme de acţiune
D. artera hepatică
E. vena cavă superioară
D. fibre parasimpatice
preganglionare spre ganglionii
aparţin parathormonuiui:
previscerali.
A. stimulează absorbţia intestinala a

780. Alegeţi afirmaţiile greşite: calciului
B. stimulează reabsorbţia renală de
calciu
C. stimulează eliminările urinare de
A. ingestia unor cantităţi crescute fosfaţi
de apă determină diabet insipid D. stimulează eliminările urinare de
B. cortizolul şi aldosteronul sunt calciu
hormoni proteici E. activarea osteoclastelor.
C. în structura unei glande
endocrine sunt prezente canale de
excreţie
D. aldosteronul creşte volemia
783. Alegeţi afirmaţiile greşite:
E. neurohipofiza secretă
A. prolactina stimulează secreţia 786. Parathormonul realizează următoarele
lactată acţiuni:
B. hormonii tiroidieni determină
hipoglicemie
C. neurohipofiza secretă ADH şi
oxitocină A. inhibă reabsorbţia tubulară a
2+
D. adrenalina creşte glicemia Ca -ului în nefronul distal
E. scăderea tiroxinei în sânge B. creşte absorbţia calciului la
inhibă secreţia de TSH. nivelul intestinului
C. activarea osteoclastelor
D. scade calciuria
E. inhibă reabsorbţia tubulară de fosfaţi.
784. Alegeţi informaţiile corecte:
787. Următorii hormoni au rol în reglarea

A. vasopresina inhibă reabsorbţia metabolismul glucidic:
apei la nivelul tubilor distali şi colectori
ai nefronului
B. aldosteronul stimulează
reabsorbţia de K+ şi secreţia de Na+ A. insulina
C. glucagonul stimulează B. glucagonul
gluconeogeneza şi glicogenoliză C. glucocorticoizii
D. tiroxina şi adrenalina D. gastrina
determină hiperglicemie E. adrenalina.
E. insulina stimQieaza'proteoliza
788. Efectul hipoglicemiant al insulinei se

785. Care dintre următoarele acţiuni nu realizează prin:
aparţin aldosteronului:
A. diminuarea pătrunderii
A. stimulează reabsorbţia tubulară a Na^-ului glucozei în celule
B. produce kaliurie şi acidurie B. glicoliza tisulară
C. stimulează reabsorbţia tubulară de apă C. glicogenogeneza hepatică şi musculară
D. nu este implicat în menţinere D. gluconeogeneza hepatică
presiunii osmotice E. glicogenoliză hepatică şi musculară.
E. creşte diureza.
789. Glucagonul are următoarele efecte me- 790. Secreţia de parathormon:
tabolice:
A. se află sub control

A. 216 forţa de contracţie a
creşte adenohipofizar Biologie
miocardului B. este stimulată de concentraţia

B. stimulează gluconeogeneza scăzută a calciului plasmatic
C. produce glicogenoliză C. se afiă sub controlul
D. activează anabolismul proteic hipotalamusului
E. stimulează secreţia de bilă. D. are loc în celulele principale
ale glandei paratiroide
depinde de valoarea calcemiei
n
.P
....
.
.
■
-
■ 44. Care dintre următoarele fascicule strabat
puntea lui Varolio?
A. spino-talamic anterior E. fasciculele spino-cerebeloase
B. spino-talamic laleral
C. spino-cerebelos ventral
D. spino-cerebelos dorsal
E. cuneat
49. Următoarele fascicule traversează trunchiul
cerebral în întregime, cu excepţia:
45. Fasciculul spino-cerebelos dorsal situat în

cordonul lateral drept este caracterizat prin: A. fasciculului cortico-spinal direct
B. fasciculului spino-cerebelos încrucişat
C. fasciculului spino-cerebelos direct
D. fasciculului olivo-spinal
A. originea în cornul posterior de aceeaşi parte
B. originea în cornul posterior de partea opusă
C. prezenţa în pedunculul cerebelos inferior
D. traversarea bulbului rahidian
50. Selectati fasciculele care strabat mezen-
E. prezenţa în pedunculul cerebelos superior
cefalul:
46. Care dintre urmatoarele fascicule nu trec prin A. spino-talamic anterior

pedunculul cerebelos inferior? B. spino-talamic lateral
C. spinocerebelos direct
D. spinocerebelos încrucişat
E. olivospinal
A. spino-cerebelos direct
B. spino-cerebelos încrucişat
C. vestibulo-spinal lateral
D. spino-tectal
51. Deutoneuronul căii sensibilităţii tactile
E. reticulo-spinal
grosiere pentru cap şi gât se află situat în:
47. Deutoneuronul caii sensibilităţii tactile A. cornul posterior medular

grosiere pentru trunchi şi membre se află situat B. nucleul gracil din bulb
în: C. nucleul trigeminal din trunchiul cerebral
D. nucleul cuneat din bulb
E. ganglionul spinal
A. cornul posterior medular

B. nucleul gracil din bulb
C. nucleul trigeminal din trunchiul cerebral
52. Calea sensibilităţii tactile protopatice pentru
D. nucleul cuneat din bulb
trunchi şi membre prezintă următoarele
E. ganglionul spinal
caracteristici:
48. Care dintre următoarele structuri aparţin A. receptorii sunt corpusculii Golgi
sistemului extrapiramidal? B. are protoneuronul la nivelul ganglionului
spinal
C. are protoneuronul la nivelul cornului
posterior medular
A. nucleii bazali D. se transmite pe calea fasciculului spino-
B. nucleul roşu talamic anterior
C. fasciculul olivo-spinal E. se transmite pe calea fasciculului spino-
D. nucleii cerebelului talamic lateral
53. La nivelul măduvei spinării se închid A. de micţiune
următoarele reflexe: B. de defecaţie
Trate pentru admitere 2011 C. sexuale 101
D. pupilodilatator
E. pupiloconstrictor
A. pupilodilatatoare
B. pupiloconstrictoare
C. cardioacceleratoare
D. vasoconstrictoare
55. Măduva spinării prezintă următoarele
E. sexuale
caracteristici:
54. Care dintre urmatoarele reflexe nu se închid A. este formată din cinci porţiuni şi este învelită
la nivelul măduvei spinării? de meninge
B. este situată posterior de corpul vertebral şi se
întinde pâna la nivelul vertebrei
l / >mU n ro o 0 _
221 Biologie
C. reprezintă sediul sintezei proteice

Q
A. nu necesită energie pentru a se desfăşura
D. pot fi ataşaţi de membrana externă nu- B. glucoza este o moleculă mică ce intră
cleară prin difuziune în celulă
E. au dimensiuni care variază între 150- C. ureea şi etanolul nu difuzează prin
250 nm membrană
D. membrana nu permite pasajul ionic liber
E. ionii difuzează prin membrană pentru că
au dimensiuni mici
. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la 16. Osmoza:
icleul celulei: A. necesită consum de energie
B. forţa care trebuie aplicată pentru a pre-
veni osmoza este presiunea osmotică
C. este proporţională cu numărul de parti-
A. este un organit comun cule dizolvate
B. este format din membrana nucleară, ca- rioplasmă D. asigură deplasarea ionilor şi moleculelor
şi centrioli împotriva gradientului de concentraţie
C. este implicat în transmiterea informaţiei E. este mişcarea permanentă a moleculelor
genetice aflate într-o soluţie
D. cromozomii se formează din cromatină
E. cromozomii nu conţin ARN
17. Marcaţi afirmaţiile corecte:
13. Următoarele afirmaţii referitoare la celule

sunt adevărate:
A. contractilitatea şi activitatea secretorie
reprezintă proprietăţi generale ale celulelor
B. difuziunea facilitată are loc împotriva
A. dimensiunile celulelor sunt variabile gradientului de concentraţie
B. celula este unitatea de bază morfofuncţi- C. activitatea de sinteză este comună tutu-
onală a materiei vii ror celulelor
C. membrana celulară se numeşte plasma- D. transportul transmembranar este comun
lemă tuturor celulelor
D. plasmalema este formată din fosfolipi- E. transportul activ asigură deplasarea îm-
potriva gradientului de concentraţie
de, proteine şi glucide
E. celula nervoasa este polinucleata.
14. Următoarele afirmaţii sunt false:
A. membrana celulară prezintă permeabili-
tate selectivă 18. Despre mecanismele care utilizează proteine
B. membrana celulară asigură schimb bidi- transportoare se poate afirma că:
recţional de substanţe
C. transportul pasiv nu necesită energie
D. difuziunea şi osmoza sunt mecanisme de
transport prin membrană ce nu necesită cărăuşi A. sunt responsabile de transportul molecu-
E. difuziunea şi osmoza sunt mecanisme de lelor cu greutate moleculară mare
transport prin membrană ce necesită cărăuşi B. glucoza nu necesită proteine transportoare
C. cotransportul are la bază pompa Na7K+
D. difuziunea facilitată nu necesită energie
pentru transport
E. difuziunea facilitată nu utilizează protei-
15. Referitor la difuziunea prin membrana celulară ne transportoare
se poate afirma:
222 Biologie
19. Potenţialul de membrană: E. se datorează distribuţiei egale a sarcinilor de o

parte şi de alta a membranei celulare
A. este rezultatul permeabilităţii selective a

membranei
20. Despre potenţialul de acţiune se poate afirma că:
B. are o valoare de -80 mV pentru neuron
C. potenţialul de repaus depinde de permeabilitatea
membranei pentru diferitele tipuri de ioni
D. activitatea pompei Na7K+ asigură un raport
A. se manifestă în celulele stimulate electric
de 3K+la 2Na+ este identic pentru toate tipurile de celul
67. eCare dintre următorii nervi cranieni senzitivi D. masticator

se pot observa la nivelul feţei anterioare a E. abducens
trunchiului cerebral?
71. Care dintre următorii nuclei senzitivi sunt

A. trigemen
situaţi în mezencefal?
B. facial
C. vestibulo-cohlear
D. glosofaringian
E. trohlear
A. nucleul oculomotorului
B. nucleul trohlearului
C. nucleul trigeminal
D. nucleul solitar
68. AI doilea neuron al căii gustative se află localizat E. nucleul acustic
în:
72. La nivelul bulbului rahidian sunt prezente

A. bulb - nucleul ambiguu
următoarele structuri anatomice:
B. bulb - nucleul solitar
C. punte - nucleul nervului facial
D. punte - nucleul nervului trigemen
E. punte - nucleul nervului abducens
A. fasciculul spino-cerebelos direct
B. nucleul solitar
C. fasciculele spino-talamic ventral si lateral
D. nucleul masticator
69. Care dintre următorii nuclei senzitivi sunt E. fasciculul cortico-spinal încrucişat
situaţi în bulbul rahidian:
73. La nivelul bulbului rahidian sunt prezente

A. solitar următoarele structuri, cu excepţia:
B. trigeminal
C. masticator
D. acustici
E. vestibulari A. fasciculului spino-cerebelos direct
B. nucleului motor al trigemenului
C. nucleului nervului facial
D. fasciculului olivo-spinal
70. Care dintre următorii nuclei senzitivi aparţin
punţii?
74. La nivelul punţii lui Varolio sunt prezente

A. trigeminal
B. acustici
C. vestibulari
A. nucleul nervului hipoglos 77. La nivelul mezencefalului sunt prezente

B. fasciculul cortico-spinal următoarele structuri anatomice:
C. nucleul motor al trigemenului
D. nucleul roşu
E. fasciculul reticulo-spinal
A. nucleul solitar
B. fasciculul spino-cerebelos încrucişat
C. fasciculul spino-cerebelos direct
D. nucleul senzitiv al nervului trigemen
75. La nivelul punţii lui Varolio sunt prezente
E. fasciculului olivo-spinal
următoarele structuri anatomice, cu excepţia:
A. fasciculului spino-cerebelos direct 78. Nervii cranieni cu componentă parasim- patică

B. fasciculului spino-cerebelos încrucişat anexată sunt:
C. nucleului senzitiv al nervului trigemen
D. nucleului nervului facial
A. oculomotor
B. trohlear
C. trigemen
D. facial
76. La nivelul mezencefalului sunt prezente
E. glosofaringian
următoarele structuri anatomice, cu excepţia:
A. nucleului solitar 79. Următorii nervi cranieni au componentă

B. fasciculului spino-cerebelos încrucişat parasimpatică anexată, cu excepţia:
C. fasciculului spino-cerebelos direct
D. nucleului senzitiv al nervului trigemen
A. hipoglosului
B. vagului
C. trigemenului
facialulu
225 Biologie
B. igracilis C. străbate trunchiul cerebral in intregime.

C. rubrospinal D. conduce sensibilitatea termică si dureroasă
D. Gowers E. face sinapsa cu substanţa albă a talamusului
32. Cordonul posterior al măduvei spinării conţine 36. Următoarele afirmaţii despre fasciculul spino-
următoarele fascicule, cu excepţia: cerebelos dorsal sunt false:
A. faciculului olivo-spinal A. are originea în cornul posterior al măduvei

B. faciculului piramidal direct spinării
C. faciculului piramidal încrucişat B. străbate cordonul homolateral
D. faciculului gracilis C. străbate cordonul heterolateral
E. faciculului spino-cerebelos direct D. ajunge în cerebel prin pedunculul cerebelos
mijlociu
E. realizează sinapsă cu nucleii cerebeloşi
33. Care dintre urmatoarele fascicule aparţin

cordonului lateral al măduvei spinării?
37. Următoarele afirmaţii despre fasciculul spino-
cerebelos dorsal sunt adevărate:
A. cuneat
B. gracil
C. spino-cerebelos direct A. are originea în ganglionul spinal
D. spino-cerebelos incrucisat B. străbate ascendent toate etajele trunchiului
E. spino-talamic ventral
cerebral
C. face parte din pedunculul cerebelos superior
D. realizează sinapsa cu cerebelul
E. conduce sensibilitatea proprioceptivă de
34. Tractul spino-talamic lateral prezintă următoarele control a mişcării
caracteristici:
38. Care dintre afirmaţiile referitoare Ia fasciculul

A. are originea în ganglionul spinal spino-cerebelos ventral sunt adevărate?
B. are originea în cornul posterior medular
C. este situat în cordonul homolateral
D. este situat în cordonul heterolateral
E. strabate trunchiul cerebral în intregime. A. are originea în substanţa
cenuşie a măduvei spinării ..
B. se încrucişează la nivelul măduvei spinării
C. se încrucişează în bulbul rahidian
35. Tractul spino-talamic ventral prezintă D. străbate pedunculul cerebelos inferior
următoarele caracteristici: E. conduce sensibilitatea termică şi dureroasă
A. are originea în ganglionul spinal

39. La nivelul cordonului medular lateral există:
B. are originea în cornul posterior medular
226 Biologie
A. fasciculul piramidal încrucişat A. fasciculul tectospinal

B. fasciculul cuneat B. fasciculul cuneat
C. fasciculul piramidal direct C. fasciculul spino-talamic lateral
D. fasciculul spino-talamic lateral D. fasciculul gracil
E. fasciculul rubrospinal E. spinocerebelos incrucisat
40. La nivelul cordonului medular anterior 42. Fasciculele descendente situate la nivelul
cordonului anterior medular sunt:
;ăsesc:
A. fasciculul vestibulospinal ventral
B. fasciculul gracil
C. fasciculul tectospinal
D. fasciculul olivospinal
A. fasciculul piramidal direct
B. fasciculul spino-talamic ventral E. fasciculul spino-talamic ventral
C. fasciculul spino-cerebelos dorsal
D. fasciculul piramidal încrucişat
E. fasciculul tecto-spinal
43. Fasciculele ascendente situate la nivelul
cordonului lateral medular sunt:
A. fasciculul gracil
asciculele ascendente situate la nivelul cordonului B. fasciculul spino-talamic lateral
anterior medular sunt: C. fasciculul rubrospinal
D. fasciculul piramidal direct
fasciculul piramidal incrucisa
10
Ţeste pentru admitere 2011
5
92. tCare dintre urmatoarele afirmaţii re- structuri anatomice:

feritoare la fasciculul cortico-spinal direct
A. nervul optic
sunt false? B. nervul oculomotor
C. ganglionul trigeminal
D. muşchiul oblic superior
E. muşchiul drept lateral
A. are originea în emisfera cerebrală, la
nivelul ariilor motorii
B. se încrucişează la nivelul punţii
C. se încrucişează la nivelul bulbului 96. Ramuri ale nervului facial se distribuie la
D. se încrucişează la nivelul măduvei spinării următoarele regiuni anatomice:
E. se termină prin sinapse la nivelul cordo-
nului medular anterior
A. zigomatică
B. parietală
93. Care dintre urmatoarele afirmaţii referitoare la C. temporală
fasciculul cortico-spinal încrucişat sunt false? D. frontală
E. mandibulara
97. Care dintre următorii nervi cranieni asigură
inervaţia senzitiva şi motorie limbii?
A. are originea în emisferul cerebral A. trigemen
B. se încrucişează la nivelul punţii C. hipoglos
C. se încrucişează la nivelul bulbului D. vag
D. se încrucişează la nivelul măduvei spinării
•nului medular anterior drept
98. Pe fata mediala a emisferei cerebrale se observa
94. Care dintre urmatoarele afirmaţii referitoare la

fasciculul cortico-spinal încrucişat sunt adevărate:
A. trigonul cerebral
B. corpul calos
C. pedunculul cerebelos mijlociu
A. are originea în emisferul cerebral D. scizura calcaripa
B. se încrucişează la nivelul punţii E. sântul central Rolando
C. .se încrucişează la nivelul bulbului
D. se încrucişează la nivelul măduvei spinării
nului medular anterior drept 99. Care dintre următorii nervi cranieni sunt mixşti
şi au anexata componentă para- simpatică?
95. La nivelul orbitei se află situate următoarele

10
Ţeste pentru admitere 2011
5
A. oculomotor B. corpul calos
B. facial C. mezencefalul
C. trigemen D. metatalamusul
D. glosofaringian E. fomixul
E. vag
102. Pe faţa medială a emisferelor cerebrale se

100. Selectaţi răspunsurile corecte: observa:
A. nervul oculomotor are originea reală în A. şanţul perieto-occipital

mezencefal B. scizura ealcarină
B. nervul facial are anexată componentă C. fisura Sylvius
parasimpatică D. şanţul Rolando
C. nucleul salivator superior este situat în bulb E. şanţul corpului calos
D. nervul trigemen inervează muşchii feţei
E. nervul trohlear se termină la nivelul orbitei
103. In orbita se afla ramuri ale următorilor nervi

cranieni:
101. La nivelul feţei mediale a emisferei cerebrale
pot fi evidenţiate:
A. oculomotor
B. trohlear
A. bulbul rahidian
trigeme
229 Biologie
B. nrepezintă locul de origine pentru fasci- 59. Selectati fasciculele cu traiect descendent prin
culele spino-talamice trunchiul cerebral:
C. conţine primul neuron al caii sensibilită-
ţii tactile epicritice pentru cap şi gât
D. conţine fascicule fundamentale anterior,
lateral si posterior A. spinocerebelos incrucisat
B. olivospinal
C. piramidal direct
D. tectospinal
56. Calea sensibilităţii proprioceptive kinestezice E. cuneat
prezintă următoarele caracteristici:
60. Fasciculul spino-talamic anterior este situat

A. are receptori situati in pereţii vasculari în:
B. primul neuron se află in ganglionul spi-
nal
C. primul neuron se află la nivelul cornului
posterior medular A. cordonul medular anterior opus originii sale
D. are al 2-lea neuron în bulb B. cornul medular anterior al măduvei spinării
E. are al 3-lea neuron în talamus C. cordonul medular anterior de aceeaşi cu originea
sa
D. cordonul medular lateral de aceeaşi parte
cu originea sa
E. mezencefal
57. Care dintre afirmaţiile referitoare la fasciculul
spino-talamic ventral sunt false:
61. La nivelul cordonului medular lateral se află

A. este situat in cordonul anterior homola- fasciculele:
teral
B. este situat in cordonul anterior hetero-
lateral
C. aparţine caii sensibilităţii termice A. spino-talamic anterior
D. se termina in talamusul de aceeaşi parte B. cuneat
E. aparţine caii sensibilităţii dureroase C. spino-cerebelos încrucişat
D. spino-talamic lateral
E. nigro-spinal
58. Selectati afirmaţiile adevarate referitoare la

fasciculul spino-talamic lateral:
62. La nivelul cordonului medular anterior se află
situate fasciculele:
A. conduce sensibilitatea termică şi dure-

roasă
B. este situat in cordonul anterior A. piramidal direct
C. aparţine căii sensibilităţii kinestezice B. piramidal încrucişat
D. se termină în talamusul de partea opusă C. spino-talamic ventral
originii sale D. spino-talamic lateral
E. aparţine caii sensibilităţii tactile epicritice E. spino-cerebelos dorsal
230 Biologie
63. La nivelul cordonului medular lateral se află 65. Care dintre urmatoarele structuri nu aparţin
situate fasciculele: trunchiului cerebral?
A. rubrospinal A. nucleul motor al nervului facial

B. spino-talamic anterior B. ganglionul geniculat
C. spino-cerebelos ventral C. fasciculul olivo-spinal
D. spino-talamic lateral D. nucleul senzitiv al nervului trigemen
E. spino-cerebelos dorsal E. ganglionul trigeminal
64. Următoarele structuri există la nivelul 66. Care dintre următorii nervi cranieni motori au
trunchiului cerebral: originea aparenta la nivelul feţei anterioare a
trunchiului cerebral?
A. nucleul accesor al nervului oculomotor

B. fasciculul piramidal direct A. oculomotor
C. nucleii bazali B. trochlear
D. nucleul roşu C. trigemen
E. pedunculul cerebelos mijlociu D. abducens
va
137.Teste
gSensibilitatea termică şi dureroasă de la
pentru admitere 2011 141. Care dintre următorii nervi cranieni sunt 231
nivelul capului şi gâtului prezintă: implicaţi în procesul de fonaţie?
A. primul neuron situat în cornul posterior
medular
B. deutoneuronul localizat la nivelul trun-
chiului cerebral A. trigemen
C. este condusa prin fasciculul spino-tala- B. facial
mic anterior C. glosofaringian
D. este transmisă prin fasciculul spino-talâ- D. vag
mic lateral E. hipoglos
E. se proiectează la nivelul lobului parietal

138. Motricitatea voluntară de la nivelul muşchilor ventriculul IV:
capului este controlată prin intermediul următorilor
nervi cranieni:
A. este situat între trunchiul cerebral şi cerebel

B. comunică cu ventriculul lateral prin ori-
A. oculomotor C. comunica cu ventriculul III prin apeduc-
B. trohlear tul mezencefalic
C. trigemen D. este situat inferior de corpul calos şi
D. facial fomixul cerebral
E. glosofaringian E. conţine lichid cefalo-rahidian
143. Care dintre următoarele structuri anatomice sunt
localizate în canalul vertebral?
139. Motricitatea voluntară a muşchilor situati la B. meningele spinal
nivelul gâtului este controlată prin intermediu] C. măduva spinării
următorilor nervi cranieni: D. ramurile nervului spinal
E. una din rădăcinile nervului accesor
144. La nivelul căreia din regiunile medulare sunt
vizibile coarnele laterale?
A. trigemen A. cervicală superioară
B. facial B. cervicală inferioară
C. glosofaringian C. toracală
D. accesor . D. lombară superioară
E. hipoglos E. lombară inferioară
145. La nivelul căreia din regiunile medulare nu sunt
A. cervicală superioară
140. Care dintre următorii nervi cranieni sunt B. cervicală inferioară
implicaţi în fenomenul de masticaţie şi deglutiţie? C. toracală
D. lombară superioară
E. lombară inferioară
A. trigemen
inervaţia senzitivă a feţei?
B. facial
A. trigemen
C. glosofaringian
B. glosofaringian
D. accesor
C. vag
E. hipoglos
D. facialpentru admitere 2011
Teste E. este situat inferior de corpul calos 232
E. hipoglos 148. Selectaţi răspunsurile false referitoare la calea
147. Selectaţi răspunsurile false referitoare la talamus: vizuală:
A. aparţine diencefalului A. are trei neuroni
B. este situat superior de ventriculul IV B. are primii doi neuroni la nivelul retinei
C. este releu pentru calea vizuală C. are ca staţie de releu trunchiul cerebral
D. este releu pentru calea gustativă al treilea neuron este localizat în talamu
233 Biologie
80. sLa nivelul bulbului rahidian se găseşte 84. La nivelul punţii se află originea reală a nervilor:
originea:
A. abducens
A. aparentă a nervului trigemen B. facial
B. reală a nervului trigemen C. accesor
C. aparentă a nervului glosofaringian D. hipoglos
D. reală a nervului facial E. vag
E. aparentă a nervului accesor
85. La nivelul mezencefalului este situata originea

81. La nivelul bulbului rahidian se găseşte originea reală a nervilor:
aparentă a nervilor:
A. oculomotor
A. abducens B. trohlear
B. facial C. trigemen
C. accesor D. abducens
D. hipoglos E. facial
E. vag
86. La nivelul mezencefalului este prezenta originea

82. La nivelul bulbului rahidian se găseşte originea aparentă a nervilor:
reală a nervilor:
A. oculomotor
A. abducens B. trohlear
B. facial C. trigemen
C. accesor D. abducens
D. hipoglos E. facial
E. vag 87. La nivelul punţii se afla situata:
A. originea aparentă a nervului trigemen
B. originea reală a nervului facial
C. originea aparentă a nervului facial
83. La nivelul punţii se află originea aparentă a D. originea reală a nervului abducens
nervilor: E. originea aparentă a nervului abducens
88. La nivelul mezencefalului se afla situata:
A. originea aparentă a nervului oculomotor
B. originea reală a nervului oculomotor
A. abducens C. originea reală a nervului trigemen
B. facial D. originea reală a nervului trohlear
C. accesor E. originea aparentă a nervului trohlear
D. trigemen 89. Care dintre următoarele afirmaţii despre calea
E. vag
234 Biologie
gustativă sunt adevarate? C. conţine primul neuron al căii sensibilităţii

A. are protoneuronul în ganglionul geniculat exteroceptive pentru cap şi gât
B. are deutoneuronul la nivelul salivar superior din D. conţine deutoneuronul căii sensibilităţii
punte exteroceptive pentru cap şi gât
C. are deutoneuronul la nivelul nucleului solitar din E. conţine fibre nevoase care asigură inervaţia
bulb senzitiva a feţei
D. conţine fascicule care se încrucişează la nivelul 91. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la
trunchiului cerebral fasciculul cortico-spinal direct sunt adevărate?
E. al treilea neuron este situat în talamus. A. are originea în emisfera cerebrală
90. Care dintre următoarele afirmaţii despre B. se încrucişează la nivelul punţii
ganglionul trigeminal sunt adevărate? C. se încrucişează la nivelul bulbului
A. este situat la nivelul bazei craniului D. se încrucişează la nivelul măduvei spinării
B. reprezintă originea reală a fibrelor senzitive ale se termină prin sinapse la nivelul cordonului
nervului trigemen medular.anterior heterolateral
137.Teste
.Sensibilitatea termică şi dureroasă de la
pentru admitere 2011 141. Care dintre următorii nervi cranieni sunt 235
nivelul capului şi gâtului prezintă: implicaţi în procesul de fonaţie?
A. primul neuron situat în cornul posterior
medular
B. deutoneuronul localizat la nivelul trun-
chiului cerebral A. trigemen
C. este condusa prin fasciculul spino-tala- B. facial
mic anterior C. glosofaringian
D. este transmisă prin fasciculul spino-talâ- D. vag
mic lateral E. hipoglos

138. Motricitatea voluntară de la nivelul muşchilor ventriculul IV:
capului este controlată prin intermediul următorilor
nervi cranieni:
A. este situat între trunchiul cerebral şi cerebel

B. comunică cu ventriculul lateral prin ori-
A. oculomotor C. comunica cu ventriculul III prin apeduc-
B. trohlear tul mezencefalic
C. trigemen D. este situat inferior de corpul calos şi
D. facial fomixul cerebral
E. glosofaringian E. conţine lichid cefalo-rahidian
143. Care dintre următoarele structuri anatomice sunt
localizate în canalul vertebral?
139. Motricitatea voluntară a muşchilor situati la B. meningele spinal
nivelul gâtului este controlată prin intermediu] C. măduva spinării
următorilor nervi cranieni: D. ramurile nervului spinal
E. una din rădăcinile nervului accesor
144. La nivelul căreia din regiunile medulare sunt
A. trigemen A. cervicală superioară
B. facial B. cervicală inferioară
C. glosofaringian C. toracală
D. accesor . D. lombară superioară
E. hipoglos D. lombară inferioară
145. La nivelul căreia din regiunile medulare nu sunt
A. cervicală superioară
140. Care dintre următorii nervi cranieni sunt B. cervicală inferioară
implicaţi în fenomenul de masticaţie şi deglutiţie? C. toracală
D. lombară superioară
E. lombară inferioară
A. trigemen
inervaţia senzitivă a feţei?
B. facial
A. trigemen
C. glosofaringian
B. glosofaringian
D. accesor
C. vag
E. hipoglos
D. facialpentru admitere 2011
Teste E. este situat inferior de corpul calos 236
E. hipoglos 148. Selectaţi răspunsurile false referitoare la calea
147. Selectaţi răspunsurile false referitoare la talamus: vizuală:
A. aparţine diencefalului A. are trei neuroni
B. este situat superior de ventriculul IV B. are primii doi neuroni la nivelul retinei
C. este releu pentru calea vizuală C. are ca staţie de releu trunchiul cerebral
D. este releu pentru calea gustativă al treilea neuron este localizat în talamu
23
7
Biologie
s128. Care dintre afirmaţiile referitoare la nervul cap şi gât are următoarele caracteristici:
vag sunt adevărate?
A. este nerv mixt, cu originea aparentă în
punte
B. componenta senzitivă are originea reală A. are trei neuroni, primul este localizat în
în punte ganglionul trigeminal
C. inervează muşchii laringelui B. deutoneuronul este situat în trunchiul cerebral
D. are cel mai lung traiect dintre toţi nervii
C. este condusa prin fasciculul spino-talamic lateral
cranieni
E. are anexată componentă parasimpatică D. al treilea neuron este în talamus
129. Care dintre afirmaţiile referitoare la nervul
accesor sunt adevărate?
A. este nerv motor cu originea aparenta la
nivelul punţii
B. are originea reală în punte, pentru com- 134. Calea sensibilităţii epicritice pentru cap si gât
ponenta senzitivă are următoarele caracteristici:
C. inervează muşchii mimicii
E. nu are anexată componentă parasimpa-
A. are trei neuroni, primul este localizat în
tică
ganglionul spinal
130. Care dintre afirmaţiile referitoare la nervul
B. deutoneuronul este situat in trunchiului cerebral
hipoglos sunt adevărate?
C. este condusa prin fascicululele cuneat şi gracil
A. este nerv mixt, cu originea aparentă în D. al treilea neuron este în talamus
punte E. se proiectează la nivelul lobului parietal
B. are originea reală în punte
C. inervează muşchii limbii
E. are anexată componenta parasimpatică
135. Calea sensibilităţii epicritice pentru trunchi şi
membre are următoarele caracteristici:
A. nerv III - motor - componentă parasim-
patică anexată
B. nerv IV - motor - muşchiul oblic infe-
rior - fară componentă parasimpatică anexată A. are trei neuroni, primul este localizat în
C. nerv V - mixt - muşchii masticatori - ganglionul spinal
componentă parasimpatică anexata B. deutoneuronul este localizat în nucleul cuneat si
D. nerv VI - motor - muşchiul drept medial gracil din bulb
- fară componentă parasimpatică anexată C. este condusa prin fasciculul spino-talamic lateral
E. nerv XI - motor - muşchii stemo-cleido- D. al treilea neuron este în talamus
mastoidian şi trapez - fară componentă E. se proiectează la nivelul lobului parietal
parasimpatică anexată
132. Calea sensibilităţii protopatice pentru trunchi şi
membre are următoarele caracteristici:
A...are trei newtoni, pnimil este localizat m 136. Sensibilitatea termică si dureroasă de la nivelul
......gangfionîOpiSâr trunchiului şi membrelor prezintă următoarele
B. deutoneuronul aparţine bulbului caracteristici:
C. este condusa prin fasciculul spino-talamic lateral
D. al treilea neuron este în talamus
A. primul neuron este situat în cornul posterior
medular
B. deutoneuronul este localizat în nucleul cuneat
133. Calea sensibilităţii tactile protopatice pentru din bulb
23
8
Biologie
C. este condusa prin fasciculul spino-talamic lateral D. a\ treilea neuron este în talamus
E se proiectează \a nivelul lobului parieta
C. Teste
lganglionul spinal2011
pentru admitere 239
163. Urmatoarele afirmaţii despre nervul spinal
D. nucleii reticulari sunt adevarate:
E. nucleii vestibulari.
A. sunt 31 de perechi
160. Fibrele care intră în constituţia nervului spinal B. au doua rădăcini, cea anterioara conţine axonii
pot avea originea în: neuronilor somatomotori
C. au doua rădăcini, cea anterioara conţine axonii
neuronilor somatosenzitivi
D. au trunchiul situat in canalul vertebral
A. coamele posterioare medulare E. au ramurile situate in canalul vertebral
B. ganglionul spinal - neuron somatosen-
zitiv
C. ganglionul spinal - neuron viscerosenzitiv
D. coamele laterale - neuron viscerosenzitiv 164. Fibrele somatomotorii ale nervului facial:
E. coamele anterioare - neuroni a şi y.
A. au originea în ganglionul geniculat

161. Calea sensibilităţii proprioceptive de control a B. inervează muşchii mimicii
mişcării are urmatoarele carcte- ristici: C. inervează gustativ corpul limbic
D. inerveaza glandele lacrimale
T7 7r, A r t r t i n o o î-n miplpnl mr\+r>r rJir-v
VmTh
165. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?
A. începe la proprioceptorul reprezentat de
A. fibrele motorii ale nervilor IX inervează
fusurile neuro-musculare
musculatura faringelui şi a laringelui
B. începe la nivelul protoneuronului
B. cerebelul ocupă fosa posterioară a cra-
C. se termină în talamus .
niului, fiind separat de emisferele cerebrale prin
D. în constituţia ei intră fasciculele spino-
cortul creierului
bulbare
C. pendunculii cerebeloşi mijlocii sunt for-
E. se proiecteaza la nivelul girusului post-
maţi din fibre aferente şi eferenţe
central al lobului parietal. D. scoarţa cerebeloasă înconjoară substanţa
albă şi formează nuclei cerebeloşi
E. extirparea cerebelului produce: astenie,
astazie, atonie.
162. Fasciculele gracil şi cuneat prezintă 166. Diencefalul este format din:
următoarele caracteristici: A. talamus, aşezat sub corpul calos
B. hipotalamus, care reglează principalele
funcţii ale organismului
C. pedunculii cerebrali
A. încep la nivelul deutoneuronului din D. metatalamus, format din corpul genicu-
coamele posterioare medulare lat medial şi cel, lateral
B. se termină la talamus E. coliculii cvadrigemeni.
C. fac parte din calea sensibilităţii tactile
167. La nivelul fetei bazale a emisferei cerebrale exista:
protopatice
A. originea şanţului lateral
D. îşi au originea în ganglionul spinal
B. lobul orbital cu şanţurile olfactive şi
E. sunt prezente în tot trunchiul cerebral.
orbitare
C. sântul corpului calos
D. girusurile orbitare, medial de lobul ol-
factiv
Biologie
E. şanţul central. A. neuroni stelaţi - bipolari - retină

168. Aparţin mezencefalului: B. neuroni sferici - pseudounipolari-gangli-
A. nucleul nervului trohlear on spinal
B. nucleul nervului abducens C. neuroni stelaţi - multipolari - coame
C. nucleul nervului oculomotor posterioare medulare
D. fasciculul spinocerebelos direct D. neuroni piriformi - multipolari - scoarţă
E. originea aparentă a nervului IV, pe faţa cerebeloasă
posterioară, sub lamina cvadrigeminală. E. neuroni priamidali - multipolari - zonă
motorie scoarţă cerebrală.
169. Paleocortexul:
A. are conexiuni cu analizatorul olfactiv,
hipotalamus, epitalamus, talamus
B. prezintă în componenţa sa calea olfactivă si
hipocampul 152. Următoarele afirmaţii sunt corecte:
C. este sediul proceselor psihice, afectiv-
emotionale
D. este situat pe faţa laterală a emisferelor cerebrale
E. este alcătuit din două straturi celulare. A. neuronii intercalari realizeaza asociaţii
între neuronii senzitivi
B. pericarionul prezintă în neuroplasmă
centrozomul
C. nucleul pericarionului poate fi unic
149. Selectaţi răspunsurile adevarate referitoare la
D. în structura dendritelor se află neurofi-
calea auditiva:
brile şi corpi tigroizi
E. butonul terminal conţine neurofibrile şi
mitocondrii.
A. are primul neuron la nivelul ganglionului
cohlear din urechea medie
B. deutoneuronul este situat în nucleii
acustici din trunchiul cerebral 153. Teaca de mielină prezintă următoarele
C. are ca staţie de releu metatalamusul caracteristici:
D. are ca staţie de releu bulbul rahidian
E. se proiectează la nivelul lobului frontal
A. poate fi produsă de celule Schwann

B. prezintă noduri Ranvier
C. poate fi secretată şi de oligodendrocite
150. Excitarea centrilor parasimpatici din D. rolul ei este de izolator, trofic, fagocitar
trunchiul cerebral determină: E. se dispune în jurul tecii Schwann.
A. mioză
154. Următoarele afirmaţii sunt adevărate:
B. hiperlăcrimare C midriază
D. hipersalivaţie
E. hipolăcrimare
A. nevrogliile sunt celule care se divid

intens
B. la nivelul axonilor amielinici potentialul
de acţiune este condus intr-o singura direcţie
C. nevrogliile conţin neurofibrile si corpi
Nissl
D. teaca de mielina se dispune in jurul tecii
Schwann
Teste pentru admitere 2011 E. hipocampul 241
E. viteza de conducere a influxului nervos
prin fibrele mielinice este de 10 m/s.
155. Pot fi întâlnite sinapse electrice în:
A. miocard 182. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la
B. muşchiul striat trunchiul cerebral:
C. muşchiul neted
D. sistem nervos vegetativ periferic
E. anumite regiuni din encefal
156. Selectati afirmaţiile corecte: A. este situat înapoia cerebelului
A. în jurul conului terminal medular se află B. este străbătut de fasciculele spino-talamice
nervi toraco-lombari anterior si lateral
B. coarnele laterale-sunt prezente în regi- C. este alcătuit din trei etaje: bulb, punte şi
unile: cervicală inferioară, toracală şi lombară pedunculii cerebeloşi
superioară D. conţine nuclei de origine sau terminaţie a
C. in coamele laterale şi anterioare este fibrelor din cele 12 perechi de nervi cranieni
prezentă substanţă reticulată E. conţine neuroni de origine a fibrelor din
D. coamele laterale conţin neuroni vegetativi structura nervilor III, IV şi VI.
simpatici postganglionari
E. fasciculele de asociaţie sunt: fasciculul
fundamental lateral, anterior şi posterior.
157. în cordonul anterior medular sunt localizate
183. Pe faţa anterioară (ventrală) a trunchiului
următoarele fascicule:
cerebral se afla:
A. rubro-spinal
B. spino-tectal
C. piramidal direct
D. tecto-spinal A. piramidele şi olivele bulbare
E. piramidal încrucişat.
B. originea aparentă a nervului V- la nivelul
158. La nivelul cordonului medular lateral exista bulbului
fascicule cu originea in: C. originea aparentă a nervului XH-în şanţul bulbo-
A. coliculii cvadrigemeni pontin
B. aria motorie, premotorie şi aria motorie D. originea aparentă a nervului IV-la nivelul
secundară a scoarţei cerebrale de partea opusă mezencefalului
C. coarnele posterioare medulare E. originea aparentă a nervului VI- în şanţul bulbo-
D. nucleul roşu pontin, deasupra olivelor bulbare.
E. ganglionul spinal.
159. La nivelul cordonului medular anterior exista
fascicule cu originea in:
A. nucleul roşu
184. Nervul oculomotor:
B. coamele posterioare medulare
A. conţine fibre cu origine reală în mezencefal

181. Pe fata mediala a emisferelor cerebrale exista B. conţine fibre cu origine reala în punte
urmatoarele structuri anatomice: C. conduce impulsuri motorii parasimpatice la
muşchii circulari din iris
D. conţine fibre parasimpatice cu origine în nucleul
accesor al oculomotorului din punte
A. copul calos E. inerveaza muşchiul oblic superior.
B. sântul central
C. talamusul
D. sântul lateral
Biologie
185. Nervul trigemen: B. este invelita de o membrana interna nu-

mita dura mater
C. este învelită de o membrană conjuncti-
vo-vasculară cu rol nutritiv
A. are originea aparentă pe faţa anterioară a punţii D. prezintă in structura sa substanta cenuşie
B. conţine fibre motorii cu origine în ganglionul si alba
trigemenului E. este formată din substanţă cenuşie, dis-
C. este un nerv mixt pusă sub formă de cordoane.
D. prin fibrele senzitive realizează sinapsă 188. Substanţa albă a măduvei spinal ii
cu nucleul senzitiv al trigemenului A. conţine, în cordonul anterior, fasciculul
E. prin fibrele motorii inervează muşchii spino-talamic anterior cu origine în cornul
mimicii. anterior medular
B. conţine fascicule de asociaţie, situate
periferic
C. conţine fascicule ascendente, ce se ter-
186. Nervul facial: mină la talamusul de aceeaşi parte cu originea lor
D. conţine fascicule cu origine în neocortex
E. este traversată de rădăcinile nervilor
spinali.
A. are originea reală în bulbul rahidian
B. conţine fibre parasimpatice cu origine în
nucleii lacrimal şi salivator din bulb
C. originea reală a fibrelor senzitive este în 189. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare
ganglionul geniculat
D. prin fibrele senzitive realizează sinapsă
în nucleul solitar din bulb
E. conţine fibre parasimpatice ce fac sinap- la nervii spinali:
să în ganglionul geniculat.
A. sunt în număr de 31 de perechi

187. Măduva spinării: B. prezintă pe rădăcina posterioară ganglionul
latero-vertebral
C. au în structura rădăcinii anterioare, axoni ai
neuronilor din coamele medulare anterioare şi
A. ocupă canalul rahidian pâna la nivelul laterale
sacrului D. sunt micşti la nivelul trunchiului nervului
din regiunea toracală conţin fibre vege
243 Biologie
170. -Despre neocortex se pot afirma următoarele: 174. Selectati acţiunile sistemului nervos
parasimpatic:
A. reprezintă sediul proceselor psihice su-

perioare A. determina secreţie salivară vâscoasă
B. este alcătuit din sase straturi celulare B. bronhoconstricţie
C. controleaza intreaga activitate motorie C. relaxarea sfincterelor digestive
somatica D. inhibarea secreţiei exocrine pancreatice
D. este alcătuit din cinci straturi celulare E. contractă detrusorul vezical.
E. are funcţie senzitiva, asociativa si motorie
175. Selectati afirmaţiile corecte referitoare la

171. Efectele stimulării SNV simpatic sunt: cerebel:
A. scaderea secreţiei glandelor salivare A. este situat înapoia bulbului şi a punţii

B. mioza B. este situat inferior de glanda pineală
C. scaderea secreţiei exocrine a pancreasului C. este separat de lobii occipitali prin cor-
D. creste secreţia glandelor mucoase pul- tul cerebelului
monare D. are forma unui fluture
E. creste frecventa cardiaca E. delimiteaza cu mezencefalul cavitatea
ventriculului IV
172. Stimularea SNV parasimpatic determina:

176. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la
emisferele cerebrale:
A. creşterea secreţiei glandelor gastrice

B. midraza
C. relaxarea sfincterului vezical intern A. prezintă trei feţe: anterioară, posterioară
D. reducerea debitului urinar şi inferioară (bazală)
E. creşterea forţei de contractie a cordului B. conţin ventriculii III şi IV
C. prezintă pe faţa bazala porţiunea iniţiala a
fisurii laterale Sylvius
D. prezintă pe faţa bazală şanţurile orbitare .
173. Selectati acţiunile sistemului nervos simpatic: şi olfactive
E. în şanţurile olfactive sunt cuprinşi bulbii
olfactivi.
A. glicogenoliză
B. midriază
C. relaxarea muşchiului ciliar, pentru vede- 177. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la şanţul
rea de aproape central Rolando:
D. bronhodilatare
E. contracţia sfincterului vezical extern.
244 Biologie
A. este prezent pe faţa medială a emisferelor A. fac parte din constituţia mezencefalului
cerebrale B. reprezintă substanţă cenuşie în emisferele
B. este prezent pe faţa laterală a emisferelor cerebrale
cerebrale C. fac parte din sistemul extrapiramidal
C. separă lobul frontal de parietal D. sunt localizaţi în partea posterioară a
D. separă lobul parietal de lobul temporal talamusului
E. separă girusul precentral de şanţul lateral. E. sunt centrii cu funcţie senzitivă.
178. Neuronii hipotalamici pot avea rol: 180. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare la
paleocortex:
A. în reglarea activităţii motorii somatice

B. secretor endocrin A. controlează activitatea motorie somatică
C. în reglarea temperaturii corpului voluntară
D. in reglarea ritmului somn-veghe B. este sediul proceselor psihice afectiv-
E. în metabolismul intermediar. emotionale
C. are conexiuni cu analizatorul olfactiv
D. are conexiuni cu analizatorul acustic
realizează conexiuni numeroase cu neocortexul
179. Alegeţi răspunsurile corecte referitoare 1a corpii
striaţi:
199. .Tunica externă a globului ocular este compusă D. cristalinul

din: E. corpul vitros
A. comee
203. Alegeţi răspunsurile corecte:
B. muşchi extrinseci
C. coroidă
D. sclerotică
E. corp ciliar
A. umoarea apoasă este secretată de procesele
ciliare
B. corpul vitros este opac şi are consistenţă
gelatinoasă
200. Camera anterioară a globului ocular este C. retina este alcătuită din 9 straturi de celule
delimitată de: D. pata oarbă prezintă celule fotoreceptoare
E. foveea centrală conţine exclusiv celule cu conuri
A. faţa posterioară a irisului

B. faţa anterioară a irisului
204. Hipermetropia este caracterizată de:
C. corpul ciliar
D. retină
E. faţa internă a corneei
A. vedere neclară datorată focalizării fasciculelor de

raze înapoia retinei
B. vedere neclară datorată focalizării fasciculelor de
201. Camera posterioară a globului ocular este raze în faţa retinei
situată între: C. vedere clară cu focalizării fasciculelor
de raze în faţa retinei
D. ax optic mai scurt decât cel normal
E. ax optic mai mare decât cel normal
A. faţa internă a corneei şi faţa anterioară a irisului
B. faţa posterioară a cristalinului şi retina vizuală
C. fata anterioară a cristalinului şi faţa posterioară a
irisului 205. Selectati afirmaţiile corecte:
D. faţa internă a corneei şi faţa posterioară a irisului
E. sclerotică şi coroidă
A. în miopie vederea este neclară, datorită

focalizării imaginilor în spatele retinei
B. ochiul miop are un ax optic mai mare
202. Mediile transparente şi refringente ale globului
decât cel normal
ocular sunt reprezentate de:
C. ochiul miop are un ax optic mai scurt
decât cel normal
D. astigmatismul este datorat existenţei mai
A. comee multor raze de curbură ale suprafeţei corneei
B. corpul ciliar E. astigmatismul se corectează cu lentile
C. umoarea apoasă cilindrice
206. Selectati
Teste pentru afirmaţiile
admitere 2011 corecte referitoare la C. este transparent 246
analizatorul vizual: D. are consistenta gelatinoasa
E. intervine in procesul de acomodare
A. organul activ al acomodarii este cristalinul

B. punctul proxim este punctul cel mai'
208. AI treilea neuron al căii optice este localizat în:
apropiat de ochi la care vedem clar, fara efort de
acomodare
C. reflexul pupilar fotomotor are centrii
nervoşi in punte A. retina vizuală
D. la tineri punctul proxim se afla la 25 de B. coliculii cvadrigemeni superiori
centimetri C. coliculii cvadrigemeni inferiori
E. la ochiul emetrop retina se afla la 17 D. metatalamus
mm in spatele centrului optic E. mezencefal
207. Selectati răspunsurile false referitoare la corpul 209. Aria vizuală primară este localizată:
vitros:
A. pe faţa medială a lobului parietal

A. este situat posterior de cristalin
B. pe faţa medială a lobului occipital, în
B. ocupa camera posterioara a globului jurul scizurii calcarine
ocular r1 np fata inferioara a lobului fronta
247 Biologie
190. lSelectati răspunsurile corecte referitoare la A. prin componenta simpatică determină

calea sensibilităţii termice si dureroase: midriază
B. prin stimularea simpaticului determină
glicogenoliză
C. conţine fibre postganglionare ce pot elibera
A. are protoneuronul situat în ganglionul monoxid de azot
spinal D. parasimpatic inervează glanda medulo-
B. are deutoneuronul în cornul posterior suprarenală
medular E. simpatic intervine in contractia splinei.
C. este condusa prin fasciculul spino-tala- III. Analizatori
mic anterior
D. se termină în girusul precentral
E. se termină în aria somestezică I.

A. epidermul este vascularizat şi conţine
numeroase terminaţii nervoase libere şi
corpusculii tactili Merkel.
A. fisura laterala incepe pe fata bazala a B. epidermul nu este vascularizat şi conţine
emisferelor cerebrale numeroase terminaţii nervoase libere
B. şanţurile orbitale se găsesc pe fata late- C. dermul este mai gros decât epidermul,
rala a emisferelor cerebrale fiind format din stratul papilar şi hipoderm
C. lobul temporo-occipital prezintă sântul reticular.
hipocampului, sântul colateral si sântul occipito- D. dermul este mai subţire decât epidermul
temporal şi conţine vase de sânge şi limfatice, glande
D. lobul parietal este situat deasupra scizu- sebacee, foliculi piloşi, fibre nervoase libere şi
rii laterale corpusculii Meissner, Krause şi Ruffini.
E. lobul temporal este situat sub scizura E. hipodermul conţine glomerulii glandelor
laterala sudoripare şi corpusculi tactili Merkel.
192. Selectati afirmaţiile false:
A. talamusul este releu pentru toate fomele
de sensibilitate
B. nervul accesor are anexata componenta 195. Identificaţi răspunsurile false:
parasimpatica
C. neocortexul este sediul proceselor psihi-
ce afectiv-emotionale
D. fomixul are in structura sa fibre comi- A. corpusculii Meissner detectează atingerea
surale B. corpusculii Vater-Pacini sunt consideraţi
E. mioza este un reflex parasimpatic. şi receptori pentru cald.
C. corpusculii Krause sunt localizaţi în
derm şi hipoderm
D. corpusculii Ruffini recepţionează
193. Selectaţi răspunsurile corecte referitoare la presiunea
sistemul nervos vegetativ: E. discurile Merkel detectează presiuni şi
întinderi
248 Biologie
196. Calea sensibilităţii dureroase conţine: B. aria somestezică I din lobul parietal
C. talamus
D. lobul temporal.
E. lobul occipital.
A. trei neuroni
B. fasciculul spinocerebelos direct
C. fasciculul spino-talamic anterior
D. fasciculul spino-talamic lateral
198. Anexele glandulare ale pielii sunt reprezentate
E. fasciculul cuneat şi gracilis
de:
197. Segmentul central al analizatorului cutanat este A. glandele sudoripare

localizat în: B. corpusculii Vater Pacini
C. glandele paratiroide
D. glandele sebacee
corpusculii Kraus
A. lobul frontal.
220. eSuportul anatomic al caii vizuale este C. este constituit din corpii geniculaţi laterali şi
reprezentat de: mediali
D. reprezintă staţii de releu pe calea vizuală şi
acustică
E. conţine al treilea neuron al căii optice
A. retină
B. sclera
C. nervul optic
D. corpul geniculat extern
E. tractul optic. 224. Stimularea sistemului nervos simpatic
determină:
221. Tunica medie a globului ocular este formată

A. dilatarea pupilei
din:
B. contractia muşchilor circulari ai irisului
C. scaderea secreţiei glandei lacrimale
D. glicogenoliză
A. iris E. dilatarea bronhiilor
B. umoarea apoasă
C. corpul ciliar
D. coroidă
E. sclerotică. 225. Identificaţi efectele stimulării sistemului nervos
parasimpatic:

A. contracţia pupilei
B. stimularea secreţiei gastrice, intestinale şi
pancreatice
D. scaderea secreţiei lacrimale
A. urechea medie conţine doar ciocanul şi scăriţa E. stimularea secreţiei lacrimale.
B. peretele medial al urechii medii este reprezentat
de timpan
C. peretele medial al urechii medii prezintă
fereastra ovală şi fereastra rotundă
226. Ultimul neuron al căii:
D. trompa lui Eustachio realizează comunicarea
urechii medii cu nazofaringele
E. în interiorul labirintului membranos se află
perilimfa.
A. piramidale este situat în piramidele pontine
B. piramidale este situat în coamele anteri-
oare ale măduvei spinării
C. proprioceptive conştiente este situat în
223. Alegeţi răspunsurile corecte privind talamus
metatalamusul: D. sensibilităţii exteroceptive este localizat
în talamus
E. gustative este localizat în hipotalamus
A. face parte din structurile diencefalului

B. conţine coliculii cvadrigemeni
227. Fasciculele extrapiramidale
Teste pentru admitere 2011 au originea A. originea reală a nervilor olfactivi250este
A
m: reprezentată de neuronii bipolari ai mucoasei

A. măduva spinării olfactive
B. nucleii bazali B. nervii optici conţin axonii neuronilor
C. mezencefal bipolari ai retinei
D. hipotalamus C. nervii trohleari sunt motori
E. metatalamus D. nervii trigemeni sunt micşti
E. originea aparentă a nervului trigemen
este pe faţa anterioară a pedunculului cerebral.
228. Prin trunchiul cerebral trec următoarele căi

nervoase:
A. proprioceptive conştiente
B. exteroceptive tactile A. nervul abducens are originea reală într- un
C. piramidale nucleu motor din punte
D. vizuale B. nervul optic este format din axonii neuronilor
E. gustative metatalamici
C. originea aparentă a nervului facial este pe faţa
anterioară a punţii
D. originea aparentă a nervului glosofaringian este
229. Alegeţi răspunsurile corecte: în şanţul retro-olivar
originea reală a nervului vag este î
251 Biologie
D. npe faţa inferioară a lobului temporal A. rampa timpanică este situată sub mem-
E. pe faţa laterală a lobului parietal.
brana vestibulară
B. rampa vestibulară este deasupra mem-
branei vestibulare.
C. din partea superioară a saculei porneşte
210. Alegeţi răspunsurile corecte: canalul cohlear
D. organul Corti este aşezat pe membrana
bazilară
E. primul neuron al căii acustice se află în
A. neuronul bipolar este al doilea neuron al ganglionul Scarpa.
caii vizuale.
B. celulele multipolare ale retinei reprezin-
tă al treilea neuron al caii vizuale.
C. primii doi neuroni ai căii vizuale sunt
localizaţi la nivelul retinei 214. Protoneuronul căii gustative este localizat în:
D. tracturile optice conţin fibre de la ambe-
le retine.
E. tracturile optice conţin axonii neuronilor
bipolari. A. trunchiul cerebral
B. mugurii gustativi
C. bulbul rahidian
D. ganglionii extranevraxiali ai nervilor cranieni V,
VII şi IX
211. Fibrele tractului optic ajung la: E. ganglionii extranevraxiali ai nervilor
cranieni VII, IX şi X.
A. corpul geniculat extern

B. măduva spinării
C. cortexul vixual occipital 215. Al doilea neuron al căii gustative este situat în:
D. metatalamus
E. corpul geniculat intern.-
A. talamus
B. hipotalamus
C. metatalamus
D. nucleii solitari din bulbul rahidian
E. punte
A. mugurii gustativi au formă de bastonaş

B. receptorii gustativi sunt situaţi la nivelul
papilelor gustative caliciforme, fungi- forme şi 216. Proiecţia căii gustative este la nivelul ariei
foliate gustative din:
C. mugurii gustativi au formă ovoidală
D. deutoneuronul căii gustative se află în
nucleul solitar din mezencefal
E. aria gustativă este situată în partea infe- A. girusul postcentral
rioară a girusului precentral. B. girusul precentral
C. lobul parietal
D. lobul occipital
E. lobul temporal

252 Biologie
217. La nivelul limbii, gustul dulce este perceput: D. pragul sensibilităţii gustative pentru za-
hăr este de 0,1 g/L
E. receptorii pentru gustul amar sunt situaţi
pe toată suprafaţa limbii.
A. la baza
B. pe intreaga fata superioara
C. la varf
D. la nivelul rădăcinii 219. Alegeţi afirmaţiile corecte:
E. pe marginile laterale
A. constricţia pupilei este un act reflex

218. Alegeţi răspunsurile corecte: B. contracţia muşchilor ciliari determină
constricţia pupilei
C. constrictia pupilei se datorează contrac-
ţiei muşchilor circulari ai irisului
A. celulele receptoare gustative au acelaşi D. centrul nervos al reflexului de constric-
prag de excitabilitate ţie pupilară este localizat în coliculii cvadrigemeni
B. celulele receptoare gustative prezintă superiori
praguri de excitabilitate diferite centrul nervos al reflexului de constricţie pupilară
C. receptorii gustativi sunt distribuiţi pe este localizat în nucleul accesor al oculomotorului din
faţa inferioară a limbii mezencefa
240. lSelectaţi răspunsurile adevărate referitoare la A. la copilul mic - cretinismul

tiroidă: B. la adult - cretinismul
C. scaderea metabolismul bazai
D. mixedemul
E. senzaţia de frig
A. parenchimul glandular este format din
celule epiteliale organizate în foliculi
B. în interiorul foliculilor se gaseste coloid
C. coloidul conţine tireoglobulina
244. Hiperfuncţia tiroidiană are urmatoarele
D. hormonii tiroidieni sunt obţinuţi prin
consecinţe:
iodarea moleculelor de tirozină din structura
tireoglobulinei
E. tiroxina şi triiodotironina nu sunt hor-
moni tiroidieni
B. scăderea metabolismului bazai
C. exoftalmie, în anumite tipuri de hiperti- roidism
D. boala Basedow-Graves, care implică
241. Hormonii tiroidieni au următoarele efecte: marirea de volum a glandei tiroide asociată cu
hipersecreţia de tiroxină
E? onn-fi-qlmip.
A. cresc metabolismul bazai

B. cresc consumul de energie
C. scad forţa şi frecventa contracţiilor car-
245. Paratiroidele:
diace
D. scad amplitudinea şi frecvenţa
mişcărilor respiratorii
E. stimulează dezvoltarea normală a A. sunt in număr de două
sinapselor B. sunt in număr de patru
C. sunt situate pe faţa anterioara a lobilor
tiroidieni
D. sunt situate pe faţa posterioara a lobilor
242. Efectele hormonilor tiroidieni asupra tiroidieni
metabolismului intermediar sunt: E. sunt in număr de sase
A. metabolism glucidic - hiperglicemie 246. Paratiroidele:

B. metabolism glucidic - hipoglicemie
C. metabolism lipidic - efect hipocoleste-
rolemiant
D. metabolism lipidic - efect hipercoleste- A. secretă doar parathormon
rolemiant B. secretă doar calcitonina
E. meabolism protidic - anabolism C. secretă parathormon şi calcitonină
D. secreta un hormon hipocalcemiant, ca si
tiroida
E. sunt localizate pe faţa posterioară a lobi-
243. Sunt consecinţe are hipofuncţiei tiroidiene: lor tiroidieni
247. Următoarele enunţuri
Teste pentru admitere 2011 sunt adevarate: consecinţă a edemului retro-orbitar şi a 254
tumefacţiei muşchilor extrinseci ai globilor
oculari
D. este rezultatul hipotiroidismului
A. glandele suprarenale se situează la polul E. determină hipersudoraţii
inferior al rinichiului
B. corticosuprarenala secreta
mineralocorticoizi, glucocorticoizi şi
sexosteroizi
249. Mixedemul:
C. medulosuprarenala secretă adrenalina si
noradrenalină
D. hipersecreţia de aldosteron produce bo-
ala Addison A. este rezultatul hipotiroidismului, la copil
E. paratiroidele secreta doar parathormon B. este rezultatul hipotiroidismului, la adult
C. beneficiază de terapie cu hormoni de
substituţie
D. se caracterizează prin tendinţa de scădere
248. Boala Basedow-Graves: in greutate
E. se caracterizeaza prin creşterea metabo-
lismului bazai
A. este denumită si guşă toxică

B. este asociată cu hipersecreţia de tiroxină
C. prezintă exoftalmie care apare ca o
250. Nanismul tiroidian:
A «iiwQnto ci r»rp*tini,o
255 Biologie
IV. mGlandele endocrine 234. Hormonii adenohipofizei sunt:
A. doar glandulotropi
231. Hormonii glucocorticoizi au urmatoarele efecte
B. doar non-glandulotropi
asupra unor organe si tesuturi:
C. glandulotropi şi non-glandulotropi
D. hormonii glandulotropi sunt ACTH, TSH,
FSH, LH
E. hormonii non-glandulotropi sunt STH şi
A. cresc numărul de eozinofile si bazofile
prolactina
circulante
B. scad numărul de eozinofile si bazofile
circulante
C. cresc numărul de neutrofile, plachete,
hematii 235. Care dintre urmatoarele afirmaţii referitoare la
D. scad numărul de neutrofile, plachete, hormonul somatotrop hipofizar sunt adevarate ?
hematii
E. scad stabilitatea membranelor lizozo-
male
A. este denumit şi hormon de creştere
B. stimulează condrogeneza
C. stimulează creşterea muşchilor şi a vis-
cerelor
232. Următoarele enunţuri despre hipofiză sunt
D. stimulează creşterea creierului
adevărate:
E. după pubertate, STH produce îngroşarea
oaselor lungi şi dezvoltarea oaselor late
A. este alcătuită din trei lobi

B. este alcătuită din doi lobi
C. lobul anterior si cel intermediar formea- 236. Hipersecreţia de STH determina:
za adenohipofiza
D. lobul posterior constituie neurohipofiza
E. lobul posterior constituie adenohipofiza
A. gigantism, înainte de pubertate
B. mixedem, înainte de pubertate
C. acromegalie, după pubertate
D. boala Adisson, după pubertate
233. Care dintre următoarele răspunsuri sunt false:
E. gigantism, dupa pubertate
A. între hipofiză şi hipotalamus sunt relaţii

anatomice si funcţionale 237. Hiposecreţia de STH:
B. hipofiză are diametrul de 1,3 cm
C. hipofiză este legată de hipotalamus prin
tija pituitară
D. între regiunea mediana a hipotalamu- A. produce oprirea creşterii somatice, la
sului si neurohipofiza există o legătură vasculară, copil
reprezentata de sistemul port hipotalamo- B. produce oprirea dezvoltării neuropsihi-
hipofizar ce, la copil
E. între regiunea mediană a hipotalamusului şi C. produce oprirea creşterii somatice şi a
adenohipofiză exista o legătură vasculară, dezvoltării neuropsihice, la copil
reprezentată de sistemul port hipotalamo-hipofizar D. determină boala care se numeşte piti-
256 Biologie
cism (nanism hipofizar) 239. Selectaţi răaspunsurile adevărate:

E. determina acromegalie
238. Selectaţi răspunsurile adevărate referitoare la
hormonul adrenocorticotrop:
A. hipersecreţia de cortocotropină
A. stimulează activitatea secretorie a glan-
determină diabet bronzat
dei corticosuprarenale
B. deficitul de vasopresina determină
B. stimulează activitatea secretorie a glan-
apariţia diabetului insipid
dei medulosuprarenale
C. boala Conn apare în hipersecreţia
C. stimulează melanogeneza
de aldosteron
D. hipersecreţia sa produce exces de gluco-
D. boala Addison apare în hipersecreţia de
corticoizi
aldosteron
E. hipersecreţia sa produce exces
de adrenalină
boala Recklinghausen se datoreaza dis- functiei
glandelor paratiroid
260. eLobul posterior hipofizar: 263. Care dintre afirmaţiile referitoare la hormonul
tireotrop (TSH) sunt adevarate?
A. formează neurohipofiza împreună cu

nucleii posteriori ai hipotalamusului A. este transportat prin sistemul port hipo-
B. este legat de nucleii posteriori ai hipota- talamo-hipofizar la adenohipofiză
lamusului prin tija hipofizară B. stimulează sinteza şi secreţia de hormoni tiroidieni
C. secretă vasopresina şi ocitocina C. secretat în exces inhibă secreţia glandei tiroide
D. participă la reţinerea apei în organism prin D. hipersecreţia poate produce boala Ba- sedow
eliberarea antidiureticului E. influenţează şi secreţia paratiroidei.
E. prin eliberarea ocitocinei, stimulează
contracţiile uterului la naştere.
264. Selectati afirmaţiile adevarate referitoare la

hormonii gonadotropi:
261. Prolactina (LTH):
A. sunt: foliculostimulant (FSH) şi luteo- trop (LH)

A. este secretată permanent de lobul inter- ■R FRH-nl determină la barbati spermato-
mediar al hipofizei C. FSH-ul determina la femei maturarea
B. stimulează secreţia lactată a glandei foliculului de Graaf şi secreţia de estrogeni
mamare D. LH-ul stimulează secreţia celulelor
C. este inhibitoare a activităţii gonadotro- interstiţiale Leydig
pinelor E. LH-ul determină ovulaţia şi apariţia
D. este secretata la nivel maxim la naştere corpului galben
E. este numită şi hormon mamotrop sau
luteinizant.
265. Vasopresina:
262. Care dintre afirmaţiile referitoare la hormonul

adrenocorticotrop (ACTH) sunt adevarate?
A. este secretată de lobul posterior hipofi-
zar
B. în doze mari produce vasoconstricţie
C. creşte secreţia glandelor exocrine
A. stimulează secreţia de glucocorticoizi şi
D. creşte reabsorbţia apei în tubii distali şi
sexosteroizi ai corticosuprarenalei
colectori ai nefronului
B. stimulează secreţia de mineralocorticoizi
E. hiposecreţia sa determină pierderi mari
ai medulosuprarenalei
C. stimulează direct melanogeneza de apă prin urină (diabet insipid)
D. hipersecreţia sa determină diabetul
bronzat
E. este secretat numai după pubertate.
266. Care din afirmaţiile de mai jos referitoare la
glanda corticosuprarenală sunt adevarate?
A. pentrueste
Teste alcătuită
admitere 2011 din neuroni postganglio- muşchii scheletici 258
nari simpatici D. secretat în exces produce colorarea pie-
B. secretă şi hormoni sexosteroizi lii în brun - boala Addison
C. prin secreţia de aldosteron participă la E. are efect direct asupra hipotalamusului
menţinerea echilibrului acido-bazic şi adenohipofizei.
D. hipersecreţia de aldosteron determină
edeme şi hipertensiune
E. înconjoară complet medulara.
268. Parathormonul
267. Cortizolul:
A. este secretat de cele patru glande parotide
B. este secretat în funcţie de nivelul calcemiei
C. stimulează absorbţia intestinală de calciu
A. are acţiune hiperglicemiantă D. secretat în exces produce demineralizări osoase
B. creste lipoliza şi fracturi spontane
C. stimulează catabolismul protidic în determină hipocalcemie şi hiperfosfatemie
259 Biologie
B. .este forma infantilă a hipotiroidismului arterială

C. se caracterizează prin retard psihic B. dilatarea pupilei
D. se caracterizează prin temperatura C. alertă corticală, anxietate
scăzută, letargie D. relaxarea sfincterelor
E. este forma adulta a hipotiroidismului E. stimularea secreţiilor tubului digestiv
251. Sindromul Cushing: 255. Adrenalina nu determina:
A. defineşte hipersecreţia de corticosteroizi A. hipertensiune arterială

B. este provocat de tumori ale cortexului B. dilatarea pupilei
adrenal C. anxietate
C. este provocat de hipersecreţia de ADH D. relaxarea sfincterelor
D. este provocat de hipersecreţia de ACTH E. stimulearea secreţiilor tubului digestiv
E. defineşte hiposecretia de corticosteroizi 256. Urmatoarele afirmaţii despre hipofiză sunt adevarate:
A. este legată prin lobul anterior de nuclei

anteriori ai hipotalamusului
252. Sindromul Cushing se caracterizează prin: B. este legată de hipotalamus şi printr-un
sistem vascular port
C. intre hipofiză si hipotalamusul anterior
exista un tract nervos
A. hipertensiune arterială D. prin hormonul lobului posterior •
B. faţa în „luna plina” influenţează pigmentarea pielii
C. ceafa „de bizon” E. este alcătuită din doi lobi, anterior şi
D. poate apare la pacienţii trataţi cronic cu posterior.
corticosteroizi •
E. este provocat de hipersecreţia de aldo-
steron
253. Următoarele răspunsuri sunt adevărate: 257. Urmatoarele afirmaţii despre adenohipofiza
A. suptul determină creşterea temporară a sunt adevarate:
secreţiei de prolactină
B. oxitocina stimulează contracţia muscu-
laturii netede a uterului gravid
C. oxitocina stimulează expulzia laptelui din A. este localizată anterior de chiasma
glanda mamară optică
D. hormonul melanocitostimulant stimulează B. este constituită din doi lobi, anterior şi
pigmentogeneza intermediar
E. boala Recklinghausen se datoreaza dis- C. secretă hormoni glandulotropi şi non-
functiei glandelor tiroide glandulotropi
D. controlează doar activitatea glandelor
endocrine
E. prezintă o legătură vasculară cu
hipotalamusul:sistemul port.
254. Selectati principalele acţiuni ale adre- n alinei:
A. tahicardie, vasoconstricţie, hipertensiune 258. Hormonul de creştere al adenohipofizei (STH):

260 Biologie
A. stimulează creşterea organismului, îm- 259. Hormonul somatotrop hipofizar:

preuna cu insulina, gastrina, hormonii tiroidieni
şi gonadali
B. stimulează creşterea muşchilor şi a vi-
scerelor A. produce, după pubertate, dezvoltarea oaselor
C. stimulează concondrogeneza la nivel late şi creşterea în grosime a oaselor lungi
diafizo-epifizar şi creşterea în grosime a oaselor B. stimulează creşterea muşchilor netezi
D. eliberează factorii de creştere, numiţi C. secretat în exces, înainte de pubertate, determină
somatomedine gigantismul
E. este secretat doar în perioada copilăriei. D. hiposecreţia, la copil, determină pitici- smul şi
tulburări neuropsihice
secretat în exces, la adult, determină acromegalia
B. pentru.componentele
Teste admitere 2011 organismului îşi 283. Unde este localizata hipofiză? 261
păstrează proporţiile normale
C. indivizii sunt proportionat dezvoltati si
au intelectul normal
D. deficitul de creştere se evidenţiază în A. la baza encefalului
jurul vârstei de 7 ani B. la baza mezencefalului
E. pubertatea se instalează precoce C. pe şaua turceasca a osului sfenoid
D. înapoia chiasmei optice
E. înaintea chiasmei optice
280. Hipersecreţia de hormoni tiroidieni nu

determina:
284. Hiposecreţia de STH nu determina:
A. scaderea ratei metabolismului bazai

B. creşterea temperaturii corpului A. oprirea creşterii somatice, la copil
C. creşterea ritmului cardiac B. oprirea dezvoltării neuropsihice, la copil
D. scăderea presiunii arteriale C. oprirea creşterii somatice si a dezvoltării
E. stimularea ovulaţiei neuropsihice, la copil
D. nanismul hipofizar
E. acromegalie, la adult
285.Hormonul adrenocorticotrop nu
281. Efectele hiposecreţiei tiroidiene sunt: determina:
A stimularea activitatatii secretorie a glan-
B. stimularea activitatii secretorii a glandei
medulosuprarenale
A. scăderea ratei metabolismului
C. stimularea melanogenezei
B. apariţia senzaţiei de frig
D. exces de glucocorticoizi (in hipersecre-
C. diminuarea capacitatii de invatare
tie)
D. eritem facial'
E. exces de adrenalina (in hipersecreţie)
E. creşterea metabolismului glucidic
286. Selectaţi răspunsurile false:

282. Următoarele afirmaţii despre secreţia
pancreasului endocrin sunt adevărate:
A. hipersecreţia de cortiocotropină
determină diabet bronzat
A. insulina este principalul hormon hipo-
B. deficitul de vasopresină determină
glicemiant
apariţia diabetului insipid
B. insulina inhibă glicogenogeneza
C. boala Addison apare în hiposecreţia de
C. hipersecreţia de insulină produce diabet
aldosteron
zaharat
D. boala Addison apare în hipersecreţia de
D. hipersecreţia de insulină determină hi-
aldosteron
poglicemie
E. boala Recklinghausen se datorează
E. glucagonul produce hiperglicemie
disfuncţiei glandelor paratiroide
287. Selectaţi
Teste pentru răspunsurile
admitere 2011 false referitoare la B. creşterea consumului de energie 262
tiroidă: C. scăderea forţei şi frecvenţei contracţiilor
cardiace
D. scăderea amplitudinii şi frecvenţei mişcărilor
respiratorii
A. parenchimul glandular este format din E. stimularea dezvoltării normale a sinapselor
celule epiteliale organizate în foliculi
B. în interiorul foliculilor se găseste coloid
C. coloidul conţine tireoglobulina
D. hormonii tiroidieni sunt obţinuţi prin
289. In metabolismul intermediar hormonii tiroidieni
iodarea moleculelor de tirozină din structura
determina:
tireoglobulinei
E. tiroxina şi triiodotironina nu sunt hor-
moni tiroidieni
A hiperglicemie - in metabolismul glucidic

B. hipoglicemie - in metabolismul glucidic
C. efect hipocolesterolemiant - in metabolismul
288. Hormonii tiroidieni nu determina: lipidic
D. efect hipercolesterolemiant - in metabolismul
lipidic
anabolism - in metabolismul protidi
263 Biologie
269. cEfectele hormonilor tiroidieni sunt: B. prezintă în componenţa sa trei lobi

C. este situată pe şaua turcească a osului
etmoid
D. este situată la nivelul osului sfenoid
A. determină scaderea frecvenţei E. greutatea sa este de aproximativ
contracţiilor cardiace cinci grame
B. stimulează catabolismul proteinelor mu-
sculare şi plasmatice
C. scad eliminările de azot şi sodiu
D. determină creşterea frecvenţei
273. Despre tiroida se poate afirma:
mişcărilor respiratorii
E. prin activitatea celulelor,,C” favorizează
fixarea calciului în oase.
A. prezintă în componenţa sa doi lobi
B. prezintă în componenţa sa trei lobi
C. este situată pe şaua turcească a
270. Care din următoarele glande prezintă atât osului sfenoid
secreţie exocrină cât şi endocrină? D. este situată in zona anterioara a gatului
E. conţine tesut secretar format din celule epiteliale
A. pancreasul
B. ovarul
274. Care din următoarele caracteristici sunt proprii
C. timusul
glandei suprarenale:
D. hipofiză
E. paratiroidele
A. este o glandă pereche

B. are în componenţa sa glanda corticosuprarenală şi
271. Care din următoarele glande prezintă doar medulosuprarenală
secreţie endocrină? C. este situată la nivelul polului inferior al
rinichiului
D. secretă si hormoni sexosteroizi
E. este o glandă nepereche
A. epifiza
B. ovarul
C. timusul
D. testiculul 275. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte?
E. paratiroidele
A. legătura vasculară dintre hipofiză şi

272. Care din următoarele caracteristici nu sunt hipotalamus este reprezentată de tractul
proprii glandei hipofize: hipotalamohipofizar
B. legătura dintre adenohipofiza si regiunea
mediana a hipotalamusului se face printr-un
sistem port
A. prezintă în componenţa sa doi lobi C. printre hormonii adenohipofizari se nu-
mără următorii: somatotrop, tireotrop,
264 Biologie
gonadotropi A. cretinism la adulţi

D. lobul intermediar al hipofizei produce B. mixedem la adulţi
hormonal melanocitoinhibitor C. exoftalmie
E. neurohipofiza secretă hormonii: antidiu- D. cretinism la copii
retic şi oxitocina E. boala Basedow-Graves
276. Hipersecreţia de hormon somatotrop are 278. Care din următoarele caracteristici sunt proprii
urmatoarele efecte: hormonului foliculostimulant:
A. piticism, la copil A. la nivel testicular stimulează secreţia de

B. gigantism, la copil testosteron
C. acromegalie, la adult B. la nivel testicular stimulează spermatogeneza
D. diminuarea extremităţilor C. stimulează producerea de estrogeni şi
E. boala Basedow- Graves progesteroni
D. stimulează maturarea foliculilor la nivel ovarian
E. stimulează ovulaţia
277. Hiposecreţia de hormon tireotrop produce:
279. Caracteristicile nanismului hipofizar sunt:

este produs de hiposecreţia hormonului de creşter
12
Ţvdr pentru admitere 2011
5
D. eprezintă, pe fetele laterale, suprafeţe 304. Despre coaste se pot afirma urmatoarele:
articulare pentru coxal
E. se articulează cu baza coccisului
A. sunt arcuri osteocartilaginoase

B. sunt în număr de şapte perechi
C. coastele VIII, IX, X sunt numite „false”
301. Despre lordoze se pot afirma urmatoarele:
deoarece se articulează prin intermediul
cartilajului costal VII
D. se articulează posterior cu vertebrele
toracale
A. sunt curburi ale coloanei cu concavita- tea
E. ultimele 3 perechi sunt flotante (libere)
orientată anterior
• B. sunt prezente în regiunea cervicală şi
lombară
C. sunt curburi ale coloanei cu concavita-
tea orientată posterior 305. Coloana vertebrală:
D. există în regiunea toracală şi sacrată
E. sunt situate în plan sagital
A. reprezintă scheletul axial al corpului

B. este situată în partea mediană şi
posterioară a trunchiului
302. Rotula:
C. are rol de susţinere a corpului, n crp. 4
regiuni
306. Viscerocraniul:
A. este format din sase oase pereche si
A. este un os triunghiular cu baza situată în
doua oase nepereche
jos
B. este format doar din oase late
B. este situata în tendonul cvadricepsului
C. adăposteşte segmentele periferice ale
C. prin faţa sa posterioară se articulează cu
organelor de simţ
epifiza distală a femurului
D. la formarea sa participă si mandibula şi
D. este un os triunghiular cu baza în sus
E. este un os sesamoid vomerul
E. adăposteşte primele segmente ale apara-
tului respirator şi digestiv
303. Urmatoarele afirmaţii sunt adevarate:
307. Următoarele oase sunt scurte:
A. fata anterioara a rotulei se articuleaza cu

epifiza distala a femurului
B. scapula se articuleazamedial cu osul A. sternul
braţului B. oasele tarsiene
C. sternul si scapula sunt oase late C. radiusul
D. viscerocraniul este format din opt oase D. oasele carpiene
perechi E. femurul.-'
E. canalul vertebral adaposteste maduva
spinării
308. Despre stern se pot afirma urmatoarele:

12
Ţvdr pentru admitere 2011
5
A. este un os lat, care participă la formarea 310. Femurul:
toracelui osos, împreună cu coastele şi regiunea
toracală a coloanei vertebrale
B. este situat anterior, pe linia mediană a
toracelui A. aparţine oaselor late
C. se articulează pe părţile laterale cu co- B. prezintă o diafiză şi două epifize
astele C. se articulează cu osul coxal şi cu tibia
D. prezintă în partea superioară apendicele D. aparţine scheletului membrului inferior
xifoid E. poate prezenta între diafiză şi epifize cartilaje
de creştere
E. participă la formarea centurii scapulare.

311. Care dintre următoarele oase nu aparţin
membrului superior?
309. Sunt considerate oase lungi:
A. ulna
B. falangele şi oasele carpiene
A. ulna C. metatarsienele
B. sternul humerusu
C. tibia
D. coxalul
E. radiusul.
267 Biologie
290. lHipofuncţia tiroidiană nu determina: 294. Următoarele afirmaţii sunt false:
A. cretinismul, dacă survine la copilul mic A. glandele suprarenale se situează la polul inferior
B. cretinismul, dacă survine la adult al rinichiului
C. scăderea metabolismului bazai B. corticosuprarenala secretă mineralocorticoizi,
D. mixedem glucocorticoizi şi sexosteroizi
E. senzaţie de frig C. medulosuprarenala secretă adrenalină si
noradrenalină
D. hipersecreţia de aldosteron produce boala
Addison
291. Efectele hormonilor tiroidieni sunt: E. glandele suprarenale se situează la polul superior
al rinichiului

B. scăderea metabolismului bazai 295. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la
C. hiperglicemie mixedem sunt false:
D. hipoglicemie
E. efect hipercolesterolemiant
A. este rezultatul hipotiroidismului la copil

B. este rezultatul hipotiroidismului la adult
C. beneficiază de terapie cu hormoni de substituţie
292. Selectaţi răspunsurile false referitoare la
D. se caracterizează prin tendinţa de scăde-
glandele paratiroide:
re în greutate
E. se caracterizează prin creşterea metabo-
lismului bazai
A. sunt în număr de două
B. sunt în număr de patru
C. sunt situate pe faţa anterioară a lobilor tiroidieni
D. sunt situate pe faţa posterioară a lobilor tiroidieni 296. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la
E. secretă doar calcitonină nanismul tiroidian sunt false:
A. se caracterizeaza prin retard psihic

293. Selectaţi răspunsurile false referitoare la
B. este forma infantilă a hipotiroidismului
glandele paratiroide:
C. nu se caracterizează prin retard psihic
D. se caracterizează prin temperatura
scăzută, letargie
E. este forma adulta a hipertiroidismului
A. sunt glande pereche
B. sunt glande nepereche
C. secretă parathormon si calcitonină
D. calcitonina este secretată şi la nivelul celulelor
„C” din tiroidă 297. Următoarele afirmaţii referitoare la boala
E. sunt localizate pe faţa posterioară a lobilor Graves-Basedow sunt adevarate:
tiroidieni
268 Biologie
A. implica marirea in volum a glandei B. simptomele includ poliurie

tiroide C. simptomele includ polidipsie
B. determina edem orbital si tumefactia D. simptomele includ polifagie
muşchilor extrinseci ai globului ocular E. simptomele includ polipnee
C. determina scaderea metabolismului
bazai
D. produce tahicardie V. Sistemul osos
E. determina creştere in greutate

298. Adrenalina nu determina:
A. tahicardie, vasoconstricţie, hipertensiu-
ne 300. Urmatoarele afirmaţii despre sacru sunt
B. dilatarea pupilei adevarate:
C. alertă corticală, anxietate
D. relaxarea sfincterelor
E. stimularea secreţiilor tubului digestiv
299. Selectaţi afirmaţiile false referitoare la diabetul A. este un os pereche
insipid: B. rezultă din sudarea celor 5 vertebre sa-
A. este provocat de deficitul secretor al crate
ADH este un os median neperech
D. pentrueintervine
Teste in
admitere 2011 metabolismul proteinelor si (parţial) şi mandibula. 269
lipidelor.
329. Sunt formate prin osificare encondrală:

325. Oasele pot fi:
A. oasele scurte
A. lungi B. oasele membrelor
B. late C. oasele boitei şi bazei craniului
C. scurte D. oasele membrelor şi centurilor
D. sesamoide E. atât oasele membrelor cât şi ale bazei
E. situate în grosimea unui muşchi. craniului.
326. Radiusul este: 330. Aparţin viscerocraniului:
A. un os al braţului A. oasele parietale

B. un os al antebraţului B. oasele palatine
C. singurul os al antebraţului C. oasele nazale
D. os lung D. oasele zigomatice
E. os scurt. E. oasele parietale.
327. Radiusul se articulează cu: 331. Osificarea:
A. scapula A. desmală realizează creşterea în grosime a oaselor

B. humerusul B. desmală dă naştere parţial claviculelor
C. ulna C. de membrană generează oasele bolţii
D. oasele tarsiene craniene
E. oasele carpiene. D. encondrală este caracteristică pentru
oasele bazei craniului
E. encondrală permite creşterea în grosime şi
în lungime a oaselor.
328. Sunt formate prin osificarea desmală:

VI. SISTEMUL MUSCULAR
A. oasele bazei craniului şi oasele bolţii

craniului
B. numai oasele bazei craniului 332. în loja antero-laterală a gambei sunt situaţi
C. claviculele în totalitate muşchii:
D. osul parietal
E. oasele bolţii cutiei craniene, claviculele
A. Teste
tibial anterior
pentru şi extensori
admitere 2011 ai degetelor D. croitorul 270
B. peronier scurt şi lung E. adductorul mare
C. gastrocnemian
D. solear
E. tibial posterior
335. Muşchii adductori ai coapsei:
333. Contractilitatea musculară:

A. sunt situati in partea laterala a coapsei
B. sunt: adductorul mare, adductorul scurt,
adductorul lung
A. este proprietatea specifică muşchiului C. determină adducţia coapsei
B. are ca bază anatomică sarcomerul D. determină abducţia coapsei
C. este o proprietate specifică a materiei vii E. sunt situaţi în partea medială a coapsei
D. are ca bază moleculară proteinele con-
tractile
E. reprezintă capacitatea muşchiului de a
se scurta 336. Care dintre urmatoarele afirmaţii referitoare
la structura muşchiului scheletic sunt adevarate?
334. Dintre muşchii coapsei fac parte:

A. corpul muşchiului este format din fibre
musculare striate
B. la exterior corpul muscular este invelit de
A. tibialul anterior epimisium
B. bicepsul femural C. endomisium-ul inveleste fiecare fibra
—imnnlorci in nar+
C. tibialul posterior
27
1
Biologie
312. e Arcul vertebral: prezente:
A. este situat anterior de corpul vertebral
B. este situat posterior de corpul vertebral
C. se leagă de corpul vertebral prin doi pe- diculi
vertebrali A. coloana vertebrală
D. participă la delimitarea orificiilor de conjugare B. sternul
E. participă la delimitarea orificiului vertebral. C. coastele
D. bazinul
E. centura scapulară.
313. Clavicula:
317. Coloana vertebrală are urmatoarele roluri:
A. împreună cu omoplatul participă la formarea

centurii scapulare
B. participă la formarea centurii pelviene
A. ax de susţinere al corpului
C. este formată dintr-un corp şi două
B. protecţie a măduvei spinării
extremităţi: stemală şi vertebrală
C. participant la mişcările capului
D. se articulează cu scapula şi cu porţiunea
D. participant la mişcările trunchiului
superioară a sternului
E. adăposteşte în canalul său ramurile nervilor
E. aparţine scheletului trunchiului.
spinali
314. Din structura neurocraniului fac parte

următoarele oase: 318. Curburile coloanei vertebrale pot fi:
A. parietal A. în plan frontal

B. temporal B. în plan sagital
C. palatin C. lordoze (toracică şi sacrată)
D. cifoze (cervicală şi lombară)
D. sfenoid
E. cifoze (toracica si sacrata)
E. frontal şi occipital.
319. Următoarele caracteristici sunt proprii sternului:

315. Oasele cresc:
A. este un os lung
A. în lungime şi în grosime
B. este os lat
B. în grosime, pe seama cartilajelor de creştere
C. este format din manubriu, corp şi apendice xifoid
C. în lungime, pe seama periostului
D. se articulează superior cu coastele
D. sub influenţa unor hormoni
E. se articulează lateral cu scapula
E. sub influenţa unor vitamine din grupul B.
320. Coastele:
316. în componenţa scheletului trunchiului sunt
27
2
Biologie
A. intră în componenţa toracelui osos C. se articulează posterior formând simfiza pubiană

B. se împart în trei categorii, adevărate, false şi D. sunt oase late
flotante (libere) E. provin din sudarea altor trei oase.
C. sunt oase late
D. prezintă un arc osos şi porţiunea
cartilaginoasă
E. sunt arcuri osteofibroase. 323. Scheletul membrului inferior conţine:
321. Scheletul mâinii este format din: A. scheletul coapsei (tibia)

B. scheletul gambei (tibia şi peroneul)
C. scheletul coapsei (femurul şi tibia)
D. şi rotula
A. oase tarsiene, metatarsiene şi falange E. scheletul piciorului (tarsiene, metatarsiene şi
B. falange, metacarpiene, carpiene falange).
C. 27 oase 324. Rolurile sistemului osos sunt:
D. radius şi ulna
A. pârghii ale aparatului locomotor
E. radius şi humerus. B. de protecţie
322. Oasele coxale: C. antitoxic
A. fac parte din centura pelviană hematonnir.T-
B. se articulează anterior cu sacrul
ă345. Urmatoarele afirmaţii sunt adevarate: 348. Din categoria muşchilor lati fac parte:
A. contracţiile izotonice sunt caracteristice A. muşchiul biceps brahial

majoritatii muşchilor scheletici B. muşchiul drept abdominal
B. faza de contractie a secusei dureaza in C. muşchiul coracobrahial
medie 0,04 s D. muşchiul orbicular al pleoapelor
C. manifestările chimice ale contractiei E. muşchiul oblic extern abdominal
musculare pot fi studiate cu ajutorul miografului
D. in loja posterioara a gambei se găsesc
muşchii biceps femural, semitendinos si
semimembranos
E. in timpul contractiei musculare 70% din 349. Care dintre urmatoarele afirmaţii sunt false?
energia chimica se transforma in energie
calorica
A. intre doua benzi H se gaseste un sarco- mer

B. sarcomerul este unitatea morfo-functio- nala a
miofibrilei
346. Secusa musculara prezintă urmatoarele
C. extensibilitatea este proprietatea muşchiului
caracteristici: de a se deforma sub acţiunea unei forte
D. substratul anatomic al extensibilitatii este dat
de fibrele conjunctive si elastice din muşchi
E. inervaţia muşchilor scheletici este exclusiv
A. reprezintă o contracie musculara unica
somatica
B. poate fi izometrică, izotonica sau auxo-
tonica
C. are durata totala de 0,01 secunde
D. in faza de latenta are loc manifestarea
electrica a contractiei 350. Urmatoarele afirmaţii sunt corecte:
E. un exemplu de secusa musculara este
frisonul
A. baza moleculara a contractilitatii musculare o

constituie proteinele contractile
B. potentialul de acţiune se propaga in
347. Referitor la muşchii membrului inferior sunt lungul fibrei musculare cu o viteza de 90 m/s
corecte urmatoarele afirmaţii : C. contractile izotonice sunt caracteristice
muşchilor scheletici
D. faza de latenta dureaza de la aplicarea
excitantului pana la apariţia contractiei
A. muşchiul cvadriceps este cel mai lung
E. datorita randamentului crescut al con-
muşchi al corpului
tractiei musculare, manifestările termice sunt
B. pe fata anterioara a coapsei se gaseste
nesemnificative
muşchiul biceps femural
C. pe fata mediala a coapsei se găsesc mu-
şchii abductori
D. in jurul articulaţiei soldului se găsesc muşchii
fesieri 351. Selectati afirmaţiile corecte referitoare la muşchii
E. tricepsul sural este un muşchi al gambei toracelui:
A.
Teste pentruseadmitere
impart2011
in muşchii spatelui si ai cefei, 274 la
352. Care dintre afirmaţiile următoare cu privire
muşchii antero-laterali ai toracelui si muşchii enzimele digestive sunt adevărate?
antero-laterali ai abdomenului
B. la baza cutiei toracice se afla muşchiul
subclavicular
C. in spatiile intercostale se găsesc muşchii A. produşii rezultaţi din acţiunea peptida-
intercostali externi si interni zelor sunt dipeptidele şi tripeptidele
D. diafragma separa cavitatea toracica de B. ptialina acţionează asupra amidonului
cavitatea abdominala crud
E. muşchii pectorali se afla situati profund C. izomaltaza transformă izomaltoza în
de muşchiul subclavicular glucoză
tripsină si chimotripsina actioneaza asupra
proteinelor nedigerate in stoma
VIL Sistemul digestiv
275 Biologie
D. cprezintă o inervatie dubla: somatica si 340. Excitabilitatea:

vegetativa
E. muşchiul prezintă o vascularizatie
bogata
A. este proprietatea specifica muşchiului
B. se datoreaza proprietăţilor membranei celulare
C. poate fi: izometrică, izotonica sau auxo- tonica
337. Următoarele afirmaţii referitoare la muşchii D. se datoreaza polarizarii electrice a membranei
membrului superior sunt adevarate: celulare
E. se datoreaza fibrelor elastice
A. sunt grupaţi in: muşchii umărului, bra-

ţului, antebraţului si mâinii 341. Tonusul muscular prezintă urmatoarele
B. la nivelul regiunii posterioare a braţului caracteristici:
se afla muşchiul biceps
C. muşchiul deltoid realizeaza adductia braţului
D. majoritatea muşchilor mâinii sunt situati
pe fata anterioara A. este o stare de tensiune permanenta a muşchiului,
E. muşchii posteriori si laterali ai antebra- independenta de inervaţia senzitiva
ţului realizeaza extensia antebraţului, mâinii si B. este de natura reflexa
degetelor C. dispare dupa denervarea muşchiului
D. reprezintă capacitatea muşchiului de a reveni
pasiv la forma de repaus
E. are drept substrat anatomic fibrele elastice din
muşchi
338. Despre muşchii antero-laterali ai abdomenului
se pot afirma urmatoarele:
342. Sunt adevarate urmatoarele afirmaţii, cu

A. sunt muşchi lati excepţia:
B. posterior de muşchii drepţi abdominali
se afla muşchiul piramidal
C. sunt muşchi pereche
D. sunt muşchi lungi A. in timpul contracţiilor izotonice variaza
E. anterior de muşchii drepţi abdominali se lungimea muşchiului, iar tensiunea ramane
afla muşchiul piramidal constanta
B. muşchii piciorului sunt aşezaţi doar pe fata
plantara
C. contractilitatea muşchiului este proprietatea
specifica a acestuia de a elibera tensiune intre
339. Muşchii scheletici: capetele sale
D. durata totala a secusei musculare este de 0,1 ms
E. toate contractile musculare voluntare din
organism sunt secuse
A. reprezintă aproximativ 60% din masa
corpului
B. reprezintă componenta efectorie a refle-
xelor somatice
C. prezintă: contractilitate, elasticitate si 343. Manifestările chimice ale contractiei musculare
extensibilitate prezintă urmatoarele caracteristici:
D. realizeaza activitatile motorii voluntare
E. sunt prezenţi in structura stomacului
276 Biologie
A. sunt initiate prin mecanismul de cuplare 344. Sunt false urmatoarele afirmaţii:
excitatie-contractie
B. in primele 45-90 de secunde metabolismul
muscular este aerob
C. dupa primele 2 minute de oxigen, necesităţile A. secusa reprezintă o contractie musculara unica
sunt satisfacute in cea mai mare parte anaerob B. tetanosul incomplet este obtinut prin folosirea
D. energia necesara proceselor mecanice din unor stimuli cu frecventa joasa (100
muşchi este asigurata de procesele chimice stimuli/secunda)
E. aparatul cardio-vascular are nevoie de C. contractilitatea se datoreaza proprietăţilor
aproximativ 30 de minute pentru aportul de oxigen membranei celulare
D. susţinerea posturii corpului reprezintă o
contractie izotonica
potentialul de acţiune se propaga de-a lungul fibrei
musculare cu o viteza de 30 m/
sLJ Teste pentru admitere 2011 131
D. tată
gelat
inazăşi de
glan
dele
Brun
ner
3
E. a
I
6
cţiunea
-1 4
sa este
.
favoriza
L
tă de
J3 i
pigmenţ
p
ii biliari
a
z
a
-Li :
3
6
5
A. .
C
idrolize
ază o
l
triglicer
idelee în
acizis
graşit şi
e
glicerol
B. r
se o
găseşl
te înu
secrel
ţia
panca
reatib
j
că s
C. o
se r
găseşb
te îni
ii secret
ţia
gastrl
ică a
D.
esten
i
secre
ii
v E. Teste pentru admitere 2011 131
e trece
l în
i chilif
n erul
t centr
e al al
s viloz
t ităţii
i
n
a
l 3
: 6
6
.
I
A.
d
trece
e
pasiv
n
în
t
sâng
i
ele
f
porta
i
l
c
B.
a
trece
ţ
activ
i
în
sâng
r
ele
ă
porta
s
l
p
C.
u
intră
n
în
s
const
u
ituţia
r
chilo
i
micr
l
onilo
e
r
D.
c
prin
o
vena
r
portă
e
ajun
c
ge la
t
ii ficat
e
: reprezin
tă
aproxim
ativ
A. 50% din
impuldieta
necesar
chimulu
i pentru
a trece
3
de la
6
pilor
7
până. la
valvaU
ileocecc
r
ală m
de a
aproxim
t
ativo35
minute
a
B. r
ila e
conţine
l
enzime
e
cu rol în
digestia
a
lipidelor
f
C. i
a+ şir
CI- mse
pot a
absorbi
ţ
şi lai
i
nivelul
colonul
ui r
D. e
I- sef
e
absoarb
r
e pasiv
la i
t
nivelul
o
intesti
nuluia
r
subţire
E. e
portul
de l
a
glucide
ii
C. Teste pentru admitere 2011 131
t trec
r in
i circu
g laţia
l limfa
i tica
c D.
e vita
r mina
i C
d stim
e uleaz
a
s absor
u bţia
n lor
t E. s
e
a formeaz
d ă sub
e acţiunea
v lipazelo
a r biliare
r
a
t
e
: 3
6
8
.
A. C
pot a
intrar
în e
const
ituţia
d
chiloi
micrn
onilot
r r
B. e
trec
activu
în r
sângm
ele
ă
porta
t
ii l
o i
a e
r
e s
l u
e n
t
a
f a
i d
r e
m v
a ă
ţ -
i r
i a
c t
u e
?
p
r
i
v A.
i labfe
r rmen
e tul
form
l ează
a parac
azein
d at de
i calci
g u, ce
e este
s o
t subst
i anţă
e solub
ilă
ş B.
i sucul
a gastr
b ic
s conţi
o ne
r 1%
b rezid
ii ţ uu
uscato
C. z
calciă
ul se
absop
arbeo
pasiva
sub t
acţiue
nea r
vitae
minez
iDu
D. l
prezet
nta a
acidu
lui s
u
clorh
b
idric
este
a
carac
c
te- ţ
ristici
a u
suculn
ui e
gastra
ic :
E.
sfinc
terul
Oddi
esteA.
relax
at deizom
colecaltaze
is- i
B.
lactaz
ei
3 C.
6 amila
9 zei
. D.
G malta
l zei
u E.
c zahar
ii
azei
3 t
7 e
0 m
. u
C l
a d
r i
e g
d e
i s
n t
t i
r v
e
a s
f u
i n
r t
m a
a d
ţ e
i v
i ă
l r
e a
u t
r e
m ?
ă
t
o
a A.
r saliva
e conţi
c ne ca
u subst
anţe
p organ
r ice:
i muci
v nă,
i lizozi
r m,
e amila
l za
a saliva
ra
s B.
i gland
ii s ele
pilori
U
ce r
secret
m
ă a
gastri
t
na o
C. a
gelati
r
nazae
acţiol
nează
e
la pH
d
acid
a
D.
t
mucu
e
sul
c
este
a
secret
r
at
a
doar
c
la
t
nivel
a
ul
r
gland
elori
z
oxinti
ce e
E. a
amilaz
za a
pancr
s
eatică
i
hidro
s
lizeaz
t
ă gli-
cogee
nul şi
m
celul
u
oza
l
până
d
la
i
stadi
g
u de
e
dizah
s
aride
t
i
v
:
ii
3
A. Oddi Teste pentru admitere 2011 131
săruri
le
biliar
e 3
provi7
n din2
degra.
dareaG
hemo e
globil
nei a
B. t
enteri
ochinn
aza a
activz
eazăa
amila:
za
pancr
eatică
C. A.
vitameste o
ina enzi
C
stimumă
leazasecret
absorată de
bţiagland
fierul
ele
ui Lie-
D. berkii
vitamhn
ina B.D
se este o
absoaenzi
rbe mă
în
intest
secret
inulată de
proxigland
malele
E. Brun
parasner
impatC.
iculacţio
relaxnează
eazăla pH
sfinct
alcali
ii eruln
D. e
esteuo
subst
r
anţăm
organ
a
ică t
E. o
facea
parter
din e
secreţ
l
ia e
exocr
:
ină
pancr
eatică
A.
inaint
e de a
3 fi
7 diger
3 ate
. trebui
D e sa
e fie
s emul
p siona
r te
e B.
l absor
i bţia
p loe
i este
d favori
e zata
p
de
o
săruri
t
le
biliar
f
e
i
C.
a
aport
f
ul
i
zilnic
r
varia
m
za
a
intre
t
ii 25-
180tg
D. r
i
trect
in i
circul
v
aţiae
limfa
d
ticae
E.
trecc
in ă
t
circul
r
aţiae
sangu
ina t
A u
s b
i u
g l
u
r d
a i
r g
e e
a s
t
s i
u v
b
s s
t e
a
n d
ţ a
e t
l o
o r
r e
a
n z
u ă
ii
12 Biologie
D. :fosfolipaza este o enzimă a 353. La nivelul colonului se pot absorbi:

pancreasului endocrin
A. sodiu
B. potasiu
C. clor
D.glucoză
E.apă
354. Care dintre afirmaţiile următoare sunt
corecte? A. excretă substanţe solubile în apă,

cum este colesterolul
B. conţine pigmenţi biliari proveniţi
din degradarea colesterolului
A. labfermentul este secretat numai C. este produsul activităţii hepatocitare
la adult si are rol in coagularea laptelui D. conţine enzime ce emulsionează
B. sărurile biliare sunt secretate grăsimile
pasiv în canaliculele biliare E. se evacuează în perioadele digestive
C. la nivelul intestinului clorul se prin acţiunea colecistochininei asupra
absoarbe prin procese ce nu necesită sfincterului Oddi
energie
D. mucusul este secretat de glandele
Brunner din duoden
E. acizii biliari sunt sintetizati la
357. Sucul pancreatic:
nivelul duodenului din colesterol
A. conţine nucleaze
355. In componenta tubului digestiv exista: B. conţine o cantitate mare de HCCy
C. conţine amilaza pancreatică cu acţiune
mai puternică decât cea salivară, ce de-
scompune amidonul crud până la mono-
A. stomacul zaharide, cum este maltoza
B. il eonul D. conţine un inhibitor al tripsinei
C. pancreasul E. conţine tripsinogen activat de
D. glanda parotida enterocrinină
E. jejunul
358. Urmatoarele aspecte morfo-functionale

356. Bila: sunt caracteristice intestinului gros:
13 Biologie
A. jumătatea sa distală are rol E. mucus

principal in absorbţia apei si electrolitilor
B. colonul absoarbe cel mult 2-3 1
de apa pe zi
C. la nivelul său se absoarbe 361. Prin mecanism activ se absorb:
predominant potasiul, sub acţiunea
aldosteronului
D. haustratiile sunt realizate prin
contractii combinate ale musculaturii A. colesterolul
circulare si longitudinale colice B. clorul
E. jumatatea distala a colonului are C. tripeptidele
ca rol principal depozitarea si eliminarea D. trigliceridele
materiilor fecale E. Na+
359. Digestia proteinelor se realizează prin: 362. Amilaza:
A. maltază A. este o enzimă proteolitică

B. pepsină B. se găseşte în secreţia salivară
C. chimotripsină C. descompune amidonul până la
D. produşi de secreţie ai glandelor stadiu de glucoză
intestinale Brunner D. se găseşte în secreţia pancreatică
E. peptidaze biliare E. sub acţiunea ei se formează un
dizaharid
360. Enzimele digestive asociate cu microvilii

celulelor epiteliale intestinale sunt: 363. Glandele Brunner secretă:
A. fosfolipaza
A. peptidaze
B. peptidaze
B. dizaharidaze
C. carboxipeptidaza C. mucus
D. lactaza lipaz
B. admitere
Teste pentru ăbronhia
2011 principala se imparte in C. epiteliul alveolar 14
bronhiole respiratoii D. surfactantul
C. bronhiile se impart in bronhiole E. lichidul tensioactiv
D. din bronhiolele respiratorii deriva
duetele alveolare
E. traheea se divide in doua bronhii
la nivelul vertebrei L4 388. Volumul respirator curent:
385. Presiunea C02 în sângele din capilarele A. are valoarea medie de 500 ml
pulmonare este de: B. are valoarea medie de 1500 ml
C. are valoarea medie de 1000 ml
D. este volumul de aer inspirat şi expirat în
respiraţia normală
A. 46 mm Hg E. reprezintă volumul de aer inspirat şi ex-
B. 40 mm Hg pirat în respiraţia forţată
C. 41 mm Hg
D. 42 mm Hg
E. 43 mm Hg
389. Următoarele afirmaţii despre capacitatea

vitală sunt adevărate:
386. Ventilaţia alveolară:
A. reprezintă volumul de aer minim pe care

o persoană îl poate scoate din plămâni după o
A. are valoare de 4,5 - 5 1 pe minut inspiraţie normală
B. reprezintă volumul de aer care ajunge în B. capacitatea pulmonară totală minus vo-
■ zona alveolară a tractului respirator în C. are valoarea de aproximativ 2000 ml
fiecare minut D. se poate determina spirometric
C. este un factor major care E. la formarea ei nu participă
determină presiunile parţiale ale O, şi C02 volumul expirator de rezervă
în alveole
D. nu are implicaţii asupra
presiunilor parţiale ale O., şi CO, în
alveole 390. Care dintre următoarele structuri ner-
E. are valoare aproximativ egală cu voase sunt implicate în reglarea ventilaţiei?
debitul respirator
A. bulbul rahidian
387. La formarea membranei alveolo-capilare B. mezencefalul . C. puntea
participă: C. cerebelul
D. diencefalul
A. bronhiola respiratorie
B. endoteliul capilar 391. Următoarele procese fiziologice sunt
implicate în admitere
Teste pentru respiraţie:
2011 C. traheea 15
D. esofagul
E. bronhiolele respiratorii
A. ventilaţia pulmonară
B. reglarea ventilaţiei
C. modul de ramificare a arborelui bronşic
D. difuziunea şi transportul 02 şi C02
E. presiunea atmosferica
A. C02 poate fi transportat sub forma

de bicarbonat plasmatic
392. Următoarele elemente anatomice sint B. C02 poate fi dizolvat fizic in palsma
interesate în procesul respiraţiei: C. fiecare moleculă de hemoglobină
se poate combina cu maxim 5 molecule de
02
D. fiecare moleculă de hemoglobină
A. muşchii drepţi abdominali se poate combina cu minim 4 molecule de
B. diafragmul 02
C. pleura E. fiecare moleculă de hemoglobină
D. vertebrele se poate combina cu maxim 4 molecule de
E. coastele 02
393. Sunt componente ale căilor respiratorii: 395. Selectaţi afirmaţiile adevărate:
A. grilajul costal presiunea parţială a gazului în alveolă nu

B. laringele influenţează difuziunea gazului prin
membrana alveolo-capilar
16 Biologie
A. ămetabolizării hepatice a C. celulele oxintice secretă HCL

produşilor de digestie D. celulele pilorice secreta HC1
B. secreţiei de sucuri digestive E. celulele pilorice eliberează şi gastrina
C. deplasării alimentelor
D. stimulării receptorilor olfactivi şi
gustativi
E. absorbţiei produşilor de digestie.
377. Caracteristicile bilei sunt:
374. Activitatea secretorie a cavităţii bucale se A. se formează la nivel hepatocitar dar e

realizează datorită următoarelor particu- produsă şi de celulele ductale din jurul
laritaţi: duetelor biliare
B. e indispensabilă digestiei lipidelor nu şi
absorbţiei lor
C. e secretată in perioadele interdigestive şi
A. secretării zilnice a 800-1500 ml de salivă se depozitează continuu în vezica biliara
B. secretării de pepsină pentru D. sfincterul Oddi e relaxat prin coleci-
scindarea proteinelor în aminoacizi stokinina (care determină şi contractia
C. protecţiei mucoasei bucale vezicii biliare),
D. secretării zilnice a 800- E. secreţia biliara e de aproximativ 250-
2500 ml de salivă 1100 ml/zi.
E. înlesneşte ceilalţi timpi bucali ai digestiei.
378. în compoziţia bilei intra mai multe

375. Timpul esofagian al deglutiţiei este un substante printre care:
act reflex ce are la bază următorii factori:
A. colesterolul
A. peristaltismul primar B. pigmenţii biliari sunt produşi de
B. peristaltismul secundar meta- bolizare ai hemoglobinei
C. începe încă din timpul C. sărurile biliare nu sunt liposolubile
bucal al deglutiţiei şi se absorb activ in ileon
D. la nivelul esofagului terminal D. bilirubina şi biliverdina excretate
exista o musculature îngroşată, ce are un biliar conferă culoarea verzui-rosiatică,
rol important în deplasarea alimentelor specifica bilei
E. se află sub control vagal. E. electroliţi si lecitină.
VIII. Sistem respirator
376. Celulele secretorii gastrice, situate la

nivelul glandelor din mucoasa stomacului, au
următoarele proprietăti:
379. Plămânii prezintă următoarele carac-
teristici:
A. cele pilorice secretă mucus

B. celulele G elibereaza gastrina
17 Biologie
A. sunt principalele organe ale A. bronhiolele respiratorii

respiraţiei B. bronhiile lobulare
B. sunt acoperiţi de pleura viscerală C. săculeţii alveolari
C. sunt situati in cavitatea toracica D. bronhiolele pulmonare
D. au o capacitate totala de 5000 mL E. alveolele pulmonare
E. sunt acoperiţi de pleura parietala
382. Următoarele organe fac parte din caile

380. Unitatea morfo-funcţională a plămânului respiratorii:
este reprezentată de:
A. traheea
A. membrana alveolocapilară B. cavitatea nazală
B. acinul pulmonar C. esofagul
C. bronhiola respiratorie D. faringele
D. alveola pulmonară E. laringele
E. duetele alveolare
383. Referitor la arborele bronşic sunt corecte

381. La formarea acinilor pulmonari parti- urmatoarele enunţuri:
cipă:
exista 3 bronhii principale pentru pla- manul drep

t C. la formarea ei participă
J pentru admitere
Teste ___________________________________________
2011 18
surfactantul
D. nu are în alcătuire surfactant
405. Succesiunea diviziunii şi ramificaţiei

arborelui bronşic este următoarea:
j E. la formarea ei participă
!I endoteliul ca
A. bronhia principală - săculeţi

alveolari - bronhiole respiratorii - duete
alveolare pilar
- alveole
B. bronhia principală - bronhii - bronhiole
- bronhiole respiratorii - alveole
C. bronhia principală - bronhii - bronhiole
408. Capacitatea reziduală funcţională are
- bronhiole respiratorii - duete alveolare
următoarele particularităţi:
- săculeţi alveolari - alveole pulmonare —
b| D. bronhia principală - bronhiole - bronhiole respiratorii -
duete alveolare - alveole
—-j E. bronhiole respiratorii - bronhiole - săculeţi
A. este egală cu produsul dintre
alveolari - duete alveolare - alveole
volumul expirator de rezervă şi
,*i
volumul rezidual
B. este egală cu suma dintre
volumul expirator de rezervă şi
volumul rezidual
406. Care dintre afirmaţiile de mai jos referi- I C. are valoare de 1500 ml
toare la presiunea alveolara sunt adevărate? D. este cantitatea de aer care
rămâne în plămâni la sfârşitul
unei respiraţii normale
E. depinde de volumul curent
A. este egala cu presiunea
409. Ventilaţia pulmonară:
atmosferica, atunci când glota este
deschisa A. reprezintă deplasarea aerului
B. in inspir creste la aproximativ lem H20 în ambele fericiri întrp atmnsferă si
C. in repaus este 0 mmHg alveolele nul-
D. in expir creste la aproximativ +lcm H20 B. presupune variaţii ciclice ale
J
E. nu exista diferente de presiune volumului cutiei toracice
alveolara intre inspir si expir C. implică două mişcări de sens opus
D. implică doar inspiraţia
E. alături de difuziune şi transportul
gazelor reprezintă procese funcţionale ale
respiraţiei
407. Despre membrana alveolocapilară se pot
afirma următoarele:
IX. Sângele
A. are o grosime medie de 0,6 mm

B. la formarea ei participă epiteliul
410. Din masa corporală, sângele reprezintă
alveolar
aproximativ:
A. 5%
B. 6%
C. 7%
D. 8%
E. 9%
411. Următoarele afirmaţii despre eritrocite sunt false:
A. posedă mitocondrii 413. Leucocitele:

B. sunt celule anucleate
C. au rol activ în hemostază
D. au rol în menţinerea echilibrului acido- bazic
D. au rol doar în transportul oxigenului A. sunt celule nucleate
B. pot emite pseudopode
C. intervin doar în răspunsul imun specific
D. în condiţii normale, sunt în număr de
412. Următoarele afirmaţii despre eritrocite sunt 5000- 10000/m3
adevărate: E. sunt produse în totalitate la nivelul splinei
A. prezintă la nivelul membranei macro- 414. Despre formula leucocitară sunt adevă-
molecule denumite aglutinine rate următoarele enunţuri:
B. sunt celule anucleate
C. au rol în menţinerea echilibrului acido-bazic
D. 15% din populaţie prezintă antigenul D
E. pot traversa peretele capilar prin A. granulocitele sunt reprezentate de neu-
.ci. :—« i
diapedeză
20 Biologie
B. » presiunea parţiala a gazului în capilarul 399. Laringele are funcţie:

pulmonar influenţează difuziunea gazului prin
membrana alveolo-capilară
C. grosimea medie a membranei alveolo-
capilare este de 0,06 microni A. digestivă
D. suprafaţa totala a membranei alveolo- B. fonatorie
capilare este de aproximativ 50-100 metri pătraţi C. respiratorie
E. coeficientul de-difuziune a gazului D. de reglare a ventilaţiei
influenţează rata difuziunii gazelor prin E. în ventilaţia pulmonară
membrana alveolo-capilara
400. Transportul C02 are următoarele caracteristici:

396. Volumul respirator curent:
A. se realizează dizolvat fizic în plasmă

A. are valoare de aproximativ 500 ml B. se realizeaza sub formă de
B. are valoare de aproximativ 1500 ml carbaminohemoglobină
C. reprezintă volumul de aer inspirat si ex- C. se realizeazasub sub formă de bicarbonat
pirat in timpul respiraţiei normale plasmatic
D. reprezintă volumul care rămâne în D. are loc şi la nivelul eritrocitelor
plămân si după o expiraţie forţată E. C02 difuzează din capilare în celule
E. are aceeaşi valoare cu volumul rezidual
401. Următoarele afirmaţii sunt adevarate:

397. Volumul respirator rezidual are următoarele
caracteristici:
A. volumul curent reprezintă volumul de

aer care ramane in plamani dupa o expiraţie
A. se poate determina spirometric fortata
B. nu se poate determina spirometric B. volumul rezidual reprezintă volumul de
C. are valoarea de aproximativ 500 ml aer expirat
D. are valoarea de aproximativ 1500 ml C. volumul inspirator de rezerva este can-
E. reprezintă diferenţa dintre capacitatea titatea suplimentara de aer care poate fi expirata
pulmonară totala şi capacitatea vitală in urma unei expiraţii fortate
D. capacitatea vitala poate masura 3500ml
E. capacitatea vitală reprezintă volumul
maxim de aer pe care o persoana il poate scoate
din plamani dupa o inspiraţie maxima
398. Traheea prezintă următoarele caracteristici:
A. face parte din caile respiratorii 402. Ventilatia alveolara:

B. are forma de tub care continua faringele
C. se bifurcă în bronhii principale la T4
D. se bifurcă în bronhii lobare la T4
E. are o lungime de 10-12 cm A. are o valoare medie de 4,5-5 1/min
B. este egala cu minut volumul respirator
21 Biologie
C. este unul din factorii majori care deter- 1500 ml

mina presiunea parţiala a oxigenului in alveole D. volumul curent are în medie valoarea de
D. nu infiuenteaza presiunea parţiala a 1500 ml
CO., in alveole E. volumul inspirator de rezervă are în medie
E. are o valoare de 500ml valoarea de 1500 ml
403. Volumele pulmonare sunt caracterizate de 404. Următoarele caracteristici aparţin plămânilor:
următoarele valori:
A. sunt situati în cavitatea toracică

A. volumul expirator de rezervă are în me- B. sint inveliti de pleura viscerala
die valoarea de 1000 ml C. au capacitatea totala de 3000 ml
B. volumul inspirator de rezervă are în me- D. sunt înveliţi de pleura alcătuită dintr-o foiţă
die valoarea de 1000 ml unică
C. volumul rezidual are valoarea de circa au capacitatea totala de 5000 m
Teste pentruMdmiteixIOJL 137
C. ltromboplastina se transformă D. venele subclaviculare
in trombină sub acţiunea protrombinei şi a E. vena limfatică dreaptă.
Ca2+
D. cea mai laborioasă fază este cea a
formării reţelei de fibrină
E. în momentul lezării vasului sangvin,
427. Următoarele asociaţii sunt incorecte:
prima reacţie este aceea de vasoconstricţie
A. valve semilunare - artera aortă

424. Printre funcţiile sângelui se numără: B. valva bicuspidă - orificiul
atrioventricular drept
C. fasciculul atrioventricular His - sept in-
terventricular
• A. integrarea şi coordonarea umorală a D. reţeaua Purkinje - pereţii atriali
funcţiilor organismului E. valva tricuspidă - orificiul atrioventricular
A. excretarea directă a substanţelor toxice stâng.
sau în exces
B. intervine în termoreglare, prin
conţinutul său crescut de apă
C. transportă oxigen şi substanţe nutritive
la nivelul organelor 428. Ramurile arteriale care se desprind direct din
D. are rol în apararea organismului aorta sunt:
C. artera mezenterică superioară

X. SISTEMUL CIRCULATOR
D. trunchiul celiac
E. artera femurală.
425. Inima este:

429. Următoarele artere se desprind direct
A. prevăzută doar la nivelul ventriculului

drept cu trabecule si cordaje tendinoase
din arcul aortei:
B. situată în cavitatea toracică
C. un organ cavitar
D. echipată cu valve
E. formată din două atrii şi două ventricule.
A. trunchiul brahiocefalic
B. artera subclaviculară stângă
C. artera carotidă comună stângă
426. în atriul drept se deschid: E. arterele coronare.
A. venele pulmonare
430. Atât venele pulmonare cât şi venele
B. vena cavă inferioară
C. vena cavă superioară
Teste pentruMdmiteixIOJL 137
cave: 432. Zgomotele inimii:
A. aduc la inimă sânge venos A. reprezintă manifestările acustice ce in- sotesc

B. se deschid în atrii ciclul cardiac
C. aduc la inimă sânge arterial B. sunt reprezentate de zgomotul sistolic şi
D. îşi au originea în atrii zgomotul diastolic
E. aduc sânge de la ţesuturi la inimă. C. se produc, ambele, prin închiderea valvelor
atrioventriculare
D. sunt produse ambele prin închiderea
valvelor semilunare
431. Ciclul cardiac: E. sunt generate diferit: zgomotul sistolic prin
închidereavalvelor atrioventriculare iar zgomotul
diastolic prin închiderea celor semilunare .
A. reprezintă succesiunea sistolă - diastolă

B. demonstrează un asincronism între sistola
atriilor şi a ventriculelor 433. Vasele de sânge:
C. durează 0,8 secunde la o frecventa cardiaca de
65 bătăi/minut
D. este alcătuit din diastola cu durata de 0,3
secunde şi sistola cu durata de 0,5 secunde alcătuiesc o reţea ce conduce sângele de la inima în
E. se asociază cu zgomotul sistolic produs în întreg corpul şi de aici înapoi la inim
sistola ventriculara prin închiderea valvelor
semilunare.
24 Biologie
A. aeozinofilele reprezină aproximativ 3- B. aglutinogenele sunt macromolecule prezente pe

9% din leucocite suprafaţa hematiilor
B. limfocitele reprezintă aproximativ 25- C. sistemul Rh este important doar în cazul unei
33% din leucocite sarcini
C. bazofilele fac parte din clasa agranulo- D. cele mai importante aglutinogene sunt a şi P
citelor E. la grupa B (III) sunt prezente aglutinine a
D. bazofilele reprezină 3-5% din leucocite 420. Despre grupele sangvine sunt adevărate
415. Răspunsul imun specific: următoarele afirmaţii:
A. poate fi primar sau secundar A. grupele sangvine sunt stabilite pe seama
B. se poate realiza pe seama limfocitelor antigenelor (0), A, B
cu memorie B. cele mai frecvent întâlnite aglutinine sunt a şi p
C. poate fi dobândit sau înnăscut C. aglutininele sunt anticorpi prezenţi pe
D. apare în urma expunerii la agenţi capa- membrana hematiilor
bili să inducă răspuns imun D. regula transfuziei cere ca aglutinogenul din
E. este prezent la toţi oamenii sângele donatorului să corespundă aglutininelor
416. Funcţia de apărare a sângelui: din sângele primitorului
A. se realizează prin mecanisme specifice E. antigenul D este prezent în plasma unui procent
şi nespecifice de 85% din populaţie
B. apărarea nespecifica este prezentă la 421. Sistemul OAB:
toţi oamenii
Â. exclude necesitatea sistemului Rh
C. apărarea nespecifică se poate obţine şi
A. permite apariţia grupelor sangvine prin regula
prin vaccinare
excluderii aglutininelor cu aglutinogenele
D. limfocitele B şi T sunt implicate în
omoloage
apărarea specifică
B. grupa sangvină A(II) prezintă aglutinină a şi
E. apărarea nespecifică se realizează prin
aglutinogen A
mecanisme celulare şi umorale
C. grupa sangvină AB (IV) nu prezintă aglutinine
417. Funcţia de apărare specifică a sângelui:
D. grupa sangvină AB (IV) este denumită şi
A. poate fi dobândită natural primitor universal
B. poate fi dobândită doar prin vaccinare
422. Sistemul Rh:
C. se poate realiza pe seama limfocitelor
cu memorie A. coexista cu sistemul OAB
D. poate fi mediată celular sau umoral B. se datoreaza prezenţei antigenului D pe
E. poate fi dobândită transplacentar suprafaţa hematiilor
418. Funcţia de apărare nespecifică a sângelui: C. antigenul D este prezent la aproximativ 85%
din populaţie
A. poate fi dobândită prin vaccinare
D. nu se recomandă transfuziile de sânge de la
B. se face pe seama limfocitelor cu memorie
persoane Rh- la persoane Rh+
C. este promptă
E. la persoanele Rh negativ sunt prezente în
D. se realizează prin mecanisme celulare şi
plasma aglutinine a şi (3
umorale
E. este prezentă la toate fiinţele umane 423. Despre hemostază sunt adevărate următoarele
419. Despre grupele sangvine sunt adevărate enunţuri:
următoarele afirmaţii: A. în procesul de coagulare participă factori
A. grupa 0 (I) este denumită şi primitor universal plachetari, plasmatici, tisulari şi Ca2+
primul timp al hemostazei este timpul plasmati
Teste
E. pentrucvase
admitere limfatice
2011 pe traseul cărora tricuspidă si bicuspidă 25
ganglionii limfatici reprezintă staţii obligatorii E. îşi anexează trabecule - valva bicuspidă.
pentru limfa.
446. La nivelul inimii, celulele care iniţiază şi

443. Colectoarele limfatice mari sunt: conduc impulsul:
A. canalul toracic ce începe prin cisterna A. fac parte din miocardul de lucru
chyli situată la nivelul vertebrei T2 B. asigură automatismul cardiac
B. vena limfatică dreaptă care colectează C. formează nodului sinoatrial cu o frecvenţă a
limfa din pătrimea dreaptă a corpului descărcărilor de 70-80/minut
C. canalul toracic situat anterior aortei şi D. asigură ritmul sinusal prin nodul sinoatrial
posterior coloanei vertebrale E. au ritmul funcţional modificabil sub ac ţiunea
D. canalul toracic cu o lungime de 25- unor factori externi.
30cm, prezentând valve
E. vena limfatică dreaptă care se deschide
la confluenţa dintre vena subclaviculară dreaptă
şi vena brahiocefalică dreaptă.
447. Centrii de automatism cardiac sunt
reprezentaţi şi de:
444. Splina:
A. fasciculul His şi reţeaua Purkinje care
pot imprima ritmul idio-ventricular
B. nodului atrioventricular cu o frecvenţă a
A. produce hematii şi distruge limfocite descărcărilor de 60 potenţiale de acţiune/minut
B. este un organ de depozit sanguin C. nodului sinoatrial ce imprimă ritmul
C. ocupă loja splenică cuprinsă între colo- sinusal
nul transvers şi diafragmă şi situată la dreapta D. nodului atrioventricular cu o frecvenţă a
lojei gastrice descărcărilor de 40 potenţiale de acţiune/minut
D. are o greutate de 180-200g şi conţine E. nodului atrioventricular ce funcţionează
200-300g sânge permanent şi în paralel cu nodului sinoatrial.
E. este tributară venei splenice, afluent al 448. Sistemul venelor azygos:
venei porte. A. este tributar venei cave superioare
B. face parte din circulaţia sistemică
C. este implicat în drenajul venos al spaţii-
lor intercostale
445. Valvele inimii: D. aparţine circulaţiei pulmonare
E. primeşte vena limfatică dreaptă.
A. separă atriile de ventricule şi se deschid

în timpul diastolei-valvele mitrală şi tricuspidă 449. Arterele tibiale:
B. sunt închise în timpul sistolei şi se deschid în
diastolă-valvele semilunare
C. impun deplasarea sângelui într-un singur sens
D. îşi anexează muşchi ventriculari-valva A. sunt în număr de două: medială şi late-
rală A. vena subclaviculară continuă vena26axi-
B. sunt, ambele, ramuri ale arterei poplitee lară care la rândul ei continuă venele brahiale
C. irigă, ambele, gamba şi planta B. venele axilare culeg sângele venos al
D. emit, ambele, artere digitale membrelor superioare
E. emit ca ramuri terminale - artera C. venele superficiale însoţesc arterele co-
dorsală a piciorului şi respectiv, arterele plan- respunzătoare
tare. D. la nivelul membrelor venele superficiale se
varsă în venele profunde
E. venele brahiocefalice sunt corespondente ale
arterelor cu acelaşi nume.
450. Sunt reale următoarele relaţii anatomice: 451. Vena portă:
se formează prin unirea venelor mezen- terică
superioară, mezenterică inferioar
27 Biologie
A. ăsunt reprezentate de capilare, artere, D. arterele iliace comune care sunt ramurile sale
vene şi limfatice terminale
B. sunt reprezentate şi de vene prin care E. arterele bronşice care fac parte din circulaţia
sângele se întoarce la inimă pulmonară.
C. alcătuiesc circulaţia pulmonară şi circu-
laţia sistemică
D. prezente la nivelul circulaţiei mici sunt:
trunchiul pulmonar, arterele pulmonare, venele
438. Ramurile terminale ale aortei:
pulmonare şi capilarele. •
A. sunt arterele iliace interne dreaptă şi stângă

434. Arborele vascular cuprinde: B. se bifurcă la nivelul articulaţiei sacroili-
ace emiţând fiecare artera iliacă externă şi
internă
C. asigură, prin intermediul arterei iliace
A. circulaţia mare interne, vascularizaţia arterială pentru vezica
B. circulaţia mică urinară, ultima porţiune a rectului, uter, vagin,
C. arterele aortă şi pulmonare vulvă, prostata şi penis .
D. doua vene cave şi doua vene pulmonare D. asigură, prin intermediul arterei iliace
E. două teritorii de circulaţie. • externe, aportul sanguin necesar mem- •
brului inferior
E. emit ramuri parietale şi viscerale.
435. Trunchiul pulmonar:
439. Artera femurală:
A. se împarte în două artere pulmonare

B. are originea în ventriculul stâng
C. conţine sânge încărcat cu oxigen A. continuă artera iliaca externă
D. prin arterele pulmonare duce sângele cu B. se situează la nivelul feţei anterioare a
C02 spre reţeaua capilară din ţesuturi coapsei
E. conţine sânge care la nivelul reţelei ca- C. se continuă cu artera poplitee
pilare alveolare este oxigenat. D. este însoţită de vena femurală
436. Venele cave: E. se bifurcă emiţând artera tibială anteri-
A. sunt în număr de două oară şi artera tibială posterioară.
B. ambele duc sângele în atriul stâng
C. aparţin circulaţiei sistemice
D. preiau ambele şi limfa din organism
E. cea superioară ia naştere prin fuziunea 440. Vena cavă inferioară:
venelor brahiocefalice.
437. Aorta descendentă emite:
A. ramuri parietale şi viscerale
B. ramuri viscerale toracice: bronşice, peri- A. se formează prin unire venelor iliace
cardice, esofagiene şi trunchiul celiac externe şi interne
C. ramuri viscerale abdominale: arterele B. emite venele iliace comune
mezenterice superioară şi inferioară, arterele C. colectează sângele venos doar de la ni-
renale, arterele testiculare sau ovariene, artera velul membrelor, pereţii bazinului şi de la
gastrică şi artera hepatică nivelul viscerelor acestuia
28 Biologie
D. duce sângele venos în atriul stâng E. grosimea pereţilor vaselor.

E. este situată în dreapta coloanei
vertebrale şi străbate diafragma.
442. în structura sistemului limfatic sunt prezente:
441. Sistemul limfatic se deosebeşte de sistemul

circulator sanguin prin:
A. capilare limfatice care prin confluenţă
formează canalul toracic
B. vena limfatică dreaptă ce se deschide în
A. conţinut vena cavă superioară
B. organizare- prezenţa ganglionilor lim- C. vase limfatice care sunt formate
fatici prin confluenţa capilarelor limfatice
C. prezenţa capilarelor vase limfatice cu pereţii structuraţi asemănător
D. poziţia capilarelor venelo
A. rprecede cu 0,1 secunde sistola ventri- 464. Pe parcursul diastolei ventriculare:

culară
B. coincide cu sfârşitul diastolei ventricu-
lare
C. determină creşterea presiunii din atrii A. miocardul se relaxează
D. este urmată de diastola atrială cu durata B. presiunea intraventriculară scade
de 0,5 secunde. C. se deschid valvele semilunare
D. ventriculele devin cavităţi închise - diastola
izovolumetrică
E. creşte continuu presiunea din ventriculi şi
461. Sistola ventriculară: valvele atrioventriculare se închid.
A. durează 0,1 secunde 465. Zgomotele cardiace sunt produse de:

B. se desfăşoară în două faze A. şi de închiderea valvelor atrioventricula-
___________^.1 T
C. prima fază este faza de ejecţie B. vibraţia miocardului - zgomotul II
D. prezintă o fază de contracţie izovolume- C. închiderea valvelor semilunare la înce-
trică care începe în momentul închiderii putul sistolei ventriculare - zgomotul II
valvelor atrioventriculare D. închiderea valvelor semilunare, la înce-
E. faza de contracţie izovolumetrică se ter- putul diastolei ventriculare - zgomotul II
mină în momentul deschiderii valvelor E. închiderea valvelor atrioventriculare şi
semilunare. de vibraţia miocardului la începutul sistolei
ventriculare - zgomotul I.
462. Faza de ejecţie a sistolei ventriculare:

466. Ciclul cardiac se însoţeşte de:
A. începe cu deschiderea valvelor atrioventriculare

B. se termină prin închiderea valvelor semilunare A. manifestări electrice, mecanice şi acus-
C. ejectează un volum de sânge denumit volum tice
sistolic de 75 ml în stare de repaus B. biocurenţi de depolarizare şi repolariza-
D. în eforturi fizice intense volumul sistolic poate re miocardică
să crească până la 150 - 200 litri C. şocul apexian - perceput în spaţiul V
E. succede fazei de contracţie izovolumetrică. intercostal drept
D. pulsul arterial
E. zgomotele cardiace.
463. Ciclul cardiac este caracterizat de următoarele

valori - la o frecvenţă de 75 contracţii/minut:
XI. SISTEMUL URINAR - EXCREŢIA
A. diastola atrială 0,3 secunde

B. diastola ventriculară 0,7 secunde 467. Rinichii:
C. diastola generală 0,4 secunde
D. sistola ventriculară 0,3 secunde
E. sistola atrială 0,3 secunde.
A. sunt situaţi în regiunea lombară C. corpuscul renal, tub contort proximal, ansa
B. prezintă calice mari, mici şi mijlocii Henle, tub contort distal
C. sunt în număr de doi D. capsulă glomerulară (Bowman), tub contort
D. sunt alcătuiţi din corticală la exterior şi proximal, ansa Henle, tub contort distal
medulară la interior E. capsula renală, glomerul renal, tubul contort
E. prezintă fiecare câte un tub proximal şi distal.
muscular numit uretră.
469. Nefronii:
468. Nefronul este alcătuit din:
A. sunt situaţi în corticala rinichiului

A. corpuscul renal şi tubi contorţi B. sunt situaţi în medulara rinichiului
B. capsulă glomerulară, tub contort proxi- C. sunt situaţi la joncţiunea dintre corticală şi
mal, tub contort distal medulară, cei juxtamedulari
sunt în număr de circa 2 milioane pentru un rinich
31 Biologie
B. itransportă la ficat sânge încărcat cu D. maximă la nivelul arteriolelor

oxigen E. totalitatea factorilor favorizanţi ai curgerii
C. culege sângele venos al jejun-ileonului, sângelui prin vase.
cecului, colonului ascendent şi partea stângă a
colonului transvers prin intermediul venei
mezenterice superioare
D. strânge sângele venos al splinei prin
455. Hipertensiunea arterială sistemică determină:
intermediul venei splenice
E. duce la ficat substanţe nutritive rezultate
prin absorbţia intestinală.
A. creşterea presiunii arteriale sistolice - peste 150

mm coloană Hg
B. şi/sau creşterea presiunii arteriale dias- tolice
452. Elasticitatea: peste 100 mm coloană Hg
C. creşterea lucrului mecanic al inimii
D. afectarea vaselor de sânge
E. îmbolnăvirea rinichiului, cordului şi ochilor.
A. este proprietatea arterelor mari
B. face posibilă destinderea arterelor în
condiţiile creşterii presiunii sângelui
C. determină amortizarea undei de şoc
456. Circulaţia venoasă este caracterizată prin:
D. permite înmagazinarea energiei sistolice
în energie elastică a pereţilor arteriali
E. este proprietatea vaselor de a-şi modifica
marcat diametrul lumenului.
A. orientarea spre inimă a sângelui conţi-
nut
B. volumul venos mai mic decât cel arterial
- aproximativ 25% din volumul sanguin
453. Tonusul musculaturii netede din structura C. presiune joasă - 10 mm la vărsarea ve-
vaselor depinde de: nelor cave în atriul drept
D. presiune de 0 mm la originile sistemului
venos
E. suprafaţa de secţiune a venelor cave mai
A. activitatea nervilor parasimpatici mare decât a capilarelor.
B. presiunea arterială
C. concentraţia locală a unor metaboliţi
D. activitatea unor mediatori
E. activitatea nervilor simpatici.
457. Venele sunt vase sanguine ce prezintă:
454. Rezistenţa periferică este: A. la nivelul pereţilor cantităţi importante

de ţesut muscular neted şi contractilitate
B. cantităţi mici de ţesut elastic conţinut în
pereţi, distensibilitate
A. un factor determinant al presiunii arteriale C. viteza de circulaţie a sângelui crescândă
B. totalitatea factorilor care se opun curgerii de la centru spre periferie
sângelui prin vase D. o viteza de circulaţie a sângelui la nive-
C. direct proporţională cu vâscozitatea sângelui lul venelor cave de lOOmm/s
şi invers proporţională cu lungimea vasului E. un conţinut sanguin reprezentând apro-
32 Biologie
ximativ 75% din volumul total de sânge al unui expiraţie.

subiect uman.
459. Favorizează întoarcerea sângelui la inimă:

458. întoarcerea sângelui la inimă este determinată
de:
A. aspiraţia toracică - în inspiraţie

B. presa abdominală - îndeosebi în inspiraţie
A. activitatea de pompă cardiacă C. pompa musculară
B. diferenţa de presiune dintre aortă şi atri- D. gravitaţia acţionând asupra venelor de la nivelul
ul stâng membrelor inferioare
C. trimiterea sângelui în timpul sistolei E. masajul pulsatil efectuat de artere
ventriculare spre aortă asupra venelor omonime.
D. aspirarea sângelui din venele cave
460.Sistola atrială:
în atriul drept
E. aspiraţia toracică manifestă mai ales în durează 0,1 secunde la o frecvenţă de 75
contracţii/min
Teste pentiu admitere 2011 143
B. .se face împotriva gradientelor de con- intravezicale.
centraţie sau electrice
C. forţa pompelor metabolice este limitată
pr-- . i
de capacitatea maximă de a transporta o
substanţa pe unitatea de timp 484. Vezica urinară:
1
D. este folosit şi pentru reabsorbţia amino- A. este alcatuită din trigon şi corp
acizilor. B. are pereţi alcătuiţi din musculatură netedă
C. se continuă cu uretra
,1
D. prezintă un sfincter intern - neted şi unul extern
- striat
481. Secreţia tubulară: E. muşchiul colului vezical se mai numeşte şi
-4s
sfincter extern.
Js
A. reprezintă principala modalitate de
curăţare a plasmei de cataboliţi azotaţi 485. Micţiunea:
neutilizabili
I B. completează funcţia de eliminare a unor
i -j/:- substanţe acide, toxice, în exces, medicamente
C. se realizează şi prin mecanism activ A. este procesul de golire a vezicii urinare
D. se realizează şi prin mecanism pasiv B. se produce la o anumită valoare prag a
E. are loc pe toată lungimea nefronului. toncinnii intmn^ripfplp
C. se autoamplifică
D. se află sub controlul măduvei spinării
E. poate fi stimulată de centrii nervoşi su-
periori din trunchiul cerebral, diencefal şi
482. Secreţia de H+: . cortex.
A. se face prin mecanism activ 486. Inervaţia vezicii urinare:

B. are loc mai puţin în tubul contort pro-
ximal
C. are loc şi în tubul contort distal
D. se realizează şi prin schimb ionic A. este exclusiv vegetativă
E. prin schimb ionic se realizează sub acţi- B. destinată sfincterelor sale este atât
unea aldosteronului. vegetativă cât şi somatică
C. este responsabilă, prin fibre
viscerosenzitive, de receptarea tensiunii
intrapari- etale
483. Ureterele: D. constă şi din fibre vegetative pregan-
glionare, aparţinând nervilor pelvici cu originea
în măduva sacrată
E. este reprezentată şi de fibre vegetative
A. sunt tuburi musculare striate simpatice preganglionare.
B. încep de la calice, coboară până
la vezica urinară
Li
C. sunt sediul unor contracţii peristaltice
D. pătrund oblic în vezica urinară favori- % 487. Următoarele afirmaţii sunt corecte:
zând refluxul urinei în uretere
ii
E. sunt comprimate prin creşterea presiunii li
f
j
J
Teste pentiu admitere 2011 143
A. sistemul excretor este compus din: cali- E. activează vitamina Dr
• ce, pelvis renal, uretere, vezica urinară
şi uretra
B. sistemul excretor este compus din ri-
nichi şi căi urinare 489. Sunt false următoarele afirmaţii:
C. homeostazia este procesul de excreţie a
produşilor finali ai metabolismului celular
D. rinichii sunt organe pelviene
E. ureteral este aşezat posterior de vena A. tubi colectori şi corpusculi renali sunt prezenţi în
renală. zona corticală renală
488. Rinichii: B. fiecare nefron este alcătuit din corpuscul renal
A. sunt situaţi în regiunea toracală Malpighi şi tub urinifer
B. prezintă o margine laterală, concavă C. capsula glomerulară şi tubii colectori formează
C. prezintă, la nivelul marginii laterale, bazinetul corpusculul renal
D. formează şi eliberează renina D. pelvisul renal se continuă cu calicele mici
piramidele Malpighi prezintă papile renale
35 Biologie
D. .sunt responsabili pentru reabsorbţia fa- datorita următoarelor forţe:

cultativă a apei, în lipsa ADH. A. presiunea din capilarele glomerulului care
470. Funcţiile rinichiului sunt: determină filtrarea
A. excreţia tuturor produşilor finali de me- B. presiunea din capsula Bowman care se opune
tabolism filtrării
B. menţinerea homeostaziei organismului C. presiunea coloid-osmotică din capilare care
C. menţinerea echilibrului acido-bazic determină filtrarea
D. gluconeogeneza D. presiunea coloid-osmotică a proteinelor
• £. activarea vitaminei D3, asemănător din capsula Bowman care determină filtrarea
acţiunii parathormonului. E. doar presiunea din capilarele glomeru-
471. Filtratul glomerular: lare.
A. este numit şi urină primară 475. Urina finală:
B. este o plasmă care conţine proteine in A. se formează prin absorbţia şi excreţia
cantităti semnificative diferitelor substanţe la nivelul tubilor uriniferi
C. sumează 180 litri zilnic B. se formează prin reabsorbţia şi secreţia
D. este lichidul care filtrează din capilarele diferitelor substanţe la nivelul tubilor uriniferi
glomerulare în capsula Bowman C. intră în pelvisul renal
E. nu se resoarbe în tubi uriniferi. D. se acumulează la nivelul vezicii urinare
E. conţine 95% apă.
476. Substanţele care compun urina finală sunt:
A. apa - în proporţie de 75%
472. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate: B. substanţe minerale
C. substanţe organice - glucoza
D. creatinina
E. acid uric.
A. controlul concentraţiilor majorităţii con- 477. Transportul pasiv presupune mecanisme ale:
stituenţilor organismului este o funcţie majoră a A. difuziunii
rinichiului B. osmozei
B. rinichii sunt alcătuiţi din capsulă, medu- C. diferenţei de presiune osmotică
lară, corticală, calice mari, mici, bazinet, ureter D. limitării de o capacitate maximă de
C. un rinichi conţine aproximativ 2 milioa- transport a nefronului
ne de nefroni E. difuziunii în gradient chimic.
D. în rinichi se formează renina
478. Reabsorţia apei se realizează:
E. la nivelul rinichiului se poate sintetiza
A. la nivelul tubului contort proxima! 80%
glucoza. - reabsorbţia obligatorie
B. şi la nivelul tubului contort distal
C. mai ales la nivelul tubilor colectori
D. şi prin mecanism activ
473. Reţeaua de capilare peritubulare: E. şi prin mecanismul reabsorbţiei facul-
tative.
479. Cantitatea de urină finală:
A. depinde de ADH
A. se găseşte în jurul rinichiului
B. este de 1,8 1/24 h
B. primeşte sângele din arteriolele eferenţe
C. este independentă de ADH
C. se găseşte în cortexul renal
D. este de 1,5 1/24 h
D. se găseşte în jurul tubilor contorţi proximali, E. reprezintă 10% din filtratul glomerular.
distali şi a tubilor colectori la nivelul corticalei
480. Transportul activ:
renale
E. permite reabsorbţia şi secreţia. A. se face cu consum de energie şi oxigen
474. Filtrarea se realizează la nivelul glomerulului este neselecti
A. vîn proporţii diferite se reabsoarbe în A. 75%) se pierde sub formă de căldură

toate segmentele nefronului B. 55% se depozitează în compuşi macro- ergici
B. în proporţie de 80% se reabsoarbe obli-
gatoriu
C. este reabsorbită facultativ - 15% din
apa filtrată
C. .55% se pierde sub formă de căldură
D. prin reabsorbţie obligatorie permite
D. 25% se depozitează în compuşi macro- ergici
adaptarea diurezei la starea de hidratare a
organismului.
E. 45% se pierde sub formă de căldură.

500. Celulele tubilor uriniferi:
503. Procesele de tip anabolic:

A. sunt adaptate morfologic pentru reab- A. consumă energie
sorbţia tubulară B. utilizează moleculele rezultate din procesele
B. prezintă la polul apical numeroşi catabolice
microvili C. utilizează moleculele absorbite la nive-
C. conţin la polul apical numeroase mito- lul tubului digestiv
condrii D. refac macromoleculele uzate din struc-
D. conţin pompe metabolice la nivelul turile celulare
membranelor E. asigură creşterea dar nu şi dezvoltarea
E. participă la transportul activ. şi funcţionalitatea organismului.
504. Glicogenogeneza are loc cu precădere în:

501. Secreţia tubulară:
A. splină . B. muşchi
A. completează funcţia de eliminare a B. intestinul subţire
unor substanţe bazice, toxice sau în exces C. ficat
B. intervine în reglarea concentraţiei plas- D. intestinul gros.
matice a K+, acidului uric, creatininei
C. funcţionează din interstiţiul peritubular
spre interiorul tubului
D. are loc mai ales la nivelul tubilor con-
505. Cea mai mare parte a cantităţii de ATP
torţi distali
furnizată de o moleculă de glucoză, se produce:
E. poate avea loc atit prin mecanisme acti-
ve cât şi pasive.
XII. Metabolismul A. în timpul fosforilării oxidative

B. prin hidrogenarea oxigenului rezultat în
ciclul Kre.bs
C. prin oxidarea hidrogenului rezultat în
timpul glicolizei
502. Din energia rezultată în urma proceselor
D. prin oxidarea hidrogenului rezultat în
catabolice:
ciclul Krebs
E. în mitocondrii la nivelul unor structuri A. 33%, iar restul se transformă în căldură

speciale. B. 55%, iar restul se transformă în glucoză
C. 66%, iar restul se transformă în glucoză
506. în timpul fosforilării oxidative se produc:

D. 44%, iar restul se transformă în căldură
E. 66%, restul se transformă în căldură.
A. 43 molecule ATP
B. 33 molecule ATP
C. 2 molecule ATP
508. Eliberarea de energie din glucoză se
D. 22 molecule ATP
realizează prin:
E. 34 molecule ATP.
A. glicoliză aerobă
507. Eficienţa transferului de energie prin B. glicogenogeneză
catabolismul unui mol de glucoză este de: C. glicoliză anaerobă
D. gluconeogeneză
E. calea pentozo-fosfaţilor.
Glicoliză anaerobă se caracterizează prin
38 Biologie
490. :Corpusculul renal prezintă urmatoarele 493. După poziţia lor nefronii pot fi:
caractere morfofunctionale:
A. corticali - având corpusculul renal în

A. este format din glomerul şi capsula profunzimea medularei
Bowman B. corticali cu ansa Henle scurtă
B. glomerulul conţine bucle capilare situate C. corticali - având corpusculul renal situat
între arteriola aferentă şi cea eferentă în corticala periferică
C. endoteliul glomerular permite trecerea D. corticali - având ansa Henle lungă
plasmei deproteinizate din sânge în spaţiul E. corticali - având corpusculul renal situat
capsular în periferia corticalei şi ansa Henle scurtă.
D. permite filtrarea, presiunea din capilare-
le glomerulare fiind de 60 mmHg
E. prezintă capsula Bowman ce exercită o
presiune în interiorul capilarelor.
494. Procesele care concură la formarea
491. Glomerulul renal este:

urinei sunt:
A. rezultat din ramificarea arteriolei efe-

A. filtrarea glomerulară
rente
B. difuziunea
B. un ghem de bucle capilare interpus între
C. reabsorţia tubulară
arteriola aferentă şi cea eferentă
D. transportul activ
C. rezultat al ramificării arteriolei aferente
E. secreţia tubulară.
D. prevăzut cu capilare glomerulare în care
sângele este sub o presiune medie de 60 mmHg
E. parte componentă a capsulei Bowman.
495. Forţele care intervin în realizarea filtrării

glomerulare sunt:
492. Tubii uriniferi:
A. presiunea hidrostatică a sângelui din

capilarele glomerulare - 60 mmHg
A. prezintă trei segmente
B. presiunea din spaţiul capsular opusă fil-
B. prezintă fiecare: tubul contort proximal,
trării - 18 mmHg
ansa Henle, tubul contort distal
C. presiunea coloid-osmotică a proteinelor
C. prezintă fiecare câte o ansă Henle
plasmatice din capilare care se opune filtrării -
situată doar în corticala renală
32 mmHg
D. se deschid în tubii colectori
D. presiunea din spaţiul capsular
E. se reunesc în calicele mici.
favorabilă filtrării
E. presiunea coloid-osmotică a proteinelor
plasmatice din capilare favorabilă filtrării.
39 Biologie
496. Reabsorbţia tubulară este: A. difuziune

B. osmoză
C. procese pasive
D. transport activ
A. unul dintre cele patru procese responsa- E. mecanisme consumatoare de energie
bile de formarea urinei furnizată de ATP fabricat in mitocondriile de la
B. alături de filtrarea glomerulară şi secre- polul apical al nefrocitelor .
ţia tubulară responsabilă de formarea urinei
C. procesul de recuperare a anumitor sub-
stanţe utile organismului din ultrafiltratul
glomerular
498. Secreţia tubulară se realizează:
D. un proces care aduce anumite substanţe
din ultrafiltratul glomerular în capilarele
peritubulare
E. procesul care se desfăşoară exclusiv în
A. prin mecanisme de transport activ şi pasiv
tubii contorţi distali pentru reabsorbţia
B. la nivelul tubilor contorţi proximal şi distal
obligatorie a apei.
C. activ pentru H+, exclusiv în tubul contort distal
D. pasiv şi activ pentru K+ mai ales în tubul
contort distal
E. pe toată lungimea nefronului.
497. Reabsorbţia tubulară are loc prin: 499.La nivel renal apa:
este reabsorbit
14
7

T---------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------- 520. ăConcentraţia monul de creştere, testosteronul, estrogenii.
fiziologică a aminoacizi-
lor în sânge este de:
523. Creşterea glicemiei determină:
A. 70-100 mg/100 mL de sânge

B. 135-165 mg/l00 mLde plasmă
C. 170-190 mg/l 00 mL de plasmă A. intensificarea gluconeogenezei
D. 35-65 mg/l 00 mL de plasmă
B. scăderea secreţiei de insulină
E. 25-55 mg/100 mL de plasmă.
C. scăderea secreţiei de glucagon
D. creşterea secreţiei de insulină
E. creşterea secreţiei de glucagon.
524. Molecula cu cea mai mare cantitate
521. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate:
de energie înmagazinată este:
A. ADP
B. AMP
C. ATP
A. aminoacizii cu molecule mari traver- n. PC
sează membrana celulară prin transport pasiv şi
difuziune facilitată
B. aminoacizii sunt
utilizaţi în sinteza proteinelor! . -
525. Interrelaţia biochimică fosfocreatină - acizi
C. aminoacizii nu sunt utilizaţi în reacţii
adenozinmono-, di- şi trifosforic este mijlocită
metabolice
enzimatic de către:
D. aminoacizii provin şi din procesul de
catabolism al lipidelor
E. aminoacizii formaţi în organism provin
din precursori glucidici şi lipidici. A. fosfocreatinkinază
B. adenilatkinază
C. acetil CoA
D. creatinkinază
522. Mecanismele de reglare a metabolismului E. uree.
intermediar proteic constau în:
526. Rata metabolismului reprezintă:

A. stimularea sintezei proteice: hormonul
de creştere, insulina, estrogenii
B. stimularea catabolismului proteic: tiro-
xina, cortizolul A. rata utilizării glucozei în organism
C. stimularea catabolismului proteic: sti- B. rata utilizării aminoacizilor în organism
mularea sistemului nervos vegetativ C. rata utilizării caloriilor în organism
parasimpatic D. rata utilizării energiei în organism
D. stimularea anabolismului proteic: sti- E. rata utilizării lipidelor în organism.
mularea sistemului nervos vegetativ simpatic
E. stimularea anabolismului proteic: hor-
14
527. Creşterea ratei metabolice este stimulată de: 529. Alimentaţia corespunzătoare presupune: 7
A. hormonii sexuali A. aport excesiv de alimente

B. sistemul nervos vegetativ simpatic B. aport de alimente în funcţie de activitatea
C. sistemul nervos vegetativ parasimpatic depusă
D. hormonii tiroidieni' C. aport de alimente neselective
E. efortul fizic. D. aport diferenţiat în funcţie de anotimp
E. aport diferenţiat în funcţie de vârstă.
528. Măsurarea metabolismului energetic se poate

face prin: 530. Compoziţia aproximativă a dietei se
prezintă astfel:
A. măsurarea cantităţii de căldură degajată de

organism A. 50% glucide, 25% lipide, 25% proteine
B. măsurarea cantităţii de energie consumată de B. 40% glucide, 35% lipide, 25% proteine
organism C. 50% glucide, 30% lipide, 20% proteine
C. măsurarea cantităţii de dioxid de carbon 40% glucide, 30% lipide, 30% proteine P ^0%
eliminată olnrirle Unirie. 15% nroteine
D. măsurarea cantităţii de oxigen consumată
E. măsurarea consumului energetic produs sub
formă de lucru mecanic.
42 Biologie
A. .transformarea unor cantităţi mari de A. glucagonul stimulează glicogenoliză şi

acid piruvic în acid lactic gluconeogeneza
B. cantitatea foarte mică de energie elibe- B. insulina are acţiune hiperglicemiantă
rată de celule C. adrenalina are acţiunea hipoglicemiantă
C. prezenţa oxigenului D. cortizolul stimulează glicoliză
D. formarea de acid piruvic prin glicoliză. E. hormonii glucocorticoizi stimulează
gluconeogeneza.
513. Insulina:
A. favorizează transformarea glucozei în glicogen
509. Gluconeogeneza are loc dacă:
B. scade preluarea celulară a glucozei
C. favorizează transformarea glucozei în
trigliceride
A. fructoza ajunge pe calea venei porte la D. creşte ieşirea glucozei din celulă
ficat E. creşte glicemia.
B. glicemia scade
C. aportul de glucoză este insuficient
D. glucoza este utilizată excesiv
E. glucoza este în exces. 514. Degradarea glucozei:
A. eliberează 9,3 kcal/gr de glucoză
B. are ca rezultat final formarea de bioxid
de carbon şi apă
C. are la bază procesul de gluconeogeneză
510. Gluconeogeneza utilizează:
D. utilizează glicogenul depozitat în ficat
şi muşchi
E. este activată prioritar în condiţii de soli-
citare de scurtă durată.
A. acizii graşi
B. dipeptidele
C. aminoacizii
D. trigliceridele
E. amidonul. 515. Chilomicronii ajunşi în sânge sunt scindaţi în:
A. acizi fosforici
511. Glicemia este rezultatul echilibrului dintre:
B. acizi graşi
C. fosfolipide
D. colesterol
E. glicerol.
A. glicogenogeneză şi glicoliză
B. glicoliză şi glicogenoliză
C. glicogenoliză şi gluconeogeneză
D. acţiunea hiper- sau hipoglicemiantă a
unor hormoni 516. La nivel celular, acizii graşi:
E. gluconeogeneză şi glicoliză.
A. suferă procesul de delta-oxidare cu eli-

berare de energie
512. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:
B. suferă procesul de beta-oxidare cu
eliberare de energie
C. pot fi utilizaţi pentru resinteza unor
43 Biologie
compuşi lipidici D. mobilizarea rapidă a grăsimilor de către

D. pot fi utilizaţi pentru resinteza unor hormonii tiroidieni
compuşi glucidici E. mobilizarea acizilor graşi din depozite
E. pot fi proveniţi şi din acizii graşi liberi. şi degradarea lor de către cortizol şi hormonul
somatotrop.
517. Mecanismele de reglare a metabolismului

intermediar al lipidelor presupun: 518. Lipidele constituie:
A. stimularea lipogenezei şi scăderea lipo- A. protectorul mecanic al unor viscere

lizei de către insulină B. precursori ai hormonilor: tiroidieni, sexuali,
B. degradarea trigliceridelor şi mobilizarea corticoizi
acizilor graşi de către insulină C. principalul rezervor energetic
C. stimularea lipogenezei de către D. substanţe ce intervin în faza finală a
adrenalină şi noradrenalină procesului de coagulare
depozite subcutanate cu rol termoizo- lator
Teste pentru admitere 20JJ 149
542. .Din grupul vitaminelor hidrosolubile fac B. gluconeogeneză

parte: C. glicogenogeneză
D. glicoliză
E. gluconeoliză.
A. retinol, calciferol, filochinona, cobala- .

mină
B. retinol, calciferol, tocoferol, cobalamină
546. Următoarele afirmaţii despre glicogenoliză
C. retinol, calciferol, tocoferol, acid ascorbic
sunt adevărate:
D. retinol, calciferol, filochinonă, tocoferol
E. cobalamină, riboflavină, tiamină, acid
ascorbic.
A. este stimulată de insulină

B. este un proces stimulat de glucagon
C. reprezintă o sursă de glucoză
543. Vitaminele liposolubile sunt: D. scade în inaniţie
E. în timpul acestui proces se
formează uree.
A. retinol, calciferol, filochinona, cobala-

mină
B. retinol, calciferol, tocoferol, cobalamină
547. Acizii graşi:
C. retinol, calciferol, tocoferol, acid ascor-
bic
D. retinol, calciferol, filochinonă, tocoferol
E. cobalamină, riboflavină, tiamină, acid
A. pătrund în celulele nervoase
ascorbic.
B. sunt substanţe a căror metabolism este sub
influenţa hormonilor tiroidieni, a adrenalinei şi
noradrenalinei
C. formează şi fracţiunea de acizi graşi liberi
544. Vitaminele din grupul “B” sunt: intracelulari
D. sunt utilizaţi în producerea de energie
E. reprezintă precursori ai hormonilor mi-
neralocorticoizi.
A. cobalamina
B. tiamina
C. nicotinamida
D. riboflavina
548. Cuplurile hormonale antagonice în me-
E. piridoxina.
tabolismul proteic sunt:
545. Creşterea glicemiei se realizează prin: A. testosteron - cortizol

B. tiroxină - cortizol
C. hormonul de creştere - tiroxină
D. hormonii estrogeni - cortizol
A. glicogenoliză E. tiroxină - testosteron.
549. Ureea:Teste pentru admitere 20JJ B. predomină în copilărie 149
C. se produce cu consum de energie

D. predomină la bătrâneţe
E. predomină în cursul eforturilor mari.
A. se produce prin metabolizarea acizilor
graşi
B. se produce prin glicogeneză
C. se produce prin degradarea aminoaci-
zilor 552. Glucidele au următoarele roluri în organism:
D. se produce prin gluconeogeneză
E. este prezentă în urina finală.
A. energetic
B. plastic - primordial
550. Catabolismul: C. intră în alcătuirea membranelor celulare
D. funcţional
E: intră în alcătuirea acizilor nucleici sau a unor
enzime.
A. predomină în convalescenţă
B. se produce cu consum de energie
C. predomină la bătrâneţe
D. se produce cu eliberare de energie 553. Chilomicronii:
E. predomină în adolescenţă.
A. sunt formaţi în nefrocite

551. Anabolismul: B. sunt preluaţi de vasele chilifere
C. ajung în limfa
D. sunt scindaţi
sub acţiunea lipoproteinlipazei eliberează acizi
A. se produce cu eliberare de energie graşi, glicerol, fosfolipide şi colesterol
46 Biologie
531. .Coeficientul respirator este: D. plenitudinea gastrointestinală

E. centrul foamei inhibat.
A. raportul dintre C02 eliberat şi 02 consu-

mat pentru oxidarea a 100 mg de principii
534. Aportul alimentar raţional presupune:
alimentare
B. raportul dintre C02 eliberat şi 02 consu-
alimentare
A. aport alimentar mai mare decât consu-
C. raportul dintre C02 eliberat şi 02 con-
mul
sumat pentru oxidarea a lg de principiu alimentar
B. aport alimentar ritmat, adaptat acomo-
D. raportul dintre C02 eliberat şi 02 consu-
dării gastrice
mat pentru oxidarea a 100 g de principii
C. aport alimentar adaptat consumului de
alimentare
energie
E. raportul dintre C02 eliberat şi 02 consu-
D. aport alimentar hipercaloric
E. aport alimentar hipocaloric.
alimentare.
535. Vitaminele cu rol în activitatea sistemului
nervos sunt:
A. piridoxina
B. nicotinamida
532. Reglarea aportului alimentar se află sub C. tiamina
influenţa următoarelor structuri nervoase: D. tocoferolul
E. acidul ascorbic.
A. hipotalamusul ventromedial - centrii

foamei
B. trunchiul cerebral - controlează mastica- 536. Epiteliile de suprafaţă sunt influenţate
ţie, deglutiţia
C. amigdala şi câteva arii corticale ale sis-
temului limbic
D. hipotalamusul lateral - centrii foamei de:
E. hipotalamusul lateral - centrii saţietăţii.
A. piridoxină
533. Sunt stimuli fiziologici care reglează aportul B. filochinonă
alimentar: C. cobalamină
D. retinol
E. tocoferol.
A. scăderea depozitelor de substanţe nutri-

tive sub normal
B. obişnuinţa 537. Produsele lactate sunt bogate în:
C. stimularea alimentară a receptorilor din
cavitatea bucală
47 Biologie
A. cobalamină 540. Avitaminoza PP duce la:

B. riboflavină
C. retinol
D. piridoxină
E. calciferol. A. dermatită
B. tulburări severe ale SNC
C. tulburări cardiace
D. pelagră
538. Oul este bogat în: E. tulburări digestive.
A. tocoferol 541. Boala beri-beri este consecinţa avitaminozei:

B. cobalamină
C. filochinonă
D. retinol
E. calciferol. A.B,
539. Următoarele afirmaţii despre inaniţie sunt
corecte:
A. depozitele de glucide sunt golite în câteva ore
B. depozitele de lipide sunt golite în trei faze B.B2
C. depozitele de proteine sunt golite constant C. B,
D. depozitele de lipide sunt golite constant d.b]2
E. proteinele au trei faze de depletiţie. B2 şi B6
. Teste pentru admitere 2011 48 nu sunt
568. Următoarele afirmaţii
C. favorizează nidarea oului corecte:
D. determină dispunerea caracteristică a
ţesutului adipos subcutanat
E. stimulează dezvoltarea organelor
genitale feminine. A. corpul alb are rol secretor
A
B. corpul galben conţine ţesut

cicatricial
C. corpul alb provine din corpul
galben
565. In urma diviziunilor meiotice din cadrul
D. folicuiul matur se
spermatogenezei rezultă:
transformă în corp galben
E. progesteronul este produs de
corpul _L j galben.
A. spermatocitul primar
rM B. spermatocitul de ordinul l
~C C. spermatozoizi
Jg 569. Afirmaţii false referitoare la vasculari-
-j' D. spermatocitul secundar zaţia ovarului sunt:
D. spermatogonii.
>1
A. este asigurată de o singură arteră

B. venele ovarului se deschid în
566. Selectaţi afirmaţiile false: vena cavă inferioară
C. aorta abdominală emite artera
ovariană
D. vena ovariană stângă se
A. epiteliul care acopera ovarul este stratificat varsă în vena renală stângă
B. albugineea ovarului se găseste la supra- E. artera ovariană se desprinde din
faţa lui artera
G. foliculii ovarieni se găsesc în zona cor-
ticala
D. zona medulară conţine numai
vase sangvine
J-! 570. Afirmaţiile corecte referitoare la uter
E. ovarul este legat de organele vecine.
sunt:
567. Următoarele afirmaţii referitoare la A. extremitatea mare este orientată inferior

j; folicuiul matur nu sunt adevarate: B. este format din două părţi: colul
şi corpul uterin
C. este situat între vezica urinară şi rect
D. este un organ musculos, cavitar şi impar
A. se formează dintr-un foii cui secundar E. vaginul se inseră pe istm.
B. conţine în interior ovocitul
C. se mai numeşte şi folicul terţiar
D. formarea lui începe la pubertate
E. se va transforma mai intai in corp alb.
571. Căile spermatice intratesticulare sunt
următoarele, cu excepţia:
A. tubilor seminiferi drepţi E. glandul. 49
B. canalului ejaculator
C. uretrei
D. canalului epididimar
E. reţelei testiculare. 574. Selectaţi afirmaţiile corecte:
572. Următoarele afirmaţii referitoare la vagin sunt A. spermatogeneza are loc în tubii
corecte: seminiferi contorţi
B. testiculul cântăreşte aproximativ 25.g
C. în reţeaua testiculară se deschid
tubii drepţi
A. se deschide în vestibulul vaginal D. lobulii testiculului conţin canalele
B. face parte din căile genitale feminine eferente
C. se inseră pe istmul uterin E. canalul deferent continuă canalul
D. mucoasa este formată dintr-un epiteliu epididimar.
pavimentos simplu
E. masoară 7-9 cm în lungime.
575. Următoarele afirmaţii sunt adevarate, cu

excepţia:
573. Organele erectile ale penisului sunt:
A. prostata este situată în jurul uretrei

A. uretra B. vezicula seminală are o lungime de 4-5
B. corpul spongios cm
C. glandele bulbo-uretrale C. prostata este o glandă endocrină
D. corpii cavemoşi D. veziculele seminale sunt situate sub
■nrncfat
50 Biologie
XIII. a Funcţia de reproducere A. artera ovariană este o ramură a arterei uterine

B. vena ovariană dreaptă se varsă în vena cavă
inferioară
C. artera uterină dă o ramură ovariană
554. Următoarele afirmaţii referitoare la ovare sunt D. vena ovariană stângă se varsă în vena cavă
corecte: inferioară
E. vascularizaţia ovarului este asigurată de o
singură artera.
A. sunt situate în cavitatea pelvină

B. pavilionul trompei acoperă faţa laterală a
ovarului 558. Trompele uterine:
C. faţa laterală se află pe peretele lateral al
cavităţii pelvine
D. diametrul mare al ovarului masoara 3-5 cm
E. funcţia ovarului este endocrină, el producând A. sunt conducte membranoase
ovule şi hormoni. B. masoară 7-12 cm în lungime
C. se deschid în cavitatea uterina
D. fac parte din căile genitale feminine
E. prezintă ramuri tubare provenite numai din
555. Folicuiul matur are următoarele caracteristici: artera uterină.
A. se mai numeşte şi folicul secundar 559. Afirmaţiile adevărate referitoare la structura

B. dupa ovulaţie se transformă mai întâi în corp uterului sunt:
alb
C. este cel mai voluminos folicul
D. se formează direct dintr-un folicul primar
E. conţine în interior ovocitul. A. endometrul căptuşeşte cavitatea uterină
B. stratul funcţional al uterului este peri-
metrul
C. miometrul este format din musculatura
556. Selectaţi afirmaţiile adevărate: striată
D. perimetrul se găseşte numai la nivelul
corpului uterin
E. tunica seroasă se numeşte endometru
A. ovocitul este conţinut într-un folicul
secundar
B. corpul alb secretă progesteron
C. corpul galben provine din transformarea unui 560. Următoarele afirmaţii referitoare la vulvă
folicul matur sunt adevărate:
D. corpul alb se formează din corpul galben
E. corpul galben are rol secretor.
A. face parte din căile genitale feminine

B. glandele sebacee mari se găsesc la nive-
557. Vascularizaţia ovarului este caracterizată prin lul labiilor mari
următoarele aspecte: C. bulbii vestibulari sunt organe erectile
D. în vestibulul vaginal se deschide numai
51 Biologie
vaginul B. canalului veziculei seminale cu canalul

E. este vascularizată de către artera ruşi- deferent
noasă internă. C. uretrei cu canalul veziculei seminale
D. canalului deferent cu uretra
E. canalului epididimar cu uretra.
563. FSH:
561. Căile spermatice intratesticulare sunt A. stimulează creşterea şi maturarea foli-
reprezentate de: culului
B. este secretat de neurohipofiza
C. stimuleaza spermatogeneza.
D. nu prezintă variaţii în cadrul ciclului
A. canalele eferenţe menstrual
B. reţeaua testiculară E. stimulează secreţia hormonilor sexuali
C. canalul deferent feminini.
D. tubii seminiferi drepţi
E. canalul epididimar.
564. Acţiunile estrogenilor sunt următoarele:
562. Canalul ejaculator rezultă din unirea:
A. produc modificări secretorii la nivelul

mucoasei uterine
A. canalelor eferenţe favorizează activitatea osteoblastic
588. aAcţiunile testosteronului sunt: A. canalul ejaculator

B. tubii seminiferi drepţi
C. canalele eferente
D. reţeaua testiculară
A. anabolizant proteic puternic E. uretra.
B. dezvoltarea scheletului.
C. diminua tonusul epiteliului spermatogenic
D. dezvoltarea muşchilor
E stimulează creşterea organelor genitale
masculine.
A. estrogenii sunt secretati de celulele tecii

589. Selectati afirmaţiile corecte: externe
JJ B. prolactina stimulează secreţia corpului
galben
i
C. în timpul sarcinii corticosuprarenala secretă
A. zona corticală a ovarului conţine folicu- estrogeni şi progesteron
lii ovarieni D. în perioada postovulatorie hormonii sexuali
B. albugineea ovarului se găseşte la supra- feminini sunt secretaţi de corpul galben
faţa lui E. dacă fecundaţia nu a avut loc ovulul se elimină în
C. fibrele nervoase vegetative se găsesc în ziua a 26-a.
zona corticală a ovarului
D. epiteliul care acoperă ovarul este de tip
simplu
E. ovarul este legat de organele vecine.
593. Numărul mediu de spermatozoizi dintr-un
mililitru de spermă este:
590. Acţiunile progesteronului sunt următoarele:

A. 20 milioane
B. 3,5 milioane
C. 200 milioane
A. stimulează apariţia caracterelor sexuale D. 150 milioane
secundare la femeie E. 120 milioane.
B. favorizează păstrarea sarcinii
C. stimulează dezvoltarea glandelor ma-
mare
D. pregăteşte mucoasa uterină în vederea
nidarii oului
E. stimulează comportamentul
sexual fe- min.
i
M A. glandele bulbo-uretrale se deschid in
uretra
ij B. veziculele seminale au o lăţime de 4-5 cm
591. Căile spermatice extratesticulare sunt: C. prostata este situată sub vezica urinară
k\
D. vezicula seminală este un organ impar 595. Căile genitale feminine sunt reprezentate53 de
E. prostata este o glanda exocrină. urmatoarele organe, cu excepţia:
A. vagin
B.vulva
C.ovar
D. trompe
E.uter.
596. Următoarele afirmaţii privitoare la vagin nu sunt adevărate:
A. mucoasa lui este formată din epiteliu C. corpul alb are rol secretor
pavimentos stratificat D. progesteronul este secretat de Micului
B. se inseră pe colul uterin matur
C. stratul sau muscular conţine fibre striate E. corpul galben produce estrogeni.
D. vestibulul vaginal este delimitat de
labiile mari
E. este un conduct musculo-conjunctiv.
598. Căile spermatice extratesticulare sunt
următoarele, cu excepţia:
597. Selectaţi afirmaţiile false:
A. canalul deferent
B. canalele eferente
A. corpul galben provine direct din trans- C. canalul epididimar
formarea foliculului secundar D. reţeaua testiculară
B. ovocitul este conţinut într-un folicul uretra
matur
54 Biologie
E. .glandele bulbo-uretrale se deschid în A. nu este cel mai voluminous folicul

uretră. B. se mai numeşte şi folicul de Graaf
C. formarea lui încetează la menopauză
D. se formează direct dintr-un folicul pri-
mordial
E. dupa ovulaţie se va transforma în corp
576. în urma diviziunilor din cadrul ovoge- nezei
galben.
rezultă:
A. ovocitul primar 579. Trompele uterine nu:

B. primul globul polar
C. ovogonia - haploida
D. ovocitul secundar - diploid
E. zigotul. A. se întind de la ovare la uter
B. se deschid numai in cavitatea abdominala
C. fac parte din căile genitale feminine
D. sunt conducte musculo-membranoase
E. au ramurile arteriale tubare provenite
577. Următoarele afirmaţii nu sunt corecte:
numai din artera ovariană.
A. ovarul cântăreşte 6-8 g

B. funcţia ovarului este exocrină, el produ- 580. Corpul galben:
când ovule şi hormoni
C. ovarele sunt situate în cavitatea pelvină
D. pavilionul trompei acoperă faţa medială a
ovarului A. produce estrogeni
E. faţa medială a ovarului ocupă fosa ova- B. se formează direct din folicuiul secundar
riană. C. se va transforma în corp alb
D. are rol secretor
E. conţine în interior, ovocitul.
578. Folicuiul matur:
581. Căile genitale feminine sunt reprezentate de:
A. ovar
B.trompe
C. uter.
D. vulvă
E. vagin.
582. Selectaţi afirmaţiile false: A. epididimul face parte din testicul

B. albugineea este inextensibila
C. canalele eferenţe ajung în canalul epi-
55 Biologie
didimar A. are rol secretor

D. tubii seminiferi contorţi se găsesc la B. conţine ţesut cicatricial
nivelul lobulilor testiculari C. conţine ovocitul
E. există 250-300 lobuli pentru fiecare D. se formează din corpul galben
testicul. E. produce progesteron.
583. Hormonul luteinizant (LH): 586. Următoarele afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
A. stimulează ovulaţia A. bulbii vestibulari sunt organe erectile

B. stimulează secreţia corpului galben B. labiile mici sunt prevăzute cu glande
C. reglează secreţia de testosteron sebacee mari
D. . stimulează secreţia hormonilor C. vulva este organ genital extern
sexuali feminini D. uretra se deschide în vestibulul vaginal
E. este secretat de neurohipofiză. E. venele vulvei se varsă în vena iliacă
externă.

587. Ovulul rămâne viabil după ovulaţie:
A. testosteronul este produs de celulele

Leydig
A. 12 ore
B. testiculul nu secreta estrogeni
C. testosteronul este un hormon polipep-
tidic
D. testosteronul are o structura sterolică
B. 72 ore
E. hipersecreţia de testosteron duce la in-
fantilism genital.
C. 48 ore
585. Corpul alb:
D. 24 ore
36 ore
608. .Colesterolul: biogene
56
A. este prezent în compoziţia bilei D. prin dezaminare se transformă în cetoa-
B. absorbit la nivel intestinal ajunge la E. se reabsorb pasiv la nivelul tubului
ficat prin artera hepatică contort proximal.
C. se găseşte în constituţia chilomicronilor 613. Acizii graşi:
D. din sânge este diminuat sub acţiunea
hormonilor tiroidieni A. se absorb pasiv .
E. se găseşte în structura membranelor B. rezultă din acţiunea lipazei asupra lipi-
' celulare. delor emulsionate.
C. rezultă din acţiunea cortizolului asupra
609. Inervaţia stomacului este asigurata prin:
trigliceridelor
A. fibre parasimpatice aparţinând nervului D. se pot transforma în amine biogene
vag E. pot exista în plasmă sub formă liberă.
B. fibre simpatice preganglionare din
micul nerv splanhnic 614. Ionul de Na+:
C. fibre parasimpatice din regiunea S2-S4 A. se reabsoarbe activ la nivel tubular renal
D. fibre preganglionare parasimpatice ale B. participa la realizarea potenţialului de
nervilor pelvieni membrană
E. fibre simpatice postganglionare . C. se poate secreta activ la nivel tubular renal
610. Următoarele afirmaţii sunt corecte: D. participă, la nivelul tubului contort
distal, la mecanisme de transport prin schimb
A. dizaharidazele sunt secretate de
ionic
glandele intestinale Brunner
E. se poate absorbi la nivelul colonului.
B. limba are o inervaţie senzorială
asigurată de nervii V, VII, IX 615. Ionul de H+:
C. stimularea simpaticului intensifică gli-
A. se reabsoarbe activ la nivelul tubului
cogenoliza hepatică
contort proximal
D. glucoza şi galactoza se absorb la nivel
B. se secretă activ la nivel tubular renal
intestinal printr-un sistem de transport activ Na-
C. se găseşte predominant în secreţia pan-
dependent
creatică
E. la nivelul ficatului se intensifică
D. în concentraţie mare duce la scăderea
lipogeneza sub acţiunea insulinei.
pH-ului, favorizând disocierea oxihemo-
611. Glucoza: globinei
A. se absoarbe activ la nivelul enterocitului E. poate forma în tubii renali ionul de
B. ajunge la ficat pe calea venei porte amoniu.
C. este depozitată în ficat sub formă
616. Colesterolul:
de glicogen
D. se transformă în acid lactic prin glicoli- A. intră în structura trigliceridelor
ză aerobă B. stă la baza sintezei de testosteron
E. poate fi utilizată pentru sinteza de trigliceride. C. în hiposecreţia tiroidiană creşte nivelul
său în sânge
D. intră în structura chilomicronilor
E. stă la baza sintezei de cortizol.
612. Aminoacizii: 617. Fosfolipidele:
A. intră în structura chilomicronilor

B. stau la baza sintezei de mineralocorti-
coizi
A. rezultă din catabolizarea proteinelor sub acţiunea
C. absorbite la nivel intestinal ajung în chiliferul
STH
central
B. la nivelul enterocitului se absorb activ
D. intră în structura membranelor celulare
C. prin decarboxilare se transformă în ami ne E. stau la baza sintezei de glucocorticoizi.
Pancreasul 57
58 Biologie
599. :Următoarele afirmaţii referitoare la corpul 602. Sunt caractere morfofuncţionale ale
galben sunt adevărate: intestinului subţire:
A. secreţia lui este stimulată de FSH A. la nivelul mucoasei acţionează PTH

B. produce numai estrogeni B. are inervaţie parasimpatică asigurată
C. se transformă în corp alb dacă ovulul nu de nervul vag
a fost fecundat C. mucoasa prezintă un epiteliu cilindric
D. secreţia lui scade brusc în ziua a 26-a unistratificat
dacă ovulul a fost fecundat D. enzimele intestinale sunt secretate de
. E. produce hormoni sexuali în faza a 2-a a ciclului glandele Brunner
ovarian. E. secretă enzime proteolitice cum ar fi
gelatinaza.
600. Următoarele afirmaţii referitoare la uter sunt

false: 603. Hepatocitele:
A. este format din trei părţi: col, corp şi istm A. au o secreţie exocrină cu rol în emulsionarea
B. vaginul se inseră pe colul uterin grăsimilor
C. este un organ cavitar B. sunt irigate şi de sânge provenit din ar-
D. extremitatea lui mare este orientată tera hepatică, ramură a trunchiului celiac
inferior C. delimitează canaliculele biliare intralo-
E. este situat între simfiza pubiană şi rect. bulare
D. sintetizează glicogen sub acţiunea insu-
linei
XIV. Întrebări asociative
E. sintetizează bila sub acţiunea colecisto-
chininei.
604. La nivelul ficatului:
A. are loc circuitul enterohepatic al săruri-
601. Sunt caractere structurale ale stomacului: lor biliare (ficat - duoden - jejun - colon
- vena porta - ficat)
B. venele hepatice sunt afluenţi ai venei
cave inferioare
A. la nivelul mucoasei - un epiteliu cilin- C. gluconeogeneza este inhibată sub acţiu-
dric pseudostratificat nea insulinei
B. glandele pilorice secretă factorul intrin- D. se sintetizează colesterol din acizi biliari
sec E. inervaţia parasimpatică provine din
C. este inervat parasimpatic prin fibre segmentele medulare S2-S4.
ale nervului vag
605. Glandele salivare:
D. musculatura conţine un strat de fibre
A. secretă substanţe endogene cu rol
circulare situate cel mai profund
bactericid cum ar fi ureea, creatinina şi acidul
E. prezintă inervaţie parasimpatică cu
uric
originea în S2-S4.
B. sunt inervate vegetativ parasimpatic de
59 Biologie
nervul vag D. este inervată senzorial de nervii VII,

C. prezintă o secreţie vâscoasă sub acţiu- IX, XI
nea sistemului vegetativ simpatic E. are o puternică musculatură de tip vis-
D. sunt glande exocrine, vărsându-şi pro- ceral.
dusul în mediul intern 607. Glucidele, în urma procesului de absorbţie, sunt
E. nucleul salivator inferior este implicat trecute în:
în reflexul secretar al glandelor parotide. A. vena cavă inferioară
606. Selectaţi afirmaţiile corecte cu privire la limbă: B. vena cavă superioară
A. participă la deglutiţie C. artera hepatică
B. este inervată senzitiv de nervul hipoglos
D. vena portă
C. papilele filiforme au muguri
chiliferul central
gustativi pentru percepţia gustului amar
.nervii trigemeni sunt micşti D. 60
celulele receptoare olfactive sunt neu-
E. originea aparentă a nervului trigemen roni modificaţi
este pe faţa anterioară a pedunculului cerebral. E. tiroida conţine ţesut glandular folicular.
630. Găsiţi răspunsurile false:
A. nervul abducens are originea reală într-
un nucleu motor pontin
B. nervul optic este format din axonii neu- , ronilor 636. Marcaţi structurile acelulare:
metatalamici
iJ
C. originea aparentă a nervului facial este
I pe faţa anterioară a punţii
A. pupila
D. originea aparentă a nervului glosofarin-
B. teaca Schwann
gian este în şanţul retroolivar
'£|
i , si.'l
C. seroasa tubului digestiv
E. originea reală a nervului vag este în
D. oasele
punte.
J E. pericardul.
631. Alegeţi termenii ce definesc o membrană celulară:
A. neurilemă
B. axoplasmă
C. sarcoplasmă
D. plasmalemă 637. Sunt organite specifice
i! E. spaţiu perinuclear.
632. Nucleul este absent în următoarele celule:
A. eritrocite mature A. corpusculii Pacini
B. plachete sanguine B. corpusculii Nissl
C. fibrele miocardice C. centriolii
D. leucocite D. miofibrilele
E. neuroni. E. astroglia.
633. Următoarele celule nu reprezintă neuroni
modificaţi:
A. celulele cu bastonaş şi celulele cu con
B. celulele foliculare glandulare tiroidiene
638. Alegeţi organitele celulare comune:
C. celulele senzoriale din mugurii gustativi
D. celulele receptoare auditive
E. celulele receptoare olfactive.
A. nucleolii
B. neurofibrilele'
C. vacuolele
634. Nu prezintă prelungiri: D. maculele
E. mitocondriile.
A. celulele epiteliul mucoasei intestinale

B. celulele epiteliilor pavimentoase
639. Ţesutul muscular neted se află în constituţia
C. leucocitele
următoarelor organe sau structuri:
D. neuronul
E. celulele gliale.
635. Marcaţi afirmaţiile corecte:
A. nefronii sunt celulele specifice rinichilor A. stomac
B. mugurii gustativi sunt chemoreceptori B. diafragma
C. desmozomii sunt celule C. vezica urinară
1;
îl
i
ji
-Li
D. Teste
uter pentru admitere 2011 61
E. iris.
640. Următoarele structuri nu sunt celule:
A. nefronul
B. neuronul
C. fibra musculară netedă
D. alveola pulmonară
E. foliculul tiroidian.
641. Următoare structuri ale glandelor mixte sunt

responsabile de secreţia exocrină:
A. celulele insulelor Langerhans

B. celulele acinilor pancreatici
C. celulele interstiţiale Leydig
D. reţeaua testiculară
E. albugineea ovarului.
642. Apa:
este conservată în organism sub acţiunea ADH-lui

care scade diureza prin stimularea reabsorbţiei R este.
nhsnrhită artiv la nive.lnl intestinulu
62 Biologie
A. isecretă insulina care stimulează lipoliza paticului:

în ţesutul adipos
B. are o secreţie exocrină alcalină
C. secretă glucagon care creşte forţa de
contracţie miocardică A. contracţia pupilei;
D. secretă colesterol-lipaza. B. stimularea secreţiei gastrice, intestinale
şi pancreatice;
618. Mucoasa gastrică:
A. secretă gastrină C. midriaza
D. vasoconstricţie la nivelul pielii
B. este formată dintr-un epiteliu cilindric E. stimularea secreţiei lacrimale.
stratificat
C. conţine glande oxintice în regiunea fun-
dică şi a corpului
D. are rol secretor exocrin şi endocrin
E. este stimulată din punct de vedere 624. Alegeţi fasciculele care aparţin căilor
secretor de sistemul nervos vegetativ simpatic. extrapiramidale:
619. Ionul de Ca2+:

A. transformă cazeinatul de calciu în caze-
inogen
A. colateralele tractului optic ce ajung în
B. se absoarbe activ la nivelul enterocitelor
mezencefal
C. se reabsoarbe la nivel tubular renal sub
B. fasciculul tectospinal
acţiunea calcitoninei
C. fasciculul vestibulospinal
D. se absoarbe intestinal, absorbţia fiind
D. fasciculul piramidal direct
favorizată de PTH
E. fasciculul rubrospinal.
E. sub forma de fosfaţi se regaseste in
compoziţia chimica a oaselor.
620. Glicogenoliză este stimulată de:
A. adrenalină
625. Ultimul neuron al căii:
B. efortul fizic moderat
C. sistemul vegetativ parasimpatic
D. sistemul vegetativ simpatic
E. expunerea la frig.
A. piramidale este situat în piramidele
621. Alegeţi răspunsurile corecte privind pontine;.
metatalamusul: B. piramidale este situat în coamele
A. face parte din structurile diencefalice anterioare ale măduvei spinării;
B. este format din coliculii cvadrigemeni C. proprioceptive conştiente este situat în
C. este constituit din corpii geniculaţi laterali şi talamus;
mediali D. sensibilităţii exteroceptive este
D. reprezintă staţii de releu pe calea vizuală şi localizat în talamus;
acustică E. gustative este localizat în hipotalamus.
E. conţine al treilea neuron al căii optice.
622. Stimularea simpaticului determină:
A. dilatarea pupilei
B. contractia muşchilor circulari ai irisului
626. Sistemul extrapiramidal poate avea originea
C. stimularea secreţiei tiroidiene
în:
D. glicogenoliză
E. dilatarea bronhiilor.
A. măduva spinării
B. scoarţa cerebrală
623. Identificaţi efectele stimulării parasim- C. mezencefal
63 Biologie
D. hipotalamus B. tactilă
E. metatalamus. C. piramidală
D. vizuală
E. gustativă.
627. Prin trunchiul cerebral trec şi fac sinapse A. originea reală a nervilor olfactivi este
următoarele căi: reprezentată de neuronii bipolari ai mucoasei
olfactive
B. nervii optici conţin axonii neuronilor bipolari ai
retinei
A. kinestezică nervii trohleari sunt motor
i A. creşterea şi maturarea
foliculului ovarian sunt stimulate de
FSH
B. ovulaţia şi formarea
652. Următoarele afirmaţii sunt corpului galben sunt stimulate de
adevărate: LH
i C. FSH-ul şi LH-ul sunt hormoni
tireotropi
D. FSH-ul şi LH-ul sunt hormoni
A. al III-lea neuron al căii gonadotropi
Li gustative se află în corpul geniculat E. neurohipofiza secretă
lateral din metatalamus hormonii gonadotropi.
B. al III-lea neuron al căii vestibulare se
găseşte în corpul geniculat medial din
mezencefal
C. al II-lea neuron al căii 655. Alegeţi afirmaţiile corecte privind de-
olfactive se gă- seste în bulbul olfactiv
D. al III-lea neuron al căii optice se găseşte
_L în corpul geniculat lateral din
metatala- fecaţia:
A. reprezintă procesul de
eliminare a materiilor fecale din
...
mus intestin
E. al III-lea neuron al căii optice B. fibrele parasimpatice
se găseşte în corpul geniculat medial relaxează sfincterul anal intern
din metatalamus. i C. fibrele parasimpatice relaxează sfincte
rul anal extern
C. sfincterul anal extern conţine
fibre mus-
J_ ' culare striate aflate sub control
653. Următoarele afirmaţii sunt
voluntar
false:
D. unele mişcări “în masă”
propulsează
j
656. Protoneuronul căii sensibilităţii termice şi
A. fibrele simpatice
dureroase este localizat la nivelul:
stimulează nodului sinoatrial
A. neuronilor din ganglionii spinali
B. fibrele parasimpatice
B. terminaţiilor nervoase libere
stimulează nodului sinoatrial C. cortexului cerebral
C. fibrele parasimpatice D. ganglionului trigeminal
inhibă nodului sinoatrial E. ganglionilor paravertebrali.
D. fibrele simpatice contractă
muşchiul cvadriceps femural
E. fibrele parasimpatice
relaxează muşchiul croitor.
654. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. nervii V, VII, IX şi X sunt nervi micşti
B. circuitul enterohepatic implică recircu- larea 659. Selectaţi afirmaţiile corecte:
celei mai mari părţi a sărurilor biliare din
intestinul subţire, prin vena cavă, înapoi la ficat
C. şocul apexian este situat la nivelul spaţiului
trei intercostal stâng A. splina este irigată arterial de ramura
D. alveolele pulmonare reprezintă unitatea splenică a trunchiului celiac
morfo-funcţionala a plămânului B. ramurile trunchiului celiac sunt arterele
E. nefronul este unitatea anatomică şi funcţională splenică, gastrică stângă şi hepatică
a rinichiului. C. ramurile trunchiului celiac sunt arterele
splenică, gastrică dreapta şi hepatică
D. splina produce limfocite, distruge hematiile
bătrâne
E. sângele venos splenic este colectat în vena
658. Stomacul:
splenică, aceasta participând la formarea
venei cave inferioare.
A. vascularizaţia sa arterială este asigurată de

ramuri ale trunchiului celiac
B. vascularizaţia sa arterială este asigurată de 660. Tiroida:
ramuri ale arterei mezenterice superioare
C. fibrele parasimpatice stimulează secreţia
enzimelor gastrice şi peristaltismul gastric
D. fibrele parasimpatice relaxează sfincterul hormonii tiroidieni scad forţa şi frecvenţa
piloric contracţiilor cardiac
E. enzimele gastrice sunt pepsina, tripsină şi
amilaza.
66 Biologie
C. edin filtratul glomerular este tern al vezicii urinare

reabsorbită în proporţie de 80% -reabsorbtia E. este situat si la nivelul muşchilor
facultativa membrelor inferioare.
D. în cantitate de 2-3 L/zi este absorbită
în colon
E. este ingerată în cantităţi mari în
diabetul insipid.
646. Orbita conţine:
643. Limba: A. muşchii extrinseci ai globului ocular

B. segmentul periferic al analizatorului vizual
C. nervul olfactiv
D. parte a nervilor cranieni III, IV, V, VI
A. intervine în masticaţie E. glanda lacrimală.
B. intervine în deglutiţie
C. conţine segmentul de conducere al
analizatorului gustativ
D. prezintă muguri gustativi si la nivelul 647. Ficatul:
papilelor filiforme ale mucoasei.
E. împinge bolul alimentar în faringe.
A. este parte componentă a tubului digestiv

B. conţine plexul nervos vegetativ Auer- bach
644. Glucoza: C. este inervat parasimpatic de nervul vag
D. este inervat vegetativ simpatic prin ma-
rele nerv splanhnic
E. primeşte, prin vena portă, sânge
A. furnizează, prin fosforilare oxidativă, încărcat cu substanţe nutritive.
34 de molecule de ATP pentru fiecare moleculă 648. Ca2+:
B. şi galactoza sunt transportate activ în A. se absoarbe activ la nivelul intestinului
interiorul enterocitelor
subţire
C. în organism este catabolizată prin
B. participă la formarea ţesutului osos
procesul de glicoliză
C. este mobilizat din oase sub influenţa
D. eliminată prin urină determină
parathormonului
glicozuria
D. participă la procesul de coagulare
E. este stimulată să intre în celule de
E. este total reabsorbit prin mecanisme
către glucagon.
pasive la nivel tubular.
649. C02:
A. este produs final al anabolismului ce-
lular
645. Muşchiul striat: B. la nivel tisular trece din lichidul
intersti- ţial în sângele capilarelor
C. în proporţie de 5% este dizolvat fizic.
în plasmă
A. intră în alcătuirea sfincterului anal ex- D. poate difuza prin membrana celulară
tern E. rezultă şi prin degradarea glucidelor.
B. formeaza sfincterul anal intern
C. intră în structura pereţilor vezicii urinare
D. se găseşte în structura sfincterului ex-
67 Biologie
650. Alegeţi răspunsurile corecte: E. bronhiolele respiratorii, duetele alveo-

lare, săculeţii alveolari şi alveolele formează
acinii pulmonari.
651. La nivelul căii optice:
A. membrul superior prezintă şi: artera A. axonul celui de al III-lea neuron se termină în
brahială, muşchiul biceps brahial, muşchiul lobul occipital
triceps brahial, nodurile limfatice axilare B. neuronul al III-lea al se află la nivelul scizurii
B. în contracţiile izometrice ale muşchiu- calcarine
lui striat lungimea muşchiului rămâne C. scizura calcarină se află la nivelul scoarţei
neschimbată, dar tensiunea scade foarte mult cerebelului
C. axonii celulei de al III-lea neuron al D. scizura calcarină se află pe faţa bazală a
căii optice formează radiaţiile optice emisferelor cerebrale
D. vascularizaţia nutritivă a ficatului este scizura calcarină se află pe.faţa laterală a
realizată de vena portă emisferelor cerebrale
14
t----------------------------------------------- B. spino-talamic anterior cu originea în
A. .arborele bronsic reprezintă ramificaţiile cornul medular anterior drept
bronhiilor dreapta si stingă C. rubro-spinal cu originea în nucleul roşu din
B. tubul digestiv este format din cavitate bucală, partea opusă
faringe, esofag, stomac, intestin subţire, intestin D. spino-talamic anterior cu originea în
gros comul medular posterior din partea stângă
C. aparatul digestiv este format din cavitate E. spinocerebelos ventral cu originea în
bucală, faringe, esofag, stomac,duoden, intestin comul posterior stâng.
subţire, intestin gros, rect
D. Ca2+ şi Mg2+ sunt prezenţi în structura unor
receptori vestibulari.
673. Aparţin atit măduvei spinării cit şi

trunchiului cerebral următoarele structuri:
670. Următoarele afirmaţii sunt false:
A. substanţă reticulată
C. fasciculul strio-rubric
A. celulele cu conuri şi bastonaşe reprezintă un D. fasciculul rubro-spinal
tip de celule nervoase modificate E. fasciculul fundamental anterior.
B. reflexul pupilar fotomotor are centrii în
mezencefal
C. mezencefalul se găseşte între bulb şi punte
D. stimulii luminoşi produc o scădere a 674. în timpul diastolei generale:
secreţiei de melatonină
E. insulina este singurul hormon hipogli-
cemiant.
A. se realizează umplerea pasivă a
ventriculilor
B. orificiile atrio-ventriculare sunt deschise
671. Fibrele nervoase din structura cordoanelor C. sunt două faze (de ejecţie şi
laterale pot aparţine: izovolume- trică)
D. valvele semilunare sunt deschise
E. apare zgomotul I.
A. fasciculelor tectospinale
B. fasciculelor spinocerebeloase ventral şi dorsal
C. numai fasciculelor sistemului extrapiramidal 675. Stomacul:
D. doar căilor ascendente
E. şi căilor sensibilităţii termice şi dureroase.
A. este inervat parasimpatic prin nervul

vag
B. prezintă contracţii peristaltice a căror
672. Sunt componente ale cordonului anterior din
forţa este controlată de acetilcolină şi gastrină
partea dreptă următoarele fascicule:
C. prezintă glande oxintice localizate, in
regiunea antrală
D. secreta sucul gastric cu pH alcalin dat
de HC1
A. spino-talamic anterior cu originea în cornul
E. conţine, la nivelul mucoasei, celule G
medular posterior drept
14
7
care secretă mucus. sunt destinate:
A. musculaturii limbii
676. Se pot face urmatoarele afirmaţii:
B. muşchilor faringelui şi laringelui
C. muşchilor mimicii
D. muşchilor masticatori
A. coroida se întinde anterior de ora serrata E. şi ridicătorului pleoapei superioare.
B. muşchiul ciliar secretă umoare apoasă
C. nutriţia cristalinului este realizată prin
difuziune de către vasele proceselor ciliare
D. o mare parte a fibrelor tractului optic 678. Selectaţi afirmaţiile false:
se termină la corpul geniculat lateral, iar restul
la coliculii cvadrigemeni superiori
E. în ariile vizuale se realizează senzaţia
şi percepţia vizuală. A. pedunculii cerebeloşi fac legătura intre
segmentele trunchiului cerebral şi cerebel
B. nucleii motori ai nervilor III, IV, VI sunt
cifimti In nivpliil mp^pnrpfţiliilii
677. Eferenţele nucleilor motori pontini

160
Biologi^
B. i hormonii tiroidieni stimulează diferenţierea 664. Următoarele afirmaţii sunt false:
neuronală şi mielinizarea
C. hormonul tireotrop este secretat de către
adenohipofiză
D. conţine celule C secretante de parathormon A. sensibilitatea interoceptivă are
E. reprezintă sediul unor celule parafoliculare. receptori în pereţii vaselor şi organelor interne
B. sensibilitatea kinestezică are
protoneuronul în ganglionul spinal
C. sensibilitatea tactilă protopatică are pro-
tansuKHWi va spma\
661. Sunt organe cu funcţie mixtă - endocrină şi
D. sensibilitatea tactilă protopatică are receptorii
exocrină:
reprezentaţi de fusurile neuromusculare
A. ovarul
B. pancreasul E. sensibilitatea tactilă protopatică are receptorii
C. uterul situaţi în piele.
D. plămânul
E. prostata.
665. Au inervaţie dublă, somatică şi vegetativă:
A. muşchii scheletici
B. sfincterul vezical intern
A. hormonul somatotrop şi insulina sunt C. pancreasul
D. inima
singurii hormoni ce stimulează creşterea E. sfincterul anal extern.
organismului
B. muşchii extensori ai antebraţului sunt
situati la nivelul fetei posterioare a acestuia
C. elementele figurate ale sângelui
sunt: hematii, leucocite, trombocite
D. plămânii au o capacitate pulmonară
totală de 4000 mL aer
E. glanda mamara este o glandă A. hipersecreţia testosteronului duce la pubertate
anexă a aparatului genital feminin. precoce
663. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: B. ovarul prezintă o zonă medulară şi una corticală
A. glucidele, lipidele şi proteinele sunt C. rinichiul prezintă o zonă medulară şi una
folosite de organism pentru obţinerea ATP corticală
B. forţa de contracţie e proporţională D. leucocitele posedă mitocondrii şi nucleu
cu grosimea pereţilor inimii E. eritrocitele posedă mitocondrii şi nucleu.
C. unitatea anatomică şi funcţională a
rinichiului este nefronul
D. reabsorbţia apei la nivelul
nefronului este un mecanism activ 667. Următoarele afirmaţii sunt adevărate:
E. muşchii scheletici reprezintă 40%
din masa organismului.
160
Biologi^
A. pleura prezintă o foiţă parietală, una viscerală şi C. faza de ejecţie începe cu deschiderea valvelor
una medie atrio-ventriculare
B. centrii foamei şi saţietăţii se găsesc în D. ţesut conjunciv moale, adipos se găseşte în
metatalamus hipoderm
C. reglarea ventilaţiei se realizează de centrii E. substanţa cenuşie e alcătuită din corpul
nervoşi din bulb şi punte neuronilor.
D. splina este un organ abdominal, nepereche ce
aparţine aparatului digestiv
E. artera axilară se continuă cu cea brahială.
668. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: 669. Următoarele afirmaţii sunt adevărate:
A. vena cavă superioară drenează sângele venos

de la torace, membre superioare, cap şi gât
B. vena portă transportă spre ficat sânge de la căik. Ttspiratom includ cavitate nazală, faringe,
intestin si splina laringe, trahee si bronhiile dreapta si sting
A. ăscăderea concentraţiei plasmatice E. în punte şi mezencefal pentru acei nervi care
B. creşterea secreţiei de ADH asigură deglutiţia.
C. hipersecreţie de ACTH
D. hiposecreţie de ADH.
692. Următorii nervi cranieni conţin fibre

visceromotorii simpatice:
689. La nivelul coapsei sunt prezente următoarele
elemente anatomice:
A. nervii glosofaringieni - pentru zonele

refiexogene cardiovasculare
A. muşchiul croitor B. nervii vagi - pentru interoceptorii din viscere
B. muşchiul triceps sural format din gas- C. nervii faciali - pentru muşchii mimicii
trocnemian şi solear D. nervii vagi - pentru muşchii netezi ai
C. artera iliacă externă
viscerelor toracice, abdominale şi glandele din
D. vena femurală care este continuată de vena
aceste regiuni
iliacă internă
E. nici unul dintre nervii cranieni enumeraţi.
E. femurul care ia naştere prin osteogeneză
desmală. ...................,,
693. Următoarele caractere structurale şi/ sau

funcţionale sunt comune corpilor geni- culaţi
690. Formaţiunile anatomice vizibile pe faţa
mediali şi laterali:
medială a emisferelor cerebrale sunt:
A. sunt structuri pereche, componente ale

A. fomixul talamusului
B. aria vizuală primară şi secundară B. reprezintă staţii de releu
C. aria auditivă primară C. aparţin metatalamusului
D. şanţul corpului calos D. axonii neuronilor corpilor geniculaţi
E. paleocortexul. laterali se proiectează pe marginile sci- ziirii
calcarine, iar axonii neuronilor corpilor
geniculaţi mediali se proiectează în lobul
parietal
691. Nucleii de origine ai nervilor cranieni sunt E. axonii neuronilor din structura lor se
situaţi: proiectează la nivelul unor arii corticale
senzoriale specifice.
A. în mezencefal - pentru două dintre perechile

de nervi responsabili de inervaţia muşchilor 694. Hipotalamusul conţine neuroni:
extrinseci ai globului ocular
B. în punte - pentru nervii care asigură inervaţia
muşchilor masticatori şi expresia feţei
C. în bulb - pentru nervii care asigură inervaţia A. ai căror axoni formeaza un tract
muşchilor faringelui şi laringelui nervos ce ajunge la neurohipofiza
D. în bulb, punte şi mezencefal - nucleul senzitiv B. care secretă hormoni ce se depozitează
al nervului trigemen în hipofiza posterioară
C. ai căror axoni ajung în hipofiza anteri- C. muşchilor laringelui dar nu şi glandelor
oară salivare sublinguale şi submandibulare
D. ce controlează activitatea secretorie a D. muşchilor care realizează expresia feţei dar nu
hipofizei anterioare - la nivelul nucleilor şi muşchilor masticatori
posteriori E. cerebelului.
E. ce controlează activitatea secretorie a
hipofizei anterioare - la nivelul regiunii
mediane.
696. Următoarele efecte metabolice aparţin
adrenalinei:
695. Eferenţele nucleilor bulbari se pot distribui:
A. glicogenoliza hepatică
B. contracţia sfincterelor digestive
A. talamusului care constituie cel de-al treilea C. activarea catabolismului proteic
neuron şi pentru calea sensibilităţii tactile fine D. lipoliza
B. muşchilor limbii ca şi muşchilor masticatori catabolismul acizilor graşi
74 Biologie
C. .unele fibre ale sesibilităţii A. are trei porţiuni: cap, corp, coadă
exteroceptive fac staţie sinaptică în bulb B. prima poţiune este cuprinsă în
D. fibrele căii sensibilităţii potcoava ileonului
proprioceptive de control a mişcării C. vine în raport posterior cu aorta abdo-
traversează in totalitate trunchiul cerebral minală
E. nucleul senzorial al nervului trigemen D. superior de el se află trunchiul celiac
este situat în întreg trunchiul cerebral. E. vine în raport cu canalul coledoc.
679. Diabetul: 682. Substanţa albă a sistemului nervos central

poate fi situată:
A. zaharat ca şi cel insipid se datorează

unui deficit hormonal A. la suprafaţa măduvii spinării
B. ambele tipuri de diabet se manifestă B. sub scoarţa cerebrală
prin poliurie şi polifagie C. în profunzimea măduvii spinării
C. polidipsia este specifică numai D. în jurul ventriculilor cerebrali laterali
diabetului insipid I, II
D. zaharat ca şi cel insipid sunt E. la exteriorul cerebelului.
caracterizate prin glicozurie 683.Cavitatea bucală prezintă:
E. insipid se poate asocia cu coma diabe- A. superior, palatul dur
tică. B. posterior, palatul moale cu lueta
C. inferior, limba cu frenul lingual
D. dinţii, inervaţi de nervul V
E. limba, inervată senzorial de nervii V, VII, IX.
680. Despre vena cavă inferioară se poate

afirma:
A. fasciculul cortico-nuclear se termină la nivelul

A. rezultă din unirea venelor brahio-cefa- neuronilor a din coamele anterioare medulare
lice B. intestinul gros se deosebeşte de cel subţire prin
B. conţine sânge neoxigenat ca şi venele prezenţa teniilor şi haustrelor
pulmonare C. artera carotidă externă irigă creierul şi ochiul
C. are ca afluenţi şi venele iliace comune D. aorta ascendentă emite arterele coronare
D. este situată la dreapta coloanei E. ventilaţia pulmonară reprezintă deplasarea
vertebrale, în regiunea abdominală aerului în ambele sensuri între alveolele şi
E. străbate diafragma şi se varsă în atriul capilarele pulmonare.
stîng.
685. Sunt vascularizate de trunchiul celiac:

681. Despre pancreas se poate afirma că:
75 Biologie
A.-cardia 687. Miometrul:

B. valvula ileo-cecală
C. sfincterul piloric
D. sfincterul anal extern
E. sfincterul intern vezical. A. este foarte sensibil, în caz de graviditate, la
acţiunea ocitocinei
B. vascularizaţia lui arterială provine din artera
iliacă externă
C. este inervat parasimpatic de nervii pelvieni
D. este influenţat şi de prolactină
E. este inervat parasimpatic de fibre nervoase
postganglionare cu originea în segmentele
medulare S2-S4.
A. mixedemul apare în hiperfuncţia tiroidiană
B. tetania se datorează hiposecreţiei para-
tiroidiene
C. în hiperfuncţie tiroidiană cresc metabolismul
bazai şi frecvenţa cardiacă 688. Ingestia de apă în cantităţi crescute poate
D. acromegalia este cauzată de secreţia in exces a produce;
STH la copil
E. boala Addison se caracterizează şi prin
hiperpigmentare cutanată.
hipersecreţie de aldostero
708. nLobului hepatic reprezintă: alfa şi gamma

D. dendrite ale neuronilor din ganglionul
trigeminal
E. dendrite aparţinând neuronilor din ganglionii
A. unitatea de structură şi funcţie a ficatu- laterovertebrali.
lui
B. un ansamblu ce cuprinde hepatocite,
reţea de capilare sinusoide, reţea de ca-
nalicule biliare
C. o unitate în care este prezentă o venă 711. Neuronii căii proprioceptive pot fi situaţi la
centrolobulară nivelul:
D. o unitate ce conţine canalul hepato-co-
ledoc
E. o unitate ce conţine si capilare
sinusoide şi vena centrolobulară. A. ganglionului spinal - protoneuronul doar
pentru sensibilitatea proprioceptivă kinestezica
B. ganglionului trigeminal
C. nucleilor gracilis şi cuneat - deutoneuronul
pentm sensibilitatea proprioceptivă rlp, mntrnl a
709. Pe traiectul căilor de conducere ale misnarii
analizatorului cutanat: D. talamusului - al treilea neuron al căii
sensibilităţii proprioceptive kinestezice
E. talamusului - al treilea neuron al căii
sensibilităţii proprioceptive de control a
A. există fibre cu originea în ganglionii
mişcării
laterovertebrali
B. există fibre senzitive conectate cu re-
ceptori aparţinând celor trei straturi ale pielii
C. fibrele nervoase conectate cu
receptorii pot fi dendrite ale ganglionilor 712. Deutoneuronul căii sensibilităţii dureroase
spinali sau ale ganglionilor trigeminali poate fi localizat în:
D. al doilea neuron poate fi localizat în
coamele posterioare ale măduvei spinării, în
nucleii gracilis şi cuneat din bulb sau in
nucleul senzitiv al nervului trigemen A. nucleul senzitiv al nervului trigemen
E. sunt prezente si fasciculele din trunchiul cerebral
B. talamus
spinotalami- ce anterioare şi laterale.
C. metatalamus
D. coamele posterioare ale măduvei spinării
E. nucleii gracilis şi cuneat din bulb.
710. Fibrele nervoase prezente în structura fusului

neuromuscular pot fi:
713. Protoneuronul căii sensibilităţii termice şi

dureroase este localizat la nivelul:
A. dendrite exclusiv
B. dendrite şi axoni
C. axonii aparţinând neuronilor somatomotori
A. ganglionului trigeminal
B. ganglionilor prevertebrali nivelul neocortexului.

C. ganglionilor laterovertebrali
D. neuronilor din ganglionii spinali
E. ganglionului Corti.
715. Nivelul glicemiei este menţinut în limite
fiziologice prin:
714. Sensibilitatea termică şi dureroasă prezintă:
A. interventia tuturor hormonilor cortico-

suprarenalei
A. segment periferic reprezentat de celule B. mobilizarea glucozei din ţesutul muscular
cu conuri şi bastonaşe C. consumul glucozei în organism
B. receptori reprezentaţi şi de terminaţiile D. absorbţia ei la nivel intestinal cu consum
nervoase libere, de receptorii Krause şi Ruffini energetic
C. segment intermediar reprezentat şi de E. activitatea antagonică a insulinei şi glu-
căi nervoase indirecte cagonului.
D. segment de conducere pe traseul 716.Glicogenogeneza reprezintă:
căruia sunt situate căile nervoase directe alcă-
unul dintre procesele metabolismului intermediar
tuite din trei neuroni slucidic favorizat de insulin
E. segmentul central localizat la
78 Biologie
697. ăPrincipalul hormon hipoglicemiant al 700. Vena cavă superioară se diferenţiază de vena
organismului determină: cavă inferioară prin:
A. la nivelul ţesutului adipos pătrunderea A. apartenenţa la circulaţia pulmonară

glucozei în celulele acestuia B. participarea la circulaţia sistemică
B. glicogenogeneza la nivelul fibrelor C. drenarea fluxului limfatic
musculare D. deschiderea în atriul drept unde se află
C. activarea glicogenolizei hepatice dar şi orificiul sinusului coronarian
nu şi a celei musculare E. drenarea sângelui venos de la nivelul
D. inhibiţia gluconeogenezei hepatice membrelor superioare.
E. activarea lipazei din celulele adipoase.
701. Sunt caractere comune ale venelor cave

698. Colonul este: superioară şi inferioară:
A. ultimul segment al intestinului gros A. vene perechi, prevăzute cu valvule

B. format din cec, colon ascendent, colon B. deschiderea în atriul stâng
descendent şi rect C. primesc fluxul limfatic şi drenează
C. inervat de nervii ruşinoşi şi de nervul sângele venos de la nivelul membrelor
vag D. conţinutul de sânge încărcat cu bioxid
D. alcătuit din patru porţiuni: colon de carbon spre deosebire de venele pulmonare
ascendent, transvers, descendent şi sigmoid E. deschiderea în atriul drept.
E. inervat si de nervul vag .
702. Musculatura netedă viscerală poate fi

699. La nivelul rectului: contractată sub influenţa:
A. fibrele simpatice exercită un efect

A. lipazei
tonic asupra sfincterului anal intern
B. pepsinei
B. reflexul de defecaţie este iniţiat de sti-
C. colecistokininei
mularea receptorilor rectali
D. adrenalinei
C. fibrele parasimpatice cu originea în E. amilazei pancreatice.
măduva sacrată (S2-S4) produc relaxarea
sfincterului anal intern
D. sfincterul anal extern este sub control
voluntar
703. în sângele conţinut în vena portă, consecutiv
E. sfincterul anal intern este striat
absorbţiei intestinale, se întâlnesc:
79 Biologie
A. dizaharide D. este os pereche ce aparţine neurocraniului

B. oligopeptide E. conţine urechea medie în care este adăpostit
C. pentoze melcul membranos.
D. hexoze
E. chilomicroni.
706. Tubul digestiv prezintă o tunică musculară

netedă cu excepţia următoarelor segmente ce conţin
704. Fibrele motorii ale nervului vag se distribuie şi şi musculatură striată:
la nivelul:
A. stomacul
A. rinichiului B. duodenul
B. esofagului C. jejunileonul
C. colonului descendent D. esofagul
D. ficatului E. rectul.
E. plămânului.
707. Glandele anexe ale tubului digestiv sunt

705. Osul temporal: situate şi:
A. face parte din viscerocraniu A. supradiafragmatic, în torace şi la nivelul gâtului

B. conţine toate componentele urechii externe, B. subdiafragmatic
vestibulul şi canalele semicirculare osoase C. la nivelul capului şi gâtului
C. conţine, la nivelul stâncii, labirintul osos şi cel D. în cavitatea abdominală
membranos în pelvis
727. .Următoarele fascicule nu se B. calea sensibilităţii cutanate,

încrucişea ză la nivelul măduvei epicritrice şi proprioceptive de control
spinării: a mişcării de la nivelul trunchiului şi
membrelor
- conţine trei neuroni, deutoneuronul
în cornul medular posterior - are
A. graciiis segmentul central în girusul
B. spinotalamic anterior postcentral
C. piramidal direct C. calea vizuală - conţine trei neuroni,
D. spinotalamic lateral primii doi la nivelul retinei - are
E. piramidal încrucişat. segmentul central la nivelul scizurii
|' j ' *v*.f*■ •' • r ,
calcarine
j_ D. calea sensibilităţii cutanate protopatice
de la nivelul trunchiului şi membrelor
- conţine trei neuroni, deutoneuronul în
728. Următoarele asociaţii anatomo- _bj bulb - are segmentul central la nivelul
funcţio' naie sunt corecte; ariei somestezice I
E. calea auditivă - conţine trei
neuroni, al treilea în talamus - are
segmentul central la nivelul lobului
A. nervul IV - trohlear - origine reală temporal.
în mezencefal - inervează muşchiul
oblic inferior .'
_L 730. La nivelul cordonului medular
i- B. nervul VI - abducens - origine reală în
anterior sunt situate fasciculele:
A. niramidal direct
punte - inervează muşchiul drept extern B. rubrospinal
C. nervul XII - hipoglos - origine C. piramidal încrucişat
aparentă j în bulb - inervează muşchii limbii D. spinocerebelos direct
D. nervul XI - accesor - origine reală E. tectospinal.
în bulb - inervează muşchii
stemocleido- mastoidian şi trapez
E. nervul V - trigemen - originea
reală a componentei senzitive în punte 731. Faringele prezintă următoarele caracteristici,
- preia cu excepţia:
-L sensibilitatea de la nivelul feţei.
A. este vascularizat de ramuri ale arterei

729. Următoarele asociaţii anatomo- carotide interne
funcţio- nale, referitoare la căi senzitive B. este inervat motor de ramuri ale nervu-
şi senzoriale, sunt false: lui IX - glosofaringian
C. se situează şi pe traiect respirator
D. comunică la nivelul cardiei cu stomacul
E. este inervat motor şi de ramuri ale ner-
A. calea gustativă - conţine trei vului X - vag. .
neuroni, protoneuronul în bulb - are
segmentul central în neocortex
732. Afirmaţiile referitoare la glanda hipofi- ză sunt tractului solitar din bulbul rahidian
false: C. conţine fascicule care se încrucişează la nivelul
mezencefalului
D. conţine patru neuroni
E. are segmentul central în talamus.
A. este situată la baza creierului, inferior .
• '•••’ • - • -i-ij . / (.. ’ ’.i' - • ; ' i i
de hipotalamus
B. este alcătuită din trei lobi
C. este
vascularizată de ramuri ale arterei carotide
734. Care dintre următoarele asociaţii funcţionale
interne '•
sunt corecte:
D. secretă vasopresina şi ocitocina - prin
componenta posterioară - neurohipofiza
E. componenta mediană a adenohipofizei
se relaţionează cu hipotalamusul posterior. A. nervul III - oculomotor - nucleul accesor -
mioza
B. nervul VII - facial - nucleul salivator superior -
stimularea secreţiei unor glande salivare
733. Calea sensibilităţii gustative nu:
C. nervul IX - glosofaringian - nucleul salivator

A. are protoneuronul localizat în ganglio-
inferior - stimularea secreţiei glandei parotide
nul geniculat din punte nervul X - vag - nucleul lacrimomuco- nazal -
B. are deutoneuronul localizat în nucleul stimularea secreţiei glandelo
82 Biologie
B. rsinteza de glucoză din produşi 720. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu

neglucidici
C. sinteza de glicogen din cetoacizi excepţia:
D. sinteza de glicogen din acid lactic sau
piruvic
E. un proces metabolic ce se desfăşoară şi
în ficat. A. muşchii somatici asigură motilitatea
viscerelor
B. fibrele musculare din iris sunt netede
viscerale
C. muşchii somatici au inervaţie dublă,
717. Conexiunile mezencefalului se pot realiza cu: somatică şi vegetativă
D. inervaţia somatomotorie a muşchiului
somatic este asigurată numai de axonii
motoneuronilor alfa
A. corpii striaţi
E. muşchii viscerali formează sfinctere.
B. neuronii multipolari din retină
C. neuronii somatosenzitivi din coamele
medulare anterioare
D. unii muşchi extrinseci ai globului ocular
E. muşchii intrinseci ai globului ocular. 721. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu
excepţia:
718. Conexiunile neuronilor din coarnele

A. hormonul antidiuretic în doze mari de termină
posterioare medulare se realizează cu:
vasodilataţie
A. hormonii medulosuprarenali au efecte
similare stimulării simpaticului
B. hormonii corticosuprarenali au acţiune
A. talamusul
stimulatoare asupra cordului
B. cerebelul
C. acetilcolina inhibă activitatea cardiacă
C. scoarţa cerebrală, lobul parietal,
D. acetilcolina produce vasodilataţie în
girusul postcentral
anumite teritorii vasculare.
D. nucleul roşu
E. nucleii gracilis şi cuneat din bulb.
722. Următoarele căi nervoase au al treilea neuron la

nivelul talamusului:
719. Conexiunile neuronilor din ganglionul spinal
se pot realiza cu:
A. gustativă
B. olfactivă
A. neuronii intercalari din coamele anteri-
C. vizuală
oare medulare
D. auditivă
B. unii nuclei ai bulbului rahidian
E. a sensibilităţii exteroceptive de la nive-
C. neuronii somatomotori din coamele pos-
lul trunchiului şi membrelor.
terioare medulare
D. talamusul
E. cerebelul.
83 Biologie
723. La realizarea reflexului de deglutiţie participă 725. Căile biliare sunt reprezentate de:
nervii:
A. canaliculele biliare
A. XII (hipoglos) B. canalul pancreatic
B. V (trigemen) C. canale hepatice
C:XI(accesor) D. canalul cistic
D. IX (glosofaringian) E. canalul coledoc.
E. X (vag).

724. Digestia chimică are loc la nivelul următoarelor
nivele ale tubului digestiv, cu excepţia:
A. tubul drept este format prin unirea mai

multor tubi seminiferi contorţi
A. cavităţii bucale B. în canalul ependimar se deschid 10-12
B. rect canale aferente
C. esofagului C. canalul ependimar se continuă cu cana-
D. stomacului lul ejaculator
E. intestinului subţire. D. canalul ejaculator se continuă cu canalul
de excreţie al veziculelor seminale
canalul ejaculator şi canalul de excreţie al
veziculelor seminale se deschid în uretră
84 Biologie
A. .IV (trohlear) A. coastele

B. V (trigemen) B. muşchii intercostali interni si externi
C. VI (abducens) C. sternul
D. VII (facial). D. timusul
E. ramuri ale arterei carotide comune.
747. Muşchii netezi viscerali intră în structura:

751. Muşchiul striat:
A. irisului
B. intestinului subţire A. intră în alcătuirea tubelor uterine
C. arterei aorte B. intră în alcătuirea utemlui
D. limbii C. intră în structura pereţilor vezicii urinare
E. venei porte. D. se găseşte în structura sfincterului ure- tral
intern
E. intră în structura muşchilor membrelor
superioare.
748. Muşchii mimicii prezintă următoarele
caracteristici comune:
752. Limba:
A. sunt muşchi striaţi

_L B. sunt muşchi netezi
C. sunt inervaţi de fibre somatomotorii ce provin A. intervine în masticaţie
din nervul facial B. intervine în fonatie
D. sunt vascularizaţi de ramuri ale arterei carotide C. conţine segmentul periferic al analizatorului
externe gustativ la nivelul tuturor papilelor
E. sunt inervaţi de fibre-somatomotorii ce provin D. la nivelul mucoasei prezintă mugurii
j?i din nervul trigemen. gustativi
E. împinge bolul alimentar în laringe.
749. în interiorul canalului vertebral există:

753. Sunt aspecte proprii glandelor salivare:
B. ramura anterioară a nervului spinal A. secretă un lichid cu un conţinut de
C. ramura posterioară a nervului spinal 99,5% apă
D. meningele spinale B. au inervaţie vegetativă parasimpatică
E. lichid cerebrospinal. vagală
C. prezintă secreţie vâscoasă sub acţiunea
sistemului vegetativ simpatic
D. sunt glande exocrine, vărsându-şi pro-
750. Din structura peretelui anterior al cutiei dusul de secreţie în cavitatea bucală
toracice fac parte: E. nucleul salivator superior este implicat
_L
.
X\
J.
în reflexul secretor al glandelor parotide. E. sunt vascularizaţi de artera iliacă internă.
754. Ficatul se caracterizează prin următoarele 757. Următoarele afirmaţii despre muşchiul deltoid
aspecte: sunt false:
a _____-----------------------1 - ! _ 1 i 1 •• r*
A. este glandă anexă a tubului digestiv

B. venele hepatice sunt afluenţi ai
venei cave inferioare •
C. lobulii reprezintă unităţile sale
structurale şi funcţionale
D. hepatocitele secretă bila sub influenţa
colecistochininei
E. este vascularizat de artera hepatică, ra-
mură directă a aortei abdominale.
755. Următoarele afirmaţii despre inervaţia

muşchilor scheletici sunt adevărate:
A. este dublă, somatică şi vegetativă

B. inervaţia somatică motorie este asigura-
tă de neuroni a şi y
C. inervaţia somatică motorie este asigura-
tă de neuroni a ce se distribuie la nivelul fibrelor
musculare intrafusale
D. inervaţia somatică senzitivă este asigu-
rată şi de fibre care furnizează informaţii despre
poziţia corpului
E. este reglată de către proteinele reglatoa-
re troporiina şi tropomiozina.
756. Următoarele afirmaţii despre muşchii coapsei

sunt false:
A. includ muşchiul croitor

B. fac parte din aparatul locomotor
C. cuprind muşchiul biceps femural şi solear
D. includ muşchiul oblic extern
86 Biologie
B. sângele său venos este colectat B. hipocampul face parte din sistemul limbic
exclusiv de venele superficiale ale membrului C. hipotalamusul şi sistemul limbic controlează
superior reacţiile vegetative
C. este irigat de către ramuri ale arterelor D. nucleii motori ai nervilor V, VI, VII,
radiale si ulnare VIII sunt situaţi în punte
D. se găseşte la nivelul umărului E. din nucleul salivator inferior pornesc fibre
E. cuprinde fibre musculare netede. preganglionare parasimpatice destinate glandei
parotide.
761.Eferenţele vestibulare spre măduva
758. Selectaţi enunţurile false:
spinării nu ajung în:
A. pe faţa posterioară a bulbului rahidian

se găsesc piramidele bulbare
B. fasciculul gracilis şi fasciculul cuneat A. coamele posterioare ale măduvei
transmit sensibilitatea tactilă fină B. coamele laterale ale măduvei
C. unele fibre simpatice postganglionare C. coamele anterioare ale măduvei
pot elibera acetilcolina D. neuronii somatomotori medulari
D. fasciculul spinotalamic anterior are ori- E. cordoanele posterioare medulare.
ginea în ganglionul spinal
E. fasciculul spinotalamic anterior deser-
veşte sensibilitatea termică şi dureroasă.
762. Originea aparentă a nervului VIII este:
759. Selectaţi răspunsurile corecte:

A. pe faţa posterioară a trunchiului
cerebral ca şi nervul IV
B. pe faţa anterioară a trunchiului cerebral
ca şi nervul IV
A. chemoreceptorii sunt stimulaţi de
C. sub coliculii cvadrigemeni superiori pe
variaţiile termice
faţa anterioară a mezencefalului
B. proprioceptorii furnizează informaţii
D. sub coliculii cvadrigemeni inferiori pe
despre poziţia corpului
faţa posterioară a mezencefalului
C. fasciculul piramidal încrucişat conduce
E. în şanţul bulbo-pontin împreună cu
motricitatea automată
nervii cranieni VI şi VII.
D. lobul fioculonodular aparţine arhicere- belului
E. şanţuri superficiale delimitează lobulii
cerebelului.
763. Găsiţi răspunsurile false:
760. Este adevărat că:

A. nervul abducens are originea reală într-
un nucleu motor pontin
B. nervul optic este format din axonii neu-
A. cerebelul este legat de diencefal prin
ronilor metatalamici
pedunculul cerebelos superior
C. originea aparentă a nervului facial este
pe faţa anterioară a punţii
D. originea aparentă a nervului glosofarin-
gian este în şanţul reatroolivar
E. originea reală a nervului vag este în
punte.
A. originea reală a nervilor olfactivi este
reprezentată de neuronii bipolari din mucoasa
olfactive
B. nervii optici conţin axonii neuronilor
bipolari ai retinei
C. nervii trohleari prezintă şi componentă
vegetativă parasimpatică
D. nervii trigemeni sunt micşti
E. originea aparentă a nervului trigemen
este pe faţa anterioară a pedunculului cerebral.
765. Prin trunchiul cerebral nu trec următoarele

căi:
A. proprioceptive kinestezice
B. exteroceptive tactile
C. piramidale
D. vizuale
E. olfactive.
766. Căile extrapiramidale pot avea originea şi în:
B. scoarţa cerebrală
C. mezencefal
D. hipotalamus
E. metatalamus.
88 Biologie
F. 770. Inervaţia aparatului digestiv este realizată si

prin:
767. Alegeţi răspunsurile corecte privind

metatalamusul: A. nervii pelvieni
B. fibresimpatice postganglionare
C. nervii cranieni IX, X, XI
D. nervul cranian XII
A. face parte din structurile diencefalice E. fibre cu originea in nucleul dorsal al nervului X
B. este format din coliculii cvadrigemeni
C. este constituit din corpii geniculaţi laterali
şi mediali
D. nu reprezintă staţii de releu pe calea 771. Nervii cranieni care asigură motilitatea oculară
gustativă şi olfactivă şi/sau palpebrală sunt:
E. conţine al doilea-neuron al căii olfactive.
A. oculomotor
768. La nivelul bulbului se află: B. trohlear
C. trigemen
D. abducens
E. facial.
A. originea reală a componentelor senzitive 772.Al doilea neuron al căii sensibilităţii
“i ale nervilor V, VII, IX, X tactile epicritice se:
□
B. originea reală a componentei motorii a
A p.nnp.fţtp.ază r.n panplinrml sninal
nervului care inervează muşchii mimicii B. situează la nivelul măduvei spinării
C. al doilea neuron al sensibilităţii tactile C. află în bulb
epicritice D. conectează cu al III-lea neuron situat în
D. nucleul solitar punte
E. deutoneuronul căii vestibulare. E. conectează cu talamusul.
769. Componentele parasimpatice ale nervilor 773. La nivelul cordonului posterior al măduvei
cranieni au următoarele caractere: spinării sunt localizate următoarele fascicule:
A. sunt situate numai la nivelul bulbului şi A. reticulospinal şi gracilis

punţii B. gracilis şi cuneat
B. determină şi secreţia glandelor salivare C. cuneat şi spinocerebelos direct
C. emit fibre nervoase parasimpatice D. spinocerebelos direct şi fasciculul
JJ
anexate nervilor III VII, IX, X, Gowers
D. realizează constricţia pupilei E. fasciculul fundamental posterior.
fi
E. determină, prin nervul X, relaxarea
sfincterului anal intern şi contracţia
musculaturii rectale.
774. Sensibilitatea proprioceptivă este condusă de:
J
gj
J.
A. fasciculul gracilis B. fasciculul spinotalamic lateral
B. fasciculul cuneat C. nervul trigemen
C. fasciculul spinocerebelos direct D. fasciculele gracilis şi cuneat
D. nervul trigemen E. nervul facial.
E. fasciculul spinotalamic anterior .
777. Următoarele structuri se regăsesc în toate

775. La nivelul cordoanelor laterale ale măduvei segmentele trunchiului cerebral:
spinării sunt localizate următoarele fascicule:
A. fasciculul gracilis
A. piramidal direct B. fasciculul spinotalamic anterior
B. piramidal încrucişat C. substanţa reticulată
C. rubrospinal D. fasciculul Gowers
D. vestibulospinal lateral E. nucleul senzitiv al nervului trigemen.
E. tectospinal.
778. La nivelul talamusului se află al treilea neuron

776. Sensibilitatea exteroceptivă dureroasă este al căii sensibilităţii:
condusă de:
tactile grosier
A. fasciculul spinotalamic anterior
90 Biologie
C. evizuale A. este situat în regiunea anterioară a gâtului,

D. acustice înapoia faringelui
E. vestibulare. B. este situat în regiunea anterioară a gâtului
înaintea faringelui
C. este irigat de ramuri din arterele carotide externe
D. are muşchi striaţi inervaţi motor de nervii IX şi X
E. are muşchi striaţi inervaţi motor de nervul X.
779. Aparţin diencefalului următoarele structuri
anatomice, exceptând:
784. Muşchiul croitor:

A. este un muşchi lung al gambei
A. ventriculii laterali
B. este irigat arterial de ramuri din artera
B. corpii mamilari
femurală
C. ventriculul III
C. este irigat arterial de ramuri din artera
D. ventriculul IV •
iliacă externă
E. apeductul Sylvius.
D. prezintă fibre musculare striate şi fusuri
neuromusculare
E. este un muşchi al coapsei alături de cva-
driceps, biceps femural şi solear.
780. Fibrele vegetative, cu originea reală în trunchiul
cerebral participă la inervaţia:
785. Muşchii temporali: .
A. muşchilor extrinseci ai globului ocular

B. unor glande anexe ale aparatului digestiv
C. stomacului şi duodenului A. fac parte din muşchii capului ca şi ster-
D. rectului nocleidomastoidianul
E. sfincterului anal intern. B. sunt muşchi striaţi ai capului, alături de
frontal, maseter şi orbicularul pleoapelor
C. sunt muşchi netezi
D. sunt inervaţi de nervul VII - facial
781. Pancreasul: E. sunt inervaţi de nervul mandibular - ra-
mură a trigemenului.
A. este o glandă anexă a tubului digestiv

B. este o glandă mixtă care îşi elimină secreţia 786. Glanda parotidă:
externă în porţiunea incipientă a intestinului
subţire
C. este înconjurat de jejun ileon
D. are o secreţie internă reprezentată de glucagon, A. face parte din glandele anexe ale tubului
secretat de celulele (3 şi insuli- nă secretată de digestiv alături de glandele submandibu- lară,
celulele a sublinguală, ficat şi pancreas
E. are şi musculatură netedă la nivelul sfincterului B. participă, prin salivă, la stimularea re-
Oddi. ceptorilor gustativi
C. participă şi la digestia chimică a amido-
nului preparat
D. este irigată arterial de arterele carotide
782. Următoarele organe au în structura lor şi interne
musculatură striată: E. este inervată parasimpatic de nervul IX.
A. globii oculari 787. Intestinul gros:

B. stomacul
C. uretra
D. vezica biliară
E. rectul.
A. cuprinde şi cecul, şi colonul sigmoid şi rectul
783. Laringele: B. este localizat în abdomen şi în pelvis
C. este irigat arterial exclusiv de artera 788. Selectati tipurile fundamentale de tesu-
mezenterica superioara
D. prezintă la terminaţie un sfincter anal
intern care se relaxează sub influenţa
fibrelor nervoase vegetative parasimpa- turi prezente in corpul uman:
tice incluse în structura nervilor pelvieni
E. prezintă,Teste
la terminaţie, un2011
pentru admitere sfincter anal 91
intern care se relaxează sub influenţa
parasimpaticului sacrat. A. tesutul hepatic şi cartilaginos
B. tesutul nervos şi conjunctiv
C. uroteliul şi ţesutul muscular
D. tesutul osos, cartilaginos şi fibros
tesutul nodal autoexcitabil şi sângele
Uf
.
- \ibiJ
791. în constituţia
următoarelor organe se găseşte
exclusiv ţesut muscular neted:
789. Oxigenul este transportat:
A. stomac
B. intestin subţire
C. vezica urinară
D. uter
A. sub forma dizolvată în plasmă
E. pereţii vaselor de sânge.
B. sub forma de methemoglobina
C. sub forma de carbaminohemoglobina 792. Selectaţi organitele
D. sub forma unei combinaţii celulare comune:
stabile - oxihemoglobina A. nucleolii
E. sub forma unei combinaţii labile B. neurofibrilele
- oxi- |j hemoglobina. C. lizozomii
D. ergastoplasma
E. corpusculii lui Palade.
793. Creşterea organismului este
stimulată de:
790. Următoarele celule,au nuclei
A. LH - insulină - hormoni
dispuşi la periferie, cu excepţia:
tiroidieni - hormoni gonadici
B. STH - insulină - hormoni tiroidieni -
LH
A. adipocitelor C. MSH - insulină - hormoni gonadici
B. celulei musculare striate !■'. C. D. STH - hormoni tiroidieni
Ij celulei epiteliale cubice - hormoni gonadici
D. celulei epiteliale E. STH - MSH - LH -
pavimentoase Insulina - ACTH.
Jj E. fibrei musculare netede.
73
li
794. Activitatea gonadodropă este A. medulosuprarenală
inhibată de: B. tiroidă
C. epifiza
D. pancreas
E. glande endocrine a căror corticală
A. prolactină este organizată pe trei zone -
B. hormonul luteinizant glomerulară, fasciculată şi reticulată.
C. vasopresină
D. oxitocină
E. cortizon.
798. Sistemul osos este sub influenţa:
795. Retenţia de Na+ este favorizată

de: A. hormonilor timici - care inhibă
mineralizarea osoasă
B. estrogenilor ce stimulează
activitatea osteoblastică
A. MSH C. oxitocinei
B. STH D. STH - care determină creşterea în
C. vasopresină lungime a oaselor
D. insulină. E. testosteronului.
796. Sistemul reticulat activator ascendent este 799. Sunt sub influenţa hormonilor
stimulat de: tiroidieni:
A. adrenalină A. mişcările respiratorii

B. sistemul nervos parasimpatic B. dezvoltarea normală a sinapselor
C. calcitonină C. contracţiile cardiace ; forţa si
D. oxitocină frecventa lor sunt scăzute
E. sistemul nervos simpatic. D. forţa de contracţie musculară
E. mielinizarea.
797. Asupra muşchilor acţionează hormoni

secretaţi de: 800. Hipotalamusul secretă:
A. un hormon ce stimulează secreţia de D. neurohormoni preluaţi de tractul
MSH hipotalamohipofizar conţinut în tija
B. neurohormoni pituitară
C. ADH şi oxitocină la nivelul regiunii la nivelul regiunii anterioare, hormoni
mediane care vor fi eliberaţi în circulaţie de
către neurohipofiză
n
.P
....
.
TESTE PENTRU ADMITERE
LA
Specializările
Asistenti Medicali si Moaşe

5 9 ?
13. Specializările Reglementate

2 Biologie
General
(Profilul 15. Centura scapulară:
Medical
Dentar) si Precizaţi asocierile
A.
omoplat
B.
este formată din humerus şi
este formată din trei oase

corecte: C. leagă membrul superior de
A. stern, coaste, vertebre torace
toracale - cutie toracică D. este formată din claviculă şi
B. humerus, femur, tibie, fibulă - omoplat
oase lungi E. este formată din două oase
C. omoplat, stern, tarsiene - oase articulate între ele
late
16. Scheletul piciorului cuprinde:
D. frontal, oase nazale - oase
A. tibia
scurte
B. fibula
E. coccis - 4-5 vertebre sudate
C. femurul
14. Din neurocraniu fac parte următoarele D. rotula
oase, cu excepţia: • E. oasele tarsiene, metatarsiene şi
A. frontalului falange
B. sfenoidului
17. Scheletul membrului superior cuprinde
C. occipitalului
următoarele oase:
D. vomerului
A. humerus
E. etmoidului
3 Biologie
B. radius D. prezintă două margini: laterală şi medială

E. se articulează cu sternul
C. fibulă
D. tarsiene şi metatarsiene
E. ulnă
18. Centura pelvină:
20. Coastele:
A. leagă scheletul membrului
inferior de trunchi
B. este formată din două oase
coxale, care se articulează posterior
A. sunt 12 perechi de oase
alungite
C. este formată din oasele B. primele 7 perechi sunt
coxale articulate posterior cu osul adevărate - se articulează direct cu
sacru sternul
D. participă la formarea bazinului C. perechile 8-10 sunt false - se
E. este formată din oase late
articulează indirect cu sternul
19. Scapula: D. formează cutia toracică
A. este un os lat împreună cu sternul şi coloana
B. participă la formarea centurii vertebrală toracică
scapulare E. sunt formate dintr-o porţiune
C. prezintă un unghi inferior osoasă şi un arc cartilaginos posterior
şi un unghi superior
4 Biologie
21. Care dintre afirmaţiile privind B. aparţine neurocraniului

viscerocraniul sunt adevărate? C. este un os pereche
D. participă la formarea scheletului capului
E. este un os pereche ca şi
etmoidul şi sfenoidul
A. este format din oase pereche şi nepereche
B. este format din 8 oase
C. prezintă 2 oase nepereche:
vomerul şi. maxilarul
D. dintre oasele pereche face
scheletul membrului superior propriu-zis
parte şi mandibula
sunt adevărate?
E. oasele maxilare, palatine şi
zigomatice sunt pereche
A. se articulează direct cu scheletul trunchiului

B. este format din 3 regiuni
C. scheletul braţului este format
22. Osul temporal:
din radius şi cubitus
D. scheletul mâinii conţine:
metatarsiene, tarsiene şi falange
E. conţine oase lungi şi scurte
5 Biologie
24. Care dintre afirmaţiile cu privire la A. se leagă de scheletul

scheletul membrului inferior propriu-zis trunchiului prin centura pelvină
sunt adevărate: conţine la nivelul gambei: tibia şi fibul
aFIZIOLOGIE
I. a
SISTEMU
L OSOS n
i
u
l
1. Pri u
i
i_ D
n .
osific c
are l
encon a
drală v
se i
forme c
ază: u
l
e
l
A. e
oa E. oasele
se scurte
le
b
ol
ţii 2. P
cu rin
ti osi
ei fic
cr ar
an e
ie de
ne me
B. m
oa br
se an
le ă
m se
l-l
e for
m me
br az
el ă:
or
C.
oa
se A
le .
ba o
ze a
X i s
cr e
le 3.
ba C
ze a
i r
cu e
ti d
ei i
cr n
an tr
ie e
ne u
B. r
pa m
rţi ă
al t
cl o
av a
ic r
ul el
el e
e a
•: •-•cu. . . • • i ; . • '•
c.-i '•--' ii • •
:v :•-. fi
C. r
oa m
se a
le ţi
b i
ol s
ţii u
cu n
ti t
ei a
cr d
an e
ie v
ne ă
D. r
oa a
se te
le ?
sc
ur
te
E. A
oa .
se c
le e
m n
e t
m r
br e
el l
or e
d b
e r
a
o n
s ă
i r
f e
i a
c li
a z
r e
e a
z
a ă
p c
a r
r e
i ş
n t
i e
ţ r
i e
a a
l î
î n
n g
r
d o
i s
a i
l m
i e
z a
ă o
B a
. s
o e
s l
i o
f r
i l
c u
a n
r g
e i
a C
.
d c
e a
r
m ti
X e l
m a
j c
e a
l r
e ti
l
d a
e j
e
c l
r e
e d
ş e
t c
e r
r e
e ş
t
n e
u r
e
s p
e r
o
o li
s f
i e
f r
i e
c a
ă z
ă
p n
â u
n
ă m
a
l i
a s
p
2 r
0 e
- e
2 p
5 i
f
d i
e z
ă
a E
n .
i z
D o
. n
a e
a
i o
n s
t u
e l
r u
n i
ă
a
4. P
p rec
e iza
r ţi
i as
o oci
s eri
t le
u co
l rec
u te:
i
r
e
a A
l .
i n
z e
e u
a r
z o
ă c
r
c a
r n
e i
ş u
t -
e e
r t
e m
a o
i
î d
n B
.
g n
r e
o u
s r
X i o
m
cr ciz
an aţi
iu as
- oci
1 eri
0- le
1 inc
2 or
oa ect
se e:
C.
vi
sc
er A
oc .
ra v
ni o
u m
- e
m r
an u
di l
b -
ul o
ă s
D. p
fr e
o r
nt e
al c
- h
os e
pe B
re .
ch m
e a
E. n
te d
m i
p b
or u
al l
- a
os -
pe o
re s
ch i
e m
o
b
il
C. v
5. Pre
isc
erocra o
niul - r
os p
maxil
ş
ar
i
D. sca
pula, a
sternu p
l, e
frontal n
ul - d
oase i
late
c
E. c
lavicula - os e
alungit '1 "
x
1 ■ 6. Sternul i
este:
f
A.
os o
la i
t d
B. E
.
os c
lu a
r
n ti
g l
!
C. a
g
os scurt i
D n
o
. s
f p
â
o n
r ă
l
m a
a 4
0
t d
d e
a
i n
n i
m
a
7. Oasele
n
coxale:
u
b
r
i A.
u rez
ult
X ,
ă
c
din 9. Rotula:
sudare A. este un
aa os
trei sesamoid
oase: B. are
ilion, formă
ischio triunghiul
n şi ară
pubis C. se
B. participă
articuleaz
la formarea
ă posterior
bazinului
cu
C.
femurul
se
D. este
articul
situată
ează
într-un
poster
tendon
ior
E. are
prin
baza în jos
simfiz
a
pubia
nă
D. se 10. Care
articulează dintre
anterior prin următoarele
osul sacrat afirmaţii sunt
E. se false?
articulează
lateral cu
sacrul
A.
os
ul
8. Coloana co
vertebrală are: nţi
ne
80
%
A. 12 ap
vertebre ă şi
toracale 20
B. 2 lordoze %
în plan rez
frontal idu
C. 4 vertebre u
lombare usc
D. 7 vertebre at
cervicale B.
E. 4-5 ma
vertebre tric
coccigiene,, ea
.... org
anică C. în
conţin hematopo
e fibre eză
de co- D. rezerv
lagen or de
C. substanţe
oseina organice
este E. de
numit protecţie a
ă şi organelor
substa vitale
nţă
funda-
menta
lă 12. Care
D.
dintre
hidrox
următoarele
iapatit
afirmaţii sunt
a este
adevărate?
cea
mai
import
antă A. articul
substa
aţia
nţă
gambă -
organi
picior este
că a
o pârghie
osului
de gradul
E.
II
osul
B. la
este
adult,
un
toate
depozi
oasele
t de
conţin
substa
măduvă
nţe
roşie
mine-
C. bazinul
rale
osos
protejează
organele
pelvine
11. Sistemul osos D. fosfatul
are următoarele
de calciu
roluri:
este
depozitat
în oase
fibrele de
A. de
colagen dau
susţinere
osului
B. de rezistenţă la
locomoţie tensiun
X
e© EDITURA MEDICALĂ UNIVERSITARĂ "IULIU HAŢIEGANU"
CLUJ-NAPOCA
BIOLOGIE : TESTE PENTRU ADMITERE

ADRIANA MUREŞAN, REMUS ORĂSAN, NADIA SCHMIDT, BIANCA SZABO
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Biologie : teste pentru admitere / Adriana Mureşan, Remus Orăşan, Nadia Schmidt,
Bianca Szabo. - Ed. a 5-a. - Cluj Napoca : Editura Medicală Universitară "Iuliu
Haţieganu", 2012 Bibliogr.
ISBN 978-973-693-479-7
I. Mureşan, Adriana
II. Orăşan, Remus
III. Schmidt, Nadia
IV. Szabo, Bianca
57(075.35)(079.1)_____________________________________________________
Toate drepturile acestei ediţii sunt rezervate Editurii Medicale Universitare

"Iu/iu Haţieganu". Tipărit în România. Nici o parte din această lucrare nu
poate fi reprodusă sub nici o formă, prin nici un mijloc mecanic sau electronic,
sau stocată într-o bază de date fără acordul prealabil, în scris, al editurii.
Copyright© 2012
EDITURA MEDICALĂ UNIVERSITARĂ “IULIU HAŢIEGANU” CLUJ- NAPOCA
Editura Medicală Universitară "Iuliu Haţieganu" CLUJ-NAPOCA Universitatea de

Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu" Cluj - Napoca. 400023 Cluj-Napoca, 13,
Emil Isac str. tel. + 40-264-597256,
Fax: +40-264-596585
Director Editură: Ioana Robu
Coperta: Idea Design & Media Prinţ S.R.L.

Tiparul executat la Tipografia Universităţii de C. au capacitate de diapedeză
Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu" Cluj - Napoca, D. sunt distruse printr-un proces
str. Moţilor 33, telefon: + 40-0264- 598701. numit hemostază
C. scheletul coapsei este format din femur
E. contribuie la echilibrul acido-bazic
D. conţine un os - rotula - localizat
în tendonul muşchiului cvadriceps
E. oasele scheletului piciorului
sunt: carpiene, metacarpiene şi
y
falange 28. Leucocitele:
A. sunt anucleate J. B. transportă gaze

25. Coloana vertebrală prezintă:
respiratorii: 02 şi C02
B. emit pseudopode
C. sunt 5000-10 000/mm3
D. participă la hemostază
jîi A. patru curburi fiziologice în plan frontal
B. curburi în plan sagital, numite
cifoze şi scolioze
C. curburi în plan frontal, numite scolioze
D. curburi fiziologice cu rol de 29. Fagocitoza:
amortizare a mişcărilor
i i E. scolioze cu convexitate la dreapta sau la stânga............
,-Î,
j_ A, este un mecanism celular
B. contribuie la apărarea organismului
II. SÂNGELE C. este realizată de limfocitele B
1 D. este realizată de limfocitele cu
memorie
E. este înnăscută
26. Plasma sanguină conţine:
30.Limfocitele:
A. sunt granulocite
B. contribuie la memoria imunologică
A. în cea mai mare proporţie apă D. realizează apărarea nespecifică
E. reprezintă 1-3% din totalul leucocitelor
B. factori cu rol în coagularea sângelui
C. gamma-globuline cu rol în
apărarea specifică
D. anioni: Na+, K+, Ca2+, Mg2+
31. Anticorpii:
E. albumine, globuline, fibrinogen
A. sunt substanţe străine pătrunse în organism

27. Eritrocitele: B. sunt gamma-globuline
C. neutralizează sau distrug antigenii
D. participă la apărarea organismului prin
fagocitoză
A. sunt elemente figurate fară nucleu E. au structură.polizaharidică
B. au rol în transportul 02 şi C02
12 Biologie
32. Apărarea specifică: 36. Coagularea sângelui:

A. este prima etapă a hemostazei
B. determină aderarea şi agregarea plache-
telor sangvine
A. apare după expunerea la imunogene C. se realizează cu participarea factorilor
B. poate fi dobândită natural sau artificial plasmatici, plachetari şi tisulari
C. include fagocitoza D. se realizează prin transformarea fibrino-
D. este mediată de limfocite genului solubil în fibrină insolubilă
E. poate fi dobândită prin vaccinare E. asigură oprirea hemoragiilor la lezarea unei
artere mari
33. Limfocitele B:
A. sunt agranulocite
B. reprezintă 52-62% din leucocite
C. sunt gamma-globuline
D. participă la imunitatea celulară
E. după activare, formează şi limfocite
cu memorie
34. Răspunsul imun secundar:
A. este un răspuns imun nespecific

B. apare la primul contact cu antigenul
C. include fagocitoza
D. implică participarea limfocitelor cu
memorie
E. apare la un al doilea contact cu un
anumit antigen
35. Hemostaza cuprinde următoarele procese:
A. vasoconstricţia vasului lezat

B. formarea fibrinei solubile
C. formarea trombinei
D. hemostaza primară
E. metamorfoza vâscoasă a trombocitelor
F. A. este un antigen prezent în plasma per-
soanelor Rh+
B. este un anticorp prezent în plasma per-
soanelor Rh+
C. este un antigen prezent pe membrana
37. Hemostaza primară:
eritrocitelor la persoanele Rh‘
D. este un antigen prezent pe suprafaţa eri-
trocitelor la persoanele Rh+
E. are importanţă în timpul transfuziilor
A. necesită intervenţia trombinei
B. începe în momentul lezării vasului
C. începe prin vasoconstricţie reflexă şi
umorală
D. nu necesită participarea trombocitelor 41. O persoană de grup sanguin 0 prezintă
E. apare după coagularea sângelui
38. Sângele are rol în:
A. are în plasmă aglutinine a şi (3

A. termoreglare B. nu are pe eritrocite aglutinogene A şi B
B. susţinerea organismului C. poate primi sânge de la toate grupele
C. imunitate sanguine
D. hemostază D. poate dona sânge la toate grupele sanguine
E. transportul 02 şi C02 E. poate dona sânge numai persoanelor de
grupO

42. O persoană de grup sanguin AB şi Rh+:
A. aglutininele a şi (3 sunt anticorpi pre-

zenţi pe suprafaţa hematiilor
A. prezintă pe membrana eritrocitelor anti-
B. aglutinogenele A şi B sunt prezente în
gene A, B şi Rh
plasma sanguină B. prezintă în plasmă aglutinine A şi B
C. o persoană de grup sanguin.0 prezintă în C. poate dona sânge unei persoane de
plasmă aglutininele a şi P grup sanguin AB şi Rh"
D. o persoană de grup sanguin AB prezintă D. poate primi sânge de la o persoană de
în plasmă aglutinogene A şi B
grup sanguin 0 şi Rh+
E. factorul Rh este un antigen prezent pe
E. poate primi sânge de la o persoană de
suprafaţa eritrocitelor
grup sanguin A şi Rh+
40. Factorul Rh:

43. Trombocitele prezintă următoarele par-
ticularităţi funcţionale:
14 Biologie
A. au capacitate de diapedeză E. se realizează prin proteine plasmatice -

B. nu prezintă nucleu anticorpi
C. au rol în coagularea sângelui
D. aderă de peretele vascular lezat
E. au rol în hemostaza primară
47. Pe suprafaţa hematiilor se pot găsi:
44. Aglutininele a şi p:
A. aglutinogene A şi B
B. aglutinine a şi P
A. sunt anticorpi plasmatici C. antigen Rh
B. sunt prezente în plasma persoanelor de D. aglutinogene a şi p
grup sanguin AB E. aglutinine A şi B
C. sunt prezente pe suprafaţa eritrocitelor
la persoanele de grup sanguin 0
D. lipsesc din plasma persoanelor de grup
sanguin AB 48. Aglutininele sunt:
E. sunt anticorpi prezenţi în plasma
persoanelor de grup sanguin 0
A. antigene
B. anticorpi plasmatici
C. prezente pe suprafaţa hematiilor
45. Care dintre următoarele elemente figurate ale
D. prezente în plasma sanguină
sângelui nu au nucleu?
E. prezente pe suprafaţa trombocitelor
A. hematiile
B. eritrocitele 49. Care dintre următoarele relaţii celulă sanguină
C. trombocitele - funcţie sunt false?
D. limfocitele
E. neutrofilele
A. neutrofile - apărarea organismului

B. bazofile - coagulare
C. limfocite - imunitate
46. Imunitatea:
D. hematii - transportul C02
E. trombocite - memorie imunologică
A. este un proces la care participă toate

elementele figurate ale sângelui
B. este un proces la care participă toate 50. Hemostaza primară:
tipurile de leucocite
C. asigură degradarea bacteriilor prin fa-
gocitoză
D. implică sinteza de anticorpi de către A. se realizează cu participarea trombocitelor
limfocite B. implică transformarea
fibrinogenului solubil în fibrină insolubilă 54. Debitul cardiac:
C. formează reţeaua de fibrină
D. implică metamorfoza vâscoasă a trom-
bocitelor
E. începe cu vasoconstricţia vasului lezat A. este produsul dintre volumul-bătaie şi
frecvenţa cardiacă
B. este de 70 ml/min
III. SISTEMUL CIRCULATOR C. creşte în efort fizic
D. scade la altitudine
E. este diferit pentru ventriculul drept şi stâng
51. Aorta se caracterizează prin următoarele:
55. Canalul toracic:
A. are originea în ventriculul stâng

B. transportă sânge oxigenat
C. prezintă la originea din ventricul valve A. are originea în abdomen în cisterna chili
semilunare B. se varsă în vena subclaviculară dreaptă
D. are ca afluenţi direcţi arterele coronare C. se varsă în cisterna chili
E. transportă sânge oxigenat adus la inimă D. se varsă în vena jugulară dreaptă
de venele pulmonare E. colectează limfa de la membrele
inferioare, organe din abdomen şi din torace
52. Venele sunt vase de sânge care:

56. Venele cave se aseamănă cu venele pulmonare
prin următoarele caracteristici:
A. aduc sânge arterial şi venos la inimă

B. duc sânge de la inimă la ţesuturi
C. aduc sânge de la ţesuturi la inimă A. sunt vene mari
D. au origine în atrii B. sunt vase care aduc sânge de la
E. transportă numai sânge venos ţesuturi la inimă
C. transportă sânge venos
D. au originea în atrii
E. se varsă în atrii
53. Arterele sunt vase de sânge care:
57. Ganglionii limfatici:

A. aduc sânge la inimă
B. transportă sânge de la inimă la ţesuturi
C. transportă sânge arterial şi venos
D. transportă numai sânge oxigenat A. se găsesc pe traiectul venelor
E. prezintă pe traiectul lor valve care asigură B. sunt străbătuţi de limfa
curgerea sângelui într-un singur sens C. produc monocite
D. produc anticorpi
16 Biologie
E. au rol în imunitate A. se autostimula

B. propaga excitaţia
C. răspunde la un stimul
D. dezvolta tensiune
58. Tahicardie produc: E. se contracta
A. stimularea sistemului nervos simpatic 60. Care dintre următoarele afirmaţii sunt
B. efortul fizic intens adevărate?
C. stimularea sistemului nervos parasimpatic
D. răcirea nodului simusal
E. căldura
A. viteza de conducere este mai mare în reţeaua
Purkinje decât în miocardul contractil
forţa de contracţie este invers proporţională cu
59. Excitabilitatea este propietatea inimii de a: grosimea pereţilor cardiac
Biologie
B. iîntre atrii şi ventriculi există o singură D. este invers proporţională cu lungimea vasului
conexiune funcţională E. este direct proporţională cu
C. în ritm sinusal, activitatea cardiacă e vâscozitatea sângelui
condusă de nodului sinoatrial
D. în fasciculul His, frecvenţa de
descărcare este de 40 impulsuri/minut
64. Presiunea arterială variază direct pro-

porţional cu:
61. Contractilitatea vaselor:
A. volumul sanguin
B. debitul cardiac
A. modifică diametrul lumenului vascular C. volumul lichidelor extracelulare
B. se datorează muşchilor netezi din D. elasticitatea vaselor
peretele vascular E. rezistenţa periferică
C. permite revenirea la normal a vaselor
destinse
D. transformă ejecţia sacadată a sângelui
în curgere continuă
E. permite controlul distribuţiei sângelui 65. Cauza principală a întoarcerii sângelui la inimă
spre organe este:
A. gravitaţia
62. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte?
B. pompa musculară
C. aspiraţia toracică
D. pompa cardiacă
E. presa abdominală
A. 'elasticitatea vaselor
amortizează unda de şoc sistolic
B. viteza de curgere a sângelui creşte spre
periferie
66. Presiunea arterială:
C. suprafaţa de secţiune a teritoriului
capilar este mai mică decât a aortei
D. viteza de curgere a sângelui în capilare
este de 0,5 mm/s
A. reprezintă presiunea sub care sângele
E. presiunea arterială scade la distanţă de
circulă în artere
inimă
B. are valoare mai mare în sistolă decât în
diastolă
C. este influenţată de rezistenţa vasculară
periferică
63. Rezistenţa periferică: D. este influenţată de debitul sanguin
E. scade atunci când creşte rezistenţa
periferică
A. influenţează presiunea arterială

B. se opune curgerii sângelui prin vase
C. este maximă în arteriole
Biologie
67. Sistola atrială: şi tricuspidă

E. asigură transferul sângelui în circulaţia
sistemică şi pulmonară
A. se suprapune cu sistola ventriculară

B. precede sistola ventriculară
C. creşte presiunea în atrii
69. Care dintre afirmaţiile cu privire la aparatul
D. în timpul desfăşurării ei valvele atrio-
valvular al inimii sunt adevărate?
ventriculare sunt deschise
E. se suprapune cu sfârşitul diastolei ven-
triculare
A. valva mitrală este plasată la nivelul
orificiului atrioventricular drept
B. valva tricuspidă este plasată la nivelul
68. Sistola ventriculară: orificiului atrioventricular stâng
C. valvele atrioventriculare se deschid
într-un singur sens: dinspre atrii spre ventricule
D. valvele bicuspidă şi tricuspidă sunt
A. se plasează între zgomotul sistolic şi deschise în timpul sistolei atriale
cel diastolic E. închiderea valvelor atrioventriculare
B. se plasează între zgomotul diastolic şi produce zgomotul sistolic
cel sistolic
C. produce deschiderea valvelor
semilunare de la baza aortei şi arterei
pulmonare 70. Circulaţia pulmonară (mica circulaţie):
D. produce închiderea valvelor bicuspidă A. asigură eliminarea C02 din organism
începe în ventriculul stâng prin artera pulmonar
ă 74. Zgomotul diastolic este consecinţa:

B. include trunchiul arterei
pulmonare, arterele pulmonare,
capilarele pulmonare şi cele două
vene cave A. deschiderii valvelor atrioventriculare
C. se termină în atriul stâng prin B. deschiderii valvelor
cele patru vene pulmonare semilunare de la baza aortei şi
D. include artera aortă şi ramurile ei arterei pulmonare
C. închiderii valvelor semilunare de la
baza aortei şi arterei pulmonare
D. contracţiei miocardului ventricular
E. închiderii valvelor atrioventriculare
71. Circulaţia sistemică:
| A. are originea în ventriculul stâng 75. Circulaţia sângelui în vene este favori-
A. începe prin artera aortă zată de:
B. asigură transportul oxigenului la toate
j i ţesuturile
C. se termină în atriul stâng prin venele
cave A. mişcările respiratorii - expiraţia I
D. include toate venele din B. gravitaţia - pentru venele situate
organism, cu excepţia venelor sub
pulmonare nivelul inimii
C. valvele venoase I D.
contracţia muşchilor scheletici
El E. presiunea ridicată intravenoasă
72. Care dintre următoarele formaţiuni au
în structura lor valve:
IV. SISTEMUL RESPIRATOR
76. Care dintre următoarele

A. arteriolele
afirmaţii sunt
B. vena cavă superioară
C. artera mezenterică inferioară
Jt D. vena femurală
E. vasele' limfatice adevărate?
73. Vasele limfatice au următoarele A. în cursul ventilaţiei pulmonare,

caracteristici anatomice: plămânii ur-
B. difuziunea gazelor prin membrana
alveolo- capilară este parte a procesului de
respiraţie
A. însoţesc arterele C. presiunea pleurală are o valoare pozitivă
B. au valve
D. muşchii drepţi abdominali sunt expiratori
C. au pe traiectul lor ganglioni limfatici
E. presiunea pleurală nu variază în cursul
D. încep în ţesuturi prin capilare
E. au o structură asemănătoare venelor respiraţiei
X
77. La expiraţie participă: A. expiraţie

B. schimb de gaze la nivel pulmonar
C. inspiraţie
D. schimb de gaze la nivel tisular
A. contracţia muşchilor gâtului E. transport al gazelor respiratorii
B. retracţia elastică a ţesutului pulmonar
C. contracţia diafragmului
D. forţa de tensiune superficială
E. retracţia peretelui toracic
81. Prin spirometrie se măsoară:
78. Presiunea alveolară: A. volumul alveolar

B. volumul curent
C. volumul rezidual
A. nu variază cu fazele respiraţiei E. volumul inspirator de rezervă
B. este egală cu presiunea atmosferică în
repaus
C. scade în inspir
D. scade în expir 82. Volumul rezidual:
E. este -1 cm H,0 în inspiraţia normală
A. este volumul de aer ce rămâne în plămâni

79. Surfactantul: după o expiraţie normală
B. este de 1500 mL
C. se măsoară prin spirometrie
D. este volumul ventilat în respiraţia
A. este un lichid tensioactiv normală
B. favorizează inspiraţia E. se găseşte în spaţiul mort
C. tapetează alveolele pulmonare
D. exercită tensiune superficială
E. favorizează expiraţia
83. Capacitatea reziduală funcţională:
este volumul de aer ce rămâne în plă
80. Ventilaţia cuprinde procesele de:
X
21 Biologie
A. -este de 3000 mL 87. Faringele realizează legătura dintre:

B. cuprinde volumul rezidual şi volumul
expirator de rezervă
C. este volumul de aer ce rămâne în plă-
mâni după o inspiraţie normală
A. cavitatea bucală şi trahee
D. cuprinde volumul rezidual, volumul ex-
B. laringe şi trahee
pirator de rezervă şi volumul curent
C. cavitatea nazală şi laringe
D. orificiile narinare şi laringe
E. cavitatea nazală şi trahee
84. Ce volume de aer se găsesc în plămân la sfârşitul

unei inspiraţii forţate?
88. în expiraţie au loc următoarele fenomene:
A. minut-volumul
B. volumul curent
A. cutia toracică revine la dimensiunile
C. volumul rezidual
normale
B. diafragma se relaxează
E. volumul inspirator de rezervă
C. coastele se ridică
D. creşte presiunea alveolară
E. aerul este expulzat la exterior
85. Debitul respirator:
89. Capacitatea vitală este formată din:
A. depinde de frecvenţa respiratorie

B. depinde de volumul rezidual
C. depinde de volumul curent
A. volumul inspirator de rezervă + volumul
D. este de 9 L/min în repaus
E. reprezintă aerul deplasat în arborele
expirator de rezervă
B. volumul inspirator de rezervă + volumul
respirator într-un minut
expirator de rezervă + volumul curent
C. volumul curent + volumul inspirator de rezervă
+ volumul, expirator de rezervă + volumul rezidual
E. minut-volumul respirator + volumul
86. în inspiraţie: rezidual
A. scade presiunea intraabdominală

B. diafragma coboară şi măreşte diametrul 90. Care dintre următoarele afirmaţii sunt
longitudinal al cutiei toracice
C. scade presiunea intraalveolară
D. creşte diametrul anteroposterior ale cu-
tiei toracice
E. scade presiunea în venele mari din adevărate?
cavitatea toracică
A. volumul curent este volumul de aer in-

trodus în plămâni prin inspiraţie forţată şi este
ii
/^nrpnt
de 500 mL respiratorii
B. volumul inspirator de D. membrana respiratorie are 0,6 microni
rezervă este de 1500 mL E. oxigenul difuzează din
C. capacitatea vitală este de 3500 mL alveole în capilarele pulmonare
D. capacitatea pulmonară totală
este capacitatea vitală plus volumul
rezidual
E. volumul rezidual este de 500 mL
93. Din structura membranei alveolo-
capilare fac parte:
91. Capacitatea vitală:

A. surfactantul
B. epiteliul capilar
C. interstiţiul pulmonar
A. reprezintă volumul de aer D. endoteliul capilar
introdus în plămâni printr-o E. epiteliul alveolar
inspiraţie normală
B. reprezintă volumul de aer
introdus în plămâni printr-o
inspiraţie forţată
94. între ce medii se realizează schimbul
. C. este volumul maxim de aer expirat după
de gaze la nivelul membranei alveolo-
o inspiraţie maximă
capilare?
D. este volumul maxim până la
care pot fi expansionaţi plămânii
E. este suma dintre volumul
curent, volumul inspirator de rezervă
şi volumul expirator de rezervă
A, între aerul alveolar şi sângele arterial
din capilarele pulmonare
B. între aerul atmosferic şi aerul alveolar
C. între aerul alveolar şi
sângele din capilarele bronşice
92. Care dintre afirmaţiile următoare D. între aerul atmosferic şi
sunt adevărate? ţesuturi
E. între aerul alveolar şi
sângele venos din capilarele
pulmonare
A. difuziunea gazelor se face în
sensul diferenţei de presiune a
acestora: de la presiunea mică spre
cea mare
B. în inspir, aerul alveolar e 95. Schimburile gazoase au loc la nivelul:
complet înlocuit cu aer atmosferic
C. aerul atmosferic e umezit în căile
A. bronhiolelor lobulare C. bicarbonat
B. canalelor alveolare D. C02 dizolvat
C. membranei respiratorii E. carbaminohemoglobină
D. bronhiolelor respiratorii
E. membranei alveolo-capilare
Teste pentru admitere 2011 99. în inspiraţie: 23

A. diafragmul se contractă
B. creşte diametrul longitudinal al
96. Sângele arterial transportă:
cutiei toracice 2 ;
C..........................................coastele
coboară ...............................
D. sternul se apropie de coloana
A. 1,5% oxigen dizolvat în plasmă — vertebrală
B. 20 mL Q2/dL E. muşchii drepţi abdominali se
C. maxim 4 molecule'02/ contractă
moleculă de hemoglobină
D. 5% oxigen dizolvat în plasmă
E. 98,5% din 02 legat de
hemoglobină 100. Capacitatea vitală:
A. este volumul de aer ce rămâne

97. Oxigenul este cedat ţesuturilor când:
în plămâni după o inspiraţie normală
B. este de 3500 mL
C. este volumul de aer ce rămâne
în plămâni după o inspiraţie forţată
A. scade capacitatea
D. este volumul ventilat în
hemoglobinei de a lega oxigenul
respiraţia normală
B. scade pH-ul plasmei
C. creşte pH-ul plasmei
se determină prin spirometri
D. creşte temperatura
E. scade temperatura
98. Gazele respiratorii pot fi transportate în

plasma sanguină sub formă de:
A. 02 dizolvat
B. oxihemoglobină
eFIZIOLOGIE
ANATOMIE
I. SISTEMUL coastele
OSOS
D. prezin
tă, în
partea
superioar
1. Următoarele ă,
oase sunt apendice-
scurte: le xifoid
E. participă
la formarea
centurii
A. sternul scapulare.
B. oasele
tarsiene
C. radiusul
D. oasele
3. Sunt
carpiene
considerate
E. femurul.
oase lungi:
2. Sternul: A. ulna
B. sternul
C. tibia
D. coxalul
A. partici E. radiusul.
pă la
formarea
toracelui
osos, îm-
4. Femurul:
preună cu
coastele
şi
regiunea
A. aparţine
toracală a
oaselor late
coloanei
B. prezintă
vertebrale
o diafiză şi
B. este
două
situat
epifize
anterior,
C. se
pe linia
articulează
mediană
cu osul
a coxal şi cu
toracelui tibia
C. se D. aparţine
articulează scheletului
cu toate
membrului inferior 8. Din structura neurocraniului fac parte
E. poate prezenta, între diafiză şi epifize, următoarele oase:
cartilaje de creştere.

A. parietale 27
B. temporale
5. Următoarele oase nu aparţin membrului
C. palatine . .........................
superior:
D. sfenoidul
E. frontalul şi occipitalul.
A. ulna şi humerusul
B. falangele şi oasele carpiene
C. metatarsienele 9. Oasele cresc:
D. humerusul
E. fibula.
6. Arcul vertebral: A. în lungime şi în grosime
A. este situat anterior de corpul vertebral B. în grosime, pe seama cartilajelor de creştere
B. este situat posterior de corpul vertebral C. în lungime pe seama periostului
C. se leagă de corpul vertebral prin doi D. spre diafiza prin proliferarea
pe- diculi vertebrali cartilajelor de conjugare
D. participă la delimitarea orificiilor de E. la nivelul zonei osteogene a periostului
conjugare
E. participă la delimitarea orificiului ver-
10. în componenţa scheletului trunchiului

sunt prezente:
7. Clavicula:
A. coloana vertebrală
A. împreună cu omoplatul B. sternul
participă la formarea centurii scapulare C. coastele
B. participă la formarea centurii pelviene D. bazinul
C. este formată dintr-un corp şi E. centura scapulară.
două extremităţi: stemală şi vertebrală
D. se articulează cu scapula şi cu
porţiunea superioară a sternului
E. aparţine scheletului trunchiului.
11. Rolurile îndeplinite de coloana vertebra-
lă sunt următoarele:
-1!
A. ax de susţinere a corpului B. pot fi adevărate, false şi flotante
B. protecţia măduvei spinării C. sunt oase late ca si tarsienele
C. participant la mişcările capului D. prezintă, toate, un arc osos şi
D. participant la mişcările porţiunea cartilaginoasă
trunchiului
28 E. sunt arcuri osteofibroase. Biologie
E. adăposteşte în canalul
vertebral maduva roşie hematogena.
15. Scheletul mâinii este format din:
12. Curburile coloanei vertebrale pot fi:
A. oase tarsiene, metatarsiene şi falange

B. falange, metacarpiene, carpiene
A. în plan frontal C. 27 oase
B. în plan sagital D. radius şi ulna
C. lordoze - toracica si sacrata E. radius şi humerus.
D. cifoze - cervicală şi lombară 16. Oasele coxale:
E. în plan frontal - scolioze. A. fac parte din centura pelviană
B. se articulează anterior cu sacrul
C. se articulează posterior
D. sunt oase late
13. Următoarele caractere sunt proprii ster-
E. provin din sudarea altor trei oase.
nului:
B. este os lat 17. Scheletul membrului inferior conţine:

C. este format din manubriu, corp
şi apendice xifoid
D. se articulează, în partea
superioară, cu coastele A. scheletul coapsei - tibia
E. se articulează, în părţile B. scheletul gambei - tibia şi fibula
laterale, cu claviculele. C. scheletul coapsei - femurul şi tibia
D. şi rotula
E. scheletul piciorului - tarsiene,
metatarsiene şi falange.
14. Coastele:
18. Rolurile funcţionale ale oaselor sunt:

-
A. intră în componenţa toracelui osos
A. pârghii ale aparatului locomotor 22. Sunt formate prin osificare desmală:
B. de protecţie
C. antitoxic
D. hematopoieză, la nivelul
măduvei cenuşii A. oasele bazei craniului şi oasele
E. de participare
Tesle la 2011
pentru admitere metabolismul bolţii craniului 29
calciului, fosforului şi electroliţilor. B. numai oasele bazei craniului
C. claviculele în totalitate
D. şi mandibula ■
E. mandibula, oasele bolţii cutiei
craniene si claviculele - parţial.
19. Oasele pot fi:
A. lungi 23. Sunt formate prin osificare encondrală:

B. late
C. scurte
D. sesamoide
E. situate în grosimea unui muşchi.
A. oasele scurte
B. oasele membrelor
C. oasele boitei şi bazei craniului
D. oasele membrelor şi centurilor
20. Radiusul este: E. atât oasele membrelor cât şi
ale bazei craniului.
A. un os al braţului
B. un os al antebraţului
C. singurul os al antebraţului 24. Aparţin viscerocraniului:
D. os lung
E. os scurt.
A. rotula
B. oasele palatine
C. oasele nazale
21. Radiusul se articulează cu: D. oasele zigomatice
E. oasele parietale.
A. scapula
B. humerusul
C. ulna 25. Osificarea:
D. oasele tarsiene
E. oasele carpiene.
-1!
A. desmală realizează creşterea în bolţii craniene
grosime a oaselor D. encondrală este caracteristică
B. desmală dă naştere parţial pentru oasele bazei craniului
claviculelor encondrală permite şi creşterea în grosime
C. de membrană generează oasele
30 şi în lungime a oaselor Biologie
. femei
Li
II. SÂNGELE E. 13,8-17,2 g/dl -

hemoglobină la bărbaţi.
P 26. Eritrocitele:
\
I 28. Grupa sanguină AB:
d A. alături de leucocite
şi trombocite sunt
elemente figurate ale
A. conţine aglutinogen
alfa şi beta pe suprafaţa
sângelui hematiilor
B. au rol în menţinerea B. conţine aglutinine A şi B în
echilibrului acido- bazic plasmă
C. au rol în transportul gazelor C. nu conţine aglutinine în
respiratorii plasmă
D. sunt celule nucleate D. poate dona sânge tuturor
E. spre deosebire de grupelor san- pf- guine
leucocite sunt anucleate. E. poate primi sânge
de la toate grupele
sangvine.
27. Sunt corecte următoarele

valori:
29. Mediul intern al
organismului include:
A. 4500000/mm3 hematii la
femei
B. 4500000/mm3 hematii la A. sângele _i. B. limfa
bărbaţi C. continutul arborelui vascular
C. 2000 leucocite/mm3 D. lichidul cefalorahidian
-M D. 35-46% - hematocrit la E. lichidul interstiţial
care reprezintă 8% din C. adus la inima prin vasele
masa corporala. microcircula- tiei.
D. prezent la nivelul vaselor sangvine şi
a vaselor limfatice
E. compus din plasmă - componenta
lichidă (55%) şi din elemente figurate
J, 30. Aglutininele
Teslealfa şiadmitere
pentru beta: 2011 31
(45%).

B. sunt prezente în plasma 33. Globulele albe - leucocitele - pot fi:
persoanelor de Jj| grup AB (IV)
C. nu trebuie să vină în
contact cu aglutinogenele de
acelaşi tip A. granulocite - limfocitele şi eozinofilele
D. sunt prezente pe membrana B. agranulocite - monocitele,
hematiilor neutrofilele şi trombocitele
E. sunt prezente în plasma C. agranulocite - limfocite şi monocite
D. granulocite - doar bazofilele şi
persoanelor de grup 0 (I).
eozinofilele
E. granulocite - neutrofilele,
eozinofilele şi bazofilele.
31. O persoană cu grupa

sanguină 0(1) Rh- pozitiv poate
dona sânge la o persoană cu
34. Trombocitele sunt:
grupa:
A. în număr de 5000 -10000/mm3

A. AB(IV) Rh-pozitiv
B. anucleate
C. 0(1) Rh-negativ
C. aderente la nivelul plăgii
D. A(II) Rh-negativ
D. implicate în coagulare
E. 0(1) Rh-pozitiv.
E. agregate şi metamorfozate vâscos la
nivelul plăgii.
32. Sângele este:
35. Din totalul leucocitelor:
A. un fluid, component al mediului intern

B. prevăzut cu celule- elemente figurate
-1!
A. sunt bazofile mai puţin de 1 % A. colesterolului total: < 200mg/dl
B. 1-3% sunt eozinofile B. glicemiei: 110 mg/dl-130 mg/dl
C. neutrofile sunt 65% C. proteinelor totale în pasmă: 6-8,5g/dl
D. limfocitele reprezintă 25-33% D. acizilor graşi liberi: 0,19-0,9 mEq/1
E. monocitele
32 sunt în proporţie de 25- E. Na+ plasmatic: 135-146 mmol/1. Biologie
35% ca şi limfocitele.
37. Hemostaza este:
fiziologică - totalitatea mecanismelor care
intervin in oprirea sangerarii la nivelul
vaselor mic
36. Sunt cunoscute şi utile
diagnosticului valorile plasmatice ale:
33 Biologie
E. ise asociază cu zgomotul sistolic B. circulaţia mică

produs în sistola ventriculara prin închiderea C. arterele aortă şi pulmonare
valvelor semilunare. D. doua vene cave şi doua vene pulmonare
E. două teritorii de circulaţie.
61. Trunchiul pulmonar:
A. se împarte în două artere pulmonare
58. Zgomotele inimii: B. are originea în ventriculul stâng
C. conţine sânge încărcat cu oxigen
D. prin arterele pulmonare duce sângele cu C02
spre reţeaua capilară din ţesuturi
A. sunt manifestări acustice care E. conţine sânge care este oxigenat la nivelul
însoţesc ciclul cardiac reţelei capilare alveolare.
B. sunt reprezentate de zgomotul sistolic şi
62. Venele cave:
zgomotul diastolic
A. sunt în număr de două
C. se produc ambele prin închiderea valve- B. ambele duc sângele în atriul stâng
• lor atrioventriculare C. aparţin circulaţiei sistemice
D. sunt produse ambele prin închiderea D. preiau ambele şi limfa din organism
valvelor semilunare E. cea superioară ia naştere prin
E. sunt generate diferit: prin închiderea fuziunea venelor brahiocefalice.
valvelor atrioventriculare - zgomotul sistolic
şi prin închiderea celor semilunare ale aortei
şi pulmonarei - zgomotul diastolic.
63. Aorta descendentă emite:
59. Vasele de sânge:

A. ramuri parietale şi viscerale
B. ramuri viscerale toracice: bronşice, peri-
cardice, esofagiene şi trunchiul celiac
A. alcătuiesc o reţea ce conduce sângele de C. ramuri viscerale abdominale:
la inima în întreg corpul şi de aici înapoi la arterele mezenterice superioară şi inferioară,
inima arterele renale, arterele testiculare sau
B. sunt reprezentate de capilare, artere, ovariene, artera gastrică şi artera hepatică
vene şi limfatice D. arterele iliace comune care sunt ramuri-
C. sunt reprezentate şi de vene prin le sale terminale
care sângele se întoarce la inimă E. arterele bronşice care fac parte din cir-
D. alcătuiesc circulaţia pulmonară şi culaţia pulmonară.
circulaţia sistemică
E. prezente la nivelul circulaţiei mici
sunt trunchiul pulmonar, arterele pulmonare,
venele pulmonare şi capilarele. 64. Ramurile terminale ale aortei:
60. Arborele vascular cuprinde: A. sunt arterele iliace interne dreaptă şi

stângă
B. se bifurcă fiecare la nivelul
articulaţiei sacroiliace emiţând fiecare artera
A. circulaţia mare iliacă externă şi internă
34 Biologie
C. asigură, prin intermediul arterei oară şi artera tibială posterioară.

iliace interne, vascularizaţia arterială pentru
vezica urinară, ultima porţiune a rectului,
uter, vagin, vulvă, prostata şi penis.
D. asigură prin intermediul arterei iliace
66. Vena cavă inferioară:
externe vascularizaţia arterială a membrului
inferior
E. emit ramuri parietale şi viscerale.
65. Artera femurală: A. se formează prin unire venelor iliace externe şi
A. continuă artera iliacă externă interne
B. se situează la nivelul feţei anterioare a B. emite venele iliace comune
coapsei C. colectează sângele venos doar de la nivelul
C. se continuă cu artera poplitee membrelor, pereţii bazinului şi viscerele acestuia
D. este însoţită de vena femurală duce sângele venos în atriul stân
E. se bifurcă emiţând artera tibială anteri-
C. ggrupa sangvină A(II) prezintă A. de integrare şi coordonare umorală a
aglutinină a şi aglutinogen A funcţiilor organismului
D. grupa sangvină AB (IV) nu prezintă B. excretare directă a substanţelor toxice sau în
aglutinine exces
E. grupa sangvină AB (IV) este C. rol în termoreglare prin conţinutul său
denumită şi primitor universal. crescut de apă
D. transportă oxigen şi substanţe nutritive la
nivelul organelor
E. rol în apărarea organismului.
48. Sistemul Rh:
III. Circulaţia
A. coexistă cu sistemul OAB
B. 'se datoreaza prezenţei antigenului D pe
suprafaţa hematiilor
C. antigenul D este prezent la
51. Inima este:
aproximativ 85% din populaţie "
D. nu recomandă transfuziile de sânge
de la persoane Rh- la persoane Rh+
E. la persoanele Rh negative pot fi
A. prevăzută cu trabecule la nivelul atrilor
prezente în plasmă aglutinine a şi |3.
B. situată în cavitatea toracică
D. echipată cu valve
E. formată din două atrii şi două ventricule.
49. Sunt corecte următoarele enunţuri privind

hemostaza:
52. în atriul drept se deschid:
A. în procesul de coagulare participă

factori plachetari, plasmatici, tisulari şi Ca2+ A. venele pulmonare
B. primul timp al hemostazei este timpul B. vena cavă inferioară
plasmatic C. vena cavă superioară
C. tromboplastina se transformă in D. venele subclaviculare
trombi- nă sub acţiunea protrombinei şi a E. vena limfatică dreaptă.
Ca2+
D. cea mai laborioasă faza este cea a
formării reţelei de fibrină
E. în momentul lezării vasului sangvin,
53. Următoarele asociaţii sunt incorecte:
prima reacţie este aceea de vasoconstricţie.
A. valve semilunare - artera aortă

50. Printre funcţiile sângelui se numără şi B. valva bicuspidă - orificiul
următoarele: atrioventricular drept
C. fasciculul atrioventricular His - sept
interventricular
D. reţeaua Purkinje - pereţii atriali E. trunchiul brahiocefalic drept.
E. valva
tricuspidă - orificiul atrioventricular stâng. :
56. Venele pulmonare şi venele cave:
54. Ramurile arteriale care se desprind direct din

aortă sunt:
A. aduc la inimă sânge venos
B. se deschid în atrii
C. aduc la inimă sânge arterial
A. artera subclaviculară dreaptă D. îşi au originea în atrii
B. artera carotidă comună dreaptă E. sunt vene simetrice, perechi.
C. artera mezenterică superioară
D. trunchiul celiac
E. artera femurală.
57. Ciclul cardiac:
55. Următoarele artere se desprind direct din

arcul aortei: A. reprezintă succesiunea sistolă - diastolă
B. demonstrează un asincronism între
sistola atriilor şi a ventriculelor
C. durează 0,8 secunde la o frecventa car-
A. trunchiul brahiocefalic diaca de 65 bătăi/minut
B. artera subclaviculară stângă este alcătuit din diastola cu durata de 0,3 secunde şi
C. artera carotidă comună stângă sistola cu durata de 0,5 secund
Teste pentru Facultatea de Medicină şi Facultatea de Medicină Dentară TEMA
eCUPRINS
35
1
35
2-
37 97
9
38 99
0-
114
40
9 118
41
124
0-
42 12
4 4
42 12
5-
9
46
132
6
135
46
137
7-
141
50
145
1
150
154
50
175
38 Biologie
0
T ES TE PENTRU
S PECIALIZĂRILE
A SIST ENŢI M E DICALI ŞI
M OAŞE ŞI L A
S PECIALIZĂRILE
REGLEME NTAT E GENERAL
FIZIOLOGIE
ANATOMI
E
TEMA I. S
S
II. D o
. l
e o
s a
t n
III.
e e
i
s v
i e
t r
IV.
u t
a e
t b
ă r
a
î l
n e
d ş
r i
e s
a t
p r
t ă
a b
a
c t
40 Biologie
e t
B.
d or
i ga
a ni
f za
r re
a -
g pr
m ez
a en
. ţa
ga
ng
lio
67. S nil
iste or
mul li
lim m
fati fat
c se ici
deo C.
seb pr
eşte ez
de en
sist ţa
e- ca
mul pil
circ ar
ulat el
or or
san D.
gui po
n ziţ
pri ia
n: ca
pil
ar
el
A. or
co E.
nţi gr
nu os
im i
ea m
pe f
reţ a
ilo t
r i
va c
se e
lor
. c
a
r
e
68.
în p
str r
uct i
ura n
sist
em c
ului o
lim n
fati f
c l
sun u
t e
pre n
zen ţ
te: ă
f
o
A r
.c m
a e
p a
i z
l ă
a
r c
e a
n
l a
42 Biologie
l c
u h
l i
t d
o e
r
a î
c n
i
c v
B e
.v n
e a
n
a c
a
l v
i ă
m
f s
a u
t p
i e
c r
a i
o
d a
r r
e ă
a C
p .
t v
ă a
s
c e
e
l
s i
e m
f
d a
e t
s i
c e
e l
o
c r
a l
r i
e m
f
s a
u t
n i
t c
f e
o D
r .v
m a
a s
t e
e
l
p i
r m
i f
n a
t
c i
o c
n e
f
l c
u u
e
n p
ţ e
a r
e
c ţ
a i
p i
i s
l t
a r
r u
44 Biologie
c e
t
u t
r r
a a
ţ s
i e
a u
s l
e c
ă
m r
ă o
n r
ă a
t
o g
r a
v n
e g
n l
e i
l o
o
r n
E i
. i
v l
a i
s m
e f
a
l t
i i
m c
f i
a r
t e
i p
c r
e e
z
p i
n sunt:
t
ă
s A
t .c
a a
ţ n
i a
i l
o u
b l
l t
i o
g r
a a
t c
o i
r c
i
i c
p e
e
n î
t n
r c
u e
p
l e
i
m p
f r
a i
n
c
i
69. Co
s
lectoar
t
ele
e
limfati
r
ce
n
mari
a
46 Biologie
i
c m
h f
y a
l t
i i
s c
i ă
t
u d
a r
t e
ă a
p
l t
a ă
n c
i a
v r
e e
l
u c
l o
v l
e e
r c
t t
e e
b a
r z
e ă
i
T l
2 i
B m
. f
v a
e
n d
a i
n
l
p c
ă
t s
r i
i t
m u
e a
a t
d a
r n
e t
a e
p r
t i
ă o
r
a
a
c o
o r
r t
p e
u i
l
u ş
i i
C
. p
c o
a s
n t
a e
l r
u i
l o
r
t
o c
r o
a l
c o
i a
48 Biologie
n e
e
i d
e
v
e 2
r 5
t -
e
b 3
r 0
a c
l m
e ,
D
. p
c r
a e
n z
a e
l n
u t
l â
n
t d
o
r v
a a
c l
i v
c e
c l
u a
o i
n
l t
u e
n r
g i
i o
m r
E a
.
v c
e o
n n
a f
l
l u
i e
m n
f ţ
a a
t
i d
c i
ă n
t
d r
r e
e
a v
p e
t n
ă a
c s
a u
r b
e c
l
s a
e v
i
d c
e u
s l
c a
h r
i ă
d
e d
r
l e
50 Biologie
a A.
p pr
t od
ă uc
e
ş he
i m
ati
v i
e şi
n di
a str
ug
b e
r li
a m
h fo
i cit
o e
c B.
e es
f
te
a
un
l
or
i
ga
c
n
ă
de
de
d
po
r
zit
e
sa
a
ng
p
ui
t
n
ă
C
.
.
o
c
u
70. Sp p
lina: ă
l s
o v
j e
a r
s
s
p ş
l i
e
n d
i i
c a
ă f
r
c a
u g
p m
r
i ş
n i
s
ă s
i
î t
n u
t a
r t
e ă
c l
o a
-
l d
o r
n e
u a
l p
t
t a
r
a l
n o
52 Biologie
j i
e
i c
o
g n
a ţ
s i
t n
r e
i
c 2
e 0
D 0
. -
a 3
r 0
e 0
g
o
s
g â
r n
e g
u e
t E
a .
t e
e s
t
d e
e
t
1 r
8 i
0 b
- u
2 t
0 a
0 r
g ă
ş v
e A
n .
e s
i e
p
s a
p r
l ă
e
n a
t
i
r
c
i
e
i
,
l
e
a
f
d
l e
u
e v
n e
t n
t
a r
l i
c
v u
e l
n e
e
i ş
i
p
o s
r e
t
e d
. e
s
71. Val c
vele h
inimii: i
d
54 Biologie
u
î n
n t
t î
i n
m c
p h
u i
l s
e
d
i î
a n
s
t t
o i
l m
e p
i u
l
-
s
v i
a s
l t
v o
e l
l e
e i
m ş
i i
t
r s
a e
l
ă d
e
ş s
i -
B c
. h
s i
d p
l
î a
n s
a
d r
i e
a a
s
t s
o â
l n
ă g
e
- l
u
v i
a
l î
v n
e t
l r
e -
u
s n
e
m s
i i
l n
u -
n g
a u
r r
e
C s
. e
i n
m s
p D
u .
n î
ş
d i
e
56 Biologie
a i
n d
e ă
x E. î
e şi
a an
z ex
ă eaz
ă
m tra
u be
ş cul
c e -
h val
i va
bic
v us
e pid
n ă.
t
r
i
c
72. Cel
u
ulele
l
care
a
iniţiază
r
şi
i
conduc
impuls
-
ul:
v
a
l
v
a
t
r
i
c
u
s
p
A. f i
ac n
par o
te a
din t
mi r
oc i
ard a
ul l
de
luc c
ru u
B. a
sig o
ură
aut f
om r
ati e
sm c
ul -
car v
dia e
c n
C ţ
. ă
f
o a
r
m d
e e
a s
z c
ă ă
r
n c
o ă
d r
u i
l l
u o
i r
s d
58 Biologie
e a
l
7
0 m
- o
8 d
0 i
/ f
m i
i c
n a
u b
t i
D. a l
sig
ură s
rit u
mu b
l
sin a
usa c
l
-
E
ţ
.
i
a
u
u
n
e
r
a
i
t
u
m
n
u
o
l
r
f
f
u
a
n
c
c
t
ţ
o
i
r
o
i
n
e s
x
t ş
e i
r
n r
i e
. ţ
e
a
u
a
73. C
entrii
P
de
u
auto
r
matis
k
m
i
cardi
n
ac
j
sunt
e
re-
preze c
ntaţi a
şi de: r
e
p
A
o
.
a
f
t
a
e
s
c
i
i
m
c
p
u
r
l
i
u
m
l
a
H
r
i
i
60 Biologie
t i
m c
u u
l l
a
i r
d
i c
o u
-
v o
e
n f
t r
r e
i c
c v
u e
l n
a ţ
r ă
. a
B
. d
n e
o s
d c
u ă
l r
u c
i ă
r
a i
t l
r o
i r
o
v d
e e
n
t 6
r 0
usa
p l
o D
t .
e n
n o
ţ d
i u
a l
l u
e i
d a
e t
r
a i
c o
ţ v
i e
- n
u t
n r
e i
/ c
m u
i l
n a
u r
t
C. n c
od u
ulu
i o
sin
oat f
rial r
im e
pri c
mă v
rit e
mu n
l ţ
sin ă
62 Biologie
n
a e
/
d m
e i
s n
c u
ă t
r E
c .
ă n
r o
i d
l u
o l
r u
i
d
e a
t
4 r
0 i
o
p v
o e
t n
e t
n r
ţ i
i c
a u
l l
e a
r
d
e c
e
a
c f
ţ u
i n
- c
u ţ
i s
o i
n -
e n
a o
z a
ă t
r
p i
e a
r l
m .
a
n
e
n 74. Sist
t emul
venelor
ş azygos:
i
î
n A. e
ste
p tri
a but
r ar
a ve
l nei
e ca
l ve
su
c per
u ioa
re
n B. f
o ace
d par
u te
l din
u cir
i cul
aţi
64 Biologie
a a
sist ţ
em i
ică i
C -
. l
e o
s r
t
e i
n
i t
m e
p r
l c
i o
c s
a t
t a
l
î e
n D. a
par
d ţin
r e
e cir
n cul
a aţi
j ei
u pul
l mo
nar
v e
e E. p
n ri
o me
s şte
ve
a na
l lim
fati
s că
p dre
apt ee
ă. C. i
rig
ă,
am
75. Art bel
erele e,
tibiale: ga
mb
a
D
A. s .
unt e
în m
nu i
mă t,
r a
de m
do b
uă: e
me l
dia e
lă ,
şi a
lat r
era t
lă e
B. s r
unt e
, d
am i
bel g
e, i
ra t
mu a
ri l
ale e
art d
ere o
i r
po s
plit a
66 Biologie
l r
e a
s d
i o
p r
l s
a a
n l
t ă
a a
r p
e i
E c
. i
e o
m r
i u
t l
d u
r i
e ş
p i
t r
r e
a s
m p
u e
r c
i t
t i
e v
r ,
m a
i r
n t
a e
l r
e e
a l
r e
t p
e l
a o
n n
t t
a i
r n
e u
. ă
v
e
n
76. Sun a
t reale
următo a
arele x
relaţii i
anatom -
ice:
l
a
r
A
ă
.
v
c
e
a
n
r
a
e
s
l
u
a
b
c
r
l
â
a
n
v
d
i
u
c
l
u
l
e
a
i
r
ă
c
o
c
n
68 Biologie
t s
i â
n n
u g
ă e
l
v e
e
n v
e e
l n
e o
s
b
r a
a l
h
i m
a e
l m
e b
B r
. e
v l
e o
n r
e
l s
e u
p
a e
x r
i i
l o
a a
r r
e e
C
c .
u v
l e
e n
g e
l
e t
o
s a
u r
p e
e D
r .
f l
i a
c
i n
a i
l v
e e
l
î u
n l
s
o m
ţ e
e m
s b
c r
e
a l
r o
t r
e
r v
e e
l n
e e
l
c e
o
- s
r u
e p
s e
p r
u f
n i
z c
ă i
70 Biologie
a i
l o
e c
e
s f
e a
l
v i
a c
r e
s
ă s
u
î n
n t
v c
e o
n r
e e
l s
e p
o
p n
r d
o e
f n
u -
n t
d e
e
E a
. l
v e
e
n a
e r
l t
e e
r
b e
r l
a o
h r
n
c
u u
n
a i
c r
e e
l a
a
ş v
i e
n
n e
u l
m o
e r
.
m
e
z
e
77. Ven
n
a
-
portă:
t
e
A r
. i
s c
e ă
f s
o u
r p
m e
e r
a i
z o
ă a
r
p ă
r ,
i
m
72 Biologie
e s
z p
e o
n r
t t
e ă
r
i l
c a
ă
f
i i
n c
f a
e t
r
i s
o â
a n
r g
ă e
ş î
i n
c
v ă
e r
n c
a a
t
s
p c
l u
e
n o
i x
c i
ă g
B e
. n
t C
r .
a c
n u
l u
e i
g ,
e
c
s o
â l
n o
g n
e u
l l
e u
i
v
e a
n s
o c
s e
n
a d
l e
n
j t
e
j ş
u i
n
- p
i a
l r
e t
o e
n a
u s
l t
u â
i n
, g
. ă
c
e a
c
u c
l o
74 Biologie
l z
o e
n n
u t
l e
u r
i i
c
t e
r
a s
n u
s p
v e
e r
r i
s o
a
p r
r e
i D
n .
s
i t
n r
t â
e n
r g
- e
m
e ş
d i
i
u s
l â
n
v g
e e
n l
e e
i
v
m e
e n
o e
s E
.
a d
l u
c
s e
p
l l
i a
n
e f
i i
c
p a
r t
i
n s
u
i b
n s
t t
e a
r n
m ţ
e e
d
i n
u u
l t
r
v i
e t
n i
e v
i e
s r
p e
l z
e u
n l
i t
c a
76 Biologie
t t
e e
p p
r r
i o
n p
r
a i
b e
s t
o a
r t
b e
ţ a
i
a a
r
i t
n e
t r
e
e
s
l
t
o
i
r
n
a
m
l
a
ă
r
.
i
B
.
f
78. Ela a
sticitat c
ea: e
p
o
A s
. i
e b
s i
l t
ă e
r
d i
e i
s
t p
i r
n e
d s
e i
r u
e n
a i
i
a
r s
t â
e n
r g
e e
l l
o u
r i
C
î .
n d
e
c t
o e
n r
d m
i i
ţ n
i ă
i
l a
e m
o
c r
r t
e i
ş z
78 Biologie
a e
r r
e g
a i
e
u i
n
d s
e i
i s
t
d o
e l
i
ş c
o e
c
D î
. n
p
e e
r n
m e
i r
t g
e i
e
î
n e
m l
a a
g s
a t
z i
i c
n ă
a
r a
e
a p
e
e r
n e
ţ
i e
l
o a
r -
ş
a i
r
t m
e o
r d
i i
a f
l i
i -
E c
. a
e
s m
t a
e r
c
p a
r t
o
p d
r i
i a
e m
t e
a t
t r
e u
a l
v l
a u
s m
e e
l n
o u
r l
u
d i
80 Biologie
79. T a
onus r
ul a
musc s
ulatu i
rii m
nete p
de a
din t
peret i
ele c
vasc i
ular B
depi .
nde p
de: r
e
s
i
A u
. n
a e
c a
t
i a
v r
i t
t e
a r
t i
e a
a l
ă
n C
e .
r c
v o
i n
l c
o e
r n
t
p r
a u
ţ n
i o
a r
l m
o e
c d
a i
l a
ă t
o
a r
i
u E
n .
o a
r c
t
m i
e v
t i
a t
b a
o t
l e
i a
ţ
i n
D e
. r
a v
c i
t l
i o
v r
i
t s
a i
t m
e p
a a
t
82 Biologie
i r
c e
i s
. i
u
n
i
80. Rez i
istenţa
periferi a
că este: r
t
e
-
A r
. i
u a
n l
e
f B
a .
c t
t o
o t
r a
l
d i
e t
t a
e t
r e
m a
i
n f
a a
n c
t t
o
a r
l i
l
p o
r e
C
c .
a d
r i
e r
e
s c
e t
o p
p r
u o
n p
o
c r
u ţ
r i
g o
e n
- a
r l
i ă
i
c
s u
â
n v
g â
e s
l c
u o
i z
i
p t
r a
i t
n e
a
v
a s
s â
84 Biologie
n a
g
e v
l a
u s
i u
l
ş u
i i
D
i .
n m
v a
e x
r i
s m
ă
p
r l
o a
p
o n
r i
ţ v
i e
o l
n u
a l
l
ă a
r
t
c
e
u
r
i
l
o
u
l
n
e
-
l
g
o
i
r
m
E
e
.
t -
o r
t i
a i
l
i s
t â
a n
t g
e e
a l
u
f i
a
c p
t r
o i
r n
i
l v
o a
r s
e
f .
a
v
o IV. SIS
TEMUL
r
RESPIRAT
i
OR
z
a
n
ţ
i 81. Sun
t
a caracte
re
i
general
e ale
c
plămân
u
ilor:
r
g
e
86 Biologie
A a
.
l p
o l
c e
a u
l r
i e
z i
a
r p
e a
a r
i
î e
n t
a
c l
a e
v
i l
t a
a
t s
e u
a p
r
t a
o f
r a
a ţ
c a
i
c p
ă l
B a
. m
a a
d n
e i
r l
e o
n r
t C. a
der t
ent r
a e
ple
ure c
i e
vis l
cer e
ale
la d
coa o
ste u
D a
.
p f
r o
e i
z t
e e
n
t p
a l
e
l u
i r
c a
h l
i e
d E. c
u apa
l cita
u tea
i tot
ala
p de
l 50
e 00
u ml
r de
a aer
l
i
n
88 Biologie
82. Ur n
matoar h
ele i
afirmaţ a
ii sunt
adevar p
ate: r
i
n
c
A i
. p
a a
r l
b ă
o B
r .
e b
l r
e o
n
b h
r i
o i
n l
h e
i
e p
r
d i
e n
r c
i i
v p
a a
l
d e
i
n s
u
b n
r t
o
c e
o o
n l
t e
i l
n e
u
a p
t u
e l
m
c o
u n
a
b r
r e
o
n s
h e
i
o d
l e
e s
l c
e h
i
r d
e
s i
p n
i
r s
a a
t c
o i
r i
i
i a
C l
. v
a e
l o
v l
90 Biologie
a a
r
i u
D n
. e
l i
i
c l
h a
i m
d e
u
l f
i
p n
l e
e E
u .
r p
a l
l e
u
e r
s a
t
e v
i
p s
r c
e e
z r
e a
n l
t a
s e
u s
b t
e
f
o a
r d
m e
r ţiilor
e arbore
n lui
t bronşi
a c la
nivelul
l acinui
a ui:
s
u
p A. b
r ron
a hio
f le
a res
- pir
ţ ato
a rii,
sac
p i
l alv
a eol
m ari
a B. b
n ron
i hio
l le
o res
r pir
. ato
rii,
can
ale
83. Se alv
lectati eol
succes are
iunea C
corect .
ă a b
ramifi r
ca- o
n
92 Biologie
h e
i ţ
o i
l
e a
l
r v
e e
s o
p l
i a
r r
a i
t
o ş
r i
i
i a
, l
v
c e
a o
n l
a e
l
e p
u
a l
l m
v o
e n
o a
l r
a e
r D
e .
, b
r
s o
ă n
c h
u i
l o
l p
e u
l
r m
e o
s n
p a
i r
r e
a E
t .
o b
r r
i o
i n
, h
i
s o
a l
c e
i
r
a e
l s
v p
e i
o r
l a
a t
r o
i r
i
ş i
i ,
a c
l a
v n
e a
o l
l e
e
a
94 Biologie
l est
v e in
e me
o die
l de
a 50
r 0
e mL
, B.
vo
s lu
a m
c ul
i in
sp
a ir
l at
v or
e de
o re
l ze
rv
a
a
r
es
i
te
.
de
50
0
m
84. Afir L
maţiile C
urmato .
are v
sunt o
false: l
u
m
u
A. v l
olu
mu
e
l
x
cur
p
ent
i 5
r 0
a 0
t
o m
r L
D. c
d apa
e cita
tea
r vit
e ala
z est
e e
r de
v 15
a 00
mL
e frecven
s ta
t mişcări
e lor
respirat
d orii in
e repaus
este de
1 18/min
ut
85. .Selectati afirmaţiile corecte: 88. Alveolele pulmonare:
A. presiunea parţiala a C02 in A. se deschid in sacii alveolari

capilarele arteriale alveolare este de 46 B. prezintă un epiteliu alveolar, parte com-
mmHg ponentă a membranei alveolo-capilare
B. suprafaţa totala a alveolelor pulmonare C. sunt prevăzute fiecare cu o bogata reţea de
este de peste 100 cm2 capilare
C. oxihemoglobina reprezintă 98,5% din D. la nivelul unor celule speciale produc
2 transportat in sânge surfactantul
D. C02 transportat sub forma de E. aparţin spaţiului mort.
bicarbonat plasmatic reprezintă 60%
E. capacitatea vitala este de 3500 ml.
89. Schimburile de gaze la nivel alveolar:

A. se realizeaza prin difuziune
86. Care dintre urmatoarele afirmaţii sunt B. sunt posibile in virtutea diferentelor de
incorecte: presiune parţială a gazelor respiratorii
C. sunt realizate in baza diferenţei dintre
presiunea parţiala a gazelor din alveole si
aerul atmosferic
A. laringele este situat intre cavitatea D. datorita diferentelor de presiuni
bucala si faringe parţiale, C02 intra in singele capilarelor
B. pleura viscerala este aderenta la coaste E. 02 intra in alveole datorita
C. volumul rezidual este de 3500 ml diferentelor de presiune parţială.
D. disocierea O, din oxihemoglobina
este favorizata de temperatura crescută si
pH-ul mare
E. disocierea'02 din oxihemoglobina nu 90. C02 difuzeaza prin membrana alveolo-
este favorizata de temperatura joasa si pH-ul capilară:
plasmatic mic.
87. Sistemul respirator:
A. realizeaza schimbul de gaze dintre
organism si mediu A. desi diferenţa este mica intre
B. aprovizioneaza cu oxigen celulele presiunea parţiala a C02 din alveole si cea din
corpului capilarele pulmonare
C. elimina CO., produs de celule prin B. si intra in sânge
respiraţia celulara C. datorita coeficientului mic de
D. este compus din caile solubilita- te si a vitezei mari de difuziune
respiratorii si plamani D. datorita coeficientului mare de
E. cuprinde la nivelul cailor solubili- tate si a vitezei mici de difuziune
respiratorii cavitatea bucala, cavitatea E. datorita coeficientului mare de
nazala, faringele, esofagul, laringele si solubili- tate si a vitezei mari de difuziune. ,
traheea.
91. Traheea: B. cavitatea nazală
C. esofagul
D. fâringele
E. laringele.
A. are lungimea de .10-12 cm
B. continua laringele
C. sub nivelul T4 se imparte in
doua bronhii
95. Presiunea C02 în sângele din capilarele
D. face parte din caile respiratori
pulmonare este de:
E. reprezintă originea arborelui
bronsic.
A. 46 mmHg
B. 40 mmHg
92. Unitatea morfofuncţională a plămânului C. 41 mmHg
este reprezentată de: D. 42 mmHg
E. 43 mmHg.
A. membrana alveolocapilară
B. acinul pulmonar
96. Volumul curent are valoare de:
C. bronhiola respiratorie
D. alveola pulmonară
E. duetele alveolare.
A. 500 mL
B. 1500 mL
C. 1000 mL
93. La formarea acinilor pulmonari parti- D. 3500 mL
cipă: E. 2000 mL.
A. bronhiolele respiratorii 97. Următoarele structuri nervoase sunt

B. bronhiile principale implicate în reglarea ventilaţiei:
C. săculeţii alveolari
D. bronhiolele pulmonare
E. alveolele pulmonare.
A. bulbul rahidian
B. mezencefalul
C. puntea
94. Următoarele organe aparţin căilor res- D. cerebelul
piratorii: E. diencefalul.
A. cavitatea bucală
98. Următoarele caracteristici morfologice retracţie
aparţin plămânilor: C. implică două mişcări de sens
opus
D. implică mişcarea inspiratorie şi
98 mişcarea expiratorie Biologie
A. sunt organe perechi, situate în cavitatea E. alături de difuziune şi
toracică transportul gazelor respiratorii reprezintă
B. între foiţele pleurale există lichid pleural aspectele funcţionale ale respiraţiei.
sub o presiune pozitivă
C. au o capacitate vitală de 3000 mL
D. sunt înveliţi de pleura viscerală
E. nu au raport anatomic direct cu
100. Ventilaţia alveolară:
diafragmul.
A. reprezintă volumul de aer care

99. Ventilaţia pulmonară: ajunge în zona alveolară a tractului
respirator în fiecare minut şi participă la
schimburile de gaze respiratorii
B. are valoarea de 8-9 1/min
A. reprezintă deplasarea aerului C. determină presiunea
între atmosferă şi alveole, în ambele parţială a 02 în alveole
sensuri . D. determină presiunea parţială a C02 în .
B. presupune variaţii ciclice ale alveole
volumului cutiei toracice prin distensie şi are valoarea medie de 4,5-5 1/min
.ANATOMIE
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “IULIU
HATIEGANU”
BIOLOGIE
TESTE PENTRU ADMITERE
ADRIANA
MUREŞAN
REMUS ORĂSAN
NADIA SCHMIDT
Bl ANCA SZABO
CLUJ-NAPOCA
201
750. 2 Care dintre afirmaţiile legate de 752. Aldosteronul:

reflexul salivar sunt adevărate?
A. reglează volumul sanguin

A. este declanşat de stimularea B. stimulează reabsorbţia salivară de Na+
receptorilor olfactivi şi vizuali din C. creşte reabsorbţia de Na+ din urină
cavitatea bucală D. creşte eliminarea de apă pe cale renală
B. impulsurile de la receptorii E. creşte secreţia de K+ în urină.
gustativi din partea anterioară a limbii
ajung la nucleul salivar inferior din
bulb
C. glandele salivare submaxilare 753. Hormonii tiroidieni stimulează urmă-
şi sublinguale sunt inervate de nervul toarele procese metabolice:
VII (facial)
D. glandele parotide primesc
impulsuri prin nervul X (vag)
E. impulsurile de la receptorii de A. creşterea organismului
tact, temperatură şi de durere din B. lipoliza
cavitatea bucală sunt transmise prin C. glicogenoliza
nervul trigemen. D. catabolismul proteic
E. forţa şi frecvenţa contracţiilor cardiace.
751. Aria motorie din scoarţa cerebrală:

A. aparţine de neocortexul motor

B. este în relaţie directă cu A. 02Hb este un compus labil, prezent în
nucleii motori ai nervilor cranieni plasma sanguină
C. reprezintă aria de proiecţie a B. surfactantul tapetează endoteliul alveolar
fasciculelor piramidale C. centrii respiratori primesc stimuli de la
D. este aria de origine a chemoreceptorii din vasele de sânge
fasciculului piramidal direct şi D. diafragmul şi muşchii intercostali sunt
încrucişat muşchi striaţi
E. trimite eferenţe spre E. muşchii netezi ai bronhiolelor se rela-
motoneuronii medulari din coamele vpnră nrin stimularea fibrelor simpatice.
anterioare.
755. Care dintre următoarele afirmaţii pri- A. au protoneuronul în ganglionul
vind revoluţia cardiacă sunt adevărate? nervului trigemen
B. au protoneuronul în ganglionul spinal
C. au deutoneuronul în nucleii
senzitivi ai nervului trigemen din
A. valva bicuspidă şi tricuspidă se bulb, punte şi mezencefal
deschidTeste
în timpul diastolei
pentru admitere ventriculare
2011 D. au al treilea neuron în talamus 102
B. ventriculele sunt complet E. proiecţia corticală se realizează
închise în timpul sistolei ventriculare în aria somestezică.
C. în timpul sistolei atriale sângele
trece pasiv în ventricul
D. diastola ventriculară este
cuprinsă între zgomotul sistolic şi
diastolic 758. Evacuarea bilei din vezicula biliară este
E. valvele atrioventriculare sunt rezultatul:
închise şi valvulele semilunare sunt
deschise în timpul sistolei ventriculare.
A. contracţiei fibrelor musculare

striate din pereţii veziculei biliare
B. relaxării sfincterului Oddi
756. Sinapsele interneuronale sunt localizate
C. descărcărilor de colecistokinină din mu-
în:
coasa gastrică
D. impulsurilor parasimpatice vagale
E. deschiderii canalului pancreatic
principal.
A. ganglionii de pe traiectul
nervilor cranieni V, IX, X
B. ganglionii intramurali şi previscerali
C. corpii geniculaţi
D. ganglionii Scarpa şi Corti 759. Reglarea activităţii motorii a tubului
E. coarnele posterioare şi digestiv se realizează prin structuri nervoase
anterioare ale măduvei spinării. situate în:
A. bulb
757. Căile aferente ale durerii cutanate a
feţei se caracterizează prin următoarele:
segmentele S2-S4ale măduvei spinării
"Jo+orvmi nprvns enteri
n
cP
....
.
n
.....
n
P
....
.
Ieste pentru admitere2RlL 99
B. este o modificare temporara a A. este întotdeauna central
potenţialului de membrana B. este unic sau multiplu
C. perioada refractară absolută este C. are de obicei forma celulei
ultima fază a potenţialului de acţiune D. este delimitat de o membrană dublă nu-
D. respectă legea „totul sau nimic” mită carioplasmă
E. prezintă nucleoli
21. Referitor la potenţialul de acţiune pot fi

afirmate urmatoarele: 24. Transportul activ prin membrana celulară:
A. potenţialul de acţiune al fibrelor A. se realizează cu consum de energie

musculare netede durează mai mult decât B. prin acest mecanism funcţionează pompa
cel al celulelor miocardului Na+/K+
B. potenţialul de acţiune al fibrelor C. se realizeaza fara consum de energie
musculare netede are aproximativ aceeaşi D. reclamă hidroliza ATP
durată cu cel al neuronilor E. poate fi primar (cotransport) sau secundar
C. vârful pantei ascendente are
valoare negativă pentru celula
miocardului ventricular
D. panta ascendentă se datorează 25. Tipuri fundamentale de ţesuturi sunt:
creşterii permeabilităţii pentru Na+ A. epitelial
E. panta descendentă se datorează C. muscular
ieşirii Na+din celulă D. nervos
E. limfatic
22. Alegeţi variantele false:

26. Ţesutul glandular:
A. potenţialul de acţiune nu se propagă

B. în perioada refractară relativă a A. este un ţesut epitelial
potenţialului de acţiune nu se poate B. este un tip de ţesut senzorial
obţine un nou potenţial de acţiune C. este un epiteliu secretor
C. proprietăţile speciale ale celulelor D. poate fi de tip exocrin
sunt contractilitatea şi activitatea E. endocrin este organizat fie în cordoane, fie
secretorie în foliculi
D. transportul vezicular cuprinde
exocitoza şi endocitoza
E. pinocitoza este o formă
particulară de exocitoză 27. Ţesutul conjunctiv include:
23. Nucleul celulei: A. ţesutul glandular

B. sângele
Ieste pentru admitere2RlL 99
C. ţesutul cartilaginos elastic însoţeşte alte organe
D. ţesutul senzorial D. tesutul osos nu este ţesut conjunctiv
E. ţesutul adipos _ E. tesutul adipos este ţesut conjunctiv
28. Următoarele enunţuri sunt adevărate: 30. Nu aparţin ţesuturilor conjunctive:
A. ţesutul cartilaginos hialin se găseşte în A. sângele

epiglotă B. ţesutul cartilaginos
B. ţesutul semidur elastic este prezent în C. parenchimul glandelor endocrine
pavilionul urechii D. ţesutul adipos
C. ţesutul conjunctiv lax leagă unele organe E. ţesutul reticulat
D. pancreasul este alcătuit din ţesut epitelial
glandular
E. sângele este un ţesut epitelial
II. SISTEM NERVOS
29. Alegeţi enunţurile false:

31.Care dintre urmatoarele fascicule
aparţin cordonului anterior al măduvei
spinării?
A. celula glială face parte din
ţesuturile epiteliale
B. tesutul epitelial de acoperire poate fi sim-
plu, pseudostratificat sau pluristratificat A. cunea
C. tesutul fibros leagă diferite organe şi
t5.Potenţialul de repaus :
A. se realizează prin funcţionarea pompei de Na4 şi K4
B. depinde de moleculele nedifuzibile localizate intracelular
C. are o valoare apropiată de potenţialul de echilibru pentru Na4
D. are o valoare constantă pentru celula

Teste Biologie Grila Umf Cluj 2012

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Teste Biologie Grila Umf Cluj 2012

Încărcat de

Drepturi de autor:

LA ELABORAREA PREZENTULUI MANUAL AU COLABORAT CATEDRELE DE:

Facultatea de Medicină şi Medicină Dentară

Colaboratori: Florin BODEA

Dana Ana Maria BLIDARU

Călin POP Sergiu NICOARĂ

Horaţiu NEAGOŞ Cristian TEODOROI

Specializările Asistenţi Medicali şi Moaşe şi Profilul Medical şi Dentar:

(Paulo Coelho, Alchimistul)

Culegerea de Teste de Biologie pentru Concursul de Admitere la Facultăţile de

Testele se doresc a fi unul dintre mijloacele de verificare a cunoştinţelor dobân dite de

Aflaţi încă departe de amfiteatrele Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu

SPECIALIZĂRI REGLEMENTATE SECTORIAL

Durata studiilor Număr credite

română, franceză, engleză

română română română

II. Facultatea de Medicină Dentară

Durata studiilor Număr

credite Limbă predare

III. Facultatea de Farmacie

credite Limbă predare

Testele cuprind noţiuni de bază de Anatomie şi Fiziologie. întrucât se doreşte ca

1. la început să studiaţi în totalitate manualul de biologie indicat ca sursă bi-

2. să nu treceţi la rezolvarea rapidă şi imediată a întrebărilor după fiecare capitol sau

3. acordaţi atenţie schemelor şi desenelor din manualul de biologie, deoarece există

4. utilizaţi informaţiile de pe desene şi scheme pentru înţelegerea noţiunilor teoretice

B. cuprinde o pantă descendentă 21. Osmoza:

A. reprezintă procesul de deplasare a

B. reprezintă deplasarea apei printr-o

C. reprezintă deplasarea apei printr-o

D. asigură mişcarea solventului spre

A. difuziunea E. asigură mişcarea apei spre zona cu

C. transportul pe calea veziculelor

D. proteine transportoare - energie - ATP

E. transferul împotriva unui gradient

D. producerea energiei celulare

A. sunt organite mici, cu membrana externă

B. conţin enzime cu rol în fosforilarea oxi- D. sunt avasculare

E. secretă enzime care se varsă

D. au rol în sinteza ATP-ului 26. Miofibrilele:

E. lipsesc din neuron şi fibra musculară. A. reprezintă organite celulare

24. Corpusculii Nissl:

D. au în componenţa lor reticul

E. sunt conţinuţi şi în axon.

25. Epiteliile glandulare endocrine:

E. conţin proteine contractile. jumătăţi de disc clar

27. Muşchiul neted visceral este prezent la D. este prezent în structura

29. Discul întunecat:

A. conţine miofilamente groase de actină şi

B. este format numai din miofilamente de

C. nu se modifică în timpul contracţiei

D. au rol în excreţia şi degradarea

A. este situat între două membrane

B. conţine un disc clar şi două

C. conţine un disc întunecat şi două

A. necesită proteine transportoare - cărăuşi

B. prezintă saturaţie - transport

E. desmozomi - la polul apical al

D. are o capacitate limitată în

A. potenţialul de membrană ajunge

B. se deschid canalele de Na+ voltaj

A. presiunea coloid osmotică - este

B. presiunea osmotică - este determinată de

D. se activează pompa de Na4 şi K4

C. canalele de Na4 sunt închise la valoarea

D. potenţialul postsinaptic excitator este o

E. potenţialul local, terminal de placă C. potenţialul de membrană se