UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA: GEOGRAFIE

ANUL: II

STUDENT: CHIRU ADRIANA-RAMONA

SINGAPORE

-1-
CUPRINS

1. Introducere
2. Localizare si caracteristici generale
3. Originea si evolutia orasului Singapore
4. Clima
5. Populatia
6. Economia si Industria
7. Principalele obiective turistice
8. Evolutia recenta a orasului: metropolizarea
9. Concluzii
10. Bibliografie

-2-
 1. INTRODUCERE
Numele Singapore a derivat din cuvintele limbii Malay, singa (leu) și pura (oraș), care, la
rândul lor, provin din limba sanscrită ससससsiṃha și ससस pura. Folclorul atribuie aceste
nume unui prinț din Sumatra secolului al XIV-lea, numit Sang Nila Utama, care s-a adăpostit
pe insulă după o furtună, și care a redenumit-o Orașul Leilor, după ce a zărit aici un leu
feroce. Doar că nu era picior de leu în acea zonă, spun zoologii. Există şi azi o subspecie a
leului în Asia (Panthera leo persica)Fig.1, sau leu asiatic, în cîteva sute de exemplare în
estul Indiei, însă e puţin probabil ca acesta să fi ajuns în Singapore. Prin urmare, cel mai
probabil era vorba de un tigru sau poteza unui animal mitologic care aducea a leu. In 1930 a
fost ultimul tigru ( salbatic) impuscat, acest lucru atesta existenta tigrilor pe teritoriul
orasului.

(Panthera leo persica)Fig.1

Stema orasui Sinpapore.(Fig.2)

-3-
 2. LOCALIZARE SI CARACTERISTICI GENERALE

(Fig.3 googlemap )

Singapore este localizat intre Malaezia, de care este despartit prin Stramtoarea Johor
(Selat Johor) si Indonezia (arhipelagul Riau), dincolo de Stramtoarea Singapore. Se afla, de
asemenea si in zona Stramtoarii Malacca, una dintre rutele majore care leaga Oceanul Pacific
de Oceanul Indian. (Fig.3)

Orasul stat, Singapore, cuprinde o insula principal, ce are o lungime pe directia Vest-Est
de 49 Km si o latime de 25 Km, si 58 de insulite, mai mari fiind insulele Tekong, Ubin,
Sentosa, Jurong si Bukom. (Fig.4)

Aproximativ jumatate din insula principala este construita, mai exact jumatatea sudica,
restul fiind ocupat de parcuri, lacuri, mici ferme si paduri. Incepand din anul 1988, in urma
-4-
activitatilor de amenajare, suprafata de uscat a orasului stat a crescut cu aproximativ 63 Km 2 ,
iar lungimea coastei cu circa 55 Km. In present, suprafata orasului este de 712 Km2 .

(Fig.4 googlemap )

3. ORIGINEA SI EVOLUTIA ASEZARILOR URBANE

Fondarea statului -Primele dovezi ale locuirii Singapore-ului sunt din secolul III DC. Insula era
un adapost a imperiului Srivijaya din Sumatra si purta numele Temasek (Orasul Marii).
Temasek (Tumasek) a devenit rapid un important centru comercial, dar a decazut spre sfarsitul
secolului XIV. Mai sunt putine ramasite ale vechiului Temasek in Singapore, dar arheologii din
Singapore au adus la suprafata dovezile civilizatiei si locuirii.(Fig.5)

-5-
(Fig.5 Temasek-orasul vechi https://sgfilmhunter.wordpress.com/tag/temasek-secondary-
school/)

Intre secolul XVI (Fig.6) si inceputul secolului XIX, Singapore a facut parte din
Sultanatul Johor. In timpul razboaielor Malay-portugheze din 1613, a fost spulberat de catre
trupele portughieze. Portughezii au detinut controlul in secolul XVI, olandezii in secolul XVII
(Fig.7) , dar in majoritatea timpului insula a fost ocupata in principal de pescari si ocazional de
pirati.

(Fig.6 anul 1500)

-6-
(Fig.7 singapore in anul 1600, http://weekender.com.sg/w/6-uniquely-singaporean-items-that-
belong-in-the-sg100-time-capsule/)

Perioada colonial - In 1819 ( Fig.8), Sir Thomas Stamford Raffles (Fig.9), a debarcat in
insula principala. Sesizandu-i potentialul, Raffles a semnat un tratat cu Sultan Hussein Shah din
partea British East India Company ca sa dezvolte Singapore ca port comercial, marcand astfel
inceputul erei moderne. Ajutorul lui Raffles, William Farquhar a preconizat perioada de
dezvoltare economica si migratia etnica. Biroul companiei The British India office guverna
insula in 1858, dar Singapore a fost facuta teritoriu colonial englez, raspunzator direct al
Coroanei, in 1867. In 1869, insula avea o populatie aproximativa de 100 000 de locuitori.

(Fig.9 Sir Thomas Stamford Raffles https://en.wikipedia.org/wiki/Stamford_Raffles)

-7-
(Fig.8 anul 1819)

(Fig.9 1893)

-8-
 Orasul Singapore in perioada primului razboi mondial a inflorit si s-a dezvoltat foarte
mult.( Fig.10)

(Fig.10 Singapore in anul 1914 la inceputul primului razboi mondial)

Al doilea razboi mondial - In timpul celui de-al doilea razboi mondial, armata imperiala
japoneza a invadat Malaya, care a culminat cu batalia de la Singapore.Armata britanica
nepregatita a fost infranta in sase zile, si a predat insula, presupusul bastion de neinvins al
Imperiului, generalului Tomoyuki Yamashita la 15 februarie,1942 (Fig.11).
Japonezii au redenumit Singapore Shōnan, din cuvantul japonez Shō si nan (Sud), si au
ocupat-o pana la returnarea acesteia Marii Britanii de la 12 septembrie 1945 (Fi.12), la o luna de
la capitularea Japoniei. Pe insula japonezii au preluat celebra inchisoare Changi, devenita azi un
memorial in memoria miilor de soldati britanici ucisi de trupele de ocupatie japoneze.

-9-
(Fig.11 Anul 1942)

(Fig.12 anul 1945)

- 10 -
 Epoca moderna sau postcoloniala - Singapore a devenit un stat auto-guvernat in 1959
cu Yusof bin Ishak drept primul Yang di-Pertuan Negara si Lee Kuan Yew ca intaiul prim-
ministru. Dupa referendumul din 1962 pentru alipirea, Singapore s-a alaturat Malayai impreuna
cu Sabah si Sarawak pentru a forma Statul federal al Malaysiei la 16 septembrie 1963, dar a fost
dar afara din federatie doi ani mai tarziu dupa relatiile conflictuale ideologice dintre guvernul
statal si guvernul federal de la Kuala Lumpur. Si-a castigat suveranitatea in mod oficial la 9
august 1965 ( Fig 13). Yusof bin Ishak a fost inscaunat ca intaiul presedinte al Singapore-ului si
Lee Kuan Yew a ramas prim-ministru.

(Fig. 13 anul 1965)

In 1990, Goh Chok Tong i-a succedat lui Lee ca prim-ministru. In timpul mandatului sau,
tara s-a confruntat cu impactul crizei economice a pietelor Est-Asiatice din 1997 (Fig.14) si
molima SARS din 2003, precum si cu atacurile teroriste cauzate de Jemaah Islamiyah (JI) de
dupa 11 septembrie. Lee Hsien Loong, cel mai in varsta fiu al lui Lee Kuan Yew, a devenit cel
de-al treilea prim-ministru in 2004.

- 11 -
(Fig.13 anul 1997)

4. CLIMA
Orasul Singapore este situate aproape de Ecuator, intre 1˚09-1˚29 latitudine
Nordica, avand o clima ecuatoriala (tropical-umeda). Aceasta clima este caracterizata
prin temperature ridicate,moderate de influenta marii, si precipitatii abundente.

Temperatura medie este de 27˚C, cu variatii intre 23˚-31˚C, iar umiditatea potential
a aerului este de 70-80%. Zilele reci sunt in timpul musonului de nord-est,datorita
nebulozitatii si vanturilor, media temperaturilor minime fiind de 23˚C. Media
temperaturilor, in aceasta perioada nu depaseste 30˚C.

In timpul musonului de sud-vest temperature media medie este de 31˚C,iar maximele

absolute nu depasesc 36˚C.

Precipitatiile cad tot timpul anului, cu o medie de 2360 mm, dar sunt mai bogate in
perioada musonului de nord-est, care tine din noiembrie pana in ianuarie,media lunara
fiind de peste 250 mm. Perioada mai uscata este intre mai si iulie ( iulie fiind cea cu
precipitatiile putine de 160 mm). Vanturile cele mai puternice sunt inregistrate in lunile
- 12 -
 aprilie,mai si octombrie, dar orasul este ferit de taifunuri. In timpul musonului de sud-
vest bat vanturile Sumatras, dinspre insula Sumatra. (Fig143)

Temperaturile Medii Anuale

35
30
25
Temperatura

20
15
10
5
0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
TMA MAX 30 31 31 31 32 31 31 31 31 31 31 31
TMA MIN 23 23 24 24 24 24 24 24 24 23 23 23

(Fig. 14 Sursa proprie

5. POPULATIA
Singapore, in present are o populatie de aproximativ 5 milioana de locuitori,cu o rata
anuala de crestere de 1,8% si o densitate de 7.126loc/Km2 .In anul 1950, populatia era putin
peste 1 milion de locuitori. In ultimii 60 ani, in orasul Singapore a avut loc schimbari
semnificative din punct de vedere demografic: natalitatea s-a redus de la 43‰, la 9,3‰,
mortalitatea a scazut de la 10‰,la 4,4‰, iar speranta de viata la nastere a crescut de la 60, la 80
ani. Un procent destul de ridicat de populatie varstnica, aproximativ 10 % avant peste 64 ani.
(Fig. 15)

- 13 -
 EVOLUTIA POPULATIEI A ORASULUI SINGAPORE
(1950- 2015)
6 000

5 000

4 000
Populatie

3 000

2 000

1 000

0
1950 1960 1970 1980 1990 2000 2010
Timp (ani)

(Fig.15 Sursa proprie)

Piramida pe grupe de varsta a orasului Singapore este sub forma de “amfora”, deoarece
natalitatea a scazut si va continua datorita legilor care impiedica populatia de a avea mai multi
copii (1 copil sau cel mult 2), pentru ca in Singapore densitatea este foarte mare. Populatia de
mijloc 25-65 ani sunt in numar foarte mare deoarece ei sunt generatiile din-nainte de 1990 si
sunt foarte mult imigranti care au sosit in Singapore pentru a munci. Rata mortalitatii a crescut
pana la 80-90 ani, avand si exceptii de 100 de ani.( Fig.16)

- 14 -
 100+
90-94
80-84
70-74
60-64
50-54 Barbati
40-44 Femei
30-34
20-24
10-14
0-4
300 200 100 0 100 200 300

(Fig.16 Sursa proprie)

Structura etnica este reprezentata de: chinezii ( ̴ 77%), deoarece ei sunt descendentii
negustorilor chinezi din provincia Fujian, care erau cu mult inainte de fondarea orasului avand
un dialect numit hokkien. Un alt grup de chinezi format din descendentii proveniti din N-E
provinciei Guangdong, vorbitori de teochew, urmati de cei vorbitori de yue (cantoneza), din
zona orasului Guangzhou. Malaiezii cu (14%) urmeaza dupa chinezi. Malaiezii reprezinta
populatia autohtona. Indienii (7,6%) sunt in special tamili care au sosit prin secolul al XIX-lea.
Alte etnii ( ̴ 1):englezi, arabi, etc.

(Fig.17)

Structura lingvistica: Prima limba oficiala este chineza (77%) cu dialectele: - mandarina,
-hokkien,-teochew, - cantaoneza, - hokka. A doua limba oficiala este malaeza, a treia limba
oficiala este tamila si a patra este engleza.

In Singapore cei mai multi sunt budisti si taoisi (51%), urmati de musulmani (15% etnicii
malaiezi si unii indieni),crestini (15%) si hindusi (4%).

(Fig.18)

- 15 -
 Structura Etnica
Chinezi Malaezi Indieni Alte etni

1%
8%

14%

77%

(Fig.17 Sursa proprie)

Structura Confesionala
Budisti si Taoisti Musulmani Crestini Hinduisti Alte confesiuni

15%

4%

15% 51%

15%

(Fig.18 Sursa proprie)

- 16 -
 6. ECONOMIA SI INDUSTRIA
In Singapore, succesul economic este remarcabil; orasul a plecat de la un post comercial
britanic si a ajuns la o mare metropola. Acest lucru a fost datorat mai multor factori: pozitia
geografica ( Stramtoarea Malacca); politicile de stimulare a comertului liber; alti factori sunt
investitiile straine si industria orientate spre export. Dezvoltarea serviciilor a impus mai multe
strategii, printre care: strategia de creare a unei industrii de baza (1966-1973) si strategia de
sporire tehnologica si largire a bazei industriale. Dupa 1987 s-a trecut la restructurarea
economiei prin promovarea industriilor cu valoare adaugata mare si dezvoltarea serviciilor.

Industria electronica (calculatoare,circuite integrate, echipamente de telecomunicatii,

aparate radio, echipamente de procesare a datelor) constituia cea mai mare industrie
singaporeza, atat ca productie cat sic a numa de salariati, la sfarsitul anilor 1980. In present,
Singapore este cel mai mai prosper oras-stat din regiune si unu din cele mai dezvoltate din
lume, chiar daca suprafata lui este mica si este lipsita de resurse minerale. Serviciile constituie
cu peste 73% la PIB, industria cu 26%, iar agricultura cu mai putin de 1%. (Fig. 19)

Serviciile Industria Agricultura

1%

26%

73%

(Fig. 19 Sursa proprie)

In economia se disting cinci sectoare majore: activitati portuare, industria orientate

spre export (electronica, instrumente optice de precizie, cauciuc, echipamente de foraj, platform
petroliere, produse chimice, inclusive farmaceutice), rafinaria petrolului ( importat), productia
de bunuri si servicii pentru piata interna si servicii specializate pentru piata international
- 17 -
(finante, banci, telecomunicatii, turism). Orasul Singapore a depins intotdeauna de comertul
international, operand ca un port liber intr-o zona libera. Zona de coasta domina de facilitate de
manipulare si depozitare a marfurilor, a stat la baza dezvoltarii economiei.
Agricultura in Singapore este slab dezvoltata, iar activitatiile principale sunt: pescuitul si
acvacultura, in special cresterea de creveti. Produsele agricole in ordinea valorii sunt: legumele
si orhideele ( aprox. 15% din piata mondiala), fructele, carnea de pasare ( pui si rate) si de porc,
pestii ornamentali ( 30% din piata mondiala), cauciucul natural, ciupercile si plantele
ornamentale.

7. PRINCIPALELE OBIECTIVE TURISTICE

Serviciile reprezinta cel mai important sector economic, in care este angajata 76% din
forta de munca. Alaturi de serviciile financiare, portuare si comerciale se mai remarca turismul,
in special cel de afaceri, in 2010 au sosit peste 11,6 milioane de turisti straini cel mai multi din
Indonezia, Malaezia, China, Australia, India si Japonia.
Potentialul cultural- artistic este in centrul atentiei turistilor, pe cand ecoturismul este in
plan second, chiar daca are potential mare, fiind incurajat. Cele mai representative atractii
turistice : templele (Sri Mariamman, Sri Srinivasa Perumal, Wak Hai Cheng Bio), Gradina
Botanica, Gradina Zoologica, Muzeul National, Muzeul de Arta, Muzeul Peranakan.

1. Templul hindus Sri Mariamman, construit de indieni tamil în 1827. Este cel mai
vechi templu hindus din Singapore. Inchinat zeiței Mariamman, proslăvită pentru puterile ei
vindecătoare, templul este folosit în special pentru nunți. Tot aici se desfășoară două cunoscute
festivaluri: Theemithi – festivalul trecerii prin foc (octombrie/noiembrie), când credincioșii
pășesc prin foc pentru a obține binecuvântarea zeilor șiNavarathiri, un festival care constă în 9
nopți de cântec și dans.
Incă de la trecerea pe sub gopuram, turnul porții, intrăm în lumea zeilor și a zeițelor,
bogat reprezentați chiar de la intrare. Ei sunt însoțiți de animale mitologice. (Fig.20,21,22a-b)

- 18 -
(Fig. 20.http://travelinghawk.me/wp/templul-sri-mariamman-singapore/ in curtea interioara.)

(Fig 21.http://travelinghawk.me/wp/templul-sri-mariamman-singapore/ Interiorul templului)

- 19 -
 (Fig.22 http://travelinghawk.me/wp/templul-sri-mariamman-singapore/ partea superioara a portii Templului 22 a
si poarta Templului 22 b )

2. Singapore Zoo ocupa 28 de hectare din centrul impadurit al orasului. Constructia sa a

costat 9 milioane de dolari singaporezi si a fost deschisa la 27 iunie 1973. Gradina detine peste
300 de specii de animale, din care 16% sunt considerate pe cale de disparitie, atragand peste 1,6
milioane de vizitatori anual. Inca de la inceputurile sale, gradina zoologica a urmat trendul
modern al pastrarii animalelor in spatii deschise si naturale, cu bariere ascunse, santuri sau sticla
intre ele si vizitatori.
Gradina zoologica nu s-a mai extins dincolo de cele 28 de hectare ale sale, dar o arie de
40 de hectare din padurea alaturata a fost transformata in Night Safari – prima gradina
zoologica nocturna din lume, unde vizitatorii pot admira animale salbatice intr-un safari pe timp
de noapte, din spatele unor bariere invizibile. Plimbandu-va pe cararile de aici, veti avea ocazia
sa vedeti vulturi, lupi, rinoceri asiatici, hiene dungate sau ursi la lumina lunii, in mediul lor
natural. (Fig.23,24)

- 20 -
(Fig.23 https://www.portalturism.com/obiectiv-turistic/gradina-zoologica-singapore-singapore)

(Fig.24 http://croisiere-tour-
du-monde.info/escale-a-
singapour-singapour Harta
gradinii Zoo)

- 21 -
3. Muzeul National acest muzeu este gazda celor 11 Comori Nationale – cele mai importante
artefacte din istoria acestei tari. Muzeul National include testamentul lui Munshi Abdullah,
parintele literaturii moderne Malay, manusile chineze ale teatrului de papusi din 1930 si o
colectie de picturi in acuarela, care reprezinta fauna si flora comandate de William Farquhar,
primul rezident din Singapore. Turistii interesati de istoria acestei tari pot vizita cele patru
Galerii Locuite ale muzeului, unde pot viziona o caseta de prezentare a artefactelor, replicilor,
imaginilor, costumelor si filmelor vechi, care documenteaza istoria din Singapore, moda, artele
spectacolului, fotografia si bucataria.(Fig.25,26)

(Fig.25 http://www.codrosu.ro/cele-mai-interesante-muzee-din-singapore)

- 22 -
(Fig.26 http://www.codrosu.ro/cele-mai-interesante-muzee-din-singapore)

8. EVOLUTIA RECENTA A ORASULUI: METROPOLIZAREA

Orasul Singapore are o retea de transport urban sofisticata si eficienta, inclusive metrou.
Drumurile au peste 3300 Km lungime, din care 161 Km autostrada. O cale ferata de 38,6 Km,
care strabate insula de la sud- nord. Exista un tren de lux ( Oriental Express) care face legatura
intre Singapore , Kuala Lumpur si Bangkok. Transportul in comun, cel mai eficient se face cu
metroul ( operational din 1987), existand 3 linii principale cu peste 100 Km lungime, sau cu
autobuzul.

Portul Singapore, prin asezare si adancime, este unul dintre cele mai active din lume,
avand legaturi cu peste 600 porturi din 120 tari.

- 23 -
 Transportul aerian se face in special prin Aeroportul International Changi, localizat la
16 Km est de centru orasului si aeroportul Seletar ( trafic comercial). Compania Singapore
Airlines ( SIA), care deserveste circa 90 destinatii din 37 tari, fiind una dintre cele mai mari din
lume.(Fig.27)

( Fig.27 Harta metroului din Singapore

http://www.ntu.edu.sg/AboutNTU/visitingntu/Pages/location.aspx )

9. CONCLUZII
Orasul Singapore a evoluat foarte mult de la un simplu sat din sec al III-a i.Hr la un oras
modern foarte dezvoltat economic si cultural.Singapore este un oras mixt cuprinzand o imbinare
a mai multor culturi, religii si etnii.Turismul are un rol important in dezvoltarea orasului prin
multitudinea culturilor etnice.

Orasul Singapore area problem cu poluarea din cauza fabricilor si uzinelor.

- 24 -
 10. BIBLIOGRAFIE

• GOOGLE Maps
• “ Statele din Asia” pag. 144-148, 2010.
• https://www.google.ro/search?q=harti+vechi+singapore&espv=2&biw=1366&bih=667&so
urce=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjivYbExpvMAhWFbZoKHXP7AEsQ_AUIBigB#tb
m=isch&q=old+maps+of+singapore&imgrc=-ZTAqCbMU6NNUM%3A
• https://www.google.ro/search?q=harti+vechi+singapore&espv=2&biw=1366&bih=667&so
urce=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjivYbExpvMAhWFbZoKHXP7AEsQ_AUIBigB#tb
m=isch&q=old+maps+of+singapore&imgrc=n53V_pMsY1O7HM%3A
• https://www.google.ro/search?q=harti+vechi+singapore&espv=2&biw=1366&bih=667&so
urce=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjivYbExpvMAhWFbZoKHXP7AEsQ_AUIBigB#tb
m=isch&q=old+maps+of+singapore&imgrc=HSUsGMJaCK_6yM%3A
• https://www.google.ro/search?q=harti+vechi+singapore&espv=2&biw=1366&bih=667&so
urce=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjivYbExpvMAhWFbZoKHXP7AEsQ_AUIBigB#tb
m=isch&q=old+maps+of+singapore&imgrc=yz9Ntv2nqtXQ-M%3A
• https://www.google.ro/search?q=harti+vechi+singapore&espv=2&biw=1366&bih=667&so
urce=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjivYbExpvMAhWFbZoKHXP7AEsQ_AUIBigB#tb
m=isch&q=vremea+si+temperatura+insingapore+&imgrc=G6RsNLuY1G4ZZM%3A
• https://vimeo.com/47684827
• https://www.google.ro/search?q=singapore&espv=2&biw=1366&bih=667&source=lnms&tbm=isch&sa=X
&ved=0ahUKEwjnlcGzypvMAhWmK5oKHWksD1UQ_AUIBigB#imgrc=K7upwpCMoGqznM%3A

- 25 -
 INTERPRETAREA HARTII PONDEREA POPULATIEI
URBANE

Structura populatiei pe medii este un indicator socio-economic deosebit de important, care

reflecta gradul de dezvoltare economico-sociala. Fenomen de urbanizare are existenţa şi evoluţia unui
set de factori care se interacţionează reciproc. Aceşti sunt reprezentaţi prin: Creşterea productivităţii
muncii în agricultura. Mecanizarea lucrărilor şi îmbunătăţirea tehnologiilor agricole a dus la creşterea
productivităţii în agricultură, fapt ce a determinat eliberarea unui procent ridicat al forţei de muncă din
mediul rural, creând posibilitatea susţinerii de către o populaţie agricolă tot mai redusă, a unui procent
tot ridicat de populaţie non-agricolă. Industrializarea.
Dependenţa industriei manufacturiere de sursele de materii primeşi energie a determinat
localizarea fabricilor în anumite zone sau areale. Multiplicarea sau dezvoltarea ramurilor industriale a
dus la creşterea necesarului de forţă de muncă, creând premisele apariţiei aglomeraţiilor urbane.
Potenţialul pieţei comerciale.Odată cu dezvoltarea industriei uşoare a devenit tot mai evidentă
necesitatea existenţei unei pieţe de desfacere a produselor. Oraşele, mari consumatoare de bunuri de
consum, au atras şi apariţia unor noi ramuri industriale, ramuri ce au necesitat un surplus de forţă de
muncă.
Diversificarea serviciilor. Activităţile terţiare s-au multiplicat datorită dezvoltării comerţului, a
creşterii nivelului de viaţă şi implicit a nevoii de o mai bună organizare economica şi socială.
Creşterea nivelului educaţional.Oraşele au fost şi sunt, în general, privite ca deţinătoare de
mari oportunităţi, unde succesul poate fi foarte facil. Pe măsură ce populaţia rurală devine mai
informată asupra acestor posibilităţi, proporţia celor ce se îndreaptă spre oraşe creşte semnificativ.
Dezvoltarea căilor de comunicaţie. Îmbunătăţirea căilor de comunicaţie, în afara faptului că
au încurajat expansiunea oraşelor de-a lungul arterelor majore, au facilitat mobilitatea populaţiei,
dinspre zonele rurale spre cele urbane. Activităţi informale care fac parte din economia paralelă,
necontrolată de instituţiile publice, implicând menţinerea unei pieţe negre a forţei de muncă şi investiţii
în domeniul imobiliar, economic şi bancar, axate pe fraude fiscaleşi spălări de bani.
Creşterea naturală. Expansiunea oraşelor este datorată atât imigraţiei (exod rural) cât şi
creşterii naturale (sporului natural). Uneori, rata de creştere naturală din oraşe este mai ridicată decât în
zonele rurale, dat fiind faptul că migraţiile au vârsta fertilă, dar şi datorită îmbunătăţirii condiţiilor de
viaţă şi a creşterii bunăstării familiilor.
Atracţia socio-culturală. Oraşele, în special cele mari sau cele cu funcţii culturale, atrag o
populaţie numeroasă datorită facilităţilor sociale cinema, teatre, galerii, instituţii de învăţământ.

- 26 -
 Urbanizarea, relativ activă nu va reduce foarte repede populaţia rurală ce deţine în prezent, mai
mult de 50% din populaţia mondială, cifrându-se la aproximativ 3 miliarde de persoane. Putem spune
ca ponderea populației pentru anul 2015 în lume a fost de 53%, inregistănd un procent in creștere
comparativ cu deceniul trecut 2005-2010 care a inregistrat un procent de 50% , aceasta fiind rata de
urbanizare.
De aici se poate desprinde ca cele mai urbane zone sunt zonele dezvoltate din America de Nord,
Australia, America de Sud , Japonia, Coreea de Sud, avand peste 80%. In continuare, cele mai slab
urbanizate zone de pe glob sunt acele zone care prezinta un grad redus de sărăcire si acestea sunt:
Continentul African cu un procent de 40%, Asia de Sud-Est 33 % si Asia de Sud 47%. De asemenea,
cateva exceptii se inregistreaza in zona Golfului Persic si in Nigeria, aceste fiind zone urbane care insa
isi concentreaza activitatea in perimetrul facilităților de exploatare a zacămintelor de țiței.
In concluzie putem spune ca ponderea populatiei urbane a inregistrat transformari de la an la an
datorita modificarilor care au avut loc in lume si factorilor care au actionat asupra sa.

- 27 -
 INTERPRETAREA HARTII REPARTITIEI SPATIALE A PRINCIPALELOR AGLOMERARI
URBANE
Accelerarea fenomenului de urbanizare este corelatşi cu apariţia marilor concentrări urbane de
populaţie. Urbanizarea este evidentă în spaţiile geografice considerate motoare ale economiei
mondiale, respectiv, Europa Occidentală, SUA şi Canada, Japonia, R. Korea.
Analizând harta cu ponderea populației urbane si harta cu aglomerațiile urbane la nivel mondial se
constata ca nu există o legătură intre prezenta marilor aglomerări urbane si proportia populatiei urbane
a unui stat sau a unei regiuni geografice. Analizând astfel situatia nivelului de urbanizare la nivel de
continente se constata urmatoarele:
In Europa se constata diferenta intre tarile vestice si fostele tari comuniste din est. Procentul de
urbanizare in vest este peste 80% in timp ce in Est procentul este de 70%. Principalele aglomeratii cu
peste 3 milioane locuitori se intalnesc in vest in jurul fostelor capitale urbane: Londra, Paris, Roma,
Berlin, Istanbul, Moscova. In afara acestora se mai intalnesc mari aglomeratii urbane in zone
industriale : Essen in bazinul Rinului sau Neapole port la Mediterana.
In America de Nord marile aglomeratii urbane sunt grupate in zonele dezvoltate economic: pe
coasta de Est sunt: New-York, Boston, Washington, Atlanta, zona Marilor Lacuri: Detroit,
Philadelphia, Chiacago, Toronto, Montreal, Coasta de vest a Pacificului: San- Francisco, Seattle, Los
Angeles. In Mexic cea mai mare aglomeratie e cantonata in zona capitalei Ciudat de Mexico.
In America de Sud expansiunea urbana s-a focalizat in jurul capitalelor tarilor, caracteristica
tipurilor de aglomerari urbane in America de Sud sunt aparitia cartierelor marginase, zone caracterizate
prin conditii de trai groaznice si somaj ridicat. Aglomeratiile cu peste 10 milioane de locuitori sunt:
Buneos Aires, Rio de Janeiro in Argentina si Sao Paola in Brazilia. In Brazilia mari orase se intalnesc
pe litoralul Atlanticului Porto Alegro, Belo Horizonte, Fortaleza, orase noi care prin expansiunea lor
necontrolata a dus la stagnarea fostelor centre regionale din interiorul tarii.
In Africa marile aglomeratii urbane s-au dezvoltat in jurul oraselor infiintate in perioada colonial:
Luanda- Angola, Town-Africa de Sud, Lagos-Nigeria, Abidijan-Cote de Ivore . S-au mai dezvoltat si in
zonele vechilor orase Alexandria, Cairo, Casablanca, Accra, Addis, Adeba.
In Asia continental cu cea mai numeroasa populatie de pe glob, aglomeratiile urbane cu peste 3
miloane locuitori se intalnesc in majoritatea capitalelor statelor. Tarile cu cele mai numeroase orase cu
peste 3 milioane de locuitori se intalnesc in China si India. Orase cu peste 10 milioane de locuitori se
intalnesc si in Japonia : Tokyo, Nagoya,Osaka-Kobe.
In Australia si Noua Zeelanda nu au mari metropole cu populatii de peste 5 milioane de
locuitori, doar Sydney si Melbourne din Australia avand populatie de peste 3 milioane de locuitori. In
concluzie, mai există şi alte aglomeraţii urbane, dar acestea sunt cele mai cunoscute şi mai mediatizate.

- 28 -
- 29 -