SCENARIUL SIMASCA

In Psihoterapia Integrativa (PI) facem o :

Integrare a Domeniilor personalitatii: cognitiv, corporal, comportamental, afectiv.
◊-“Modelul diamant”* (trebuie lucrat cu cele 4 domenii) avand ca scop/punand accent pe Integrarea Sinelui
Integrarea Teoriilor- PIE pune accent pe: AT, GESTALT “aici si acum” , teoria Reichiana (Lowen), lui Winnicott,
C.Rogers- (centrata pe client)
In PI folosim notiunea de scenariu, folosit si in AT si Gestalt.- (Berne). Radacinile PIE- in psihoterapia tranzactionala
PIE e cunoscuta, la niv.international, ca AT integrativa
SCENARIUL
Ce este scenariul?
Scenariul ne ajuta sa intelegem de ce o persoana este asa cum este si de ce esueaza desi are numeroase calitati.
Scenariul se contureaza din perioada prenatala si din perioada imediata, cand copilul simte emotiile si receptioneaza mesajele
daca e dorit sau nu de parinti, mesaje (mai bine era baiat/fata de ex.)care isi pun amprenta asupra destinului.
Scenariul odata format stabileste anumite roluri.
Scenariul este o poveste in care individual are un anumit rol pe care il joaca toata viata.(inconstient)
Ex. Ca raspuns la agresiunea tatalui “nu esti in stare de nimic” adolescentul devine rebel.

Cum se iese din scenariu?

I- varianta clasica: asumarea integrala a rolului-in versiunea clasica ajunge “aurolac”/”inhaitarea cu interlopii”
pentru a fi protejat
II- var.deghizata: apare situatia de “inec la mal”, adica se apropie pana la 99,9% de succes apoi renunta, de
unde si esecul in afaceri, relati

in exemplul anterior “ii plac fetele inger “ cu care s-ar casatori, dar se blocheaza insa le poate controla, este
OK,dominator cu fetele non-inger; Stilul de relationare al adolescentului din exemplu: se uita scrutator, pe sub
sprancene...
 Observatie: intr-o PI eclectica nu conteaza acest scenariu ci se aplica diferite tehnici.

Scenariul se realizeaza datorita:

- parintilor-mesajelor nonverbale(ex. fam 2 copii:un beblus si unul cu autism, mama ignora bebelusul
acesta primind astfel mesaje nonverbale) dar si verbale, diferite filosofii de viata ale acestora
ex:parinti care afirma baieteilor “baietii sunt primii/cei mai buni” devin misogini
- individului insusi

In functie de cum este tratat, copilul ia decizii de scenariu.

Ex.1 i s-a nascut un fratior, copilul trebuie sa aleaga: daca este prietenos=”parintii ma iubesc”

Ex2: Adolescentul abuzat de tatal securist, in momentul in care tatal nu-l apara in fata prof.mate(cu antipatii
fata de securisti),adolescentul “il scoate de la inima”(pe tata) adica isi face propriul scenariu

Primii 2 ani sunt esentiali pentru conturarea unui atasament.

Prezenta afectiva a mamei este esentiala (in psihanaliza mamei i se atribuie “functie materna” iar tatal este “celalalt obiect
al dorintei mamei”).

Relatia construita cu mama poate duce la ambivalenta/Hy-sm/borderline/pers.timida.(ex: o mama care apare in viata
copilului odata la 2-3luni-=o relatie inconstanta)

II.Integrarea teoriilor

PIE pune accent pe AT,GESTALT(Berne), Th.reichiene(Lowen),Th.lui Winnicott si ale lui C.Rogers.

Daca Berne se opreste cu scenariul pana la perioada verbala, Erskine merge mai departe si arata ca emotiile (facand astfel
legatura cu Lowen) sunt codificate in limbajul corporal.

Ex. cazul copilului caruia i se strange stomacelul, crispare, cocosare. Daca interactiunea copil-parinte este repetata, ajunge
mai tarziu sa codifice intr-o respiratie superficiala-proasta (frica de a fi atacat), privirea intr- un anume fel.

Asadar in PIE se lucreaza pana la momentul nasterii. In PIE

– SINELE este cel modificat din AT care are:
- Ethos =competenta morala ---in viziunea AT corespunde Parintelui
- Tehnos=legat de creativitate si integrare-------------------=Adult
- Logos=comunicare------------------------------------------------=Adult
- Pathos=empatie,emotii-----------------------------------------=Copil
E.B erne a privit personalitatea fragmentat, ca avand o parte care “ne face sa fim normativi”, una “care ne face sa hlizim/ha-ha-
im” si o alta prin care gandim, care ne face sa fim calculati, asfel incat in practica devine f.dificil sa identifici aceste parti;
Berne vorbeste de “eliberarea acestui copil”,

Erskine spune ca Ideal este sa avem un Adult care sa fie integrat, un logos si un tehno. SCENARIUL F A C E
(Fantezie, Actiune, Corporal,Emotii) povestea vietii
Scenariul=personaj(masca) in actiune iar Masca = personajul Masca =
personajul, esteostructurarigida conectatacu:
a.- varsta evolutiva a traumei

b.-modalitatile de referinta ale agresorului c.-

modalitatile de referinta ale pacientului
Ex. Raportare la varsta Evolutie a traumei

trauma la 5-8 ani; pacient in terapie care desi are 20 ani se comporta ca la acea varsta evolutiva,
respectiv ca la 8 ani

Pentru copil pot deveni traume si evenimente anodine/banale

Ex. Copil lasat 1 sapt. la matusa “buna” fata de sora ei (agresoare cu copilul):il neglijeaza, impune un
regim/program alimentar dur (il scoala la ora 6 dim. sa manance daca nu il lasa nemancat), matusa care il
denigreaza in discutia cu sotul

solutia copilului (scenariul)-decizia: cresc mare si ma razbun

Masca include modalitatile relationale si cele comportamentale ce depind de stilul de atasament (atasamentul se creeaza prin
interactiune!!).

Sunt cinci stiluri de atasament(BOWLBY):

1. atasamentul ambivalent fata de o persoana- masca: DEPENDENT (p.Orala-Lowen)

2. atasamentul evitant- masca de MASOCHIST + RIGID
3. atasamentul izolat (Erskine) – masca de FUGAR
4. atasamentul dezorganizat-masca de CONTROLOR
5. atasamentul securizant

Atasamentul are o componenta biologica,este innascut, suntem programati sa dezvoltam o forma de atasament, sa ne atasam de
figuri(de ex. sunt gravide care sunt speriate de faptul ca nu simt nimic fata de copil) dar si o componenta relationala:
atasamentul se creaza prin interactiune

Daca e o componenta biologica*) atunci atasament este esential Neutralitatea

mamei nu ii face rau dar emotiile negative afecteaza copilul
*(biologic suntem programati sa ajutam o alta persoana)

Cele 8 nevoi de relationare:

1. de securitate
2. de validare
3. de impact

178
4. de autodefinire
5. de initiativa a celuilalt
6. de reciprocitate
7. de acceptare
8. de exprimare a iubirii

179